Lama Tsongkhapa’s Practice (6): Treatment of Dharma Texts – Tsem Rinpoche
Sursa: Lama Tsongkhapa’s Practice (6): Treatment of Dharma Texts (with subtitles) – YouTube

Material tradus de către colegul nostru Ciprian Sasu, sub coordonarea doamnei Gabriela Bălan – fondator și coordonator Centrul de Studii Budiste ,,Dharmakaya”

Tsem Rinpoche vorbește despre modul de a trata textele și cărțile de Dharma:

„Acum, am aranjat altarul. L-am curățat, am făcut ofrandele și apoi am făcut trei prosternări. Corect? Apoi, ar trebui să avem o măsuță mică în fața altarului nostru. Țineți minte acest lucru pentru viitor, pentru că l-am menționat de multe ori: să nu puneți niciodată, sub nicio formă, textele de Dharma pe podea. Să nu vă sprijiniți/rezemați niciodată pe textele de Dharma. Să nu călcați niciodată peste textele de Dharma. Să nu puneți niciodată textele de Dharma împreună cu cărți obișnuite. Separați-le. Să nu luați niciodată pur și simplu textul de Dharma și să-l aruncați pe un raft, într-un colț, împreună cu reviste. Niciodată.

Să nu tratați greșit, să nu abuzați și să nu arătați lipsă de respect față de textele de Dharma. Dacă aveți nevoie să faceți notițe pe ele, faceți notițele respectuos și curat. Dacă aveți texte vechi de Dharma sau notițe vechi sau orice altceva care nu mai sunt utile, care au greșeli, cum ar fi greșeli de copiere la xerox, vizualizați toate literele din textul de Dharma transformându-se în lumină și devenind silaba AH. Acea silabă AH se dizolvă în voi. [Astfel], textul de Dharma a dispărut. Acum ardeți doar hârtie. Îl puteți arde în felul acesta. De fapt, litera ar trebui să fie un AH roșu, un AH roșu, și se dizolvă în voi. Acum nu mai rămâne nimic.

Să spunem deci că acest text pe care îl folosim nu mai este util. Nu îl mai putem folosi. Doar îl păstrați. Vizualizați că se transformă în AH, se dizolvă în voi. Acum este doar hârtie. Apoi îl puteți arde respectuos. Nu îl ardeți împreună cu alte gunoaie. Ardeți-l separat.

A nu trata corect textele de Dharma poate crea karma de a avea obstacole în a învăța Dharma și a o înțelege bine. Este foarte serios. Să nu duceți textele de Dharma în toaletă. Uneori, dacă sunteți în călătorie, trebuie să vă luați geanta, aveți textele înăuntru și trebuie să mergeți la toaletă. [Atunci] nu aveți de ales. Dar în situații obișnuite, nu.

De fapt, a vă prosterna textelor de Dharma adună mai mult merit decât a vă prosterna statuilor, pentru că statuile aduna merit pentru ca voi să ajungeți la iluminare, dar textul de Dharma este însăși calea către iluminare. Deci este diferit.

Nu puneți obiecte lipsite de respect peste textele de Dharma: păpuși, jocuri, orice altceva. Nu faceți asta. O greutate pentru hârtie este, desigur, acceptata. De aceea, textele de Dharma și cărțile voastre obișnuite și revistele trebuie să fie separate. Trebuie să fie separate. Textele de Dharma trebuie să fie întotdeauna poziționate mai sus. Dacă aveți o singură cameră și un singur raft, puneți textele de Dharma sus. Puneți lucrurile voastre obișnuite jos. Dacă tot nu aveți spațiu, puneți textele de Dharma pe o parte și măcar puneți un separator, iar după aceea cărțile obișnuite. Arătați respect și conștiență față de textele voastre de Dharma. Foarte important.

…………………

Prin urmare, atunci când cineva a murit, punem un text de Lam Rim pe capul lui. Este mai sfânt decât o statuie. De ce nu statuia? Se poate. Dar va fi puțin ciudat la înmormântare, știți, să puneți un text de Dharma, să puneți o statuie, să puneți o stupa, să puneți o relicvă, să puneți asta. [veți fi intrebat]

— Ce faceți cu prietenul meu decedat?

Este puțin prea mult, nu-i așa? Doar puneți Lam Rim-ul, recitați rugăciunea și plecați.

………………..

Textul de Dharma este foarte important. Păstrați-l bine. Nu abuzați de el. Trebuie să fie îngrijit. Chiar și pe lângă colțul PA-ului de acolo [indică spre un loc al încăperii], văd mereu texte de Dharma împreună cu reviste. Oh, nu. Nu se poate. Nu se poate. Trebuie să fie complet separate. Aici trebuie să fiți conștienți. Să nu creați obstacole în a învăța Dharma. Acest lucru mi-a fost predat de Khensur Lobsang Tharchin Rinpoche, primul meu profesor din New Jersey. El a ținut o întreagă învățătură despre cum să fie tratată Dharma.

……………….

Creați-vă acest obicei. Când aveți un text de Dharma, de orice fel, atingeți-l de frunte, apoi deschideți-l și folosiți-l timp de o oră, jumătate de oră, oricât. Când terminați, atingeți-l de frunte și apoi puneți-l la loc. Intrați în obiceiul de a face asta. Cu orice text de Dharma.

ZICALE ROMÂNEȘTI grupate pe cele 10 precepte morale

Pentru a înțelege exact diferența dintre proverbe și zicale – cel mai bine este să apelăm la definițiile oficiale din DEX (Dicționarul Explicativ al Limbii Române). Deși în vorbirea curentă le confundăm des, dicționarul face o distincție clară între caracterul moral al unuia și caracterul plastic al celuilalt.

ZICÁLĂ, zicale, s. f. Frază scurtă, uneori rimată, asemănătoare proverbului, prin care poporul exprimă în mod plastic un adevăr, o constatare, o experiență etc.

Caracteristică cheie: Este mai degrabă o constatare figurată a unei situații, fără a încerca neapărat să dea un sfat de viață (ex: „A mânca cu două guri” sau „A-i lipsi o doagă”).

PRECEPTUL 1 – A proteja propria viața și a celorlalte ființe

• A fi cu un picior în groapă.
  A fi într-o stare de sănătate critică, foarte aproape de moarte sau la o vârstă foarte înaintată.
• A-i atârna viața de un fir de ață.
  A te afla într-o situație de pericol extrem sau de fragilitate maximă, unde cel mai mic incident poate fi fatal.

PRECEPTUL 2 – A nu fura, a dezvolta generozitatea pentru că banii vin doar din generozitate

• A ajunge la sapă de lemn.
  A ajunge sărac
• A lucra la două mâini.
  Cineva care muncește foarte repede, cu spor, de parcă ar avea mai multe mâini decât restul lumii./A acționa în mai multe direcții simultan, adesea pe ascuns sau jucând la mai multe capete.
• A mânca cu două guri.
  Cineva care mănâncă foarte mult, foarte repede și cu o poftă exagerată de parcă o singură gură nu i-ar fi de ajuns pentru a-și potoli foamea/ Lăcomie
• Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.
  Cine este darnic nu duce lipsă, iar refuzul de a oferi poate duce la pierderi sau lipsuri; generozitatea aduce belșug, zgârcenia aduce sărăcie.
• Are un car cu boi și o sută de nevoi.
  Chiar dacă cineva pare avut sau bine situat, are multe griji și lipsuri; averea aduce adesea și mai multe probleme.
• Banul e ochiul dracului.
  Obsesia pentru bogăția materială distorsionează percepția morală, devenind ispita principală care corupe sufletul și îl împinge pe om la trădare, lăcomie sau pierderea umanității.
• Cât dai, atâta face.
  Rezultatele obținute sunt direct proporționale cu efortul, implicarea sau resursele investite.
• Ieftin la făină și scump la tărâțe.
  Să fii zgârcit la lucruri importante și să risipești banii pe fleacuri sau pe lucruri inutile.
• Lăcomia strică omenia.
  Goana după avere distruge caracterul, empatia și relațiile interumane.
• Nemulțumitului i se ia darul.
  Cine nu apreciază ceea ce primește riscă să rămână fără acel bine.
• Omenia e mai scumpă decât avuția.
  Valoarea reală a unui om se măsoară în onoare și bunătate — singurele „averi” care nu pot fi pierdute și care generează un respect pe care niciun preț nu îl poate cumpăra.
• Strânge bani albi pentru zile negre.
  Economisește în perioadele de prosperitate pentru a avea resurse în caz de boală, bătrânețe sau necazuri

PRECEPTUL 3 – A respecta relațiile celorlalți/a avea un comportament sexual adecvat

• A face ochi dulci cuiva.
  Gestul prin care îți exprimi interesul romantic față de o persoană prin intermediul privirii.
• Caută o femeie care-ți place ție, nu la alții.
  Ia decizii importante după propriile valori și dorințe, nu sub influența opiniei sau presiunii celor din jur.
• Cine se aseamănă, se adună.
  Caracterul unui om este oglindit de grupul de prieteni pe care și-l alege.
• Tânăr lângă tânără, ca paiele lângă foc.
  Între doi tineri apare ușor atracție sau pasiune, iar apropierea lor poate duce rapid la situații intense sau greu de controlat.

PRECEPTUL 4 – A nu minți, a nu lăsa o impresie falsă, a respecta promisiunile și angajamentele

• A bate șaua ca să priceapă iapa.
  A face o aluzie;
• A călca pe bec.
  A încălca o regulă
• A da cu mucii în fasole.
  A face o gafă
• A da cu oiștea-n gard.
  A gafa
• A duce cu preșul.
  A păcăli, a înșela
• A fi om dintr-o bucată.
  A fi o persoană integră, hotărâtă, care nu are fețe ascunse.
• A fi prins cu mâța-n sac.
  A fi prins cu minciuna (înșelând)
• A lua de-a gata.
  A eșua în a aprecia o persoană sau lucru, deseori din cauza familiarității; a presupune că un lucru e adevărat, fără a pune la îndoială adevărul;
• A o întoarce ca la Ploiești.
  A-ți schimba brusc opinia sau declarația în funcție de interes.
• A pune batista pe țambal
  A ascunde ceva, a tăinui, a o lăsa mai moale, a minimiza
• A se ascunde după deget.
  A încerca să negi o evidență, a te eschiva de la o responsabilitate folosind pretexte ridicole sau a căuta scuze care nu pot păcăli pe nimeni
• A umbla cu cioara vopsită.
  A înșela, a păcăli sau a prezenta ceva fals ca fiind valoros sau adevărat.
• A umbla cu fofârlica.
  A încerca să înșeli prin tertipuri, a nu fi onest.
• A vinde pielea ursului din pădure.
  A te lăuda sau a te baza pe un succes care nu a fost încă obținut.
• Aceași Mărie cu altă pălărie.
  O situație, o persoană sau un obiect care pare nou sau diferit la prima vedere, dar care în realitate a rămas exact la fel.
• Adevărul umblă cu capul spart.
  Sinceritatea este, de multe ori, pedepsită sau primită cu ostilitate de către cei pe care îi deranjează.
• Ce-i în gușă și-n căpușă.
  O persoană care spune sau arată tot ce gândește, nu știe să ascundă nimic
• Cine promite mult, dă puțin.
  Vorbele mari sunt adesea folosite pentru a masca lipsa de intenție sau de resurse.
• Limbă dulce, inimă de smoală.
  Avertisment împotriva ipocriților care folosesc lingușirea pentru a-și ascunde intențiile rele.
• Minciuna are picioare scurte.
  Minciuna este deconspirată rapid; nu poți menține o păcăleală pe o durată lungă.
• Nici cal, nici măgar.
• Situații, lucruri care nu sunt clar definite, nu se încadrează într-o categorie și nu au o identitate sau o calitate clară. Despre persoanele care sunt indecise, care nu-și asumă nici un rol, pentru că sunt între două opțiuni incompatibile.
• Punctualitatea este politețea regilor.
  A ajunge la timp este o dovadă de respect și de educație aleasă.

PRECEPTUL 5 – A nu dezbina și separa oamenii, a nu critica

• A băga bățul prin gard.
  Exprimă dorința de a genera conflict fără a-ți asuma consecințele. Este imaginea Ego-ului care atacă dintr-o poziție de siguranță aparentă, sperând să rămână neafectat de „mușcătura” celui provocat. El nu creează răul, ci îl activează pe cel existent în celălalt.
• A căuta nod în papură.
  A căuta cu tot dinadinsul defecte acolo unde ele nu există; a fi exagerat de critic.
• A face pe cineva cu ou și cu oțet /A face pe cineva de două parale.
  A certa, a dojeni, a critica
• A împăca capra cu varza.
  A rezolva o situație dificilă astfel încât două părți cu interese opuse să fie ambele mulțumite.
• A se băga ca musca-n lapte.
  A se băga neinvitat sau nepotrivit într-o situație, spunând sau făcând ceva care deranjează sau strică atmosfera.
• Dezbinarea e bucuria dracului.
  Conflictele interne slăbesc comunitatea și permit inamicilor să profite.
• Ochii care nu se văd, se uită.
  Distanța fizică duce adesea la răcirea sentimentelor și la ruperea relațiilor.

PRECEPTUL 6 – A vorbi cu blândețe; a evita vorbă dură, necuviincioasă; a avea răbdare; a evita furia

• A face treaba în doi peri.
  Lucru făcut „la mântuială”. Superficialitatea și lipsa de profesionalism
• A o face de oaie.
  A greși;
• A scoate pe cineva din pepeni.
  A enerva pe cineva
• A spăla putina.
  A pleca în grabă, a fugi
• A turna gaz pe foc.
  A agrava o situație tensionată, a amplifica un conflict sau o problemă prin vorbe sau acțiuni nepotrivite.
• A-i sări muștarul.
  A se enerva
• A-și lua nasul la purtare.
  A se obrăznici
• Cu răbdarea treci și marea.
  Prin răbdare și perseverență poți depăși chiar și cele mai dificile obstacole.
• Frumusețea e in ochii privitorului.
  Percepția frumuseții este subiectivă și diferă de la o persoană la alta.
• Limba dulce oase frânge.
  Persuasiunea blândă poate învinge cele mai mari rezistențe sau caractere dificile.
• Mânia e cel mai prost sfetnic.
  Emoțiile puternice întunecă rațiunea și duc la acțiuni regretabile.
• Și tăcerea e un răspuns.
  Lipsa unui răspuns exprimă o poziție, o atitudine sau o decizie (refuz, dezaprobare, indiferență).
• Timpul le vindecă pe toate.
  Trecerea timpului diminuează durerea, supărarea și rănile emoționale.
• Vorba dulce mult aduce.
  Amabilitatea este o strategie mai eficientă de negociere decât forța.

PRECEPTUL 7 – A evita vorba inutilă și activitățile fără sens

• A bate apa în piuă.
  A repeta la nesfârșit aceleași argumente inutile sau a discuta fără a ajunge la nicio concluzie.
• A face din țânțar armăsar.
  A exagera gravitatea sau importanța unui fapt minor.
• A freca menta.
  A irosi timpul
• A lua boii de la bicicletă.
  A lăsa pe cineva fără mijloacele necesare pentru a acționa sau a-i strica cuiva planurile într-un mod total și adesea absurd./A dezarma pe cineva printr-o acțiune neașteptată
• A se termina în coadă de pește.
  A avea un sfârșit neconvingător/neclar
• A tăia frunze la câini prin viu grai.
  Vorbărie inutilă, fără fapte.
• A trage mâța de coadă.
  Pierderea timpului sau la amânarea unei munci.
• A vorbi ca să nu adormi.
  A vorbi mult și fără rost, doar ca să umpli timpul sau să eviți tăcerea.
• A vorbi verzi și uscate.
  A spune tot felul de lucruri fără legătură, exagerate sau neadevărate.
• A-i face cuiva capul calendar.
  A obosi și deruta pe cineva prin vorbărie excesivă.
• A-i fi limba mai lungă decât mintea.
  A vorbi fără a gândi, fără judecată sau prudență.
• Are gura cât o șură.
  O persoană care vorbește mult, tare sau fără măsură.
• Câinele care latră, nu mușcă.
  Oamenii care amenință cel mai mult sunt adesea cei mai puțin capabili să facă rău cu adevărat.
• Îi merge gura ca melița.
  Se spune despre cineva care vorbește extrem de mult și de repede, fără oprire.
• Laude de sine, nu miroase a bine.
  Cine se laudă singur nu inspiră încredere
• Vorba multă, sărăcia omului.
  Poliloghia duce la lipsă de productivitate și la greșeli care costă scump.

PRECEPTUL 8 – A nu invidia, a nu râvni la bunurile altora, a te bucura de ceea ce au ceilalți

• A avea ac de cojocul cuiva.
  A se răzbuna pe / a plăti o poliță cuiva
• A avea/ a i se lua o piatră pe inimă.
  A avea / a se elibera de un mare necaz sau frământare
• A crăpa de ciudă.
  A se consuma de nervi sau invidie
• A da apă la moară (cuiva).
  A încuraja pe cineva într-o acțiune sau într-o atitudine negativă
• A face felul (cuiva).
  A ruina pe cineva, A pedepsi sever, A învinge definitiv
• A ieși basma curată.
  Ascăpa de învinuiri
• A împroșca cu noroi.
  A aduce acuzații fără bază cu scopul de a compromite reputația cuiva
• A mușca mâna care te hrănește.
  A nu fi recunoscător sau a face rău celui care te-a ajutat.
• A nu vedea pădurea de copaci.
  A te pierde în detalii nesemnificative, care blochează viziunea de ansamblu și discernământul.
• A purta sâmbetele cuiva.
  A urmări răzbunarea față de cineva sau a-i dori răul
• A scăpat de dracu’ și a dat de tată-su
  A da peste un rău și mai mare
• A se sparge în figuri.
  A se da mare
• A se uita chiorâș la cineva.
  A privi pe cineva cu dușmănie, invidie sau suspiciune
• Lăcusta nu are milă de bucate.
  O persoană lacomă sau distructivă consumă tot fără să țină cont de consecințe sau de munca altora.

PRECEPTUL 9 – A nu dori răul cuiva; a avea compasiune; a fi bun și a face bine

• A avea inimă de câine.
  O fire aspră, lipsită de compasiune și recunoștință, imun la suferința celor din jur.
• A cădea din lac în puț.
  A scăpa dintr-o situație rea și a ajunge într-una și mai rea.
• A fi om de pus pe rană. (E bun de pus la rană).
  O persoană extrem de bun la suflet, blândă și consolatoare.
• A lăsa pe cineva cu ochii în soare.
  A părăsi pe cineva la greu, a nu-ți respecta o promisiune sau a lăsa o persoană într-o stare de incertitudine și neputință, fără nicio explicație sau ajutor.
• A sări calul.
  A întrece măsura.
• A-și pune cenușă pe cap .
  A-și recunoaște vina cu smerenie, a regreta profund o greșeală comisă și a se căi public.
• Cine n-are milă, n-are nici lege.
  În absența empatiei, legile exterioare sunt inutile, deoarece omul lipsit de suflet va găsi mereu o cale de a le încălca sau ignora.
• După mine, potopul!
  Atitudine de egoism extrem; nepăsarea totală față de ce se va întâmpla cu ceilalți sau cu lumea după ce eu nu voi mai fi.
• E pâinea lui Dumnezeu.
  O persoană de o bunătate rară, generoasă și fără niciun pic de răutate.

PRECEPTUL 10 – Concepția corectă asupra lumii; înțelegerea legilor karmice și a vacuității, asumarea responsabilității personale

• A alege grâul de neghină.
  A face diferența între ce este bun și valoros și ce este rău sau lipsit de valoare.
• A arunca perle la porci.
  A oferi ceva valoros — cum ar fi un sfat înțelept, un obiect prețios, o idee genială sau o emoție sinceră — unei persoane care nu are capacitatea sau dorința de a le înțelege și aprecia.
• A căra apă cu ciurul.
  A depune un efort uriaș într-o activitate care nu are niciun rezultat, a face o muncă inutilă sau a încerca să rezolvi o problemă folosind metode total nepotrivite.
• A da bir cu fugiții
  A fugi de responsabilități
• A face bortă-n apă. 
  Acțiunea complet inutilă și absurdă de a investi efort într-o activitate care nu poate lăsa nicio urmă sau rezultat concret,
• A face umbră pământului degeaba.
  Existența unei persoane care trăiește fără a aduce nicio utilitate societății sau o contribuție de sens lumii, consumând resursele vieții într-o stare de pasivitate și inutilitate totală.
• A fi cu fundul în două luntre/Cine fuge după doi iepuri, nu prinde niciunul.
  Lipsă de decizie și asumare, care duce de obicei la pierderea ambelor oportunități. A te risipi în mai multe direcții.
• A nimerit orbul Brăila.
  A nu fi imposibil de realizat
• A pune carul înaintea boilor.
  A face lucrurile pe dos, fără logică sau în ordine greșită, grăbindu-te sau ignorând pașii necesari.
• A se duce pe Apa Sâmbetei.
  A dispărea, a se pierde;
• A se lupta cu morile de vânt.
  A încerca ceva fără rost;
• A trece ca gâsca prin apă.
  A face ceva fără a trage concluzii, fără a învăța;
• A tunat și i-a adunat.
  Se folosește ironic pentru un grup de oameni (adesea cu defecte similare) care s-au găsit și s-au asociat.
• A vedea cai verzi pe pereți.
  A-ți imagina lucruri absurde, nerealiste sau a crede în fantezii.
• A vinde castraveți grădinarului.
  A încerca să păcălești sau să înveți pe cineva care este expert într-un domeniu.
• Adevărul este întotdeauna la mijloc.
  Într-o dispută între două părți cu opinii contrare, realitatea nu aparține în totalitate niciuneia dintre ele. Fiecare are o parte de dreptate, dar și o parte de eroare sau subiectivism.
• Ai ales pân-ai cules.
  Cineva, din dorința de a găsi varianta perfectă (fie că e vorba de un partener de viață, un obiect sau o oportunitate), amână decizia atât de mult timp încât, în final, se alege cu cea mai proastă variantă sau cu nimic.
• Ai carte, ai parte.
  Educația și cultura oferă oportunități și un statut mai bun în viață.
• Bine faci, bine găsești.
  Modul în care te porți cu ceilalți se întoarce, mai devreme sau mai târziu, către tine.
• Câinii latră, caravana trece.
  Nu te opri din drum din cauza” zgomotului” din jur./ criticile sau piedicile nu pot opri mersul înainte al celui hotărât.
• Câte bordeie, atâtea obiceie.
  Nu există un singur mod „corect” de a face lucrurile. Ce este normal pentru unii poate fi ciudat sau greșit pentru alții.
• Cine nu încearcă, nu câștigă.
  Fără a acționa și a-ți asuma riscul de a încerca, nu poți obține niciun rezultat sau succes.
• După faptă, și răsplată.
  Binele aduce bine, răul aduce rău; omul culege ceea ce a făcut.
• Nu e dracul chiar așa de negru.
  Lucrurile sau situațiile nu sunt atât de rele pe cât par la prima vedere.
• Nu este pădure fără uscături.
  În orice comunitate sau grup există și oameni răi sau probleme; nimic nu este perfect.
• Obiceiul e a doua natură.
  Binele sau răul practicat constant se transformă în mod de a fi.
• Pofta vine mâncând.
  Acțiunea creează motivație, nu invers. Voința nu este o condiție prealabilă, ci un rezultat. Dacă aștepți să ai „poftă” (inspirație, chef, iluminare) ca să începi, s-ar putea să aștepți o veșnicie.
• Stai strâmb și judecă drept.
  Chiar dacă ești într-o situație personală dificilă, neplăcută sau dezavantajoasă, trebuie să fii corect, obiectiv și onest în judecată.
• Vrabia mălai visează.
  Cineva care speră la lucruri imposibile sau care este obsedat de o dorință neîmplinită.

PROVERBE ROMÂNEȘTI grupate pe cele 10 precepte morale

Pentru a înțelege exact diferența dintre proverbe și zicale – cel mai bine este să apelăm la definițiile oficiale din DEX (Dicționarul Explicativ al Limbii Române). Deși în vorbirea curentă le confundăm des, dicționarul face o distincție clară între caracterul moral al unuia și caracterul plastic al celuilalt.

PROVÉRB, proverbe, s. n. Învățătură morală populară născută din experiență, exprimată printr-o formulă eliptică sugestivă, de obicei metaforică, ritmică sau rimată;

Caracteristică cheie: Are întotdeauna o concluzie morală sau o învățătură (ex: „Cine se scoală de dimineață, departe ajunge”).

PRECEPTUL 1 – A proteja propria viața și a celorlalte ființe

• Boala intră cu carul și iese pe urechea acului.
  Problemele apar ușor, dar procesul de recuperare este anevoios și necesită multă răbdare.
• Cine are sănătate are de toate.
  Recunoștința pentru integritatea fizică; considerând sănătatea resursa supremă.
• Cine se teme de moarte a pierdut viața.
  Anxietatea și prudența excesivă anulează bucuria de a trăi; cel care nu riscă sau nu trăiește clipa e deja “mort” spiritual.
• Îndoaie-te ca trestia și vântul nu te va rupe.
  A ști când să cedezi te ajută să supraviețuiești crizelor. (adaptare, diplomație)
• Mai mulți se îneacă în băutură decât în apă.
  Viciile și lipsa cumpătării sunt mult mai periculoase pentru om decât pericolele naturale.
• Munca lungește viața, lenea o scurtează.
  Scopul și utilitatea socială dau sens vieții și vitalitate spiritului, pe când inactivitatea duce la ruginirea minții și a trupului.
• Sănătatea e mai bună decât toate.
  Sănătatea este baza.Fără ea, nu te poți bucura de nicio altă realizare sau resursă.
• Unde nu intră soarele pe fereastră, intră doctorul pe ușă.
  Neglijarea condițiilor de viață duce inevitabil la tratamente medicale.

PRECEPTUL 2 – A nu fura, a dezvolta generozitatea pentru că banii vin doar din generozitate

• Ai, n-ai, dai!
  Generozitatea și datoria socială nu ar trebui să depindă de surplusul de avere.
• Banii n-au miros.
  Atunci când banii sunt acceptați indiferent de modul în care au fost obținuți.
• Banii nu cresc în copaci.
  Resursele financiare se obțin greu și trebuie gestionate cu responsabilitate.
• Banul furat arde buzunarul.
  Banii furați provoacă neliniște interioară, teamă, vinovăție și pierdere.
• Banul muncit e cel mai bine drămuit.
  Prețuim resursele în funcție de sacrificiul depus pentru a le obține.
• Banul muncit nu se prăpădește.
  Ceea ce este dobândit onest are o durabilitate și o “norocire” aparte.
• Banul necinstit se duce cum a venit.
  Câștigul imoral nu aduce prosperitate pe termen lung; ce e câștigat ușor se risipește ușor.
• Calul de dar nu se caută la dinți.
  Nu critica și nu analiza defectele unui lucru primit gratuit. El a fost plătit de altcineva.
• Cine dă săracilor împrumută pe Dumnezeu.
  Ajutorul oferit celor nevoiași este o investiție spirituală care aduce binecuvântare.
• Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
  Lipsa de corectitudine, odată acceptată, se amplifică. Orice mic gest făcut în mod repetat, va deveni un obicei
• Cine fură un ac sau cine fură o cămilă tot hoț se numește.
  Integritatea nu depinde de miza furtului; încălcarea principiului este aceeași.
• Cine întreabă nu dă bucuros.
  Cine oferă cu adevărat din inimă nu pune condiții și nu cere explicații; întrebările arată lipsă de generozitate sau reținere.
• Cine nu deschide ochii, deschide punga.
  Neatenția și lipsa de vigilență duc la pierderi materiale.
• Dai un ban, dar stai în față.
  Nimic valoros nu vine fără costuri.
• Dar din dar se face rai.
  Bunătatea în lanț creează o comunitate armonioasă și fericită.
• Darul cel târziu nu are putere de dar.
  Ajutorul oferit când nevoia a trecut nu mai valorează aproape nimic.
• Darul la timp dăruit, prețuiește îndoit.
  Promptitudinea în bunătate crește exponențial impactul gestului.
• De bani se plâng toți, dar de minte niciunul.
  Oamenii tind să pună eșecurile pe seama lipsei de noroc sau de capital (bani), refuzând să vadă cauza primară: arhitectura gândirii lor. Proverbul sugerează că suntem prizonierii unei iluzii de auto-suficiență.
• Din ce dai, aia ai.
  Ești bogat prin ceea ce oferi, nu prin ce strângi.
• Frate, frate, dar brânza e pe (costă) bani.
  lucrurile au un preț, indiferent de apropiere.
• La omul harnic se uită sărăcia pe fereastră, dar nu îndrăznește să intre.
  Hărnicia este cel mai bun scut împotriva lipsurilor; atâta timp cât muncești, nu vei ajunge la sărăcie
• La omul sărac, nici boii nu trag.
  Omul aflat în lipsuri are parte de ghinion și piedici din toate părțile./când ești la pământ, toate par să meargă prost.
• Lacomului nu-i ajunge, Oltu-n gură de i-ar curge.
  Lăcomia nu are limită: o persoană avidă nu este niciodată mulțumită, oricât de mult ar primi.
• Lenea e cucoană mare care n-are/cere de mâncare.
  Lenea creează sărăcie și neputință, nu confort.
• Leneșul mai mult aleargă și zgârcitul mai mult păgubește.
  Evitarea efortului sau a cheltuielilor duce, pe termen lung, la mai multă muncă și pierderi mai mari; economia prost înțeleasă și lenea se întorc împotriva omului.
• Lucrul făcut cu sudoare are altă valoare.
  Succesul obținut prin efort propriu aduce o satisfacție mult mai profundă decât cel venit ușor.
• Mâna care dă, nu duce lipsă.
  Actul de a dărui atrage după sine abundență și ajutor de la ceilalți la nevoie.
• Munca e brățară de aur, dar cinstea e diamantul ei.
  Meseria este valoroasă, însă caracterul moral este cel care conferă cu adevărat prestigiu unui om.
• Nu tot ce strălucește e aur.
  Nu trebuie să ne lăsăm păcăliți de aparențele frumoase sau de promisiunile sclipitoare.
• Obrazul subțire cu cheltuială se ține.
  Menținerea unui statut social elevat, a bunelor maniere sau a unei reputații impecabile impune sacrificii financiare și eforturi constante
• Sărac e cel care nu dă nimic, nu cel care nu are nimic.
  Adevărata mizerie este cea spirituală; poți fi bogat material, dar sărac la suflet.
• Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.
  Planurile teoretice sunt adesea infirmate de realitatea practică și neprevăzut.
• Stăpânul zgârcit învață sluga hoață.
  sugerează că nedreptatea și lăcomia celui care deține puterea îi împing pe subalterni spre necinste.
• Ulciorul nu merge de multe ori la apă.
  O înșelătorie sau o greșeală repetată va fi, până la urmă, descoperită și pedepsită.
• Unde intră hoția, iese fericirea.
  Lipsa de integritate distruge liniștea sufletească și armonia familiei.

PRECEPTUL 3 – A respecta relațiile celorlalți/a avea un comportament sexual adecvat

• Bărbatul e capul, dar femeia e gâtul care îl rotește.
  Într-o familie, bărbatul pare că decide, dar influența subtilă a femeii este cea care ghidează deciziile.
• Bărbatul iubește cu capul, femeia cu inima.
  Bărbații tind să fie mai raționali în relații, în timp ce femeile investesc mai multă emoție și pasiune.
• Calul bun și nevasta frumoasă îți mănâncă viața.
  Lucrurile sau persoanele deosebite atrag griji, gelozii și eforturi constante pentru a fi păstrate.
• Când dragostea e mare, și mămăliga e dulce.
  Armonia emoțională face ca lipsurile materiale să fie ușor de suportat.
• Casa fără femeie e ca mașina fără roți.
  Femeia este motorul care dă sens, căldură și funcționalitate unui cămin.
• Cei care trăiesc aceeași virtute se iubesc.
  Valorile morale comune reprezintă cel mai solid fundament pentru o relație durabilă.
• Cine are nevastă frumoasă, are și mulți prieteni pe la masă.
  Frumusețea partenerului poate atrage atenție nedorită sau interesată din partea celorlalți.
• Cine schimbă des, rar sporește.
  Cine schimbă des partenerii, rareori va avea succes în relații.
• Cine știe să iubească, n-a făcut pe nimeni să sufere.
  Iubirea autentică este protectoare și altruistă, nu egoistă.
• Dacă vrei să faci o meserie, îți trebuie scule, dacă vrei să ai familie, îți trebuie oameni.
  Viața de familie are nevoie de relații, implicare și sprijin uman.
• Dragostea e oarbă, dar căsătoria îi redă vederea.
  Realitatea cotidiană și responsabilitățile elimină iluziile de la începutul unei relații.
• Femeia nesocotită dărâmă casa, iar cea înțeleaptă o zidește.
  Stabilitatea și succesul unei familii depind enorm de înțelepciunea și gestionarea femeii.
• În iubire, orice suferință sau durere, este ușoară.
  Sentimentul de iubire oferă forța necesară pentru a depăși orice obstacol sau sacrificiu.
• Iubirea cuiva care este rău este mai rea decât ura sa.
  Dragostea unui om vicios este posesivă, toxică și distructivă.
• Între două nu te plouă, dar nici bine nu-ți merge.
• Situația în care o persoană rămâne între două relații, opțiuni, poziții sau direcții, fără să aleagă clar niciuna Adulter.Indecizia te protejează temporar dar te blochează pe termen lung.
• O picătură de dragoste face cât o tonă de dreptate.
  Bunătatea și empatia sunt mult mai eficiente în rezolvarea conflictelor decât aplicarea rigidă a regulilor.

PRECEPTUL 4 – A nu minți, a nu lăsa o impresie falsă, a respecta promisiunile și angajamentele

• Adevărul iese ca untdelemnul la suprafață.
  Indiferent cât încerci să ascunzi realitatea, adevărul va fi descoperit până la urmă.
• Ce are omul în inimă, aia are și pe limbă.
  Vorbele trădează ceea ce simte cu adevărat omul.
• Cine minte o dată, nu mai e crezut nici când spune adevărul.
  Încrederea se construiește greu și se pierde instantaneu.
• Cu adevărul nu ți-e rușine să treci pragul.
  Integritatea îți oferă libertate și demnitate în fața oricui.
• Cuvântul dat e datorie curată.
  Obligația morală de a face ceea ce ai spus este absolută.
• Fă-te om de cuvânt, căci vorba zboară, dar fapta rămâne.
  Oamenii vor uita ce ai promis, dar vor judeca mereu rezultatele acțiunilor tale.
• Frâul de aur nu face calul mai bun.
  Aparențele sau lucrurile scumpe nu schimbă valoarea reală a unei persoane sau a unui lucru; esența contează, nu ambalajul.
• Gura păcătosului adevăr grăiește.
  Uneori, adevărul vine din surse neașteptate sau în momente de neatenție ale celor vinovați.
• Mai bine un adevăr dureros decât o minciună dulce.
  Este mai onest și mai util pe termen lung să confrunți o realitate grea decât să trăiești într-o iluzie plăcută.
• Minciuna e ca zăpada: cu cât o rostogolești, cu atât crește.
  O minciună mică necesită alte minciuni pentru a fi susținută, devenind o problemă uriașă și greu de controlat.
• Minciuna se afundă ca plumbul și adevărul plutește ca pana.
  Minciuna este o povară care te trage în jos, în timp ce adevărul te eliberează și te menține “la suprafață”.
• Mincinosul roade osul.
• Lipsa de onestitate te lasă, în final, flămând și izolat./În timp ce un om cinstit se bucură de „carnea” succesului (respect, încredere, recompense reale), mincinosul rămâne doar cu resturile sau cu aparențele./În timp ce un om cinstit se bucură de „carnea” succesului (respect, încredere, recompense reale), mincinosul rămâne doar cu resturile sau cu aparențele.
• Nu tot ce zboară se mănâncă.
  Aparențele înșală; nu tot ce pare atractiv sau valoros la prima vedere este de încredere sau util.
• Omul se leagă de cuvânt, iar boul de coarne.
  Valoarea unui om stă în capacitatea lui de a-și respecta promisiunile; cuvântul dat este marca onoarei.
• Vorba e de argint, tăcerea e de aur, dar fapta e de diamant.
  E bine să vorbești frumos, e mai bine să știi când să taci, dar cel mai important este să acționezi.

PRECEPTUL 5 – A nu dezbina și separa oamenii, a nu critica

• Avocatul nepoftit este bun de pălmuit.
  Nu este bine să te amesteci necerut în treburile sau conflictele altora; sfaturile sau intervențiile necerute pot fi respinse sau pedepsite.
• Cine are prieten nărod ajunge din pod în glod.
  Prietenii nepotriviți sau lipsiți de judecată te pot trage în jos, ducând la eșecuri, rușine sau situații dificile.
• Cine caută prieteni fără defecte, va rămâne singur.
  Trebuie să fim toleranți și să acceptăm oamenii așa cum sunt pentru a avea relații.
• Cine stă în casă de sticlă, nu aruncă cu pietre.
  Cine are propriile greșeli sau slăbiciuni nu ar trebui să-i critice pe alții
• Corb la corb nu scoate ochii.
  Oamenii din aceeași categorie sau cu aceleași interese se protejează între ei, chiar și atunci când greșesc.
• De când lumea, râsul te râde și batjocura te batjocorește.
  Cine se face de râs sau îi batjocorește pe alții ajunge el însuși ridiculizat; batjocura se întoarce asupra celui care o provoacă.
• Dezbinarea e bucuria dracului.
  Conflictele interne slăbesc comunitatea și permit inamicilor să profite.
• Drumul către casa unui prieten nu este niciodată lung.
  Pentru oamenii dragi, niciun efort nu este prea mare.
• Limba taie mai rău decât sabia.
  O rană fizică se vindecă, o jignire rămâne în suflet.
• Nu strica podul care te-a trecut râul.
  Nu fi nerecunoscător față de cei care te-au ajutat când ți-a fost greu.
• Nu-ți băga nasul unde nu-ți fierbe oala.
  Nu te amesteca în treburile altora care nu te privesc.
• O mână spală pe alta și amândouă spală fața.
  Ajutorul reciproc (reciprocitatea) este baza funcționării societății.
• Ochii care nu se văd, se uită.
  Distanța fizică duce adesea la răcirea sentimentelor și la ruperea relațiilor.
• Omul are nevoie de om ca de aer.
  Ființa umană este socială; izolarea totală duce la degradare spirituală.
• Orice să fie nou, numai prietenul să fie vechi.
  Lucrurile noi se degradează prin folosire, deci trebuie înnoite constant pentru a-și păstra utilitatea. Dar o prietenie, cu cât este mai „uzată” de evenimente, cu atât devine mai prețioasă.
• Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște.
  Loialitatea se testează prin sacrificiu, nu prin petreceri.
• Râde hârb/ciob de oală spartă.
  O persoană care are aceleași defecte sau greșeli ca alta o critică sau o ironizează, fără să-și recunoască propriile lipsuri.
• Să vezi paiul din ochiul altuia, dar nu vezi bârna din ochiul tău.
  Tendința de a critica defectele mici ale altora, ignorând propriile greșeli majore.
• Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești.
  Oamenii sunt judecați după anturajul lor; compania pe care o alegi reflectă caracterul tău.
• Un nebun aruncă o piatră în baltă și zece înțelepți n-o pot scoate.
  O acțiune nesăbuită poate crea probleme atât de mari încât nici cei mai deștepți oameni nu le mai pot rezolva ușor.
• Un tăciune scoate fum, o limbă rea strică un drum.
  O singură persoană rău intenționată poate distruge planurile sau reputația unui întreg grup.
• Unde-s mulți, puterea crește și dușmanul nu sporește.
  Solidaritatea și colaborarea permit atingerea unor obiective imposibile pentru un singur om.
• Vorba bună e ca o punte, vorba rea e ca un zid.
  Comunicarea calmă facilitează relațiile, în timp ce agresivitatea le blochează.
• Vorba de e dusă, nu mai poate fi întoarsă.
  Odată rostit, cuvântul nu mai poate fi retras și poate avea consecințe definitive./gândește înainte să vorbești, pentru că vorbele au urmări.
• Vorba de rău zboară ca pasărea, vorba de bine abia se târăște.
  Zvonurile negative și bârfele se răspândesc instantaneu, în timp ce faptele bune sunt remarcate greu.
• Zâzania e ca neghina în grâu: dacă o lași să crească, strică toată recolta.
  Conflictul și intriga într-un grup distrug rezultatele muncii comune.

PRECEPTUL 6 – A vorbi cu blândețe; a evita vorbă dură, necuviincioasă; a avea răbdare; a evita furia

• Cearta e ca focul: cu cât o ațâți, cu atât arde mai tare.
  Dacă răspunzi la provocări, conflictul se amplifică; dacă taci, se stinge.
• Cele rele să se spele, cele bune să se-adune.
  Să uiți supărările și greșelile și să păstrezi doar lucrurile bune; îndemn la împăcare, iertare și concentrare pe aspectele pozitive.
• Cu mătase se prind muștele, nu cu oțet.
  Blândețea, diplomația și vorba bună sunt mai eficiente decât duritatea sau agresivitatea.
• Cu tacerea ii frigi pielea.
  A ignora pe cineva pentru a-l afecta, a-l face să se simtă vinovat
• Fierul se bate cât e cald, dar vorba se spune la rece.
  Acționează imediat când ai o oportunitate, dar discută problemele doar după ce s-au liniștit spiritele.
• Graba strică treaba./Cine se grăbește, se poticnește.
  Lucrurile făcute în grabă ies prost.
• Jarul potolit te arde.
  Un conflict, o supărare sau o problemă aparent calmă poate reizbucni și face rău, dacă nu este rezolvată cu adevărat.
• Măsoară de zece ori și taie o dată.
  Analizează profund o situație înainte de a lua o decizie ireversibilă.
• Nu știe stânga ce face dreapta.
  Lipsă de comunicare sau coordonare; acțiunile nu sunt armonizate, iar părțile implicate nu știu unele de altele.
• Obrazul de scoarță / totdeauna îi gata de harță.
  O persoană nerușinată și lipsită de bun-simț este mereu gata de conflict sau scandal.
• Omul înţelept face ce poate, nu ce vrea.
  Înțeleptul acționează responsabil, nu impulsiv.
• Rabdă inimă și taci, că n-ai alta ce să faci.
  Acceptarea unei situații dificile fără posibilitatea de a o schimba, cu resemnare și răbdare.
• Răbdarea e amară, dar fructele ei sunt dulci.
  Suferința de moment este convertită în succes durabil și satisfacție deplină la finalul procesului.
• Răutatea e otravă pentru cel care o poartă.
  Sentimentele negative îl distrug în primul rând pe cel care le nutrește.
• Vorba bună stinge focul mai iute decât apa.
  O vorbă calmă și respectuoasă poate aplana conflicte mai eficient decât forța sau reproșul.

PRECEPTUL 7 – A evita vorba inutilă și activitățile fără sens

• Butoiul gol face cel mai mare zgomot.
  Oamenii fără substanță sau cunoștințe sunt cei care se laudă și vorbesc cel mai tare.
• Cine lucrează și tace, mai multă treabă face.
  Eficiența stă în acțiune, nu în lăudăroșenie sau pălăvrăgeală.
• Cine nu știe să tacă, nu știe nici să vorbească.
  Adevărata comunicare presupune măsură, discernământ și autocontrol.
• Cine spune ce vrea, aude ce nu-i place.
  Cel care vorbește din aroganță, fără respect va fi forțat să suporte consecințele/adevărurile brutale din partea celorlalți
• Cine spune tot ce știe, spune și ce nu știe.
  Prea multă vorbărie duce la exagerări și neadevăruri.
• Cine știe să tacă, știe să facă.
  Cel cumpătat la vorbă este adesea priceput la faptă.
• Cine-ți aduce bârfa altuia, va duce și bârfa ta la altul.
  Cine bârfește cu tine pe altul, te va bârfi și pe tine.
• Dacă n-ajunge, mai rămâne.
  se spune când explicațiile nu au logică sau când cineva vorbește fără sens clar.
• Dacă tăceai, filosof rămâneai.
  Uneori, vorbind neîntrebat sau fără să știi, îți demonstrezi propria ignoranță.
• Fiecare pasăre pe limba ei piere.
  Omul suferă consecințele propriilor vorbe; ești tras la răspundere pentru ceea ce spui.
• Gura lumii numai pământul o astupă.
  Este imposibil să oprești criticile sau bârfele celorlalți; nu trebuie să trăiești pentru a le face pe plac.
• Înțeleptul nu spune tot ce știe, dar ce spune, știe ce spune.
  Înțeleptul garantează cu propria autoritate morală și logică validitatea fiecărui cuvânt rostit.
• Limba boiește, dar mâna nu croiește.
  Se referă la oamenii care promit sau teoretizează mult, dar nu sunt capabili să pună nimic în practică.
• Mai bine să-ți pară rău că ai tăcut, decât că ai vorbit.
  Vorbele pripite aduc mai multe regrete decât tăcerea.
• Moara care macină mult, se strică repede.
  Un om care vorbește prea mult își pierde din energie și își consumă mintea degeaba.
• Tăcerea e de aur, vorba de argint.
  Discreția și cumpătarea în vorbire sunt semne de înțelepciune.
• Unii vorbesc ce ştiu şi unii ştiu ce vorbesc.
  Nu toți cei care vorbesc înțeleg ceea ce spun.
• Zice surdul ce-a auzit de la mutul.
  O informație falsă sau denaturată, transmisă din om în om fără sursă sigură.

PRECEPTUL 8 – A nu invidia, a nu râvni la bunurile altora, a te bucura de ceea ce au ceilalți

• Când doi se ceartă al treilea câștigă.
  Conflictele dintre doi creează avantaje sau oportunități pentru alții, care pot beneficia de slăbiciunea sau neatenția celor implicați.
• Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
  Răul pe care îl plănuiești pentru cineva se va întoarce împotriva ta.
• Fiecare trage spuza pe turta lui.
  Acțiunea de a acționa egoist, căutând propriul avantaj în orice situație socială.
• Iarba vecinului e mereu mai verde.
  Tendința umană de a fi invidios și de a crede că ceilalți o duc mai bine
• Invidia e ca rugina: mănâncă fierul pe care s-a născut.
  Invidia nu îl afectează pe cel invidiat, ci îl distruge interior pe cel care o simte.
• Invidia este umbra succesului.
  Când cineva are realizări, apare inevitabil și invidia celor din jur.
• Invidia nu clădește case, ci le dărâmă pe ale altora.
  Invidia nu creează nimic bun, ci caută să distrugă realizările altora.
• Invidia nu știe ce e dreptatea.
  Invidia orbește judecata și îl face pe om nedrept.
• La plăcinte înainte, la război înapoi.
  Omul oportunist și laș, care caută avantajele, dar evită responsabilitățile și pericolele.
• Laudă-mă gură, că ți-oi da friptură.
  Cine se laudă singur o face pentru un câștig, nu din modestie sau onestitate.
• Să moară și capra vecinului.
  Chintesența invidiei românești: dorința de a-l vedea pe celălalt la pământ, doar din răutate.

PRECEPTUL 9 – A nu dori răul cuiva; a avea compasiune; a fi bun și a face bine

• Apa, cât de tulbure, tot stinge focul.
  Un ajutor sau o soluție imperfectă poate rezolva o problemă. Nu perfecțiunea contează, ci eficiența în momentul potrivit
• Binele altuia e și binele tău, dacă știi să te bucuri de el.
  A te bucura de binele altuia te îmbogățește pe tine.
• Binele cu bine se răsplătește.
  Binele făcut se întoarce sub formă de bine.
• Ca musca la arat.
  O persoană inutilă sau nepotrivită într-o situație, care nu ajută cu nimic și doar stă pe lângă ceilalți.
• Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia.
  Omul care se amestecă inutil în treburile altora își face singur rău.
• Cel care nu știe ce e durerea altuia, nu știe nici ce e bucuria sa.
  Incapacitatea de a rezona cu suferința semenilor anesteziază însăși capacitatea individului de a percepe și savura fericirea autentică în propria viață.
• Celui ce întinde mâna, nu-i tăia degetele.
  O manifestare a neputinței nu trebuie pedepsită prin umilință sau represalii, ci tratată cu demnitate și respect.
• Cine plânge cu cel ce plânge, îi ușurează povara.
  Compasiunea și solidaritatea fac suferința mai suportabilă pentru cel lovit de soartă.
• Cui pe cui se scoate.
  O problemă, o durere sau o obsesie nu este tratată prin menajare, ci prin confruntarea cu o forță egală
• Fă bine și așteaptă răul.
  Nu toți apreciază binele, dar asta nu înseamnă că nu merită făcut.
• Fă binele și-l aruncă în mare.
  Fă acte de caritate fără să aștepți mulțumiri sau recompensă; binele trebuie să fie dezinteresat.
• Inima bună e mai de preț decât fața frumoasă.
  Bunătatea și caracterul valorează mai mult decât frumusețea fizică.
• Marea e adâncă, dar tot se trece.
  Orice dificultate, oricât de mare, poate fi depășită, cu răbdare și curaj.
• Omul bun, după fapte se cunoaște.
  Faptele arată cine ești cu adevărat.
• Până nu iei șeaua de pe cal, nu-i vezi rana de pe spate.
  Nu poți cunoaște adevăratele suferințe ale unui om până nu îi cunoști viața în profunzime, dincolo de aparențe.
• Răzbunarea e arma prostului.
  Dorința de răzbunare arată lipsă de înțelepciune și autocontrol;
• Sătulul nu crede celui flămând, nici cel sănătos celui bolnav.
  Lipsa de empatie a celor care o duc bine față de cei aflați în suferință; incapacitatea de a înțelege o problemă pe care nu o ai.
• Țara arde de tătari, babei îi arde de lăutari.
  Cineva este preocupat de plăceri sau lucruri neimportante în timp ce în jur există pericole sau probleme serioase.
• Țara arde și/iar baba se piaptănă.
  ignoranță, egoism și lipsa simțului priorităților. Este un reproș direct adus celor care se preocupă de detalii banale în timp ce în jurul lor se întâmplă o catastrofă.

PRECEPTUL 10– Concepția corectă asupra lumii; înțelegerea legilor karmice și a vacuității, asumarea responsabilității personale

• A face umbră pământului degeaba.
  Existența unei persoane care trăiește fără a aduce nicio utilitate societății sau o contribuție de sens lumii, consumând resursele vieții într-o stare de pasivitate și inutilitate totală.
• A fi domn e o întâmplare. A fi om e lucru mare.
  Statutul social nu valorează nimic dacă nu este însoțit de omenie, bunătate și integritate.
• Apa trece, pietrele rămân.
  Lucrurile trecătoare (bârfe, crize politice, mode) dispar, dar valorile fundamentale și adevărul rămân neschimbate.
• Așchia nu sare departe de trunchi./Mărul nu cade departe de copac
  Natura unui lucru este determinată de originea sa. Nu poți aștepta un rezultat complet diferit de cel care l-a generat./Copiii seamănă cu părinții prin comportament, caracter sau obiceiuri.
• Bate fierul cât e cald.
  Profită de ocazie cât timp există.
• Buturuga mică răstoarnă carul mare.
  Un detaliu aparent nesemnificativ sau o persoană mică pot produce schimbări sau pagube imense.
• Când de multe te apuci mai pe toate le încurci.
  Lipsa de focus și asumarea prea multor sarcini duc la rezultate slabe și dezordine
• Când doi îți spun că ești beat, du-te și te culcă.
  Când mai multe persoane îți semnalează aceeași problemă sau greșeală, este înțelept să te oprești și să te analizezi, chiar dacă tu nu o conștientizezi.
• Când râde prostul, înțeleptul suspină.
  Omul nechibzuit (prostul) se bucură sau râde de lucruri care sunt, în realitate, greșite, superficiale sau dăunătoare.Omul înțelept, în schimb, vede consecințele reale ale acelorași situații și, tocmai de aceea, nu se poate bucura, ci oftează, întristat de lipsa de înțelegere sau de urmările care vor veni.
• Capul ce se pleacă, sabia nu-l taie.
  Diplomația, modestia sau uneori cedarea în fața unei forțe mai mari te pot salva din situații critice
• Capul face, capul trage.
  Omul este pe deplin responsabil pentru propriile decizii și fapte.
• Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba!
  Nu contează ordinea sau forma, esența rămâne aceeași.
• Ce naște din pisică, șoareci mănâncă.
  Copiii moștenesc trăsăturile, obiceiurile și adesea defectele părinților lor.
• Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.
  Felul în care îi tratezi pe ceilalți se întoarce asupra ta.
• Ce-și face omul singur nici dracul nu poate desface.
  Faptele și alegerile personale au consecințe puternice și greu de schimbat; omul este responsabil pentru ceea ce își creează singur.
• Cine are un prieten bun nu mai are nevoie de oglindă.
  Un prieten adevărat îți arată sincer cum ești, îți spune adevărul despre tine și te ajută să te cunoști și să te corectezi.
• Cine n-are bătrâni, să-și cumpere.
  Valoarea experienței de viață este imensă; sfatul celor bătrâni te poate salva de multe erori.
• Cine se frige cu ciorbă, suflă și în iaurt.
  O experiență negativă traumatizantă te face să fii exagerat de prudent în situații similare, chiar și când nu e cazul.
• Cine se trezește de dimineață, departe ajunge.
  Hărnicia, disciplina și folosirea eficientă a timpului duc la rezultate și succes pe termen lung.
• Cine seamănă vânt, culege furtună.
  Acțiunile negative sau provocările făcute acum vor genera consecințe mult mai grave și violente în viitor.
• Cine știe carte are patru ochi.
  Cunoașterea îți permite să percepi detalii, pericole sau oportunități pe care un om neinstruit nu le observă.
• Cine-i domn, e domn și-n șură.
  Caracterul nobil și educația se văd în orice context, indiferent de cât de modestă este situația materială.
• Cu bani poţi cumpăra un pat, nu şi somnul./Poţi cumpăra sânge cu bani, dar nu şi viaţa.
  Lucrurile cu adevărat importante (somnul, viața, liniștea, fericirea etc) nu se pot cumpăra cu bani.
• Cu o floare nu se face primăvară.
  Un singur succes sau un singur om bun nu pot schimba o situație generală proastă; e nevoie de consistență.
• Cu un ochi râde și cu altul plânge.
  Trăiește sentimente amestecate – bucurie și tristețe în același timp. Samsara
• Cum îți așterni, așa dormi.
  Calitatea vieții sau rezultatul unei acțiuni depind exclusiv de efortul și pregătirea pe care le-ai depus anterior.
• Dacă nu știi încotro mergi, uită-te înapoi de unde ai venit.
  Confuzia apare când nu ne asumăm istoria personală. Repetițiile din viață indică tipare care cer conștientizare.
• Din talpa casei nu poți face doage, nici din coadă de câine sită de mătase.
  Nu poți obține lucruri de calitate din materiale nepotrivite; nu poți schimba natura unui lucru sau a unei persoane peste limitele ei.
• Drumul către iad este pavat cu intenții bune.
• O avertizare cinică, dar înțeleaptă, despre diferența uriașă dintre ceea ce ne dorim să facem și ceea ce facem de fapt./ Poți avea cele mai nobile motive din lume, dar dacă acțiunile tale produc suferință sau haos, „bunătatea” inițială nu mai are nicio valoare.
• Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă în traistă.
  Norocul sau ajutorul divin nu sunt suficiente; trebuie să depui propriul efort pentru a profita de șansele vieții.
• După război mulți viteji se arată.
  adevărata valoare se vede în timpul acțiunii, nu după.
• Fericit omul care se mulţumeşte cu ceva mai puţin decât are.
  Adevărata fericire vine din mulțumire și modestie, nu din dorințe nelimitate.
• Fiecare greșește, dar numai prostul repetă greșeala.
  Greșelile sunt firești, însă înțelepciunea înseamnă să înveți din ele;
• Foamea e cel mai bun bucătar.
  Necesitatea și lipsa fac oamenii mai puțin pretențioși și mai ingenioși; nevoia sporește aprecierea și adaptabilitatea.
• Gând la gând cu bucurie.
  Metafizic, este momentul în care Ego-ul (care vrea să fie unic și separat) se topește în favoarea Unității (unde toți suntem unul).
• Gardul are ochi și zidul are urechi.
  Trebuie să fii atent ce spui, pentru că întotdeauna cineva poate asculta.
• Haina nu îl face pe om.
  Nu judeca pe cineva după aparențe sau după starea materială; esența este în caracter.
• În loc să blestemi întunericul, mai bine aprinde o lumânare.
  Să critici, să te victimizezi și să cauți vinovați, nu va schimba realitatea. Puterea de schimbare începe întotdeauna cu ce poți face tu
• În țara orbilor, chiorul este împărat
  Într-un grup lipsit de competență, chiar și cineva cu abilități limitate poate ajunge lider sau superior.
• În tot răul este și un bine.
  Chiar și în situațiile negative se poate găsi o lecție, un avantaj sau o oportunitate, dacă privești cu înțelepciune.
• Încetul cu încetul se face oțetul
  Lucrurile se realizează pas cu pas, cu răbdare; transformările importante au nevoie de timp.
• Întinde-te cât ți-e plapuma.
  Cheltuiește și trăiește doar în limita posibilităților tale financiare.
• La paștele cailor. / Când o face plopul pere și răchita micșunele.
  Niciodată sau într-un timp foarte îndepărtat, improbabil să se întâmple.
• La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
  Nu te încrede în așteptările mari create de reclamă sau zvonuri; realitatea este adesea mult mai modestă.
• Lemnul strâmb te necăjește, / omul prost te-mbătrânește.
  Lucrurile sau oamenii nepotriviți, mai ales lipsa de judecată, provoacă stres, consum emoțional și pierdere de timp.
• Lucrul, odată început, e pe jumătate făcut.
  Cel mai greu este să începi; inițiativa și acțiunea sunt esențiale pentru a duce lucrurile la bun sfârșit.
• Lupul își schimbă părul, dar năravul ba.
  Oamenii își pot schimba aspectul sau discursul, dar caracterul și viciile fundamentale rămân aceleași.
• Mai bine mai târziu decât niciodată.
  Nu renunța doar pentru că nu ai făcut lucrul la timp.
• Misterioasele sunt căile Domnului!
  Evenimentele vieții nu pot fi întotdeauna înțelese de mintea omului, iar sensul lor devine clar abia mai târziu sau deloc.
• Mortul de la groapă nu se-ntoarce.
  Acele greșeli, cuvinte sau fapte care ”ucid” ceva în mod iremediabil (încrederea, dragostea, o oportunitate).
  Odată ce o energie s-a consumat complet sau o etapă a fost încheiată, încercarea de a o resuscita este nu doar inutilă, ci și contrară ordinii naturale. Este acceptarea faptului că forma veche trebuie să dispară definitiv pentru ca ceva nou să poată apărea.
  Încercarea de a te întoarce la vechile obiceiuri sau la vechea mentalitate după ce ai văzut un adevăr superior este imposibilă.
• Năravul din fire nu are lecuire.
  Trăsăturile adânc înrădăcinate ale unei persoane sunt foarte greu sau imposibil de schimbat.
• Nevoia îl învață pe om.
  Dificultățile și lipsurile îi fac pe oameni să se adapteze, să găsească soluții și să devină mai pricepuți.
• Nu aduce anul/ziua ce aduce ceasul/ora.
  Schimbări majore sau evenimente decisive pot apărea brusc
• Nu da vina pe oglindă dacă ți-e fața strâmbă.
  Tendința umană de a proiecta eșecurile sau defectele proprii asupra unor factori externi sau asupra celor care ne spun adevărul
• Nu da vrabia din mână pentru cioara de pe gard.
  Nu abandona un câștig sigur sau un lucru cert pentru o promisiune mai mare, dar nesigură.
• Nu e bun ce e bun, ci e bun ce-mi place mie.
  Realitatea este o construcție personală. Nu există un „Bine” absolut sau universal valabil în planul material. Lumea este o sumă de percepții.
• Nu iese fum fără foc.
  Nimic nu apare fără o cauză.
• Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
  Amânarea aduce probleme, acțiunea la timp aduce rezultate.
• Nu lăuda ziua înainte de asfințit.
  Nu trage concluzii și nu te bucura prea devreme; rezultatul final contează, nu începutul.
• Nu mor caii când vor câinii.
  Cei răi pot să-ți dorească eșecul sau moartea, dar asta nu înseamnă că se va și întâmpla; soarta nu depinde de invidia dușmanilor.
• Nu toate muștele fac miere.
  Nu toți oamenii sau toate acțiunile dau rezultate bune; aparențele pot înșela.
• Nu vine moara la sac, ci sacul la moară.
  Necesitatea inițiativei personale și a efortului propriu în atingerea unui scop,individul este cel care trebuie să depună munca de a merge acolo unde se află resursele.
• Nu zice hop până n-ai sărit groapa/pârleazul.
  Nu te bucura și nu trage concluzii înainte ca lucrul să fie cu adevărat dus la capăt;
• Nu-i “mult” să nu se termine și “puțin” să nu ajungă.
  Totul este trecător și relativ: abundența nu durează veșnic, iar puținul, folosit cu chibzuință, poate fi suficient.
• Numai în pomul care nu face roade nu dă nimeni cu pietre.
  Cei care au succes sau fac lucruri bune sunt întotdeauna cei mai criticați sau atacați de cei invidioși.
• Nu-ți dori, că ți se va întâmpla./Ai grijă ce-ți dorești, că se îndeplinește
  Dorințele pot avea consecințe neașteptate; uneori ceea ce îți dorești se împlinește într-un mod care nu îți este favorabil, de aceea trebuie prudență în dorințe.
• Obrazul subțire cu cheltuială se ține.
  Un statut social ridicat sau o reputație impecabilă implică sacrificii, eforturi și resurse constante.
• Omul cât trăiește învață.
  Smerenie în fața cunoașterii; recunoașterea faptului că experiența de viață este un proces continuu și nimeni nu le știe pe toate.
• Omul înțelept își face vara sanie și iarna car./Bunul gospodar își face vara sanie și iarna car.
  Trebuie să fii prevăzător și să te pregătești pentru greutăți sau schimbări atunci când încă o duci bine.
• Omul sfințește locul.
  Nu locul în care te afli te face valoros, ci tu, prin atitudinea și munca ta, dai valoare și prestigiu locului respectiv.
• Păcatul vechi aduce pagubă nouă.
  Consecințele acțiunilor imorale te ajung din urmă când te aștepți mai puțin.
• Până ce nu dai cu capul de pragul de sus, nu-l vezi pe cel de jos.
  Omul, câtă vreme îi merge bine sau este stăpânit de trufie tinde să ignore pericolele evidente de la bază. Abia după ce primește o „lovitură” (pragul de sus) — un eșec, o umilință sau o pierdere — ește forțat să-și coboare privirea, să devină smerit și să observe realitatea de care s-a împiedicat (pragul de jos).
• Până nu te frige, nu crezi că arde.
  Oamenii tind să ignore sfaturile sau pericolele până când se lovesc personal de o problemă.
• Paza bună trece primejdia rea.
  Prudența, atenția și pregătirea din timp previn problemele grave. Cu alte cuvinte, este mai înțelept să previi decât să repari.
• Pentru o babă surdă, nu se trag clopotele de două ori.
  oportunitățile nu se repetă pentru cei care nu sunt atenți sau pregătiți.
• Pentru unii mumă, pentru alții ciumă.
• O situație în care aceeași regulă, persoană sau instituție se comportă total diferit față de două entități: pe una o ocrotește și o hrănește (ca o mamă), iar pe cealaltă o persecută sau o distruge (ca ciuma).
• Peștele de la cap se-mpute.
  Dacă liderii sunt corupți sau incompetenți, întregul sistem are de suferit.
• Pică pară mălăiață în gura lui Nătăfleață.
  dorința cuiva de a primi beneficii, noroc sau rezultate de-a gata, fără să ridice un deget. Este critica supremă la adresa lenei și a atitudinii pasive, în care omul speră că soarta îi va pune totul „pe tavă”.
• Prostia și domnia se plătesc.
  Orice alegere greșită sau orice pretenție de statut superior implică responsabilități și costuri pe care trebuie să ți le asumi.
• Prostul întâi o croiește apoi o gândește.
  Acțiunea care precede gândirea, conduce la greșeli și consecințe neplăcute
• Prostul nu e prost destul până nu e și fudul.
  Lipsa de inteligență este amplificată de aroganță; prostia devine mai evidentă și mai dăunătoare atunci când este însoțită de vanitate și lipsă de modestie.
• Rușinosul roade osul.
  Lipsa de îndrăzneală te face să pierzi oportunități; cel care nu cere sau nu acționează rămâne cu puțin.
• S-a dus bou și s-a întors vacă.
  Se spune despre cineva care a plecat undeva (la studii, în străinătate) ca să se deștepte, dar s-a întors la fel de nepriceput sau chiar mai confuz.
• Sângele apă nu se face.
  Legăturile de sânge și obligațiile familiale sunt foarte puternice și nu pot fi negate sau uitate,
• Știe mocanul ce-i șofranul? Când îl vede la tarabă, gândește că-i otravă.
  Se referă la oamenii care, din ignoranță, resping lucrurile fine, valoroase sau noi, pentru că nu le înțeleg.
• Tinerii înaintea bătrânilor, să aibă urechi, nu gură!
  Cei tineri trebuie să fie respectuoși, să asculte și să învețe de la cei cu experiență, nu să se grăbească să-și dea cu părerea.
• Toamna se numără bobocii.
  Rezultatele reale ale unei acțiuni se văd abia la final, după ce trec toate pericolele.
• Toate drumurile / căile duc la Roma.
  xistă mai multe mijloace diferite pentru a ajunge la același scop.
• Toate lucrurile sunt dificile înainte de a fi ușoare.
  Orice abilitate, relație sau schimbare trece printr-o fază de efort, confuzie și rezistență. Ușurința apare abia după repetiție, disciplină și acceptare.
• Trei lucruri nu știe omul: când se naște, când îl ia somnul și când moare.
  Viața este imprevizibilă, iar omul nu poate controla sau cunoaște momentele esențiale ale existenței.
• Unde dai și unde crapă.
  Faci ceva cu un scop, dar consecințele apar altundeva sau asupra altcuiva.
• Unde nu-i cap, vai de picioare.
  Lipsa judecății, logicii și înțelepciunii duc la eforturi inutile, oboseală și confuzie, probleme
• Unde se cioplește, sar și așchii.
  Oriunde se face muncă serioasă sau se produc schimbări, apar inevitabil greșeli, neplăceri sau efecte secundare.
• Urma scapă turma.
  Rezultatul final (sfârșitul) este cel care contează cu adevărat; contează cum se termină un lucru, nu cum începe.
• Vrei, nu vrei, bea, Grigore, aghiasmă!
  Ești forțat să accepți sau să faci ceva împotriva voinței tale; nu ai de ales, situația te constrânge.
• Zace pe moarte și ar mânca de toate.
  Situația când cineva se află într-o stare foarte gravă sau fără speranță, încă are dorințe nepotrivite sau nerealiste.
• Ziua bună se cunoaște de dimineață.
  Începutul unui lucru indică, de cele mai multe ori, cum va decurge întregul său parcurs.

Buddha spune că avem optzeci și patru de mii de afecțiuni mentale, dar zece dintre ele sunt principale și pe care le avem cu toții.

Acestea sunt cele zece precepte. Pe parcursul zilei, lucrăm cu aceste zece jurăminte, șase în fiecare zi. Ele ne ajută de fapt să ne menținem linia, să vedem unde cădem și să facem antidot. În acest fel, ne purificăm treptat afecțiunile noastre mentale și plantăm în mod conștient semințe pozitive.

În cadrul acestor zece reguli, primele trei sunt legate de comportament sau de corp, următoarele patru sunt legate de modul în care vorbin și ultimele trei sunt legate de modul în care gândim.

Fiecare dintre cele 10 precepte au două fațete, una pozitivă și una negativă și mai multe cercuri concentrice.

Aici avem un îndrumar al cercurilor concentrice  care a fost construit de către colegii din sangha, pe baza experiențelorlor personale.

Precepte legate de corp și de comportament

1. Preceptul 1 – A nu lua viața niciunei ființe vii

2. Preceprul 2 – A nu fura

3. Preceptul 3 – A nu comite adulter

Precepte legate de vorbire

4. Preceptul 4 – A nu minți

5. Preceptul 5 – A nu dezbina

6. Preceptul 6 – Evită vorba dură

7. Preceptul 7 – Vorba inutilă

Precepte legate de gândire

8. Preceptul 8 – A nu râvni la ceea ce are altul

9. Preceptul 9 – A dori răul cuiva/rea-voința

10. Preceptul 10 – Concepția corectă/ înțelegerea karmei și vacuității

Cum se ține carnețelul, folosindu-ne de aceste cercuri concentrice

Pentru cei care țin zilnic carnețelul pentru cele 10 precepte morale, le recomandăm să printeze acest fișier cu cercurile concentrice și să-l păstreze înăuntrul carnețelului, pentru a se putea orienta mai ușor și pentru a încadra cât mai corect nuanțele celor 10 precepte.

Fișierul pdf se poate descărca de AICI.

Preceptul 1 – A nu lua viața niciunei ființe vii 

• A nu face avort și a nu susține/încuraja avortul
• A nu vătăma fizic pe cineva
• A nu avea grijă de persoane bolnave
• A nu fi indiferenți/a nu fi interesați de persoanele de care știm că au probleme de sănătate
• A nu acorda primul ajutor unei persoane bolnave sau care are o problemă
• A nu eutanasia ființele umane
• A nu decupla o ființă umană de la aparatele care îi susțin viața
• A nu ne îngriji de nevoile fizice ale corpului: mișcare, alimentație
• A nu oferi și a nu vinde alcool, tutun, droguri, alimente nesănătoase altora și mai ales copiilor și adolescenților
• A nu pune viața altora în pericol prin: conducere imprudentă, prin nerespectarea regulilor de circulație, prin incitare la viteză
• A nu promova, a nu organiza și a nu participa la lupte între oameni și între animale
• A nu te folosi în afară competițiilor, de abilitățile dobândite în sporturile de lupte pentru a vătăma pe cineva
• A nu pune corpul în pericol prin sporturi extreme
• A nu încuraja exploatarea și abuzurile prin pariuri și concursuri cu mâncare, băutură, animale
• A nu păstra curățenie
• A nu-i îmbolnăvi pe ceilalți (a nu purta mască, a nu intra în contact cu ceilalți când suntem bolnavi de la viruși)
• A fi indiferent la suferința celuilalt
• A nu transmite cu compasiune o informație care ar putea produce un șoc emoțional (șocul de diagnostic, moartea cuiva drag)
• A nu călca sau a nu omorî nici un animal, gândaci, insecte, diverse vietăți mici
• A nu deratizarea, a nu pune capcane pentru șoareci sau gândaci
• A nu steriliza animalele
• A nu eutanasia animalele bolnave
• A nu face trafic de organe sau de persoane
• A nu comite suicid
• A nu-ți da acordul pentru donarea de organe în cazul morții
• A nu asmuți animalele împotriva oamenilor și a altor animale
• A nu folosi resursele primite în vedere cumpărării de armament
• A nu încuraja producția, deținerea, vânzarea și folosirea de tot felul de arme ce pot fi folosite pentru a vătăma și a lua viața ființelor
• A nu avea un comportament agresiv verbal
• A nu speria alte ființe (claxoane, petarde, artificii, glume proaste, etc)
• A nu crea panică și frică prin gesturi violente

Preceptul 2 – A nu fura 

• A nu lua bani, obiecte, lucruri din proprietatea privată sau publică – ceva pentru care nu avem acordul/permisiunea
• A nu fura informații de orice fel
• A nu plăti taxele și impozitele la stat
• A nu plăti facturile la timp sau deloc
• A nu restitui bani și lucruri împrumutate
• A nu încălca drepturile de proprietate intelectuală
• A nu descărca filme, cărți, muzică, soft-uri, poze etc – fără a plăti drepturile de autor
• A nu pirata (a nu pătrunde prin efracție într-un sistem informatic în vederea copierii, modificării sau distrugerii de informații)
• A nu ne folosi de identitatea și datele personale ale altcuiva
• A nu risipi bani și resurse – ale tale sau ale altora, ale familiei
• A nu crea pagube în proprietatea privată sau publică prin neatenție, neglijență, nepăsare
• A nu plăti cuiva munca prestată
• A nu presta munca pentru care suntem plătiți
• A nu supraevalua și a nu subevalua valoarea reală a unui lucru
• A nu negocia cu intenția ca celălalt să iasă în pierdere
• A nu manipula încrederea cuiva în scopul de a obține bani, diverse foloase sau beneficii
• A nu profita de bunătatea cuiva în scopul de a obține bunuri și servicii pe gratis
• A nu ispiti pe cineva că poate câștiga mult și ușor
• A nu specula nevoia urgentă a cuiva cu scopul de a obține profituri exagerate (cum ar fi cămătăria)
• A nu folosi tehnologia modernă în scopul de a fura/frauda (escrocherii online – phishing etc. Mai multe detalii aici: https://www.bitdefender.com/ro-ro/blog/hotforsecurity/escrocherii-de-tip-phishing-cum-sa-le-identifici-si-sa-le-eviti)
• A nu întârzia sau a nu respecta timpul altora (a nu fura din timpul altora)
• A nu irosi timpul altora cu activități și discuții fără sens
• A nu ne folosi de bunurile sau banii cuiva, fără să avem permisiunea
• A nu fura organe
• A nu plăti servicii pe care le folosești (bilete de transport în comun, spectacole, locuri publice cu plată, muzee, cursuri, cărți etc)
• a nu recurge la acțiuni care să evite plata de bunuri și servicii pe care să le folosim, a nu mitui
• a nu returna la timp banii sau bunurile împrumutate

Preceptul 3 – A nu comite adulter 

• A nu abuza sexual de o ființă (copii, femei, bărbați, bătrâni, animale)
• A nu hărțui sexual o persoană
• A nu castra și a nu steriliza animale sau oameni
• A nu mutila genital
• A nu face sterilizare voluntară în alte scopuri decât terapeutice
• A nu comite și a nu fi implicat într-o activitate de prostituție fizică sau virtuală prin diverse tehnologii (videochat, telefon, jocuri pe calculator)
• A nu face, a nu sprijini, a nu instiga și a nu consuma pornografie
• A nu folosi sexualitatea în scopuri comerciale
• A nu provoca/instiga sexual în interes personal/a pentru a obține beneficii
• A nu profita de inocența copiilor în scopuri sexuale
• A nu fi implicat în traficul de ființe umane în scopuri sexuale
• A nu flirta și mai ales cu persoane aflate într-o relație
• A evita vestimentația care incită
• A nu face și a nu distribui glume sexuale
• A evita limbajul și gesturile vulgare
• A evita de a afișa public tot felul de inscripții, imagini și texte cu conținut sexul
• A evita disprețul pentru sexul opus
• A nu impune voința sexuală
• A evita fanteziile, perversiunile și jucăriile sexuale
• A evita partidele sexuale cu mai mulți parteneri și a nu face schimb de parteneri
• A nu oferi partenerul în scopuri mercantile
• A evita implicarea în activități ce presupun masaj și dansuri erotice
• A evita expunerea organele sexuale/exhibiționism
• A evita voyeurismul
• A evita obsesiile și fixațiile sexuale față de părți ale trupului și/sau obiecte
• A evita atitudinea de dispreț față de sexualitatea celorlalți
• A evita atingerile cu conotație de flirt
• A evita autosatisfacerea
• A evita Nudismul/topless
• A evita să fii în aceeași încăpere singur(ă) cu o persoană de sex opus, aflată într-o relație, știind că există atracție între voi
• A evita incestul și atingerile cu conotație sexuală până la gradul IV de rudenie
• Părinții să aibă grijă de instinctele sexuale ale copiilor

Preceptul 4 – A nu minți 

• A nu minți nici măcar în glumă
• A nu exagera, înflori, cosmetiza, distorsiona sau a nu omite un adevăr transmis
• A nu omite de a spune un adevăr cuiva cu scopul de a-l proteja (cum ar fi în caz de boală)
• A nu lăsa o impresie greșită cuiva
• A nu oferi informații exacte cu privire la timp, loc, persoană, activitatea desfășurată
• A evita minciunile albe (minciuna albă este minciuna care nu face rău cuiva)
• A nu recunoaște greșeala
• A nu onora promisiunile și angajamentele
• A nu onora obligațiile asumate printr-un contract
• În situația în care am lăsat o impresie greșită cuiva din neatenție (uitare sau fără intenție vădită) – ne cerem scuze și clarificăm/corectăm situația, după caz
• A dezinforma pe cineva pe baza unor presupuneri personale neverificate
• A nu lăsa o impresie greșită asupra realizările spirituale
• A nu spune una și gândi alta
• A nu te victimiza

Preceptul 5 – A nu dezbina

• A nu separa oamenii cu intenție vădită
• A nu folosi vorbe și acțiuni care susțin sau provoacă separarea între oameni, motivate de mândrie, aroganță, interese personale, invidie, răutate, furie, gelozie chiar și dintr-o intenție bună
• A nu te plânge de cineva la altcineva
• A nu critica
• A nu judeca
• A nu discrimina pe diverse motive
• A nu trata cu superioritate pe cineva față de alte persoane
• A nu face observație cuiva în mod public
• A nu folosi un limbaj non-verbal care denotă lipsa de respect pentru cineva care vorbește și care poate instiga si pe alții la lipsă de respect
• A nu face comparație între frați și între copii și colegii sau prietenii lor sau între rude
• Un părinte să nu vorbească de rău pe celălalt părinte de față cu copiii
• A nu încuraja spiritul competitiv cu intenția de a ajunge într-o poziție de dominare
• A te plânge pe la spate
• A nu crea discordie printr-un spirit competitiv – dintr-o motivație de fanatism, de dominare,
• A nu semăna îndoieli în sufletul cuiva despre altcineva
• Evită de a-ți exprima public propriile îndoieli privind dharma și profesorii spirituali, chiar și prin observații sau insinuări mărunte menite să provoace neîncredere
• Evită vorba care dezbina față de al tău Lama sau față de alti profesori, de a incita elevii împotriva lui și nici măcar printr-o mică insinuare sau aluzie
• A nu elogia imaginea Lamei în ochii celorlalți fapt ce le-ar fi permis să-și dezvolta încrederea necesară pentru a primi binecuvântările Lamei
• A evita aroganța, condescendență, superioritatea ideologică, religioasă sau culturală față de ceilalți
• A nu trezi/provoca dispute, lupte, rebeliuni și războaie printr-o gândire care dezbină/separă
• A nu sprijini sau a nu încuraja o persoană care a găsit o modalitate spirituală de a-și aprofunda practică
• A nu ne forma o opinie despre o altă persoană pe baza zvonurilor, articolelor din ziare și mass-media
• A acționa pentru a aduce oamenii  împreună / pacea și reconciliere între cei aflați în conflict
• A lăuda și a mulțumi
• A nu acționa de a împăca persoanele care sunt certate/a nu depune eforturi pentru a apropia oamenii care s-au îndepărtat
• A elogia imaginea unei persoane în ochii celorlalți
• Evită un model de gândire care oferă unui anumit tip de persoane avantaje față de alții și de a abuza de acest lucru cu răutate
• A nu oferi privilegii unei anumite categorii de persoane în detrimentul altor categorii
• A nu abuza de dreptul de putere pentru a oferi avantaje unora în defavoarea altora

Preceptul 6 – Evită vorba dură

• Evită vorba răstită
• A nu vorbi pe ton ridicat
• A nu țipa
• Nu te enerva, nu țipa și a nu te supăra pe ceilalți în timpul unei conversații
• Evită vorba dură cu intenția de a umili, de a jigni, de a răni, de a amenința
• A nu fi cinic
• A nu face aluzii răutăcioase
• A nu fi ironic
• Evită glumele ironice
• A nu înjura
• A nu induce frica
• Expune-ți opinia personală fără să o impui altora și adu-ți aminte că dorința de a avea dreptate conduce la vorba dură, jignitoare
• A nu întrerupe pe cineva când vorbește, lasă-l să termine
• Evită să trimiți în scris mesaje/comentarii dure, jignitoare pe orice canal de comunicare
• A nu da curs vorbelor spuse cu furie, evită să-ți exprimi parerea când ești furios
• A nu repezi pe cineva
• A nu ignora pe cineva cu o tăcere ostentativă

Preceptul 7 – Vorba inutilă 

• A nu pierde timp prețios cu discuții lungi, cu intenția de a umple/trece timpul
• Evită discuțiile inutile – bârfă, politică, sport – subiecte despre care vorbești și nu au valoare și impact asupra celuilalt
• Evită flecăreala/pălăvrăgeala verbală sau din mintea ta
• A fi permanent constient de gândurile inutile din mintea ta și a le opri
• Evită să consumi timp în exces pentru: reviste, articole pe internet, cărți și vizionarea de diverse programe de divertisment sau alte genuri care alimentează mintea cu vorba inutilă
• Vorbește puțin, la subiect și nu pentru a impresiona pe cei din jur sau pentru a-ți face o imagine bună
• Evită să vorbești doar pentru ”a te auzi vorbind”
• A contrazice pe cineva cu o intenție vădit neconstructivă – de a impune punctul de vedere, de a demonstra că ai dreptate, de a manipula, de a pune in inferioritate, de a domina, de a răni pe cineva, de a avea ultimul cuvânt
• Repetarea aceleiași idei de mai multe ori fără a adăuga valoare și cu intenția de a menține o conversație de dragul conversației
• Devierea constantă de la subiectul principal al discuției
• Utilizarea unui jargon excesiv sau a unui limbaj complicat inutil
• A face promisiuni vagi sau declarații fără intenția de a le urma
• A face complimente false sau nesincere
• Exagerarea sau minimalizarea faptelor pentru efect dramatic al conversației
• Evitarea răspunsurilor directe prin utilizarea ambiguității când este necesar un răspuns concret –
• Împrăștierea de informații fără a verifica sursa
• A nu pierde vremea cu fantezii nerealiste
• A nu da curs gândurilor obsesive
• A utiliza detalii în exces mai ales când nu sunt necesare în discuție
• A evita discuții telefonice lungi și inutile

Preceptul 8 – A nu râvni la ceea ce are altul 

• A fi mulțumit cu puțin
• A fi bucuros de ceea ce ai
• Evită lăcomia
• Evită dorința de a poseda lucruri
• Evită poftele
• Evită atașamentul de lucrurile lumești
• Nu fi gelos pe aproapele tău și nu intra în competiție cu el
• A nu comenta ironic succesul cuiva
• A te bucura când o persoană obține ceea ce-și dorește
• Să nu fim mulțumiți doar de binele nostru
• A trata cu indiferență reușitele și faptele bune ale altora
• A nu te lăuda cu succesele tale în orice domeniu și menține smerenia
• A nu lăuda pe cineva din interes personal/a nu linguși
• A nu exagera cu rea voință pentru a răni pe cineva sau pentru a te răzbuna
• Să-ți pară rău sau să-ți fie ciudă când altora le merge bine alții sau au un succes
• Să-i îmbogățești pe alții, nu numai material ci și spiritual
• A nu deturna din lăcomie donațiile primite către un scop personal
• A dărui ceva cu intentia de a îndatora pe cineva
• A spune lucruri urâte cuiva, cu intenția de a-i strica starea de bine

Preceptul 9 – A dori răul cuiva/rea-voința 

• A nu dori răul cuiva
• A nu te răzbuna
• A nu blestema
• A nu ne bucura de necazul altuia
• A nu denigra pe cineva
• A nu înjosi și umili pe cineva
• A nu abuza pe cineva fizic sau verbal
• A nu rămâne indiferent când cineva are o suferință, problemă
• A nu ajuta sau oferi suportul cuiva, cu toate că îți stă în putere
• A nu te comporta cu aroganță când cineva are o problemă sau suferință
• A nu critica sau a judeca pe cineva atunci când a făcut o greșeală sau are o problemă
• A nu ironiza, a nu fi cinic sau sarcastic
• A evita cruzimea de orice fel și față de orice ființă care nu are capacitatea de a se apăra
• A evita orice formă de abuz psihologic – agresiuni verbale, intimidare, șantaj, manipulare, abuz de putere, devalorizare
• A evita egoismul și orgoliul
• Distrugerea habitatelor
• A forța pe cineva să facă ceva, atunci când nu are capacitate să facă acel lucru – ceva ce este peste puterea lui
• A ne pune în locul celuilalt
• A nu face rău din dorința de a te amuza sau a te distra
• A nu forța pe cineva să facă rău altora
• A nu te amuza de evenimentele nefericite ale altora
• A nu face farse cuiva, a nu face glume proaste pe seama altuia
• A nu ne bucura când altcuiva i se întâmplă ceva rău
• A nu privi cu ochi critici persoanele care nu se încadrează în tiparele personale de orice fel
• A dezvălui lipsurile, greșelile și defectele unei persoane cu intenția de a răni, de a scinda sau de a îndepărta
• A nu calomnia
• A nu ceda locul unei persoane cu anumite nevoie, în mijloacele de transport
• A nu disprețui pe nimeni
• A nu tulbura liniștea publică (a vorbi prea tare și prea mult, a nu pune muzică tare, a nu pune pe speaker o conversație telefonică, a nu vorbi tare în locuri de rugăciune sau la diverse spectacole, a nu respecta programul de liniște stabilit de locatarii unei locații, a nu organiza petreceri fără aprobarea vecinilor)

Preceptul 10 – Concepția corectă / înțelegerea karmei și vacuității 

• A nu nega legile karmice
• A nu crede că ceva are existență proprie de sine
• A nu crede că numai noi suntem singurii responsabili pentru ceea ce ni se întâmplă
• A nu da vina pe nimic din exterior pentru eșecurile, neajunsurile, suferințele, problemele și alte aspecte neplăcute ale vieții noastre
• A nu respecta jurămintele
• A desconsidera jurămintele
• A încălca cu bună știință principiile de la 1 la 9
• A crede că fericirea, plăcerile simțurilor, succesul, banii vin din lucrurile exterioare
• A desconsidera Dharma și profesorii de Dharma
• Prețuirea de sine, aroganța, atașamentul de sine
• A respinge legile karmice fără a le cerceta
• Evită să cauți refugiul în lucrurile lumești
• Evită să te atașezi de lucrurile lumești și să cauți satisfacția în ele
• A renunța la atașamentul față de Samsara
• A reacționa la ceea ce se întâmplă sau apare în viața noastră din înțelegerea karmei și vacuității
• învață legile karmei și meditează la ele iar și iar
• învață și meditează asupra vacuității prin practica zilnică
• să înțelegem vacuitatea obiectului și a fenomenului ca fiind lipsite de orice natură
• practică cele 3 antrenamente în etica morală, meditație și înțelepciune
• înțelege că tot ce vine din karma trebuie să dispară pentru că nu este pur
• înțelege că fiecare suferință care există în lumea ta, ai creat-o datorită acțiunilor tale din trecut
• confruntă-te cu mintea ta impură și înfruntă dificultățile care apar în procesul de purificare a minții cu răbdare și bucurie
• transformă-te în gărdinarul din grădina minții tale și plantează în mintea ta numai semințe pure, puternice și binecuvântate care să fie benefice pentru tine și pentru ceilalți
• străduiește-te să dezvolți în tine virtuți spirituale care să-ți sporească pacea
• să recunoști impermanența ta și a tuturor lucrurilor lumești
• să iubești și să apreciezi fiecare clipă din viața ca fiind o mare binecuvântare
• să vezi puritatea celuilalt, indiferent de comportamentul său
• să înveți dharma în fiecare zi ori direct de la Lama fie citind dharma sau întâlniri de grup cu persoane care sunt pe calea Mahayana
• a preda dharma și a răspândi înțelepciunea oricui are nevoie de ea, în funcție de nivelul său de înțelegere
• să-ți dezvolți o minte direcționată permanent spre a fi în serviciul altora
• să nu pui la inimă, să nu iei personal și să nu lași afectat și târât de lucrurile sau situațiile negative care vin
• asumă-ți responsabilitatea personală și angajamentul de a scoate toate ființele suferinde din lumea ta și din samsara și să le urci pe calea iluminării și să le aduci la plăcerea și fericirea supremă a lui Buddha
• să acumulezi colecția de merite și înțelepciune
• să asculți dharma cu respect și apreciere
• să vii cu intenții putere atunci când vrei să studiezi dharma

Cum ținem carnețelul?

• De șase ori pe zi

În fiecare zi urmărim doar șase jurăminte, la un interval de două ore. În carnețel, la fiecare jurământ avem trei locuri în care scriem:

• Fapta pozitivă (+)
• Fapta negativă (-)
• Ce este de făcut

La 9 dimineața începem primul jurământ. Deschidem carnețelul și scriem, de exemplu – a proteja viața, a nu ucide. Ne uităm unde ajutăm și unde nu ajutăm.

De exemplu, am făcut ceva pozitiv: „Am coborât jos și am hrănit pisicile de pe stradă” sau „Am dus-o pe mama la dentist, are optzeci și doi de ani și cade des și m-am asigurat că a urcat scările”.

Fapta negativă, voi scrie: „M-am grăbit să ajung la mama acasă și am condus depășind viteza legală”, sau „M-am supărat pe soțul meu în această dimineață”, am spus că dacă sunt supărată semăn semințe pentru război, deci atenție

Din moment ce avem un minus, ar trebui să existe și un antidot pentru acest minus. Deci, dacă m-am supărat și să presupunem că am tendința puternică de a mă supăra, atunci voi scrie: „Cinci minute de acum încolo să nu mă mai supăr pe nimeni”. Dacă sunt o persoană care nu se supără prea mult, atunci voi spune o jumătate de zi, o zi, o săptămână.

Antidotul nu înseamnă doar să facem o faptă opusă, ci să facem cele patru puteri de purificare sau să ne confesăm în fața Ne-Lamei, sau în fața Lamei în meditație, avem multe opțiuni pentru a face un antidot.

La ora 11, facem al doilea jurământ, și așa mai departe până la sfârșitul zilei.

• La sfârșitul zilei

La ora 19:00 avem ultimul jurământ și trecem la a doua parte a carnețelului.

Pe această parte, scriem trei lucruri bune și trei lucruri rele pe care le-am făcut astăzi. Putem scrie aici fapte negative care nu au apărut în carnețel pe parcursul zilei.

Carnețelul este un instrument foarte bun de lucrat, și veți vedea că lucrurile vor începe să se schimbe în relația cu mediul înconjurător, în relația voastră cu ceilalți și cu voi înșivă.

Preceptul 1
A nu lua viața niciunei ființe vii 

• A nu face avort și a nu susține/încuraja avortul
• A nu vătăma fizic pe cineva
• A nu avea grijă de persoane bolnave
• A nu fi indiferenți/a nu fi interesați de persoanele de care știm că au probleme de sănătate
• A nu acorda primul ajutor unei persoane bolnave sau care are o problemă
• A nu eutanasia ființele umane
• A nu decupla o ființă umană de la aparatele care îi susțin viața
• A nu ne îngriji de nevoile fizice ale corpului: mișcare, alimentație
• A nu oferi și a nu vinde alcool, tutun, droguri, alimente nesănătoase altora și mai ales copiilor și adolescenților
• A nu pune viața altora în pericol prin: conducere imprudentă, prin nerespectarea regulilor de circulație, prin incitare la viteză
• A nu promova, a nu organiza și a nu participa la lupte între oameni și între animale
• A nu te folosi în afară competițiilor, de abilitățile dobândite în sporturile de lupte pentru a vătăma pe cineva
• A nu pune corpul în pericol prin sporturi extreme
• A nu încuraja exploatarea și abuzurile prin pariuri și concursuri cu mâncare, băutură, animale
• A nu păstra curățenie
• A nu-i îmbolnăvi pe ceilalți (a nu purta mască, a nu intra în contact cu ceilalți când suntem bolnavi de la viruși)
• A fi indiferent la suferința celuilalt
• A nu transmite cu compasiune o informație care ar putea produce un șoc emoțional (șocul de diagnostic, moartea cuiva drag)
• A nu călca sau a nu omorî nici un animal, gândaci, insecte, diverse vietăți mici
• A nu deratizarea, a nu pune capcane pentru șoareci sau gândaci
• A nu steriliza animalele
• A nu eutanasia animalele bolnave
• A nu face trafic de organe sau de persoane
• A nu comite suicid
• A nu-ți da acordul pentru donarea de organe în cazul morții
• A nu asmuți animalele împotriva oamenilor și a altor animale
• A nu folosi resursele primite în vedere cumpărării de armament
• A nu încuraja producția, deținerea, vânzarea și folosirea de tot felul de arme ce pot fi folosite pentru a vătăma și a lua viața ființelor
• A nu avea un comportament agresiv verbal
• A nu speria alte ființe (claxoane, petarde, artificii, glume proaste, etc)
• A nu crea panică și frică prin gesturi violente

Preceptul 2
A nu fura 

• A nu lua bani, obiecte, lucruri din proprietatea privată sau publică – ceva pentru care nu avem acordul/permisiunea
• A nu fura informații de orice fel
• A nu plăti taxele și impozitele la stat
• A nu plăti facturile la timp sau deloc
• A nu restitui bani și lucruri împrumutate
• A nu încălca drepturile de proprietate intelectuală
• A nu descărca filme, cărți, muzică, soft-uri, poze etc – fără a plăti drepturile de autor
• A nu pirata (a nu pătrunde prin efracție într-un sistem informatic în vederea copierii, modificării sau distrugerii de informații)
• A nu ne folosi de identitatea și datele personale ale altcuiva
• A nu risipi bani și resurse – ale tale sau ale altora, ale familiei
• A nu crea pagube în proprietatea privată sau publică prin neatenție, neglijență, nepăsare
• A nu plăti cuiva munca prestată
• A nu presta munca pentru care suntem plătiți
• A nu supraevalua și a nu subevalua valoarea reală a unui lucru
• A nu negocia cu intenția ca celălalt să iasă în pierdere
• A nu manipula încrederea cuiva în scopul de a obține bani, diverse foloase sau beneficii
• A nu profita de bunătatea cuiva în scopul de a obține bunuri și servicii pe gratis
• A nu ispiti pe cineva că poate câștiga mult și ușor
• A nu specula nevoia urgentă a cuiva cu scopul de a obține profituri exagerate (cum ar fi cămătăria)
• A nu folosi tehnologia modernă în scopul de a fura/frauda (escrocherii online – phishing etc. Mai multe detalii aici: https://www.bitdefender.com/ro-ro/blog/hotforsecurity/escrocherii-de-tip-phishing-cum-sa-le-identifici-si-sa-le-eviti)
• A nu întârzia sau a nu respecta timpul altora (a nu fura din timpul altora)
• A nu irosi timpul altora cu activități și discuții fără sens
• A nu ne folosi de bunurile sau banii cuiva, fără să avem permisiunea
• A nu fura organe
• A nu plăti servicii pe care le folosești (bilete de transport în comun, spectacole, locuri publice cu plată, muzee, cursuri, cărți etc)
• a nu recurge la acțiuni care să evite plata de bunuri și servicii pe care să le folosim, a nu mitui
• a nu returna la timp banii sau bunurile împrumutate

Preceptul 3
A nu comite adulter 

• A nu abuza sexual de o ființă (copii, femei, bărbați, bătrâni, animale)
• A nu hărțui sexual o persoană
• A nu castra și a nu steriliza animale sau oameni
• A nu mutila genital
• A nu face sterilizare voluntară în alte scopuri decât terapeutice
• A nu comite și a nu fi implicat într-o activitate de prostituție fizică sau virtuală prin diverse tehnologii (videochat, telefon, jocuri pe calculator)
• A nu face, a nu sprijini, a nu instiga și a nu consuma pornografie
• A nu folosi sexualitatea în scopuri comerciale
• A nu provoca/instiga sexual în interes personal/a pentru a obține beneficii
• A nu profita de inocența copiilor în scopuri sexuale
• A nu fi implicat în traficul de ființe umane în scopuri sexuale
• A nu flirta și mai ales cu persoane aflate într-o relație
• A evita vestimentația care incită
• A nu face și a nu distribui glume sexuale
• A evita limbajul și gesturile vulgare
• A evita de a afișa public tot felul de inscripții, imagini și texte cu conținut sexul
• A evita disprețul pentru sexul opus
• A nu impune voința sexuală
• A evita fanteziile, perversiunile și jucăriile sexuale
• A evita partidele sexuale cu mai mulți parteneri și a nu face schimb de parteneri
• A nu oferi partenerul în scopuri mercantile
• A evita implicarea în activități ce presupun masaj și dansuri erotice
• A evita expunerea organele sexuale/exhibiționism
• A evita voyeurismul
• A evita obsesiile și fixațiile sexuale față de părți ale trupului și/sau obiecte
• A evita atitudinea de dispreț față de sexualitatea celorlalți
• A evita atingerile cu conotație de flirt
• A evita autosatisfacerea
• A evita Nudismul/topless
• A evita să fii în aceeași încăpere singur(ă) cu o persoană de sex opus, aflată într-o relație, știind că există atracție între voi
• A evita incestul și atingerile cu conotație sexuală până la gradul IV de rudenie
• Părinții să aibă grijă de instinctele sexuale ale copiilor

Preceptul 4
A nu minți 

• A nu minți nici măcar în glumă
• A nu exagera, înflori, cosmetiza, distorsiona sau a nu omite un adevăr transmis
• A nu omite de a spune un adevăr cuiva cu scopul de a-l proteja (cum ar fi în caz de boală)
• A nu lăsa o impresie greșită cuiva
• A nu oferi informații exacte cu privire la timp, loc, persoană, activitatea desfășurată
• A evita minciunile albe (minciuna albă este minciuna care nu face rău cuiva)
• A nu recunoaște greșeala
• A nu onora promisiunile și angajamentele
• A nu onora obligațiile asumate printr-un contract
• În situația în care am lăsat o impresie greșită cuiva din neatenție (uitare sau fără intenție vădită) – ne cerem scuze și clarificăm/corectăm situația, după caz
• A dezinforma pe cineva pe baza unor presupuneri personale neverificate
• A nu lăsa o impresie greșită asupra realizările spirituale
• A nu spune una și gândi alta
• A nu te victimiza

Preceptul 5
A nu dezbina

• A nu separa oamenii cu intenție vădită
• A nu folosi vorbe și acțiuni care susțin sau provoacă separarea între oameni, motivate de mândrie, aroganță, interese personale, invidie, răutate, furie, gelozie chiar și dintr-o intenție bună
• A nu te plânge de cineva la altcineva
• A nu critica
• A nu judeca
• A nu discrimina pe diverse motive
• A nu trata cu superioritate pe cineva față de alte persoane
• A nu face observație cuiva în mod public
• A nu folosi un limbaj non-verbal care denotă lipsa de respect pentru cineva care vorbește și care poate instiga si pe alții la lipsă de respect
• A nu face comparație între frați și între copii și colegii sau prietenii lor sau între rude
• Un părinte să nu vorbească de rău pe celălalt părinte de față cu copiii
• A nu încuraja spiritul competitiv cu intenția de a ajunge într-o poziție de dominare
• A te plânge pe la spate
• A nu crea discordie printr-un spirit competitiv – dintr-o motivație de fanatism, de dominare,
• A nu semăna îndoieli în sufletul cuiva despre altcineva
• Evită de a-ți exprima public propriile îndoieli privind dharma și profesorii spirituali, chiar și prin observații sau insinuări mărunte menite să provoace neîncredere
• Evită vorba care dezbina față de al tău Lama sau față de alti profesori, de a incita elevii împotriva lui și nici măcar printr-o mică insinuare sau aluzie
• A nu slăvi imaginea Lamei în ochii celorlalți pentru a-și p………….
• A evita aroganța, condescendență, superioritatea ideologică, religioasă sau culturală față de ceilalți
• A nu trezi/provoca dispute, lupte, rebeliuni și războaie printr-o gândire care dezbină/separă
• A nu sprijini sau a nu încuraja o persoană care a găsit o modalitate spirituală de a-și aprofunda practică
• A nu ne forma o opinie despre o altă persoană pe baza zvonurilor, articolelor din ziare și mass-media
• A acționa pentru a aduce oamenii  împreună / pacea și reconciliere între cei aflați în conflict
• A lăuda și a mulțumi
• A nu acționa de a împăca persoanele care sunt certate/a nu depune eforturi pentru a apropia oamenii care s-au îndepărtat
• A elogia imaginea unei persoane în ochii celorlalți
• Evită un model de gândire care oferă unui anumit tip de persoane avantaje față de alții și de a abuza de acest lucru cu răutate
• A nu oferi privilegii unei anumite categorii de persoane în detrimentul altor categorii
• A nu abuza de dreptul de putere pentru a oferi avantaje unora în defavoarea altora
• A nu tulbura liniștea publică (a vorbi prea tare și prea mult, a nu pune muzică tare, a nu pune pe speaker o conversație telefonică, a nu vorbi tare în locuri de rugăciune sau la diverse spectacole, a nu respecta programul de liniște stabilit de locatarii unei locații, a nu organiza petreceri fără aprobarea vecinilor)

Preceptul 6
Evită vorba dură

• Evită vorba răstită
• A nu vorbi pe ton ridicat
• A nu țipa
• Nu te enerva, nu țipa și a nu te supăra pe ceilalți în timpul unei conversații
• Evită vorba dură cu intenția de a umili, de a jigni, de a răni, de a amenința
• A nu fi cinic
• A nu face aluzii răutăcioase
• A nu fi ironic
• Evită glumele ironice
• A nu înjura
• A nu induce frica
• Expune-ți opinia personală fără să o impui altora și adu-ți aminte că dorința de a avea dreptate conduce la vorba dură, jignitoare
• A nu întrerupe pe cineva când vorbește, lasă-l să termine
• Evită să trimiți în scris mesaje/comentarii dure, jignitoare pe orice canal de comunicare
• A nu da curs vorbelor spuse cu furie, evită să-ți exprimi parerea când ești furios
• A nu repezi pe cineva
• A nu ignora pe cineva cu o tăcere ostentativă

Preceptul 7
Vorba inutilă 

• A nu pierde timp prețios cu discuții lungi, cu intenția de a umple/trece timpul
• Evită discuțiile inutile – bârfă, politică, sport – subiecte despre care vorbești și nu au valoare și impact asupra celuilalt
• Evită flecăreala/pălăvrăgeala verbală sau din mintea ta
• A fi permanent constient de gândurile inutile din mintea ta și a le opri
• Evită să consumi timp în exces pentru: reviste, articole pe internet, cărți și vizionarea de diverse programe de divertisment sau alte genuri care alimentează mintea cu vorba inutilă
• Vorbește puțin, la subiect și nu pentru a impresiona pe cei din jur sau pentru a-ți face o imagine bună
• Evită să vorbești doar pentru ”a te auzi vorbind”
• A contrazice pe cineva cu o intenție vădit neconstructivă – de a impune punctul de vedere, de a demonstra că ai dreptate, de a manipula, de a pune in inferioritate, de a domina, de a răni pe cineva, de a avea ultimul cuvânt
• Repetarea aceleiași idei de mai multe ori fără a adăuga valoare și cu intenția de a menține o conversație de dragul conversației
• Devierea constantă de la subiectul principal al discuției
• Utilizarea unui jargon excesiv sau a unui limbaj complicat inutil
• A face promisiuni vagi sau declarații fără intenția de a le urma
• A face complimente false sau nesincere
• Exagerarea sau minimalizarea faptelor pentru efect dramatic al conversației
• Evitarea răspunsurilor directe prin utilizarea ambiguității când este necesar un răspuns concret –
• Împrăștierea de informații fără a verifica sursa
• A nu pierde vremea cu fantezii nerealiste
• A nu da curs gândurilor obsesive
• A utiliza detalii în exces mai ales când nu sunt necesare în discuție
• A evita discuții telefonice lungi și inutile

Preceptul 8
A nu râvni la ceea ce are altul 

• A fi mulțumit cu puțin
• A fi bucuros de ceea ce ai
• Evită lăcomia
• Evită dorința de a poseda lucruri
• Evită poftele
• Evită atașamentul de lucrurile lumești
• Nu fi gelos pe aproapele tău și nu intra în competiție cu el
• A nu comenta ironic succesul cuiva
• A te bucura când o persoană obține ceea ce-și dorește
• Să nu fim mulțumiți doar de binele nostru
• A trata cu indiferență reușitele și faptele bune ale altora
• A nu te lăuda cu succesele tale în orice domeniu și menține smerenia
• A nu lăuda pe cineva din interes personal/a nu linguși
• A nu exagera cu rea voință pentru a răni pe cineva sau pentru a te răzbuna
• Să-ți pară rău sau să-ți fie ciudă când altora le merge bine alții sau au un succes
• Să-i îmbogățești pe alții, nu numai material ci și spiritual
• A nu deturna din lăcomie donațiile primite către un scop personal
• A dărui ceva cu intentia de a îndatora pe cineva
• A spune lucruri urâte cuiva, cu intenția de a-i strica starea de bine

Preceptul 9
A dori răul cuiva/rea-voința 

• A nu dori răul cuiva
• A nu te răzbuna
• A nu blestema
• A nu ne bucura de necazul altuia
• A nu denigra pe cineva
• A nu înjosi și umili pe cineva
• A nu abuza pe cineva fizic sau verbal
• A nu rămâne indiferent când cineva are o suferință, problemă
• A nu ajuta sau oferi suportul cuiva, cu toate că îți stă în putere
• A nu te comporta cu aroganță când cineva are o problemă sau suferință
• A nu critica sau a judeca pe cineva atunci când a făcut o greșeală sau are o problemă
• A nu ironiza, a nu fi cinic sau sarcastic
• A evita cruzimea de orice fel și față de orice ființă care nu are capacitatea de a se apăra
• A evita orice formă de abuz psihologic – agresiuni verbale, intimidare, șantaj, manipulare, abuz de putere, devalorizare
• A evita egoismul și orgoliul
• Distrugerea habitatelor
• A forța pe cineva să facă ceva, atunci când nu are capacitate să facă acel lucru – ceva ce este peste puterea lui
• A ne pune în locul celuilalt
• A nu face rău din dorința de a te amuza sau a te distra
• A nu forța pe cineva să facă rău altora
• A nu te amuza de evenimentele nefericite ale altora
• A nu face farse cuiva, a nu face glume proaste pe seama altuia
• A nu ne bucura când altcuiva i se întâmplă ceva rău
• A nu privi cu ochi critici persoanele care nu se încadrează în tiparele personale de orice fel
• A dezvălui lipsurile, greșelile și defectele unei persoane cu intenția de a răni, de a scinda sau de a îndepărta
• A nu calomnia
• A nu ceda locul unei persoane cu anumite nevoie, în mijloacele de transport
• A nu disprețui pe nimeni

Preceptul 10
Concepția corectă
înțelegerea karmei și vacuității 

• A nu nega legile karmice
• A nu crede că ceva are existență proprie de sine
• A nu crede că numai noi suntem singurii responsabili pentru ceea ce ni se întâmplă
• A nu da vina pe nimic din exterior pentru eșecurile, neajunsurile, suferințele, problemele și alte aspecte neplăcute ale vieții noastre
• A nu respecta jurămintele
• A desconsidera jurămintele
• A încălca cu bună știință principiile de la 1 la 9
• A crede că fericirea, plăcerile simțurilor, succesul, banii vin din lucrurile exterioare
• A desconsidera Dharma și profesorii de Dharma
• Prețuirea de sine, aroganța, atașamentul de sine
• A respinge legile karmice fără a le cerceta
• Evită să cauți refugiul în lucrurile lumești
• Evită să te atașezi de lucrurile lumești și să cauți satisfacția în ele
• A renunța la atașamentul față de Samsara
• A reacționa la ceea ce se întâmplă sau apare în viața noastră din înțelegerea karmei și vacuității
• învață legile karmei și meditează la ele iar și iar
• învață și meditează asupra vacuității prin practica zilnică
• să înțelegem vacuitatea obiectului și a fenomenului ca fiind lipsite de orice natură
• practică cele 3 antrenamente în etica morală, meditație și înțelepciune
• înțelege că tot ce vine din karma trebuie să dispară pentru că nu este pur
• înțelege că fiecare suferință care există în lumea ta, ai creat-o datorită acțiunilor tale din trecut
• confruntă-te cu mintea ta impură și înfruntă dificultățile care apar în procesul de purificare a minții cu răbdare și bucurie
• transformă-te în gărdinarul din grădina minții tale și plantează în mintea ta numai semințe pure, puternice și binecuvântate care să fie benefice pentru tine și pentru ceilalți
• străduiește-te să dezvolți în tine virtuți spirituale care să-ți sporească pacea
• să recunoști impermanența ta și a tuturor lucrurilor lumești
• să iubești și să apreciezi fiecare clipă din viața ca fiind o mare binecuvântare
• să vezi puritatea celuilalt, indiferent de comportamentul său
• să înveți dharma în fiecare zi ori direct de la Lama fie citind dharma sau întâlniri de grup cu persoane care sunt pe calea Mahayana
• a preda dharma și a răspândi înțelepciunea oricui are nevoie de ea, în funcție de nivelul său de înțelegere
• să-ți dezvolți o minte direcționată permanent spre a fi în serviciul altora
• să nu pui la inimă, să nu iei personal și să nu lași afectat și târât de lucrurile sau situațiile negative care vin
• asumă-ți responsabilitatea personală și angajamentul de a scoate toate ființele suferinde din lumea ta și din samsara și să le urci pe calea iluminării și să le aduci la plăcerea și fericirea supremă a lui Buddha
• să acumulezi colecția de merite și înțelepciune
• să asculți dharma cu respect și apreciere
• să vii cu intenții putere atunci când vrei să studiezi dharma

Există zece precepte pe care le vom denumi precepte de eliberare. Acestea se aplică tuturor. Ele sunt ca şi cele zece porunci din Biblie.

Conform budismului, fiecare dintre noi deține 84 de mii de afecţiuni mentale. Zece dintre ele sunt cele mai proeminente pentru că se regăsesc în fiecare dintre noi, altfel nu s-ar fi vorbit despre ele. Acestea sunt legate de corpul fizic, vorbire şi gândire.

Cele legate de corp sunt: a nu omorî nici o fiinţă vie, a nu fura de la nimeni nimic. Bineînţeles că există aspectul pozitiv şi negativ al acestor precepte. Dacă aspectul negativ este a nu ucide, aspectul pozitiv este de a proteja viaţa, de a o susţine, adică a ne îngriji de bolnavi, sau a ne asigura că maşina cu care circulăm este în bună funcţionare, şi altele.

Cele zece precepte :

• trei sunt legate de comportament
• patru sunt legate de vorbire
• și trei sunt legate de gând.

Când vom începe să ne analizăm mintea de şase ori pe zi (câte una pe zi), în lumina acestor precepte, schimbarea în mod obligatoriu va veni, pentru că vom începe să fim atenţi în special la gândurile noastre. Sincer vorbind, câţi oameni omorâm pe zi? Probabil că nu facem aşa ceva, dar poate că există gânduri de a dori răul cuiva – poate.

Dacă vom începe să ne urmărim gândurile, fără să ne criticăm, pur şi simplu să le observăm, schimbările vor începe să apară. Acest exerciţiu ţine de observare şi conştientizare.

De exemplu, pe tema de sănătate, dacă cineva are probleme de sănătate şi începe să fie atent la faptul de a nu dăuna vieţii ci din contră ar sprijini-o, cu timpul, sănătatea lui se va ameliora pentru că se va schimba karma. Motivul pentru care cineva este bolnav este rezultatul karmic ce vine din vătămarea vieţii, a oamenilor sau a animalelor.

Dacă cineva trăieşte în lipsuri, este numai datorită rodirii karmei ce este legată de furt. Şi furtul nu întotdeauna se exprimă prin a lua ceva ce nu-mi aparţine, ci poate să fie şi sub forma de a nu respecta proprietatea cuiva. Furt, poate fi şi atunci când mergeţi la toaletă şi o lăsaţi murdară, pentru că furaţi din timpul celui care va trebui să o cureţe după voi pentru ca alţii să o poată utiliza. Putem ajunge în acest fel şi la alte situaţii, cum ar fi: cât respect timpul altcuiva, proprietatea altcuiva, drepturile de autor şi aşa mai departe.

Rodul karmei are aceeaşi trăsătură cu fapta pe care am făcut-o şi, mai mult, aşa cum se întâmplă în natură, ea se amplifică (sporeşte). Rezultatul (efectul) este cu mult mai mare decât cauza pe care am plantat-o.

De exemplu, poate am descărcat de pe internet o melodie care avea drept de autor, preluând-o în mod ilegal. De mult, am şi uitat de ea. Poate că această faptă este minoră, dar dacă eu obişnuiesc să fac asta, într-o bună zi se va întoarce asupra mea sub formă de dificultăţi financiare. [Pentru că] Mi-am însuşit ceva ce aparţinea altcuiva, nu am respectat drepturile de autor. Rezultatul faptei va fi că, atunci când voi avea nevoie de ceva, nu voi primi ce am nevoie.

Orice idee care susţine că lucrurile se schimbă dacă facem acum ceva, înseamnă că nu înţelege relaţia dintre cauză şi efect, în lumina celor învăţate despre karmă şi vacuitate.

Karma va acţiona întotdeauna astfel: pe ecranul gol va apare exact ceea ce am semănat, dar pentru asta este nevoie de timp pentru maturizare, iar ceea ce nu a fost însămânţat, nu va rodi niciodată.

Nu pot culege niciodată ceea ce n-am sădit

Oamenii se exprimă de obicei „Eh, o să fi bine!”, iar noi spunem: „Cum poate fi bine?”.    Ca să fie bine va trebui să plantez, nu pot culege ceea ce nu am semănat! Este atât de simplu, de logic.

Dacă doresc să-mi îmbunătățesc căile mele spirituale sau să întâlnesc oameni iubitori sau care să se intereseze de mine, ce va trebui să fac? Va trebui ca eu să mă interesez de ei, să-i iubesc. Dacă veţi practica meditaţia Tong Len, treptat viaţa voastră se va schimba. Ceilalţi vor trebui să se schimbe pentru că proiecţiile noastre s-au schimbat.

În același mod în care karma nu poate rodi dacă nu am sădit, la fel şi karma care a fost sădită nu poate fi ştearsă. Ceea ce am făcut rămâne înregistrat – în afară de cazul în care vom învăţa să curăţăm înregistrările nepotrivite. Dar până când vom învăţa să le purificăm şi să punem în practică ceea ce am învăţat, ele rămân în incubator, timp în care energia lor se amplifică şi, într-o bună zi, ele vor da rezultate şi nici nu vom şti cum au căzut pe capul nostru. Dar când ni se întâmplă ceva, va fi întotdeauna rodul a ceea ce am plantat odată.

Un copac nu poate exista dacă nu a fost sădită sămânța din care să iasă.

CARNEȚELUL

Buddha spune că avem optzeci și patru de mii de afecțiuni mentale, dar zece dintre ele sunt principale și pe care le avem cu toții.

Acestea sunt cele zece precepte. Pe parcursul zilei, lucrăm cu aceste zece jurăminte, șase în fiecare zi. Ele ne ajută de fapt să ne menținem linia, să vedem unde cădem și să facem antidot. În acest fel, ne purificăm treptat afecțiunile noastre mentale și plantăm în mod conștient semințe pozitive.

Cum ținem carnețelul?

• De șase ori pe zi

În fiecare zi urmărim doar șase jurăminte, la un interval de două ore. În carnețel, la fiecare jurământ avem trei locuri în care scriem:

• Fapta pozitivă (+)
• Fapta negativă (-)
• Ce este de făcut

La 9 dimineața începem primul jurământ. Deschidem carnețelul și scriem, de exemplu – a proteja viața, a nu ucide. Ne uităm unde ajutăm și unde nu ajutăm.

De exemplu, am făcut ceva pozitiv: „Am coborât jos și am hrănit pisicile de pe stradă” sau „Am dus-o pe mama la dentist, are optzeci și doi de ani și cade des și m-am asigurat că a urcat scările”.

Fapta negativă, voi scrie: „M-am grăbit să ajung la mama acasă și am condus depășind viteza legală”, sau „M-am supărat pe soțul meu în această dimineață”, am spus că dacă sunt supărată semăn semințe pentru război, deci atenție

Din moment ce avem un minus, ar trebui să existe și un antidot pentru acest minus. Deci, dacă m-am supărat și să presupunem că am tendința puternică de a mă supăra, atunci voi scrie: „Cinci minute de acum încolo să nu mă mai supăr pe nimeni”. Dacă sunt o persoană care nu se supără prea mult, atunci voi spune o jumătate de zi, o zi, o săptămână.

Antidotul nu înseamnă doar să facem o faptă opusă, ci să facem cele patru puteri de purificare sau să ne confesăm în fața Ne Lamei, sau în fața Lamei în meditație, avem multe opțiuni pentru a face un antidot.

La ora 11, facem al doilea jurământ, și așa mai departe până la sfârșitul zilei.

• La sfârșitul zilei

La ora 19:00 avem ultimul jurământ și trecem la a doua parte a carnețelului.

Pe această parte, scriem trei lucruri bune și trei lucruri rele pe care le-am făcut astăzi. Putem scrie aici fapte negative care nu au apărut în carnețel pe parcursul zilei.

Carnețelul este un instrument foarte bun de lucrat, și veți vedea că lucrurile vor începe să se schimbe în relația cu mediul înconjurător, în relația voastră cu ceilalți și cu voi înșivă.