Ce este Nirvana?

Definiție generală În budism, Nirvana (în pali: Nibbāna, tibetană: མྱ་ངན་ལས་འདས་པ།, mya ngan las ’das pa – nyundrip ma lu par pang pey so sor tak gok) este starea de eliberare supremă din suferință și din ciclul renașterilor (samsara). Nu este un loc, ci o stare a minții în care toate emoțiile tulburătoare (klesha) au încetat complet, fără excepție, în mod ireversibil. Este o încetare a suferinței și o experiență a păcii profunde (shiwa), non-atașamentului și echilibrului, nu e o destinație sau un spațiu.

Etimologie și sens literal

Sanscrită: Nir-vāṇa = „a stinge” (precum focul suferinței).
Tibetană: mya ngan las ’das pa = „a trece dincolo de durere”.

Definiția doctrinară tibetană (Gelug / Abhidharma):

ཉུང་གྲིབ་མ་ལུས་པར་ཕངས་པའི་སོ་སོར་རྟག་གོག
(nyung grib ma lus par phangs pa’i so sor rtag gog)

„Încetarea rezultată în urma analizei individuale, și care constă în eliminarea completă a tuturor obstacolelor afecțiunilor mentale, fără excepție.”

Această „analiză individuală” se referă la percepția directă a vacuității (śūnyatā), prin care se dizolvă complet ignoranța — cauza tuturor emoțiilor perturbatoare și a karmei.

Natura Nirvanei
Nirvana este o încetare ireversibilă a suferinței. Este shiwa (ཞི་བ་) — pace profundă, echilibru și non-atașament. În această stare:

nu mai pot apărea emoții negative (furie, invidie, gelozie, mândrie);
nu mai există tendințe karmice latente (semințele care ar produce reacții);
mintea rămâne neclintită, chiar și în fața durerii fizice.

Aspecte comparative

Samsara = curentul infinit al renașterilor cauzate de ignoranță.
Nirvana = oprirea completă a acestui curent prin cunoașterea vacuității.

Condiția esențială pentru Nirvana → Realizarea directă a vacuității.
Atât timp cât există ignoranță (neînțelegerea naturii reale a lucrurilor), karma continuă să producă suferință. Eliminarea ignoranței duce la încetarea completă a suferinței – Nirvana.

Ce înseamnă această nirvana spre care aspirăm care este opusul samsarei? Nya ngen le depa (din tibetană – mya ngan las ‘das pa) înseamnă a trece dincolo de durere.

Dacă vrem să ajungem în Nirvana, care nu este un loc anume, trebuie să înțelegem că este o oprire, o încetare a tuturor afecțiunilor mentale, rezultată în urma analizei individuale – cuvânt cheie ce indică percepția directă a vacuității – și care constă în eliminarea completă a tuturor obstacolelor afecțiunilor mentale, fără excepție, precum și a tendințelor către acestea (adică oprirea și a tuturor karmelor încă nerodite care au ca rezultat suferința).

Ce este Nirvana

Definiția exactă a nirvanei

Nyundrip ma lu par pang pey so sor tak gok

Nyundrip – obstacolele afecțiunilor mentale, Klesha în sanscrită. În pali: Klesa
Malupar – fără excepție,
Pangpay – eliminare,
So-sor – individual,
Tangok – este practic o combinație de două cuvinte, adică:
- Tak – înseamnă analiză, si,
- Gok – încetare.

Klesha – ne întunecă mintea. Adică, gândurile sau sentimentele care ne tulbură liniștea sufletească, precum ura, gelozia, supărarea, mândria. Câte sunt? 84.000.

Pe scurt, iată definiția Nirvanei: „Încetarea rezultată în urma analizei individuale, și care constă în eliminarea completă a tuturor obstacolelor afecțiunilor mentale, fără excepție”.

Deci, Nirvana – este starea în care toate emoțiile tulburătoare s-au oprit complet, fără excepție, în mod ireversibil.

Avem obiceiul de a ne enerva pentru moment și apoi ne liniștim în următorul. În nirvana, a încetat chiar și capacitatea de a ne enerva. Nu mai putem fi enervați. S-ar putea să fim răniți fizic, dar liniștea noastră sufletească nu va mai fi tulburată, rămânem în pace.

Cei care ajung la nirvana pot avea încă un corp, și s-ar putea să mai simtă dureri fizice, și sunt alții care ajung la nirvana fără să mai fie într-un corp fizic, dar mintea lor este complet în pace. Nu mai pot fi supărați. Nu mai văd nimic enervant, sunt perfect liniștiți.

Este greu de imaginat o astfel de situație.

– Gelozia/invidia. De fiecare dată când cineva obține ceva bun și este fericit, și eu sunt la fel de fericită pentru el, ca atunci când obțin eu ceva bun, De fiecare dată când cineva este fericit de ceva, și eu sunt la fel de fericită.

– Bucuria de răul altuia. Să luăm situația inversă. Când cineva face o prostie sau greșește sau i se întâmplă ceva rău, dacă este cineva apropiat, s-ar putea să ne pară rău. Dar când auzim la știri de alții sus puși, s-ar putea să nu ne pare rău. Ce spunem? „Așa îi trebuie!”. Nu ne întristează necazul lor. În sinea noastră poate ne bucurăm de răul lor.

Și acum să ne gândim la mintea care nu are acest lucru în ea. Mintea care nu se mai poate bucura când cuiva îi merge rău. Ne este greu să ne imaginăm o astfel de minte, pentru că nu suntem așa.

– Mândria. „Sunt mai citit”, „Sunt mai bun”, „Sunt mai inteligent”, „Sunt mai talentat”, „Sunt mai spiritual”, „Am multe conștientizări”.
Gândiți-vă la o situație în care cineva vă spune ceva, și nu contează cine este, și la ce nivel este, și de unde provine, îl vedeți ca pe cineva care vă învață, un cadou pe care vi-l oferă. Nu contează cine este și cât de mult știe și dacă este pe o poziție mai înaltă ca voi sau sub voi. Toată această comparație nu mai există, nu mai este relevantă.

Natura Nirvanei

Orice lucru care ne tulbură, care ne face să ne simțim triști, deprimați, descumpăniți, invidioși, furioși, iritați, nemulțumiți – toate acestea nu mai există în nirvana.
Dacă cineva este foarte aproape de un mare Lama, uneori Lama îl poate face să simtă gustul ei, iar odată ce a dat de gust, nu va mai fi atras niciodată de samsara, pentru că orice altceva este lipsit de sens. Orice plăcere samsarică este nimic în comparație cu plăcerea Nirvanei.

Shiwa

Shiwa înseamnă pace, liniște. Această stare în care toate afecțiunile mentale și toate semințele lor au încetat complet, chiar și potențialul de a deveni furios sau gelos a dispărut, este o stare de pace deplină. O pace care este greu de descris. Aceasta este Nirvana.

Când se vorbește în budism: „Vrem să ajungem la Nirvana, la eliberare”, oamenii nu înțeleg și spun: „Cum adică trebuie să mă eliberez? Păi ce, sunt în închisoare?” Budiști spun că da, suntem prizonierii karmei. Această eliberare înseamnă eliberarea din karma.

Termenul tibetan pentru Nirvana înseamnă literalmente a trece dincolo de durere.

Nya ngen le depa

Acest cuvânt înseamnă Nirvana. Nirvana este cuvântul în sanscrită.

Vana – vânt,
Nir este ceva de genul a stinge focul.

Deci Nirvana are sensul de a stinge focul suferinței, a Samsarei.
Interesant este faptul că, cu toate că tibetanii traduc foarte fidel din limba sanscrită, au ales în acest caz să traducă altfel.

Nya ngen – durere, durere profundă,
Le – din. (Le înseamnă și karma sau fapte/acțiuni)
Nya ngen le – din durere.
Depa – a trece.
Nya ngen le depa ar însemna a trece dincolo de durere.

Ce înseamnă Nirvana?

Nirvana este eliminarea completă a tuturor afecțiunilor mentale și a cauzelor lor. Ce înseamnă afecțiune mentală?

Afecțiunea mentală este un factor care tulbură liniștea sufletului, precum:

– supărarea
– gelozia
– invidia
– mândria
– ignoranța
– egoismul și multe altele.

Cel care se află în Nirvana și-a eliminat toate aceste manifestări mentale. El nu se mai poate supăra sau enerva pentru că și-a pierdut capacitatea de a se mai supăra și și-a eliminat de asemenea și semințele ce pot cauza supărarea.

Purtăm cu noi:

– afecțiuni mentale, datorită ignoranței noastre, datorită faptului că nu înțelegem realitatea,
– semințele ce cauzează aceste afecțiuni mentale.

Condiția necesară de a elimina toate afecțiunile mentale pentru a ajunge la Nirvana este înțelegerea profundă a vacuității.

Atât timp cât va exista ignoranță, înțelepciunea nu va fi suficient de profundă, de aceea nu vom înțelege realitatea care ne înconjoară și vom reacționa față de ea în mod greșit, ceea ce ne va determina să acumulăm karma.

Înțelegerea profundă a vacuității (analiza individuală din definiția exactă) este absolut necesară pe drumul către Nirvana, sau pe calea Mahayana, calea cea mare, spre iluminarea completă a lui Buddha, spre binele întregii creații.

Buddha a spus: „Nirvana este eliminarea completă și ireversibilă a tuturor afecțiunilor mentale fără excepție, inclusiv tot ceea ce le poate cauza, folosind ceea ce ai experimentat” – aici făcându-se referire la percepția directă a vacuității.

Informații despre acest subiect pe site

În cursul ACI 9 – despre viata etică, în lecția 1a, vom prezenta definția exactă a Nirvanei din perspectiva budismului tibetan, unde o definim prin relație cu Samsara. Tot despre Nirvana se vorbește și in cursul ACI 8, lecția 1 – unde discutăm despre o plăcere a meditației care poate fi confundată cu Nirvana. Despre Nirvana sigur că am vorbit deja în lecția 9 din cursul ACI 1. Și tot despre ea vorbim in Cuplul Spiritual, seria 4, lecția 3a. În lectia 2b, din cursul ACI 6 vorbim despre a trece dincolo de durere, de tristețea Samsarei – si vobim iar de Nirvana.

FAQ – întrebări frecvente:

Ce este Nirvana în termeni simpli?
Este starea în care mintea este complet eliberată de suferință și de toate cauzele suferinței. O minte care nu mai poate fi tulburată de furie, gelozie sau mândrie — nici măcar potențial.
Este Nirvana un loc?
Nu. Nirvana nu este o destinație fizică, ci o stare de conștiință. Ea descrie condiția unei minți complet purificate.
Ce înseamnă „a trece dincolo de durere” (mya ngan las ’das pa)?
Literal, termenul tibetan înseamnă „a merge dincolo de suferință”. Aceasta se referă la oprirea completă a durerii existențiale, adică a ciclului nașterii și morții (samsara).
Cum se ajunge la Nirvana?
Prin eliminarea tuturor afecțiunilor mentale (klesha) și a cauzelor lor — prin percepția directă a vacuității, cultivată prin meditație profundă și înțelepciune.
Poate cineva în Nirvana să simtă durere fizică?
Da — corpul fizic poate încă resimți senzații, dar mintea nu mai este afectată emoțional. Nu mai există iritare, nemulțumire sau frică.
Ce sunt „afecțiunile mentale” (klesha)?
Sunt stări ale minții care ne întunecă și ne tulbură:
- furia,
- mândria,
- gelozia/invidia,
- atașamentul,
- ignoranța,
- egoismul.
  Textele tradiționale menționează 84.000 de tipuri de astfel de afecțiuni.

Ce înseamnă expresia tibetană „nyung grib ma lus par phangs pa’i so sor rtag gog”?
Este definiția doctrinară a Nirvanei, care înseamnă:

„Încetarea rezultată în urma analizei individuale și care constă în eliminarea completă a tuturor obstacolelor afecțiunilor mentale, fără excepție.”

Ce legătură are Nirvana cu vacuitatea (śūnyatā)?
Vacuitatea este cheia. Doar cunoașterea directă a naturii reale a lucrurilor (că toate fenomenele sunt dependente și lipsite de existență proprie) poate distruge ignoranța — rădăcina samsarei.
Care este diferența dintre Nirvana și Iluminare (Buddha)?
- Nirvana = eliberarea personală din suferință (oprirea klesha și a semințelor karmice).
- Iluminarea completă (Buddhahood) = Nirvana plus eliminarea obstacolelor la cunoașterea omniscientă, pentru a ajuta toate ființele.
Poate fi simțită Nirvana temporar?
Un Lama avansat poate face discipolul să „guste” pentru o clipă liniștea Nirvanei — o experiență care transformă definitiv percepția asupra lumii.

Termeni Budism

Ce este Samsara?

În budism, samsara (sanscrită: saṃsāra, tibetană: འཁོར་བ་, khor ba, korwa – roată sau samsara) reprezintă ciclul nesfârșit al nașterii, vieții, morții și renașterii, un proces considerat a fi o sursă de suferință. Ființele sunt prinse în acest ciclu din cauza ignoranței, a atașamentelor sau aversiunii (cele „trei otrăvuri”), care generează karma și duc la existența în diverse tărâmuri (sau lumi ale existenței), precum cele ale zeilor, oamenilor, animalelor, spiritelor flămânde sau infernului.

Dacă vrem să ieșim din samsara va trebui să știm de unde vrem să ieșim și spre ce ne îndreptăm. Trebuie să înțelegem bine situația în care ne aflăm și pe care dorim să o părăsim. Scopul budismului (în Hinayana) este atingerea Nirvana, starea de eliberare de suferință și de ciclul samsarei. În budismul Mahayana scopul este atingerea iluminării complete și totale, a deveni un Buddha, pentru beneficiul fiecărei ființe.

Definiția samsarei este o condiție impusă, ce ne forțează din nou și din nou, în mod continuu, să ne aflam într-un curent de părți impure. Samsara (tib. Korwa, „roată”) este ciclul existenței condiționate, marcat de naștere, moarte și renaștere, unde corpul și mintea sunt supuse impermanenței și forțelor karmice. Ea se manifestă prin suferință structurală: tot ce obținem se degradează sau dispare, iar viața rămâne lipsită de siguranță și control. „Ieșirea din samsara” înseamnă transcenderea acestui ciclu și atingerea Nirvanei.

Natura samsarei

Înțelegerea samsarei nu este ceva simplu, pentru că dacă oamenii ar fi înțeles bine esența samsarei, ar fi făcut deja calea cu mult timp în urmă. Ei nu ar mai fi venit la aceste cursuri și să-și aducă și prietenii și pe cei dragi pentru a ieși din samsara. Majoritatea oamenilor nu înțeleg cu adevărat ce este samsara și nu înțeleg ce este în neregulă cu ea. Oamenii spun: „Nu totul este atât de rău. De ce să ne concentrăm pe suferință? Nu este chiar atât de rău”.

Când oamenii aud: „Ieși din Samsara!”, imediat își imaginează că Samsara este într-un anume loc și vor merge întru-alt loc; poate în paradis, unde vom sta în tăcere, cu picioarele încrucișate, și asta e nirvana. Nu asta înseamnă de a ieși din samsara, nu este o astfel de tranziție. În continuare vom detalia pe scurt ce este samsara, pentru că este un subiect amplu și larg, și asta doar ca motivație.

Ce înseamnă că ne aflăm în samsara?

Când spunem: „Suntem în Samsara”, mai întâi de toate trebuie să decidem cine suntem „noi”. Cine sunt „eu”. Așa că una dintre modalitățile de a privi cine sunt „eu” – este trupul și sufletul. Latura mea fizică și latura mea mentală. Trup și spirit, dacă vreți.

Corpul în Samsara

Să începem cu corpul. Corpul are cauze. Corpul este un lucru în schimbare. Nu există nicio îndoială în acest sens. Orice lucru care se schimbă, vine din cauze; O cauză care duce la un efect. Rezultatul devine cauza următorului rezultat, și astfel există un lanț nesfârșit de cauze și efecte.

A – cauza devine efect B, iar B – devine cauza pentru C. Și așa mai departe.

Deci, corpul meu este un lucru în schimbare și are cauze. Și dacă vreți, putem spune, cauzele pentru corpul meu sunt spermatozoizii și ovulul care s-au întâlnit, după care corpul a început să se dezvolte. Dar ceea ce ne interesează acum este că trupul fizic nu este un lucru pur.

Corpul meu nu este un lucru pur.

Corpul meu, prin însăși esența sa, este ceva care se degradează, se uzează și moare. Chiar dacă îi dăm corpului numai hrană organică, în cantitatea necesară și la timpul potrivit, și îi dăm exact vitaminele care îi trebuie, și vom face gimnastică, vom dormi cât trebuie, trăim fără stres, fără griji legate de trai, trăim într-un mediu perfect – acest corp tot va muri. Totuși, acest corp se va sinucide. Chiar dacă facem totul corect, perfect, acest corp se va autodistruge.

Mintea în Samsara

A doua parte a samsarei – este latura noastră mentală – mintea noastră. Primul Panchen Lama, descrie diferitele forme în care mintea noastră suferă în samsara. Descrierea este foarte frumoasă și foarte tristă și probabil că ați auzit puțin din ea.

Suferința mentală a oamenilor din samsara

(1) nu suntem niciodată mulțumiți

Primul aspect al minții umane este că nu poate fi satisfăcută. Ea este mereu nemulțumită. Muncim din greu ca să obținem ceva ce ne dorim, și după un timp, el nu mai este ceea ce am vrut, sau ne plictisim de el sau ne dorim altceva mai bun. Aceasta este natura minții noastre.

(2) Fiecare urcuș este însoțit de coborâș

Când este ales un președinte, electoratul izbucnește în urale, oamenii sar în sus de bucurie. Și ce se întâmplă la scurt timp după aceea? Sondajele opiniei publice și statisticile încep să scadă, necazurile cresc și nu mai există atâta bucurie. Și asta se întâmplă cu orice lucru din viața noastră. Orice lucru pentru care am muncit, în măsura în care am reușit să-l realizăm, mai devreme sau mai târziu, ni se va părea mai puțin dezirabil în ochii noștri sau ni se va lua cu forța.

Aceleași forțe karmice care ne aduc aceste lucruri, le vor lua de la noi. Deoarece natura karmei este de a urca și coborî: urcă, coboară, iar urcă și iar coboară.

Aceasta este natura noastră – suntem mereu nemulțumiți de ceea ce avem, și căutăm să avem mai mult.

Mi-a fost bine în pat. M-am trezit dimineața. Am dormit suficient iar acum vreau să mă scol din pat. Mi-a fost bine înainte, iar acum nu-mi mai este bine.
Prăjitura care îmi place atât de mult – pot mânca una, două, cinci prăjituri. Dar dacă ar trebui să mănânc zece, cincisprezece, douăzeci, nu va mai fi așa de bine.

Aceasta este natura noastră, prin definiție:

Același lucru care ne aduce plăcere – ne va aduce mai târziu aversiune.
Același lucru care ne aduce sănătate – ne va provoca boală.
Același lucru care ne aduce o relație de dragoste – o va sabota.

Aceasta este samsara, o parte a ei.

(3) Suntem supuși forțelor karmice

Orice lucru din viața noastră, plăcut sau neplăcut, de dorit sau nedorit, provine din forțele karmice și, atâta timp cât suntem sub controlul forțelor karmice, din moment ce nu le înțelegem, ele ne controlează și ne conduc viața. Lucrurile vin – și nu pot garanta că vor rămâne. Nu pot garanta că o persoană dragă care intră în viața mea va rămâne.

Pierdem mereu oameni dragi; sau mor ei, sau pleacă, sau nu mai sunt interesați de noi, sau ei nu ne mai interesează.

(4) Nu există nimic sigur în samsara

Un alt aspect este faptul, că sprijinul oricărui lucru din samsara este precum trestia fragilă.

(5) Viața noastră în Samsara este haotică.

Nu putem prezice

În ce direcție va merge relația noastră,
Ce va fi cu sănătatea noastră,
Ce va fi cu corpul nostru,
Unde vor pleca rudele noastre, prietenii noștri,
Ce va fi cu inteligența noastră, înțelegerea noastră,

Nu avem nicio certitudine cu privire la nimic. Aceasta este samsara. Natura vieții noastre, a corpului și a minții este impermanența.

(6) Nu avem control asupra situației noastre

Totul este în continuă schimbare și nu înțelegem de ce și cum se schimbă lucrurile. Pentru că dacă am fi înțeles, nu ni s-ar mai fi întâmplat accidente, boli, războaie și toate lucrurile nedorite, nu-i așa? Nu știm cum să prevenim aceste lucruri pentru că nu știm exact de unde vin? Oamenii pe care îi iubim astăzi pot deveni cu ușurință în cei care ne urăsc mâine. Toate acestea se întâmplă tot timpul, dar și invers.

Ideea este că nu controlăm nicio situație. Situația ne controlează pe noi. Nu știm de unde vin lucrurile și asta este suferință, pentru că nu putem fi siguri de nimic!

Aceasta este suferința samsarică și ea este legată de conștiința noastră. Fiecare lucru bun pe care îl avem se uzează și ne va fi luat mai devreme sau mai târziu, dacă nu înainte de moarte, în momentul morții. Totul se schimbă, totul este precar, nu există nicio garanție pentru nimic. Deci aceasta este natura samsarei – nu putem garanta nimic, nu putem fi siguri de nimic.

(7) Titlurile pe care le avem, nu ne vor proteja

Asigurarea nu ne va proteja. Muncim toată viața să ne plătim rata la casă. Și nu știm când vom muri sau copiii vor cheltui toți banii luați pe vânzarea casei. În două luni pot cheltui tot ceea ce am muncit o viață întreagă.

(8) Nu putem controla starea minții noaste

Habar n-am cum mă voi simți mâine. Azi îmi este bine, dar nu știu dacă mâine nu voi fi deprimat(ă).

Așadar, când spunem „ieșirea din samsara”, ne referim la faptul de a ieși din situațiile pe care le-am descris și sunt multe altele.

Asta înseamnă să ne părăsim locul în care locuim? Nu ! Nu înseamnă să ne schimbăm locul. În prezent, nu avem control asupra naturii samsarice a minții noastre, pe când Nirvana este starea în care ieșim din această stare de lipsă de control. Aceasta este situația în care toate fenomenele pe care le-am descris nu mai există în viața noastră.

Informații despre acest subiect pe site

În cursul ACI 9 – despre viata etica, vom vorbi mai mult despre Samsara si Renunțare în lecția 5 – https://dharmakaya.ro/lectia-5-aci-1/.

FAQ – întrebări frecvente:

Ce este samsara?
Samsara (sanscrită: saṃsāra, tibetană: khorwa) este ciclul nesfârșit al nașterii, morții și renașterii. Este o existență condiționată de ignoranță, atașament și aversiune, unde corpul și mintea sunt supuse impermanenței și forțelor karmice.
De ce este considerată samsara o sursă de suferință?
Pentru că nimic nu este stabil sau sigur: tot ceea ce avem se degradează, dispare sau ne este luat. Relațiile, sănătatea, bunurile și chiar stările mentale sunt marcate de schimbare și lipsă de control.
Este samsara un loc anume?
Nu. Samsara nu este un spațiu geografic sau un „loc” din care pleci într-un alt loc. Este o condiție existențială a corpului și a minții, caracterizată de impermanență, nemulțumire și subjugarea față de karma.
Cum se manifestă samsara la nivelul corpului?
Corpul este supus degradării și morții indiferent cât de bine este îngrijit. El este impurețea prin excelență și nu poate oferi siguranță sau stabilitate pe termen lung.
Cum se manifestă samsara la nivelul minții?
Mintea nu este niciodată satisfăcută, trece continuu prin urcușuri și coborâșuri, este controlată de karma și nu are stabilitate. Plăcerea se transformă în aversiune, iubirea în pierdere, iar siguranța în nesiguranță.
Care sunt caracteristicile principale ale samsarei?

- Nemulțumirea permanentă.
- Dualitatea urcuș-coborâș (plăcere urmată de durere).
- Subjugarea de către karma.
- Lipsa oricărei certitudini.
- Haos și imprevizibilitate.
- Lipsă de control real asupra situației.

Care este scopul budismului în raport cu samsara?

- În tradiția Hinayana: atingerea Nirvanei, adică eliberarea din samsara și din suferință.
- În tradiția Mahayana: atingerea iluminării complete (starea de Buddha), pentru a elibera toate ființele din samsara.

Cum se iese din samsara?
Nu prin mutarea într-un „alt loc”, ci prin transformarea minții și înțelegerea naturii realității. Ieșirea din samsara înseamnă transcenderea suferinței și a ciclului condiționat, prin înțelepciune și practică spirituală.

Termeni Budism

Cele trei întoarceri ale Roții Dharmei – cum a predat Buddha

Cele trei întoarceri ale Roții Dharmei – extras din seminarul ”Sutra Inimii”

Buddha, conform tradiției, a transmis așa-numitele „ cele trei întoarceri ale Dharmei.” El a transmis Dharma pe trei planuri. Aceasta nu este o împărțire cronologică a învățăturilor sale. Buddha a predat toate cele trei versiuni ale Dharmei timp de 45 sau 50 de ani. De aceea sunt numite „Cele trei întoarceri ale roții Dharmei”. Este ca și când Buddha a venit și a învârtit roata Dharmei prin faptul că ajunsese la conștientizări profunde. El a atins iluminarea în inima lui și învârte roata în inima lui, prin vorbă. Prin vorba sa, Buddha a transmis discipolilor din conștientizările sale. Ei le-au auzit și au învârtit roata Dharmei în inima lor, prin vorbă.

Buddha nu poate transmite direct conștientizarea de la inimă la inimă. Nu este exact. Numai dacă discipolul este foarte, foarte avansat și foarte aproape de Lama, numai atunci poate trece de la inimă la inimă, dar în general, Buddha a predat. Așa că el prin vorba sa a învârtit roata Dharmei. Conform tradiției Mahayana, Buddha a învârtit roata Dharmei în trei moduri diferite.

Prima întoarcere a Roții Dharmei a avut loc în Deer Park din Sarnath, lângă Varanasi, în nordul Indiei. Ea a constat în învățătura celor „Patru adevăruri ale lui Arya”. A fost prima sutra pe care Buddha a predat-o primilor săi cinci discipoli; el a vorbit despre adevărul suferinței, despre originea suferinței, despre sfârșitul suferinței și despre calea de a sfârși suferința. O colecție completă de sutre care intră în detaliul celor patru adevăruri; Specifică legile karmei, analizează amănunțit căile spre nirvana, căile spre eliberarea din suferință.

În aceste scrieri nu este menționat cuvântul vacuitate, ci se vorbește despre lipsa de sine a omului. În ele se discută despre cele cinci agregate, despre suferință, efemeritate, karma și legile ei, despre conștientizarea morții, despre resurse și oportunități. Și toate acestea sunt din prima întoarcere a Roții Dharmei.
A doua întoarcere a Roții Dharmei – învățătura despre vacuitate – a avut loc pe muntele „Piscul vulturului” din Rajagriha, în Bihar, India. Acest loc este numit așa deoarece vârful muntelui are forma unui cap de vultur. În a doua întoarcere a Roții Dharmei, Buddha a predat despre vacuitate. El a mers cu învățătura dincolo de cea despre lipsa de sine din prima învârtire a Roții Dharmei. În general, aceste învățături vorbesc despre lipsa existenței de sine a tuturor lucrurilor, și nu numai a omului. De asemenea, ele se referă la lipsa existenței de sine a agregatelor omului, și a oricărui lucru și fenomen. Vom vorbi mult despre asta, mai târziu.

Această învățătură este foarte, foarte avansată. Este învățătura supremă care eliberează din samsara. Se spune că trebuie să înțelegem vacuitatea pentru a scăpa de samsara. Nu toată lumea este pregătită mental și spiritual pentru această învățătură, deoarece ea este foarte profundă. În urma acestor învățături oamenii i-au spus lui Buddha: „Stai așa! Mai devreme ne-ai spus una, și acum ne spui alta”. Erau puțin speriați de faptul că li se vorbea despre lipsa de sine. Nici un lucru nu are identitate de sine. Nimic nu există așa cum credem că există, inclusiv noi înșine, iar unora le este greu să înțeleagă acest lucru sau nu înțeleg corect și, ca urmare a neînțelegerii, se pot abate de la cale. De aceea, ca răspuns la nevoile lor, Buddha a predat a treia întoarcere a Roții Dharmei.
A treia întoarcere a Roții Dharmei – școala „Numai minte” (Mind Only) – s-a adresat celor care auzind învățătura despre vacuitate, au înțeles-o literal: „nimic nu există”. Nu aceasta a fost învățătura, dar oamenii pot să o înțeleagă greșit și asta nu este bine. De aceea, Buddha a moderat pentru ei învățătura despre vacuitate, și a predat așa-numita școală „Numai minte”, sau „Yogachara”, care este foarte interesantă și foarte avansată. Dar ea nu dă descrierea supremă a vacuității, ci este foarte aproape de ea.

În canonul tibetan, toate învățăturile celor trei întoarceri ale Roții, au fost traduse și păstrate foarte bine. După ce Buddha a trecut din această lume în Parinirvana (nirvana după moarte), generațiile ulterioare de discipoli au orânduit scrierile în diferite momente ale timpului, care s-au răspândit în diverse țări.

Termeni Budism

Dharma în Budism

Dharma în Budism:

Se referă la învățăturile lui Buddha despre realitate și calea către nirvana.
Include atât cuvintele lui Buddha, cât și practica (învățăturile în acțiune) și realizarea iluminării.
Dharma este calea către eliberarea de suferință.
În sens filozofic, dharma poate însemna și fenomene sau elementele care alcătuiesc lumea, care compun realitatea.

Dharma este un cuvant de origine sanscrită, care se regaseste în filozofia Budistă si înseamnă pentru budiști în principal învățătura Lordului Buddha.

Când vorbim despre Dharma în budism, ea este împărțită în două forme: cărțile, învățăturile etc. și înțelegerile/realizările din mințile și inimile oamenilor.

Dharma fizică – cărțile de Dharma.
lung gi chu
Dharma realizărilor/înțelegerilor/conștientizărilor din inima și mintea oamenilor.
tokpay chu

Dharma mai înseamnă în filozofia budistă și fenomen, orice fenomen, orice lucru care există. Nu există un singur înțeles pentru acest concept și este tradus în general în vest ca fiind învățătură în cele mai multe dintre cazuri.

Cuvantul dharma vine din sanscrită și vine din rădăcina dhr– ce înseamnă a deține – aceasta este învățătura lui Buddha, cel care deține înțelepciunea, și este înțelesul cel mai des intalnit în multe texte din filozofia budistă tibetană.

Cuvântul Dharma are sensul de: teorie, realizări, conștientizări, fenomene. Când spunem Dharma în general, ne referim la mai multe lucruri. Ar putea fi o carte de Dharma, ar putea fi o prelegere Dharma, ar putea fi fenomene.

În modul cel mai obișnuit, se referă la învățăturile budismului, care sunt gândite să exprime adevărul și să contureze o cale spre Iluminare. Calea este una polivalentă și există învățături și practici potrivite fiecărui tip de persoană. Nu există o singură cale pe care trebuie să o urmeze și nici o practică care este fixă. Mai degrabă, dharma are ceva adecvat pentru fiecare și oricine poate profita de un anumit aspect al dharma.

Informații suplimentare pe acest site

În cursul ACI 1 vom discuta despre Dharmakaya, în cursul ACI 5 la fel. În cursul ACI 14, Lo Jong 1 si 2, vom enunța “toată Dharma se rezumă la un singur lucru”. Tot despre Dharma am vorbit și în Conferința Cuplul Spiritual, în lecția 4.

Diamantul Buddha, Diamantul Dharma, Diamantul Sangha

Articole

Cărți budiste

Geshe Michael Roach

Toate învățăturile studiate și practicate în Centrul Dharmakaya și care sunt și pe site-ul nostru la secțiunea ”cursuri, seminarii, conferințe” sunt inspirate după învățăturile lui Geshe Michael.

Cărți scrise de Geshe Michael Roach traduse în limba română

Șase dintre cărțile sale au fost traduse și în limba română. O parte le puteți vedea și achiziționa de AICI și de AICI.

Cărți scrise de Geshe Michael Roach în engleză

Geshe Micheal Roach a scris numeroase cărți care au fost traduse în mai multe limbi. Pe cele în limba engleză le puteți vizualiza și achiziționa de AICI.

Yongey Mingyur Rinpoche

La treizeci și șase de ani, Yongey Mingyur Rinpoche este starețul a trei mănăstiri, autor de bestselleruri și maestru de meditație buddhistă tibetană, iubit de discipolii săi din întreaga lume. Dar, într-o noapte de vară a anului 2011, lasă tot și își părăsește mănăstirea din Bodh Gaya fără să spună nimănui, doar cu roba de pe el și cu câteva rupii în buzunar.

Aceasta este povestea unei călătorii neobișnuite, confesiunea sinceră a unui călugăr buddhist care alege să renunțe la statutul sau religios și la confortul unei vieți privilegiate, pentru a se pune la încercare trăind de azi pe mâine ca cerșetor, urmând astfel străvechea tradiție indiană a yoghinilor rătăcitori. Reflectând asupra experiențelor care l-au marcat, dezvaluindu-i cititorului gândurile și trăirile sale cele mai intime, dar și practicile contemplative care l-au susținut pe parcursul celor patru ani și jumătate de pribegie, Yongey Mingyur Rinpoche ne oferă învățături prețioase, aratandu-ne cum putem transforma dificultățile în șanse și cum îndepărtarea de lucrurile familiare ne poate apropia, în cele din urmă, de ceea ce suntem cu adevărat.

Bucuria de a trăi pune bazele științifice ale capacității noastre de a atinge iluminarea. Yongey Mingyur Rinpoche dezvăluie secretele științei meditației, într-un ghid practic care vă ajută să vă recuperați echilibrul interior și să descoperiți capacitățile infinite ale mintii. Tehnicile din volumul de față vă vor permite să vă analizați trăirile, gândurile și sentimentele și să descoperiți ce trebuie să faceți pentru a fi fericiți. Datorită capacității sale extraordinare de a prezenta străvechea înțelepciune a Tibetului într-o manieră nouă și atractiva, Yongey Mingyur Rinpoche este unul dintre cei mai îndrăgiți maeștri budiști ai zilelor noastre. Învățăturile sale, bazate atât pe experiențe personale, cât și pe cercetările științifice moderne, pun în evidență avantajele spirituale și fiziologice ale meditației. Yongey Mingyur Rinpoche este fondatorul comunității de meditație Tergar, o rețea globală de centre de meditație budistă.

Geshe Rabten Rinpoche (n. 1920, Dhargye – d. 1986)

Este considerat a fi unul dintre cei mai eminenți pionieri ai buddhismului tibetan în Europa și un Maestru de meditație deplin realizat. A studiat timp de 20 de ani la Universitatea Monastică Sera din Lhasa, Tibet, până la exilul său în 1959, anul în care Tibetul a fost invadat de poporul comunist chinez.

A scris un număr larg de cărți importante asupra Dharmei și a întemeiat împreună cu principalul său discipol Gonsar Tulku Rinpoche mai multe centre de studii: Centrul “Rabten Choeling” pentru Înalte Studii Tibetane din Elveția, Tashi Rabten în Austria, Ghe Phel Ling în Italia, Centrul Tibetan în Germania.

Geshe Rabten a fost principalul fondator al unei tradiții pure și complete a Dharmei în Europa și primul Maestru tibetan căruia Sfinția sa, cel de-al XIV-lea Dalai Lama, i-a încredințat personal misiunea de a preda Dharma occidentalilor.

Așa cum indică titlul, ne aflăm în posesia unei adevărate comori care conţine cele mai preţioase giuvaieruri ale învăţăturilor lui Buddha, pe care Gheșe Rabten le-a făcut cunoscute într-o manieră clară și metodică, specifică lui.

Biografia este prezentată sub forma unui interviu acordat unui discipol apropiat şi descrie în detaliu viața Maestrului începând cu adolescența sa, urmată de decizia sa puternică de a studia Dharma, lunga călătorie plină de pericole pentru a ajunge la mănăstirea Sera de lângă Lhasa din centrul Tibetului, precum şi efortul extraordinar depus, cu o determinare de fier de a practica şi realiza învățătura lui Buddha.

Cartea este o tălmăcire a unui text Dharma important, ce cuprinde un antrenament complet al minții în șapte puncte (capitole, reguli). Această carte este o învățătură concisă transmisă sub formă de sfaturi personale, predată de Gheșe Rabten la Dharamsala (India) în 1973, care descrie cu desăvârșire metoda de dezvoltare a Bodhicittei (mintea trezirii) inițiindu-ne treptat la viziunea ființelor iluminate.

Aceste sfaturi izvorâte din practica personală a marilor maeștri buddhiști tibetani, revelă clar și cu o precizie uluitoare de unde provin toate încercările și conflictele noastre individuale și colective, de fapt toate relele; dar ele ne indică și cum să le depășim cu temeritate. „Să învingem egoismul” ne pune la dispoziție metoda cea mai eficientă și ingenioasă pentru a birui total egoismul.

Cartea de față cuprinde două învățături de mare însemnătate: „Stările conștiinței” și „Meditația și viață cotidiană”. Stările conștiinței tratează despre unul dintre subiectele cele mai importante ale buddhismului. Mintea sau conștiința nu este o simplă tema comună religiilor și filozofiilor, ci reprezintă, de fapt, punctul central al tuturor trăirilor noastre, însăși caracteristică ce distinge ființele de restul fenomenelor existente.

Tocmai pentru că posedă minte, ființele, indiferent de formă și mărimea lor, ocupă primul loc în învățăturile lui Buddha. Legea Karmei, reîncarnarea, Samsara (ciclul existențelor) și Nirvana (eliberarea) au sens doar pentru că mintea există. În lipsa acesteia dispar toate criteriile de evaluare a universului nostru conceptual, cum ar fi bun/rău, just/eronat, important/insignifiant, căci ele sunt bazate pe trăirile ființelor sensibile.

The Jataka Tales – Stories of the Buddha’s Past Lives

Sființia Sa Dalai Lama

Articole

Altarul Budist

Pregătirea altarului este o parte importantă în practica noastră zilnic, și mai ales pentru practica de meditație. Iar în retreat, îngrijirea altarului este deosebit de importantă, deoarece prin această acțiune a corpului, acumulăm binefaceri.

Există mai multe etape preliminarii pe care e nevoie să le parcurgem pentru a avea o meditație reușită.

Prima pregătire preliminară este curățarea camerei în care se meditează.

Vă veți îngriji să faceți curat, chiar și dacă ați curățat-o ieri și nimeni nu a intrat sau a atins ceva. Faceți un act simbolic de curățenie; măturăm sau ștergem praful. Desigur, că dacă nu este curat, trebuie făcută curățenie. Dacă camera este dezordonată, acest lucru se va reflecta în meditația noastră. Camera și meditația se oglindesc una pe alta.

Chiar dacă este deja curat și ordonat, faceți un gest de curățire, care simbolizează obstacolele din mintea voastră. Deci, în timp ce curățați sau ștergeți praful vă veți spune: “Acum, îmi curăț obstacolele din mintea mea pentru a reuși în meditație”.

A doua pregătire este pregătirea altarului și dăruirea de ofrande.

În retreat este deosebit de important de a păstra ofrandele și bolurile cu apă frumos, altarul să fie curat și ordonat deoarece se dă foarte multă importanță aranjamentului altarului.

Ce se pune pe masa de altar?

Pe masa de altar punem ofrande, boluri cu apă, luminări, un clopoțel, o carte, stupa, fructe. Pe masă se află

Statueta lui Buddha și fotografiile învățătorilor pentru că ei ni-l aduc pe Buddha. Deci, statueta și fotografiile sunt o reprezentare a corpului lui Buddha.
Cartea de dharma reprezintă vorba lui Buddha; Dharma este învățătura lui Buddha.
Stupa reprezintă mintea lui Buddha.
Apoi avem apa, fructele, lumânările și florile. Ele sunt ofrandele pe care le oferim acestor reprezentări ale corpului, vorbei și minții lui Buddha.

De ce punem apă în boluri? Pentru că acesta este modul cel mai ieftin de a face oferte. Toată lumea poate găsi apă.

Pe masa altarului se pun opt boluri. Ele, de fapt vin din tradiția indiană, și exprimă modul în care era întâmpinat oaspetele într-o casă.

Mai întâi i se oferea apă de băut. Deci, primul bol reprezintă apa de băut.
După care i se spălau picioarele, pentru că oamenii mergeau desculți prin praf. Deci, apă pentru picioare.
Apoi oaspetelui i se oferea flori. Deci, al treilea bol reprezintă florile.
Al patrulea bol reprezintă bețișorul parfumat.
Al cincilea bol reprezintă ofranda luminii.
Al șaselea – uleiuri parfumate pentru ungerea corpului. Obiceiul era ca musafirul să fie masat pe piept cu uleiuri plăcut mirositoare.
Al șaptelea reprezintă mâncarea. După ce oaspetele se relaxa, i se oferea o masă bună, gustoasă și aranjată estetic.
Bolul al optulea reprezintă muzica. Câteodată în locul bolului cu apa se pune un clopoțel sau disc.

Toate acestea sunt doar reprezentări ale ofrandelor pe care le dăruim. Cui le dăruim? Le dăruim ființelor de lumină ca să vină să ne ajute în meditație. Este modul in care le tentăm să vină la noi, “le mituim”. Cu cât vom pătrunde mai adânc în acest obicei minunat, cu atât vom ști să-l prețuim mai mult. La început vom face toate acestea în mod mecanic, dar cu timpul veți vedea ce energie frumoasa se va crea în cameră.

Despre ofrande

OFRANDA înseamnă CHUPA în limba tibetană.

De ce să dăruim ofrande?

Poate oare statuia să miroasă florile sau să mănânce prăjiturele? Bineînțeles că nu, nimeni nu crede așa ceva. Atunci de ce facem toate aceste lucruri? Toate acestea sunt făcute din mai multe motive.

Unul dintre motive este karma. De exemplu, cauza karmică a abundenței, este de a oferi ofrande. După cum am văzut un sens al cuvântului karma este de a face fapte. Karma, înseamnă amprentele pe care le purtam cu noi în conștiință, care sunt rezultat al faptelor pe care le-am făcut, al vorbelor pe care le-am spus și a gândurilor pe care le-am gândit. Toate aceste amprente strânse acumulează energie, iar când vor da rezultate, acestea ne vor crea lumea în care vom trăi. Realitatea existentă este doar o manifestare karmică sau un rezultat a ceea ce am făcut în trecut.

Cui oferim ofrande?

Bineînțeles că nu oferim ofrande unor statui sau unor poze. Statuile și pozele sunt doar reprezentări ale ființelor care au ajuns la iluminare. Și cu toate că nici măcar nu le-am întâlnit, le dăruim ofrande. Întrebarea este de ce nu le-am întâlnit până acum? Răspunsul este ca mintea noastră nu este suficient de pură.

Toate ființele de lumină încearcă tot timpul să ajungă la noi și să ne ajute, dar datorită straturilor de ignoranță care ne înconjoară, nu le putem percepe, nu le putem distinge. Și acesta este și motivul pentru care avem îndoieli în ceea ce privește existența lor.

Aceste îndoieli sunt distrugătoare, pentru că dacă nu suntem siguri că aceste ființe există cu adevărat, practica pe care o facem, practica care ne va conduce spre ele nu va fi suficient de puternică și nici nu ne vom implica în totalitate în ea.

A depune ofrande pe altar este antidot la îndoielile pe care le avem.

Cum oferim?

Conform tradiției budiste, bolurile se așează în linie dreaptă, cu o mică distanță între ele. Acest fapt semnifică dorința noastră de a fi cât mai apropiați de profesor. De aceea este bine ca, în timp ce aranjăm bolurile, să ne gândim la relația noastră de apropriere față de el. Aceste gânduri, această dorință de a fi cât mai aproape de un profesor, creează karma care ne va aduce profesorul spiritual de care avem nevoie în această viață.

Cum se face altarul

În fiecare zi, reînnoim altarul. La sfârșitul zilei, apa din boluri o strângem și o turnăm la plante. Ea nu se aruncă în chiuvetă. De ce? Pentru că acum este apă sfințită. Ce o face să fie sfântă? Intenția mea. Apa am pus-o ca ofrandă înțelepciunii și compasiunii sfinte. De aceea ea este sfântă, și voi continua să o tratez ca sfântă și nu o torn într-un loc murdar. Apa sfântă o turnăm într-un ghiveci, sau o turnăm lângă un copac sau într-un râu.

Bolurile goale se usucă, aprindem un bețișor de tămâie, parfumăm bolurile și apoi le punem întoarse pe altar peste noapte. Fructele sau fursecurile pot fi oferite altora.

Actul de a dărui ofrande nu trebuie să aibă nici un aspect egoist. Nu este pentru beneficiul meu material, ci este pentru beneficiul meu spiritual. Așa că voi aranja estetic prăjiturelele pe o farfurie și le așez pe altar. Seara le strâng și le voi împărți altora sau colegilor de la servici. Nu este bine să cumpărați prăjiturelele care vă plac și apoi să le mâncați mai târziu, pentru că asta pângărește ofranda. Aduceți lucruri delicioase, dar gândindu-vă la cealaltă persoană și nu la voi.

Sfințirea ofrandei

Pe masa de altar se pune și o reprezentare a lui Buddha. Nu neapărat al istoricului Buddha Shakyamuni. Sensul de Buddha este de ființă trezită, iluminată.
Obiectele care se pun pe masa de ofrande reprezintă:
– faptele curate,
– vorba pura,
– și gândurile pure ale ființei luminate, lucruri pe care și noi le dorim. De aceea vom trebui să le purificăm.

Să spunem că vrem să oferim mâncare, dar nu vrem să punem pe altar mâncare obișnuită, de aceea va trebui să o purificam. Orice lucru care se află pe altar nu mai este ceva firesc, ci are semnificații sacre.

Purificarea obiectelor de pe altar se face cu ajutorul mantrei: Om Ah Hung

Om simbolizează faptele pure a lui Buddha,
Ah – vorba pură a lui Buddha,
Hung – mintea pura a lui Buddha, care are înțelepciunea perfecta.

Deci când așezați mancarea pe masă spuneți: Om Ah Hung, si mancarea voastra va deveni hrana zeiasca.

Ființele iluminate gusta din ofrande? Da, dar ele nu le mănâncă ci iau doar esenta lor. Pentru că ele sunt cu noi tot timpul, știu bine ceea ce facem, și asta pentru ca sunt atotștiutoare.

Pasul următor, după ce ne-am ordonat camera și ne-am aranjat perna de meditatie, ne așezăm. Înainte de a ne așeza, ne prosternam de trei ori în fata altarului, ne prosternam compasiunii și înțelepciunii ființelor iluminate, calități pe care le dorim și noi să ni le dezvoltam in inima noastră.

Se recomandă ca atunci cand facem prosternarea fizica, să coborâm incet și să ne ridicăm repede. Când coborâm incet – semnifică faptul că nu dorim să ajungem în infern sau în formele de existență inferioare. Iar când ne ridicăm repede, înseamnă că nu dorim să rămânem acolo.

Ce vom face cu ofrandele după practica?

Dimineata se aranjează altarul. Seara, înainte de a merge la culcare, vom vărsa apa din boluri și vom oferi ofrandele vietăților de afară.

– apa din boluri se va pune la flori. În nici un caz nu se vărsa apa în chiuveta sau în canal. Uscăm bolurile, le punem puțin peste bețișorul parfumat care fumegă și le așezăm pe masa cu gura in jos.
– mâncarea sfințită o vom pune afară, într-un loc unde știm că pot veni vietăți care să o mănânce.

Ea se poate oferi de asemenea spiritelor flamande. Ea nu se va arunca la gunoi, pentru că este sfințită. Imaginați-vă ca aranjați masa pentru toate viețuitoarele și le poftiți să vină să se hrănească din bucatele pregătite. Ele va aud. Puteti pofti la masă și spiritele flămânde (preta), sunând din clopoțel. Puteti aprinde și un bețișor parfumat, pentru ca ele sunt atrase de foc.
– Nu este bine să mâncați din ofranda pe care ați pregătit-o, pentru că altfel, este ca și când ați fi pregătit-o pentru voi înșivă, puteti să o oferiți prietenilor voștri. Actul de dăruire trebuie să fie lipsit de orice interes personal.

Semnificația dăruirii de ofrande

Buddha mănâncă fructele? Dharma mănâncă fructele? Nu am văzut pe nimeni să le mănânce.

În termenii noștri este ceva care nu este de niciun folos. Din punct de vedere practic, ele nu au nicio utilitate. Ce sens are să dăm fructe cuiva care nu are nevoie de ele sau de mâncare?

Buddha nu are nevoie de fructele mele. Buddha se află în fericirea supremă. Nu are nevoie de nimic de la mine. Când i se oferea lui Ken Rinpoche ofrandă, el spunea: „păstrează-l tu”.

Nu există nicio cale de a-l răsplăti pe învățător pentru ceea ce face pentru mine, dar trebuie să fac efort. De ce?

– pentru că nu am destulă forță; Pentru că binefacerile mele sunt puține. Sunt săracă în fapte bune. Câte momente pe zi mă gândesc să-i ajut pe alții? De aceea am nevoie de toate mijloacele pe care le am la dispoziție pentru a întări aceste karme. Iar ofranda este unul dintre ele.

– ofranda exprimă credința. Statuia nu va lua niciodată din prăjiturele. De aceea când dăruiesc ofrande declar: „există ființe iluminate și într-o zi voi fi și eu o ființă luminată. Nu le pot vedea acum pentru că nu suntem pe aceeași frecvență. Dar ele există și voi ajunge la ele. Ele știu cine sunt, sunt omnisciente și mă văd că aduc ofrande și vin la mine. Când le chem, vin aici, pentru că știu totul. Ființele iluminate vin cu viteza gândului”. Acesta este un act de credință. Și credința este un factor foarte important în calea spirituală. Credința este îngrășământul pe care îl dăm practicii noastre, pentru că fără ea practica nu are putere. Credința este cea care întărește.

A văzut cineva ființe iluminate care au venit și au băut apa din boluri? N-am văzut pe nimeni să vină și să bea din apă, dar ele iau esența, și aici este un test al credinței noastre. Dacă există ființe iluminate, dacă există ceva, cum ar fi iluminarea, dacă se poate parcurge calea spre iluminare, atunci au existat oameni care au făcut asta înaintea mea. Au existat Buddha care au ajuns la iluminare, care au ajuns la atotcunoaștere, au compasiune infinită și abilități de a veni la noi când îi chemăm.

Generozitatea noastră și intenția noastră creează ființelor iluminate o mare plăcere, așa că în mod sigur ele primesc esența ofrandei noastre. Binecuvântarea fără nici o îndoială, se va întoarce la voi și, probabil, unii dintre voi poate au și experimentat-o deja. Puteți avea, cu adevărat experiență fizică a binecuvântării care vine la voi.

Aici, doamna Gabriela Bălan, profesorul nostru de Dharma, ne explică cum se face altarul:

Aici sunt câteva poze cu altarul pe care îl facem noi la curs sau acasă.

Articole

Filme budiste

TUKDAM – BETWEEN WORLDS – documentar, 2022

Primul document despre o meditație tibetană care păstrează corpul nealterat timp de zile sau săptămâni după moartea tradițională

Această practică rară din tradiția budismului tibetan este cunoscută sub numele de tukdam. Ea apare atunci când un practicant avansat, adesea un lama sau călugăr cu o experiență meditativă profundă, moare din punct de vedere clinic – nu mai are semne vitale precum bătăi ale inimii sau activitate cerebrală – dar corpul său rămâne într-o stare neschimbată: nu intră în descompunere timp de mai multe zile, uneori chiar săptămâni.

Se spune că în acest timp, conștiința sa rămâne într-o stare meditativă profundă, cunoscută drept “meditația clară asupra naturii minții”, ceea ce împiedică procesul natural de degradare fizică. Deși știința modernă nu poate explica încă complet acest fenomen, cazurile documentate au atras atenția cercetătorilor care colaborează cu călugării tibetani pentru a înțelege mai bine legătura dintre minte și corp în momentul morții.

Această stare este considerată un semn al unei realizări spirituale înalte și este tratată cu cel mai profund respect de către discipolii și comunitățile lamas care păstrează corpul într-un mediu liniștit, fără a-l atinge, până când semnele de tukdam dispar și încep să apară semnele obișnuite ale morții.

Documentarul poate fi închiriat sau achiziționat de AICI

FOR THE BENEFIT OF ALL BEINGS – documentar

FOR THE BENEFIT OF ALL BEINGS - documentar

„Acest film este el însuși o călătorie frumoasă în compania inimii mărețe a lui Garchen Rinpoche: suferind alături de el în timpurile cumplite ale tinereții sale, luptând cu curaj împotriva invaziei chineze și a acțiunilor genocidare din Tibet, apoi fiind inspirați de marea sa practică, în special de meditația „a da și a primi” – trimițând iubire și fericire tuturor ființelor, în timp ce ia asupra sa suferințele lor.

„În cele din urmă ne bucurăm împreună cu el, pe măsură ce libertatea și învățăturile sale neobosite din baza sa din America îi permit să-și împărtășească înțelepciunea plină de iubire cu oameni din întreaga lume.

„Este o binecuvântare imensă doar să vezi existența unei astfel de ființe mărețe, iar acest film minunat ne oferă această experiență. Este ceea ce tibetanii numesc tongdrol, ceva care eliberează doar prin faptul că este văzut!” — Dr. Robert Thurman

Filmul se poate viziona pe bază de donație AICI.

WANDERING . . . BUT NOT LOST – film documentar biografic

Maestrul de meditație tibetan-budist Mingyur Rinpoche, renumit la nivel internațional, renunță la o viață de confort pentru a trăi ca un yoghin rătăcitor, petrecând 4 ani și jumătate incognito pe străzile Indiei, Nepalului și în peșterile Himalayei. La întoarcere, împărtășește înțelepciunea dobândită despre adevărata natură a minții noastre.

În plină noapte și fără să spună nimănui despre planurile sale, iubitul Maestru de Meditație Tibetană Yongey Mingyur Rinpoche a părăsit scena internațională pentru a trăi ca un yoghin rătăcitor. O astfel de practică este aproape nemaiauzită în rândul maeștrilor de seamă din zilele noastre și este plină de greutăți. Pentru Mingyur Rinpoche, aceste provocări — cerșitul, găsirea hranei și a unui adăpost, boala și toate riscurile asociate cu rătăcirea incognito dintr-un loc în altul, având doar cele mai de bază lucruri — au reprezentat un teren fertil pentru aprofundarea înțelegerii adevăratei naturi a minții.

Se poate viziona, contra cost AICI.

YOGHINII DIN TIBET- documentar, 2002

Pentru prima dată, călugării tibetani retrași și discreți acceptă să discute aspecte ale filozofiei lor și să fie filmați în timp ce practică ritualurile lor străvechi.

Yoghinul tibetan: O persoană care a petrecut ani în izolare, practicând exerciții secrete fizice şi mentale de auto-transformare şi prin acestea a câștigat un control extraordinar asupra mintii şi corpului. Yoghinii pe care-i veţi vedea în acest film şi-au asumat riscuri fără precedent.

Deşi au jurat să păstreze secretul strict pentru a menține puritatea practicilor lor, au fost de acord cu aceste interviuri unice şi demonstrații rare, pentru a ajuta la păstrarea pentru posteritate a culturii lor pe cale de dispariţie. Acestor yoghini le este dedicat acest film. (Extras din documentarul Yoghinii din Tibet)

Documentarul poate fi vizionat cu subtitrare în limba română AICI.

CĂLUGĂRUL ȘI ARMA (The monk and the gun) – film, 2023

Filmul surprinde uimirea și perturbarea din regatul Bhutan după ce acesta devine una dintre cele mai tinere democrații din lume.

Se poate viziona pe platforma MAX

KUNDUN – film, 1997

„Kundun” este un film regizat de Martin Scorsese, lansat în 1997, care spune povestea vieții celui de-al 14-lea Dalai Lama – de la copilăria sa în Tibet, descoperirea ca reîncarnare a unui mare maestru, până la exilul forțat în urma invaziei Chinei.

Din copilărie până la maturitate, cel de-al paisprezecelea Dalai Lama al Tibetului se confruntă cu opresiunea chineză și alte dificultăți.

Filmul urmărește viața spirituală și umană a Dalai Lama: recunoașterea sa ca reîncarnare la vârsta de 2 ani; educația sa spirituală și politică în Tibet; confruntarea cu agresiunea comunistă chineză; lupta interioară între idealurile nonviolente ale budismului și realitățile dure ale ocupației; decizia dureroasă de a fugi în India în 1959, în căutarea libertății pentru poporul său.

SAMSARA – film, 2001

După trei ani, trei luni, trei saptamani si trei zile în izolare, meditând într-o transă profundă, Tashi (Shawn Ku) – un călugăr – se intoarce la templul sau. Plin de dorințele sexuale pe care nu le poate controla, se intalneste intamplator cu Pema (Christy Chung) cu care începe o poveste de dragoste pasionala.

MILAREPA – biografic, 2006

Milarepa descrie începuturile umile ale celui care avea să devină cel mai mare sfânt al Tibetului. O poveste adevărată bazată pe tradiții vechi de secole, tânărul Milarepa este propulsat într-o lume a durerii și trădării după moartea subită a tatălui său. Sărac și fără speranță, el își propune să învețe magia neagră – și să se răzbune pe dușmanii săi – întâlnind magicieni, demoni, un învățător enigmatic și o putere mistică neașteptată. Dar în confruntarea cu consecințele furiei sale învață cel mai mult. Filmat în uimitoarea regiune Lahaul-Spiti din nordul Indiei, Milarepa oferă o paralelă provocatoare cu ciclul de violență și răzbunare care consumă lumea de astăzi.

BUDDHA: RAJAON KA RAJA – serial 2013 – 2016

O biografie a lui Siddharta Gautama, marele înțelept indian și fondatorul budismului. Serialul mitologic se bazează pe viața Lordului Buddha, care arată cum un prinț, Siddhartha a devenit un Buddha.

ȘAPTE ANI ÎN TIBET – film ,1997

“Șapte ani în Tibet” este o adaptare a romanului autobiografic aparținând lui Heinrich Harrer, vândut în peste 60 de milioane de exemplare și tradus în aproape 30 de limbi.

Brad Pitt interpretează rolul faimosului (și arogantului) alpinist austriac Heinrich Harrer care, în Austria anului 1939, este o personalitate a propagandei naziste. El își părăsește țara natală, dar și soția și copilul, pentru o expediție în Himalaya. Harrer este un spirit dornic de aventură, dornic de a încerca cele mai puternice senzații. Cucerirea muntelui Himalaya și această călătorie într-o lume exotică îl fac să uite de tot ceea ce lasă în urmă. Nu bănuiește însă că odată ajuns la capătul lumii călătoria lui abia va începe…

Harrer cade în mâinile forțelor aliate, dar împreună cu Peter Aufschnaiter reușește să scape și să ajungă în orașul sfânt Lhasa, din Tibet. Cei doi sunt singurii străini acceptați în acest spațiu sacru. Mai mult, Harrer are privilegiul să-l cunoască pe adolescentul Dalai Lama, care este pasionat de cultura occidentală. Prietenia care se leagă între ei îl face pe Harrer să trăiască o aventură spirituală mai incitantă chiar decât cucerirea Himalayei. Cei șapte ani pe care-i petrece în vecinătatea liderului tibetan, dar și revelarea profunzimilor spiritualității budiste îi vor schimbă viată pentru totdeauna. Harrer este și un martor al modului brutal în care istoria intervine asupra acestei societăți pașnice, China reprezentând o amenințare continuă asupra modului tradițional de viață al tibetanilor.

Chiar dacă împrejurările politice îl vor sili să părăsească Lhasa, Harrer nu va mai fi niciodată același: este doar un tibetan care trăiește departe de casă…

Producerea filmului a reprezentat și ea o aventură datorată locațiilor pentru filmări. Deși acestea au fost foarte variate (Canada, Marea Britanie, Austria, Argentina, Chile), dorința regizorului Jean-Jacques Annaud a fost aceea de a filma în Tibet, lucru nepermis însă de autorități. Dar Jean-Jacques Annaud a reușit să filmeze în locurile interzise, aproximativ 20 de minute din film conținând imagini reale din Tibet. Deși acest fapt nu a fost dezvăluit nici măcar la premieră, ci abia în vara anului 1999, reacția autorităților a fost foarte dură: atât regizorul, cât și Brad Pitt au primit interdicția de a intra în China.

În film o putem vedea și pe Jetsun Pema, care este în realitate sora lui Dalai Lama. Ea interpretează însă rolul mamei acestuia, în fapt rolul propriei sale mame.

MICUL BUDDHA – film, 1993

Regizata de Bernaldo Bertolucci, aceasta fantezie cinematografica inspirata de povestea profetului Budha ii are drept protagonisti pe Keanu Reeves si Bridget Fonda, dar si pe Chris Isaak, celebrul cantaret care-si descopera, astfel, nebanuite valente interpretative.

Isaak joaca rolul unui arhitect de succes din Seattle, Dean Conrad, care, intorcandu-se, intr-o seara de la birou, o gaseste pe sotia sa Lisa (Fonda) stand de vorba cu doi calugari budisti. Acestia sunt convinsi ca Jesse, fiul de zece ani ai celor doi americani, este reincarnarea lui Buddha, profetul despre care vorbesc sfintele carti. Sceptici la inceput, parintii lui Jesse nu dau crezare vorbelor calugarilor, dar dupa ce partenerul lui Dean se sinucide, tatal are o revelatie si-si lasa fiul sa mearga la Buthan. Acolo el urmeaza sa fie initiat pentru ca sfintii preotii sa se poata convinge daca el este intr-adevar alesul.

Jesse va primi o carte despre Buddha Siddhartha (Keanu Reeves), cel care a avut revelatia ca destinul sau este acela de a-i elibera pe toti oamenii de durere si suferinta. Spre mirarea lui Jesse si a tatalui sau, calugarii mai descopera doi copii care dau semne ca ar fi reincarnarile lui Budha.

Articole

Fumat si alcool – Sfaturile Lamei Zopa

Despre fumat

Îți mulțumesc foarte mult pentru scrisoarea ta. Sunt foarte fericit că ai redus fumatul, deoarece fumatul este foarte dăunător pentru corpul și viața ta. Poate cauza obstacole în calea vieții tale, îți poate scurta viața și poate provoca cancer. Nu numai în învățături se spune că fumatul este dăunător, ci și în viața obișnuită, și este, de asemenea, dezgustător.

Medicii înțeleg că fumatul este dăunător pentru tine. Este interzis în multe locuri, cum ar fi restaurante, teatre și magazine. Învățăturile spun că substanța din țigări este impură și că ființele malefice au făcut ca substanțele să crească în putere pentru a interfera cu practica oamenilor și pentru a le degenera mintea. Cu o rea intenție, ființele rele au făcut rugăciuni pentru ca tutunul să crească pentru a dăuna oamenilor în practica virtuții, pentru a le degenera mintea, pentru a-i determina să se angajeze în fapte nevirtuoase și pentru ca mintea lor să nu fie liberă de iluzii.

Am văzut odată într-o morgă cadavrul unei femei care a murit de cancer pulmonar din cauza fumatului iar plămânii ei erau albaștri. Un doctor tibetan din Dharamsala i-a scos plămânul, care era tot negru și albastru. Deci, dacă vrei să mori așa, ești binevenit.

Se spune într-un text compus de Panchen Losang Chökyi Gyaltsen (care a compus și Guru Puja) că atunci când cineva i-a cerut să facă po-wa, el a întrebat mai întâi dacă persoana care tocmai murise a fumat. El a spus că dacă persoana a fumat, nu ar fi putut să facă po-wa, deoarece nu ar fi putut să-i transfere conștiința prin coroana persoanei. Deoarece nici măcar înalții Lama nu pot transfera în tărâmurile curate conștiința unei persoane care fumează, dacă vrei să fii liber și mai ales dacă vrei să mergi în tărâmurile curate în momentul morții, nu fuma.

Nu trebuie să faci fiecare lucru pe care îl face prietenul tău. Mintea ta nu este a lui. Mintea ta este separată și corpul tău este separat. Ești responsabil/ă pentru propria fericire.

Fumatul îți poluează întregul corp, făcându-l impur. Fumatul va îngreuna apariția gândurilor virtuoase și va fi foarte greu să nu ai atașament. Fumatul oferă doar o plăcere temporară. Și atât. Când mori, nu iei cu tine nici măcar un singur beneficiu de pe urma fumatului. La fel ca și reputația în lume, ea nu te protejează de suferință. Nu te poate face să obții o renaștere bună în viața următoare și, pe lângă asta, nu vei putea elibera ființele simțitoare din samsara și nu vei putea atinge iluminarea.

Aici, tu încerci să devii un campion, să-ți învingi afecțiunile mentale, în special atașamentul. Principalul lucru aici este să devii puternic/ă. Poți vedea cum oamenii își petrec întreaga viață antrenându-se pentru Jocurile Olimpice, practicând dansul pe gheață și încercând să fie campioni și să-i învingă pe alții. Când nu reușesc, experimentează o suferință incredibilă, deoarece s-au antrenat atâția ani pentru a câștiga.

Dar dacă vei reuși să-ți învingi inamicul, iluzia, evitând să fumezi țigări, renunțând la dorința care tânjește și la obiectul dorinței tale, va fi fantastic! Creezi mai puțină karma negativă și, de fiecare dată când reușești să te abții, te protejezi de tărâmurile inferioare, de cea mai incredibilă și mai lungă suferință din samsara. A nu urma afecțiunea mentală te determină, de asemenea, să obții eliberarea și te ajută să atingi iluminarea. De fiecare dată vei crea cauza realizărilor pe calea spre iluminare. Prin înfrângerea afecțiunii mentale, în special a atașamentului, veți putea să eliberezi nenumărate ființe simțitoare de eoni de suferințe în samsara și să le aduci la iluminare. Există sport olimpic mai bun decât acesta? Ce campion mai bun există? În acest fel devii cel mai faimos dintre toate ființele simțitoare, nu doar în țara ta sau în lume, ci printre toate ființele simțitoare – adică devii un Buddha. În fiecare zi trebuie să ai curaj. Fii curajoasă.

Padmasambhava a explicat cât de extrem de dăunător este fumul de tutun chiar și pentru zona în care locuiți, pentru persoana lângă care fumezi, deoarece degenerează mintea și dăunează chakrelor, vânturilor și picăturilor voastre. Este foarte dăunător pentru dezvoltarea virtuții. Atunci când fumezi, poluezi mediul înconjurător și faci ca întreaga zonă să fie impură. Multe alte ființe, cum ar fi naga (clarificare: naga sunt ființe divine cărora le place curățenia și sunt deranjate de mirosuri) și deva (clarificare: deva sunt zeii din roata vieții), se îndepărtează, pentru că nu pot suporta acest lucru. De asemenea, dăunează oamenilor, care se îmbolnăvesc foarte tare, fac artrită și așa mai departe, din cauza fumului care poluează și dăunează naga-șilor.

Fumatul tău îi face nefericiți și pe cei care nu fumează. Când mă aflu în aceeași cameră cu cineva care fumează, este foarte neplăcut pentru mine. Este dificil să respiri și este un miros atât de urât. Mi se pare greu pentru că simt că trebuie să respir fumul, iar acesta îmi intră în plămâni.

La mănăstirea Kopan a existat cândva un îngrijitor, care a ajutat la cumpărarea terenului pe care este construit Kopan. Obișnuia să îngrijească și să mulgă bivolițele. În fiecare zi, la răsăritul soarelui, se așeza și fuma. Pentru că fereastra mea dădea spre est, fumul obișnuia să intre în camera mea și mă simțeam inconfortabil când respiram.

Fumatul îți face rău nu doar ție, ci și multor altor ființe. Învățăturile spun că fumul de țigară distruge orașe întregi de naga, ca o tornadă care spulberă totul. Asta li se întâmplă atunci când fumezi.

Droguri și alcool

Dragul meu, cel mai drag, cel mai prețios, cel mai bun, sunt foarte fericit că centrul FPMT te-a ajutat și că ai reușit să oprești consumul de droguri, fumatul, băutura și toate astea. Asta e minunat, minunat, minunat. Nu numai că te ajută pe tine, dar ajută și nenumăratele făpturi ale infernului, spiritele flămânde, animalele, oamenii, semizeii, zeii și ființele din starea intermediară. Uau, uau, uau, uau. Fără îndoială, nu este numai pentru tine. Este baza tuturor lucrurilor, baza căii tale spre iluminare. Îți mulțumesc foarte mult! Sper ca toții oamenii din lume, sau cel puțin studenții, să devină ca tine.

Un student a devenit călugăr poate de trei ori, nu sunt sigur, dar apoi a redevenit laic. A luat droguri și a murit în pat cu soția sa. A luat o mulțime de droguri și a doua zi dimineața soția lui l-a văzut mort. Vreau să-ți dau această informație.

Este minunat, minunat, minunat că ai fost un practicant serios. Asta este cu adevărat minunat. Sar din pat pe podea; sar în sus și sar în jos. Asta e tot. Ai făcut o treabă foarte bună, iar centrele FPMT au nevoie de tine ca exemplu pentru a-i ajuta și încuraja pe ceilalți.

Ești ca un erou în război care aleargă spre inamic pentru a-l ucide. Ești un practicant, un erou pentru alți oameni. Uau, uau, uau, uau. Poți să le spui multor oameni despre asta, mai ales spune-le oamenilor care se droghează, care se apucă de fumat și de băut. Aceste obiceiuri nu sunt ușor de înlăturat sau de abandonat.

S-ar putea să fie interesați, așa că îți voi trimite o carte cu un citat lung al lui Padmasambhava despre toate catastrofele care se întâmplă în țări și în lume din cauza fumatului de țigări. Practic, înclude și tutunul de prizat, deoarece toate [produsele] provin din aceeași materie, dar, în principal este vorba despre fumat, care face ca locul să fie impur, poluat și face ca mediul să fie impur, poluat și murdar.

Le dăunează tuturor naga și landlordzilor, deoarece protectorii pleacă, iar ființele malefice se întorc și se înmulțesc, făcându-vă rău vouă și altor oameni. (Landlordzii sunt un tip de divinitate tutelară venerată în sfera culturală din Asia de Est. Sunt zei minori care sunt considerați a fi de rang inferior Tudigongilor și Zeilor Orașului. În unele culturi din Asia de Est, atunci când oamenii se mută într-un loc nou, ei cer permisiunea divinității Landlord înainte de a se instala).

Atunci, landlordzii și nagașii se supără, țara este abătută violent de foc, apă, aer și pământ. Toate aceste lucruri s-au întâmplat în ultimul timp în America, China și în multe țări. Auzim mereu despre asta.

Toate aceste lucruri provin din fumatul de țigări și nu numai atât, ci și din faptul că distruge mediul înconjurător și îl face impur și murdar. Ființele care ajută Dharma, [protectorii Dharmei], ființele din partea albă, fug, se îndepărtează, pleacă, așa că este foarte, foarte rău. Și vin cei răi, toți cei care sunt răi pentru țară.

Sunt sigur că acesta nu este singurul lucru. Principalul lucru este că provoacă atât de mult rău ființelor umane și animalelor. Într-o singură zi, în lume, sunt ucise mii și mii de găini, atât de mulți porci și chiar mai mulți pești. Uau, uau, uau, uau. Acest lucru provoacă, de asemenea, violență în țară.

Fumatul este cel mai rău lucru pentru că distruge mediul, îl face impur și cauzează toate aceste probleme. Acesta este un lucru. Padmasambhava a explicat acest lucru, așa că vă voi trimite cartea. Există textul de bază și comentariile și apoi, din acestea, puteți explica și altora. Bineînțeles, ceea ce explici trebuie să fie ceea ce se potrivește cu [mintea] celorlalți. Nu toată lumea va accepta ceea ce se spune acolo, așa că trebuie să explici cu atenție.

Da, voi încerca să fiu Guru-ul tău, dar nu sunt calificat. Poate că tu ești un student calificat, dar eu nu sunt un Guru calificat.

Te rog să faci practica de meditație de dimineață, “Cum să-mi fac viața să fie ca o nestemată ce îndeplinește dorințe“: Metoda de a transforma o viață de suferință în fericire, care face ca viața voastră să fie benefică pentru fiecare făptură a infernului, fiecare spirit flămând, fiecare animal, fiecare om, fiecare ființă sura (zeu) și fiecare ființă asura (semi-zeu), fiecare ființă simțitoare. Asta înseamnă fiecare animal, fiecare furnică – oamenii de știință spun că există 13.000 de feluri diferite de furnici – fiecare țânțar, fiecare muscă minusculă, fiecare ființă simțitoare din apă, chiar și cele pe care nu le poți vedea decât cu ajutorul aparatelor de mărit, nenumăratele ființe de sub pământ, din copaci și tufișuri și din corpurile oamenilor și animalelor. [Această practică îți face viața să fie] cea mai benefică pentru fiecare ființă simțitoare și de aceea este cea mai benefică pentru tine.

Este important să citești explicația referitoare la de ce trebuie să practicăm Tantra Yoga cea mai înaltă, amintindu-ți că scopul este de a conduce ființele simțitoare la iluminare cât mai repede posibil – de a le elibera din samsara și de a le conduce la iluminare cât mai repede posibil. Acesta este punctul principal, scopul final.

De asemenea, trăiește-ți viața cu motivația Bodhicitta. Când te culci, dormi cu Bodhicitta, iar când mănânci, mănâncă cu Bodhicitta. Chiar și atunci când mergi la toaletă, pentru pipi și caca, fă-o cu Bodhicitta, gândindu-te că toate ființele simțitoare se află în inima ta și că toate negativitățile și afecțiunile lor mentale ies afară.

Renunțarea la alcool

Ce mai faci? Am auzit că ai putea avea o dependență de alcool. Nu ești singurul; sunt atât de mulți oameni în întreaga lume care suferă de acest lucru. Este unul dintre tipurile majore de suferință. Nu doar tu suferi, ci și familia ta suferă. Multe probleme de familie pot apărea din această cauză, precum și relații proaste cu vecinii și probleme cu oamenii din exterior. Și nu numai atât, uneori se întâmplă și accidente de mașină. De asemenea, unele familii își pierd toată averea din cauza băuturii – chiar și cele care nu au mulți bani. Toți banii lor se duc pe alcool, dar există alte lucruri care nu au acest efect și de care se pot bucura în schimb. Dacă banii lor nu sunt cheltuiți în acest fel, există multe alte moduri de a se bucura, fără pericol, fără să fie nevoie de pericol pentru viață. Gândind astfel, ar trebui să ne gândim că dăunează altor oameni și, de asemenea, dăunează lumii.

Scopul vieții noastre nu este doar de a elimina problemele și de a obține fericirea pentru noi înșine, pentru că fericirea noastră trecută, prezentă și viitoare este obținută datorită bunăvoinței altora. Tot ceea ce primim se datorează bunătății altor ființe vii. De exemplu, pentru protecția vieții noastre – chiar și atunci când se construiește casa care ne protejează de căldură și frig, sunt ucise atât de multe ființe vii. Atât de multe insecte trebuie ucise atunci când se pregătește terenul și, de asemenea, oamenii sunt atât de înfrigurați și trec prin atâtea greutăți. Așadar, chiar și fericirea noastră de a trăi într-o casă se datorează bunătății ființelor simțitoare; suferinței ființelor simțitoare.

Au murit nenumărate ființe simțitoare, chiar și insecte; au murit atât de multe insecte. În fiecare zi pe care o trăim – în fiecare zi, în fiecare oră, prin consumul de hrană și băutură [cauzăm suferință] – de exemplu, pentru ca un bob de orez să crească pe câmp, prin pregătirea terenului, folosirea îngrășămintelor etc., mor atâtea furnici și atâtea insecte. Acestea trebuie să fie ucise pentru a crește orezul, apoi, trebuind să crească din nou orezul, atâtea insecte și ființe vii sunt ucise din nou; și iarăși pentru a crește orezul încă o dată, atâtea insecte sunt ucise din nou. Multe insecte trebuie să moară, nenumărate ființe mor. Un bob de orez a apărut din această cauză, și un alt bob de orez, și încă un bob de orez; totul a apărut din această cauză. Astfel, timp de mii, sute de mii sau un milion de eoni sau, dacă vă gândiți în urmă, de ani și ani și așa mai departe, nenumărate ființe simțitoare au murit pentru asta. Nenumărate ființe simțitoare și oameni au murit pentru asta; au suferit pentru asta. Doar pentru orez.

Cine mănâncă orezul? Noi mâncăm orezul. Gândește-te: “Fericirea și confortul meu provin din acest orez. Fiecare zi, fiecare oră pe care o trăiesc provine de aici, nenumărate ființe simțitoare au murit din acest singur bob de orez”. Pe o farfurie sunt atât de multe boabe de orez. Uau, uau, uau, uau. Nenumărate ființe simțitoare au murit pentru acest orez și pentru legume, de asemenea. Gândește-te: “Toată fericirea și confortul meu provin de la nenumărate ființe simțitoare, datorită bunătății lor”. De asemenea, tot ceea ce bem – dacă ne trecem apa printr-un aparat de purificare, chiar dacă nu putem vedea câte insecte sunt afectate, dar fierbem apa etc., uau. Așadar, confortul și fericirea noastră trecută, prezentă și viitoare vine de la ei.

Prin urmare, este important să ne gândim: “Trebuie să aduc beneficii tuturor; trebuie să fac ceva pentru ei. Trebuie să fac ceva pentru ei. Nu-mi pot trăi viața doar pentru mine, pentru propria mea mulțumire și fericire, este imposibil. Este o nebunie. Trebuie să fac ceva în beneficiul lor. Viața mea trebuie să le fie de folos. Pentru a face asta, trebuie să trăiesc mult, iar pentru asta trebuie să mă opresc din băutură. De asemenea, ar trebui să fiu sănătos pentru a le putea aduce beneficii; pentru a-i ajuta, trebuie să fiu sănătos. Alcoolul aduce viață scurtă și aduce multe boli. Dacă sunt bolnav, nu le pot aduce beneficii, așa că asta este. Nu le pot aduce beneficii. Tot acest confort și fericire vin de la ei, dar eu mi-am distrus viața. Nu numai că alcoolul îmi face rău mie, ci și nenumăratelor ființe simțitoare. Trebuie să trăiesc o viață lungă și să fiu sănătos pentru a le aduce beneficii, prin urmare nu ar trebui să beau.”

Gândește-te: “Nu ar trebui să beau, pentru fericirea tuturor ființelor simțitoare, pentru nenumăratele ființe. Nu numai pentru fericirea mea, ci și pentru pacea din această lume.” Pacea trebuie să înceapă cu o singură persoană. Începe cu familia – începe prin a oferi pace soțului/soției tale și pace copiilor voștri. Pacea începe în familia ta, apoi cu vecinii, iar apoi se răspândește la alți oameni. Dar începe așa – a da pace lumii începe cu unul câte unul. Prin urmare, pentru a aduce pacea în lume, este bine să nu bei alcool și, de asemenea, este bine să trăiești cu grijă, nu cu nepăsare. Asta este, cred că asta este esența. Și trebuie să ai curaj.

Dacă poți gândi astfel, atunci viața ta devine atât de prețioasă, pentru că trăiești spre binele altora. Încetează să mai faci rău și începe să aduci beneficii celorlalți. Dacă nu încetezi să le faci rău celorlalți, nu poți aduce beneficii celorlalți. A aduce beneficii celorlalți se bazează pe oprirea răului făcut altora. Din acest lucru, puteți vedea că viața devine atât de prețioasă, puteți vedea asta; nu mai vezi viața ca fiind lipsită de speranță, fără sens. Viața are un mare sens, viața umană în special. Nu privi viața ca fiind lipsită de speranță; ea are mare sens, acela de a aduce fericire nenumăratelor ființe simțitoare.

Așa că cel mai bine este să nu mai consumi alcool. Există multe cărți despre neajunsurile alcoolului. De asemenea, nu există doar această viață; există vieți viitoare, prin urmare, ai o mare responsabilitate în această viață pentru a te pregăti [pentru viețile viitoare]. Și nu numai atât, ai fost mama mea dragă de nenumărate ori.

În altă scrisoare

Sunt extrem de fericit să aud că ai renunțat la consumul de alcool (chang). Amintește-ți repede de fiecare dată când apare o dorință puternică sau lăcomia de a bea chang, că acest lucru înseamnă că renunți la cea mai prețioasă viață umană, care are opt tipuri de libertăți sau petrecerea timpului liber și zece tipuri de abundență – calități care există în noi, care fac ca această existență a noastră să fie atât de specială.

Această viață umană este cea mai prețioasă, precum cerul plin de nenumărate perle împlinitoare de dorințe, dar având doar perla care împlinește dorințe nu poți obține decât plăcere materială. Poți obține doar atât; nu poți opri renașterea în tărâmurile inferioare sau obține o renaștere mai înaltă și nu te poți naște cu corpul bun al unei ființe migratoare fericite. Nu te poți elibera de oceanul de suferință samsaric și de cauza iluziei nu poți atinge fericirea supremă, eliberarea, Nirvana. Nu poți fi eliberat de impuritățile subtile, de amprentele negative subtile ale afecțiunilor mentale, și nu poți obține marea compasiune pentru ființele simțitoare. Asta înseamnă că nu poți atinge iluminarea deplină, chiar dacă ai dobândit atâtea perle împlinitoare de dorințe.

Milarepa, de exemplu, a renunțat în totalitate la această viață – nu avea nici măcar o rupie, un dolar sau o bijuterie, dar avea un corp uman, cu posibilitatea de a practica Dharma. El a practicat Dharma și a obținut cea mai înaltă fericire fără egal, iluminarea, chiar în acea viață, într-o scurtă viață, într-o vreme degenerată, și a iluminat deja nenumărate ființe simțitoare.

Articole

Dedicația Maestrului Shantideva

Maestrul Shantideva a fost un călugăr și învățat budist care a trăit în secolul al VIII-lea, în India. Este renumit pentru stilul său de viață retras, modest și aparent lipsit de ambiție — ceea ce i-a atras critici și batjocură din partea colegilor.

Opera sa principală este „Ghidul de viață a războinucului spiritual”, considerată a fi una dintre cele mai profunde și practice lucrări despre compasiune și înțelepciune

Una dintre metodele de dezvoltare a bodhicittei pe care Maestrul Shantideva a pus accentul în mod special a fost compararea și schimbarea de sine cu ceilalți – schimbarea atașamentului față de propria fericire cu atașamentul față de fericirea celorlalți.

”Toată suferința care există în lume,
Vine din dorința ca eu însumi să fiu fericit
Toată fericirea care există în lume,
Vine din dorința ca ceilalți să fie fericiți”

De nenumărate vieți am fost mereu obsedați de propria noastră plăcere și am neglijat complet plăcerea celorlalți.

Această concentrare, fără început, asupra propriei noastre fericiri, excluzând-o pe cea a celorlalți, se numește „prețuire de sine.”

Trebuie să ne schimbăm total această atitudine, pentru a ne preocupa mai mult de bunăstarea altora decât de a noastră, dacă vrem să fim cu adevărat fericiți. Această dedicația a Maestrului Shantideva ne poate ajuta să facem această schimbare în inima noastră.

Următoarele versuri sunt extrase din capitolul 10 din ”Ghidul de viață a războinucului spiritual”

Fie ca toate ființele de pretutindeni
Chinuite de suferința trupului și a minții
Să obțină un ocean de fericire și bucurie
În virtutea binefacerilor mele.

Fie ca toate ființele de pretutindeni
Să nu mai cunoască durerea sau să nu mai facă rău vreodată,
Să nu mai cunoască frica sau umilința,
Și nici mintea să nu le mai fie de depresie împovărată.

Fie ca orbii să-și deschidă ochii
Și surzilor să le revină auzul,
Fie ca cei cu trupurile istovite
Repede să se refacă și odihna să-și găsească.

Fie ca cei goi să-și găsească veșminte,
Și cei flămânzi să găsească de mâncare;
Fie ca cei însetați să găsească apă
Și băuturi delicioase.

Fie ca săracii să găsească avuție,
Cei triști să-și găsească bucuria;
Fie ca cei disperați să-și găsească speranța,
Fericirea statornică și prosperitatea.

Fie ca ploile să vină la timpul potrivit
Și recoltele să fie bogate.
Fie ca toate medicamentele să fie eficiente
Și rugăciunile pure să dea roade.

Fie ca toți bolnavii să aibă parte
De însănătoșire grabnică și deplină.
Și orice suferință și boală care există în lume
Să înceteze chiar acum și niciodată să nu mai revină.

Fie să înceteze frica din cei ce se tem
Și toți cei înrobiți să fie eliberați.
Fie ca cei lipsiți de putere să-și găsească forța și tăria
Și inima oricărei ființe să se umple de binecuvântări.

Citește AICI întregul capitol 10 din ”Ghidul de viață a războinucului spiritual”

Aici este varianta audio, voce Irina Holub

Citate Buddha & Dharma

Inspiră-te din pagina de facebook Dharmakaya (4)

Imagini inspiraționale postate pe pagina noastră de facebook – 29 noiembrie 2020

Nu uita să ne ajuți cu un share, like, comentariu, acolo unde îți place mult imaginea. Ne ajuți să îi ajutăm pe cei care au nevoie de această inspirație săptămânală. Cuvintele Dharmei vor ajunge să umple mai multe inimi cu ajutorul tău, și pentru asta îți mulțumim din suflet. Dă like paginii de facebook Dharmakaya.