Articole - Dharmakaya

Altarul Budist

Pregătirea altarului este o parte importantă în practica noastră zilnic, și mai ales pentru practica de meditație. Iar în retreat, îngrijirea altarului este deosebit de importantă, deoarece prin această acțiune a corpului, acumulăm binefaceri.

Există mai multe etape preliminarii pe care e nevoie să le parcurgem pentru a avea o meditație reușită.

Prima pregătire preliminară este curățarea camerei în care se meditează.

Vă veți îngriji să faceți curat, chiar și dacă ați curățat-o ieri și nimeni nu a intrat sau a atins ceva. Faceți un act simbolic de curățenie; măturăm sau ștergem praful. Desigur, că dacă nu este curat, trebuie făcută curățenie. Dacă camera este dezordonată, acest lucru se va reflecta în meditația noastră. Camera și meditația se oglindesc una pe alta.

Chiar dacă este deja curat și ordonat, faceți un gest de curățire, care simbolizează obstacolele din mintea voastră. Deci, în timp ce curățați sau ștergeți praful vă veți spune: “Acum, îmi curăț obstacolele din mintea mea pentru a reuși în meditație”.

A doua pregătire este pregătirea altarului și dăruirea de ofrande.

În retreat este deosebit de important de a păstra ofrandele și bolurile cu apă frumos, altarul să fie curat și ordonat deoarece se dă foarte multă importanță aranjamentului altarului.

Ce se pune pe masa de altar?

Pe masa de altar punem ofrande, boluri cu apă, luminări, un clopoțel, o carte, stupa, fructe. Pe masă se află

Statueta lui Buddha și fotografiile învățătorilor pentru că ei ni-l aduc pe Buddha. Deci, statueta și fotografiile sunt o reprezentare a corpului lui Buddha.
Cartea de dharma reprezintă vorba lui Buddha; Dharma este învățătura lui Buddha.
Stupa reprezintă mintea lui Buddha.
Apoi avem apa, fructele, lumânările și florile. Ele sunt ofrandele pe care le oferim acestor reprezentări ale corpului, vorbei și minții lui Buddha.

De ce punem apă în boluri? Pentru că acesta este modul cel mai ieftin de a face oferte. Toată lumea poate găsi apă.

Pe masa altarului se pun opt boluri. Ele, de fapt vin din tradiția indiană, și exprimă modul în care era întâmpinat oaspetele într-o casă.

Mai întâi i se oferea apă de băut. Deci, primul bol reprezintă apa de băut.
După care i se spălau picioarele, pentru că oamenii mergeau desculți prin praf. Deci, apă pentru picioare.
Apoi oaspetelui i se oferea flori. Deci, al treilea bol reprezintă florile.
Al patrulea bol reprezintă bețișorul parfumat.
Al cincilea bol reprezintă ofranda luminii.
Al șaselea – uleiuri parfumate pentru ungerea corpului. Obiceiul era ca musafirul să fie masat pe piept cu uleiuri plăcut mirositoare.
Al șaptelea reprezintă mâncarea. După ce oaspetele se relaxa, i se oferea o masă bună, gustoasă și aranjată estetic.
Bolul al optulea reprezintă muzica. Câteodată în locul bolului cu apa se pune un clopoțel sau disc.

Toate acestea sunt doar reprezentări ale ofrandelor pe care le dăruim. Cui le dăruim? Le dăruim ființelor de lumină ca să vină să ne ajute în meditație. Este modul in care le tentăm să vină la noi, “le mituim”. Cu cât vom pătrunde mai adânc în acest obicei minunat, cu atât vom ști să-l prețuim mai mult. La început vom face toate acestea în mod mecanic, dar cu timpul veți vedea ce energie frumoasa se va crea în cameră.

Despre ofrande

OFRANDA înseamnă CHUPA în limba tibetană.

De ce să dăruim ofrande?

Poate oare statuia să miroasă florile sau să mănânce prăjiturele? Bineînțeles că nu, nimeni nu crede așa ceva. Atunci de ce facem toate aceste lucruri? Toate acestea sunt făcute din mai multe motive.

Unul dintre motive este karma. De exemplu, cauza karmică a abundenței, este de a oferi ofrande. După cum am văzut un sens al cuvântului karma este de a face fapte. Karma, înseamnă amprentele pe care le purtam cu noi în conștiință, care sunt rezultat al faptelor pe care le-am făcut, al vorbelor pe care le-am spus și a gândurilor pe care le-am gândit. Toate aceste amprente strânse acumulează energie, iar când vor da rezultate, acestea ne vor crea lumea în care vom trăi. Realitatea existentă este doar o manifestare karmică sau un rezultat a ceea ce am făcut în trecut.

Cui oferim ofrande?

Bineînțeles că nu oferim ofrande unor statui sau unor poze. Statuile și pozele sunt doar reprezentări ale ființelor care au ajuns la iluminare. Și cu toate că nici măcar nu le-am întâlnit, le dăruim ofrande. Întrebarea este de ce nu le-am întâlnit până acum? Răspunsul este ca mintea noastră nu este suficient de pură.

Toate ființele de lumină încearcă tot timpul să ajungă la noi și să ne ajute, dar datorită straturilor de ignoranță care ne înconjoară, nu le putem percepe, nu le putem distinge. Și acesta este și motivul pentru care avem îndoieli în ceea ce privește existența lor.

Aceste îndoieli sunt distrugătoare, pentru că dacă nu suntem siguri că aceste ființe există cu adevărat, practica pe care o facem, practica care ne va conduce spre ele nu va fi suficient de puternică și nici nu ne vom implica în totalitate în ea.

A depune ofrande pe altar este antidot la îndoielile pe care le avem.

Cum oferim?

Conform tradiției budiste, bolurile se așează în linie dreaptă, cu o mică distanță între ele. Acest fapt semnifică dorința noastră de a fi cât mai apropiați de profesor. De aceea este bine ca, în timp ce aranjăm bolurile, să ne gândim la relația noastră de apropriere față de el. Aceste gânduri, această dorință de a fi cât mai aproape de un profesor, creează karma care ne va aduce profesorul spiritual de care avem nevoie în această viață.

Cum se face altarul

În fiecare zi, reînnoim altarul. La sfârșitul zilei, apa din boluri o strângem și o turnăm la plante. Ea nu se aruncă în chiuvetă. De ce? Pentru că acum este apă sfințită. Ce o face să fie sfântă? Intenția mea. Apa am pus-o ca ofrandă înțelepciunii și compasiunii sfinte. De aceea ea este sfântă, și voi continua să o tratez ca sfântă și nu o torn într-un loc murdar. Apa sfântă o turnăm într-un ghiveci, sau o turnăm lângă un copac sau într-un râu.

Bolurile goale se usucă, aprindem un bețișor de tămâie, parfumăm bolurile și apoi le punem întoarse pe altar peste noapte. Fructele sau fursecurile pot fi oferite altora.

Actul de a dărui ofrande nu trebuie să aibă nici un aspect egoist. Nu este pentru beneficiul meu material, ci este pentru beneficiul meu spiritual. Așa că voi aranja estetic prăjiturelele pe o farfurie și le așez pe altar. Seara le strâng și le voi împărți altora sau colegilor de la servici. Nu este bine să cumpărați prăjiturelele care vă plac și apoi să le mâncați mai târziu, pentru că asta pângărește ofranda. Aduceți lucruri delicioase, dar gândindu-vă la cealaltă persoană și nu la voi.

Sfințirea ofrandei

Pe masa de altar se pune și o reprezentare a lui Buddha. Nu neapărat al istoricului Buddha Shakyamuni. Sensul de Buddha este de ființă trezită, iluminată.
Obiectele care se pun pe masa de ofrande reprezintă:
– faptele curate,
– vorba pura,
– și gândurile pure ale ființei luminate, lucruri pe care și noi le dorim. De aceea vom trebui să le purificăm.

Să spunem că vrem să oferim mâncare, dar nu vrem să punem pe altar mâncare obișnuită, de aceea va trebui să o purificam. Orice lucru care se află pe altar nu mai este ceva firesc, ci are semnificații sacre.

Purificarea obiectelor de pe altar se face cu ajutorul mantrei: Om Ah Hung

Om simbolizează faptele pure a lui Buddha,
Ah – vorba pură a lui Buddha,
Hung – mintea pura a lui Buddha, care are înțelepciunea perfecta.

Deci când așezați mancarea pe masă spuneți: Om Ah Hung, si mancarea voastra va deveni hrana zeiasca.

Ființele iluminate gusta din ofrande? Da, dar ele nu le mănâncă ci iau doar esenta lor. Pentru că ele sunt cu noi tot timpul, știu bine ceea ce facem, și asta pentru ca sunt atotștiutoare.

Pasul următor, după ce ne-am ordonat camera și ne-am aranjat perna de meditatie, ne așezăm. Înainte de a ne așeza, ne prosternam de trei ori în fata altarului, ne prosternam compasiunii și înțelepciunii ființelor iluminate, calități pe care le dorim și noi să ni le dezvoltam in inima noastră.

Se recomandă ca atunci cand facem prosternarea fizica, să coborâm incet și să ne ridicăm repede. Când coborâm incet – semnifică faptul că nu dorim să ajungem în infern sau în formele de existență inferioare. Iar când ne ridicăm repede, înseamnă că nu dorim să rămânem acolo.

Ce vom face cu ofrandele după practica?

Dimineata se aranjează altarul. Seara, înainte de a merge la culcare, vom vărsa apa din boluri și vom oferi ofrandele vietăților de afară.

– apa din boluri se va pune la flori. În nici un caz nu se vărsa apa în chiuveta sau în canal. Uscăm bolurile, le punem puțin peste bețișorul parfumat care fumegă și le așezăm pe masa cu gura in jos.
– mâncarea sfințită o vom pune afară, într-un loc unde știm că pot veni vietăți care să o mănânce.

Ea se poate oferi de asemenea spiritelor flamande. Ea nu se va arunca la gunoi, pentru că este sfințită. Imaginați-vă ca aranjați masa pentru toate viețuitoarele și le poftiți să vină să se hrănească din bucatele pregătite. Ele va aud. Puteti pofti la masă și spiritele flămânde (preta), sunând din clopoțel. Puteti aprinde și un bețișor parfumat, pentru ca ele sunt atrase de foc.
– Nu este bine să mâncați din ofranda pe care ați pregătit-o, pentru că altfel, este ca și când ați fi pregătit-o pentru voi înșivă, puteti să o oferiți prietenilor voștri. Actul de dăruire trebuie să fie lipsit de orice interes personal.

Semnificația dăruirii de ofrande

Buddha mănâncă fructele? Dharma mănâncă fructele? Nu am văzut pe nimeni să le mănânce.

În termenii noștri este ceva care nu este de niciun folos. Din punct de vedere practic, ele nu au nicio utilitate. Ce sens are să dăm fructe cuiva care nu are nevoie de ele sau de mâncare?

Buddha nu are nevoie de fructele mele. Buddha se află în fericirea supremă. Nu are nevoie de nimic de la mine. Când i se oferea lui Ken Rinpoche ofrandă, el spunea: „păstrează-l tu”.

Nu există nicio cale de a-l răsplăti pe învățător pentru ceea ce face pentru mine, dar trebuie să fac efort. De ce?

– pentru că nu am destulă forță; Pentru că binefacerile mele sunt puține. Sunt săracă în fapte bune. Câte momente pe zi mă gândesc să-i ajut pe alții? De aceea am nevoie de toate mijloacele pe care le am la dispoziție pentru a întări aceste karme. Iar ofranda este unul dintre ele.

– ofranda exprimă credința. Statuia nu va lua niciodată din prăjiturele. De aceea când dăruiesc ofrande declar: „există ființe iluminate și într-o zi voi fi și eu o ființă luminată. Nu le pot vedea acum pentru că nu suntem pe aceeași frecvență. Dar ele există și voi ajunge la ele. Ele știu cine sunt, sunt omnisciente și mă văd că aduc ofrande și vin la mine. Când le chem, vin aici, pentru că știu totul. Ființele iluminate vin cu viteza gândului”. Acesta este un act de credință. Și credința este un factor foarte important în calea spirituală. Credința este îngrășământul pe care îl dăm practicii noastre, pentru că fără ea practica nu are putere. Credința este cea care întărește.

A văzut cineva ființe iluminate care au venit și au băut apa din boluri? N-am văzut pe nimeni să vină și să bea din apă, dar ele iau esența, și aici este un test al credinței noastre. Dacă există ființe iluminate, dacă există ceva, cum ar fi iluminarea, dacă se poate parcurge calea spre iluminare, atunci au existat oameni care au făcut asta înaintea mea. Au existat Buddha care au ajuns la iluminare, care au ajuns la atotcunoaștere, au compasiune infinită și abilități de a veni la noi când îi chemăm.

Generozitatea noastră și intenția noastră creează ființelor iluminate o mare plăcere, așa că în mod sigur ele primesc esența ofrandei noastre. Binecuvântarea fără nici o îndoială, se va întoarce la voi și, probabil, unii dintre voi poate au și experimentat-o deja. Puteți avea, cu adevărat experiență fizică a binecuvântării care vine la voi.

Aici, doamna Gabriela Bălan, profesorul nostru de Dharma, ne explică cum se face altarul:

Aici sunt câteva poze cu altarul pe care îl facem noi la curs sau acasă.

Articole

Filme budiste

TUKDAM – BETWEEN WORLDS – documentar, 2022

Primul document despre o meditație tibetană care păstrează corpul nealterat timp de zile sau săptămâni după moartea tradițională

Această practică rară din tradiția budismului tibetan este cunoscută sub numele de tukdam. Ea apare atunci când un practicant avansat, adesea un lama sau călugăr cu o experiență meditativă profundă, moare din punct de vedere clinic – nu mai are semne vitale precum bătăi ale inimii sau activitate cerebrală – dar corpul său rămâne într-o stare neschimbată: nu intră în descompunere timp de mai multe zile, uneori chiar săptămâni.

Se spune că în acest timp, conștiința sa rămâne într-o stare meditativă profundă, cunoscută drept “meditația clară asupra naturii minții”, ceea ce împiedică procesul natural de degradare fizică. Deși știința modernă nu poate explica încă complet acest fenomen, cazurile documentate au atras atenția cercetătorilor care colaborează cu călugării tibetani pentru a înțelege mai bine legătura dintre minte și corp în momentul morții.

Această stare este considerată un semn al unei realizări spirituale înalte și este tratată cu cel mai profund respect de către discipolii și comunitățile lamas care păstrează corpul într-un mediu liniștit, fără a-l atinge, până când semnele de tukdam dispar și încep să apară semnele obișnuite ale morții.

Documentarul poate fi închiriat sau achiziționat de AICI

FOR THE BENEFIT OF ALL BEINGS – documentar

FOR THE BENEFIT OF ALL BEINGS - documentar

„Acest film este el însuși o călătorie frumoasă în compania inimii mărețe a lui Garchen Rinpoche: suferind alături de el în timpurile cumplite ale tinereții sale, luptând cu curaj împotriva invaziei chineze și a acțiunilor genocidare din Tibet, apoi fiind inspirați de marea sa practică, în special de meditația „a da și a primi” – trimițând iubire și fericire tuturor ființelor, în timp ce ia asupra sa suferințele lor.

„În cele din urmă ne bucurăm împreună cu el, pe măsură ce libertatea și învățăturile sale neobosite din baza sa din America îi permit să-și împărtășească înțelepciunea plină de iubire cu oameni din întreaga lume.

„Este o binecuvântare imensă doar să vezi existența unei astfel de ființe mărețe, iar acest film minunat ne oferă această experiență. Este ceea ce tibetanii numesc tongdrol, ceva care eliberează doar prin faptul că este văzut!” — Dr. Robert Thurman

Filmul se poate viziona pe bază de donație AICI.

WANDERING . . . BUT NOT LOST – film documentar biografic

Maestrul de meditație tibetan-budist Mingyur Rinpoche, renumit la nivel internațional, renunță la o viață de confort pentru a trăi ca un yoghin rătăcitor, petrecând 4 ani și jumătate incognito pe străzile Indiei, Nepalului și în peșterile Himalayei. La întoarcere, împărtășește înțelepciunea dobândită despre adevărata natură a minții noastre.

În plină noapte și fără să spună nimănui despre planurile sale, iubitul Maestru de Meditație Tibetană Yongey Mingyur Rinpoche a părăsit scena internațională pentru a trăi ca un yoghin rătăcitor. O astfel de practică este aproape nemaiauzită în rândul maeștrilor de seamă din zilele noastre și este plină de greutăți. Pentru Mingyur Rinpoche, aceste provocări — cerșitul, găsirea hranei și a unui adăpost, boala și toate riscurile asociate cu rătăcirea incognito dintr-un loc în altul, având doar cele mai de bază lucruri — au reprezentat un teren fertil pentru aprofundarea înțelegerii adevăratei naturi a minții.

Se poate viziona, contra cost AICI.

YOGHINII DIN TIBET- documentar, 2002

Pentru prima dată, călugării tibetani retrași și discreți acceptă să discute aspecte ale filozofiei lor și să fie filmați în timp ce practică ritualurile lor străvechi.

Yoghinul tibetan: O persoană care a petrecut ani în izolare, practicând exerciții secrete fizice şi mentale de auto-transformare şi prin acestea a câștigat un control extraordinar asupra mintii şi corpului. Yoghinii pe care-i veţi vedea în acest film şi-au asumat riscuri fără precedent.

Deşi au jurat să păstreze secretul strict pentru a menține puritatea practicilor lor, au fost de acord cu aceste interviuri unice şi demonstrații rare, pentru a ajuta la păstrarea pentru posteritate a culturii lor pe cale de dispariţie. Acestor yoghini le este dedicat acest film. (Extras din documentarul Yoghinii din Tibet)

Documentarul poate fi vizionat cu subtitrare în limba română AICI.

CĂLUGĂRUL ȘI ARMA (The monk and the gun) – film, 2023

Filmul surprinde uimirea și perturbarea din regatul Bhutan după ce acesta devine una dintre cele mai tinere democrații din lume.

Se poate viziona pe platforma MAX

KUNDUN – film, 1997

„Kundun” este un film regizat de Martin Scorsese, lansat în 1997, care spune povestea vieții celui de-al 14-lea Dalai Lama – de la copilăria sa în Tibet, descoperirea ca reîncarnare a unui mare maestru, până la exilul forțat în urma invaziei Chinei.

Din copilărie până la maturitate, cel de-al paisprezecelea Dalai Lama al Tibetului se confruntă cu opresiunea chineză și alte dificultăți.

Filmul urmărește viața spirituală și umană a Dalai Lama: recunoașterea sa ca reîncarnare la vârsta de 2 ani; educația sa spirituală și politică în Tibet; confruntarea cu agresiunea comunistă chineză; lupta interioară între idealurile nonviolente ale budismului și realitățile dure ale ocupației; decizia dureroasă de a fugi în India în 1959, în căutarea libertății pentru poporul său.

SAMSARA – film, 2001

După trei ani, trei luni, trei saptamani si trei zile în izolare, meditând într-o transă profundă, Tashi (Shawn Ku) – un călugăr – se intoarce la templul sau. Plin de dorințele sexuale pe care nu le poate controla, se intalneste intamplator cu Pema (Christy Chung) cu care începe o poveste de dragoste pasionala.

MILAREPA – biografic, 2006

Milarepa descrie începuturile umile ale celui care avea să devină cel mai mare sfânt al Tibetului. O poveste adevărată bazată pe tradiții vechi de secole, tânărul Milarepa este propulsat într-o lume a durerii și trădării după moartea subită a tatălui său. Sărac și fără speranță, el își propune să învețe magia neagră – și să se răzbune pe dușmanii săi – întâlnind magicieni, demoni, un învățător enigmatic și o putere mistică neașteptată. Dar în confruntarea cu consecințele furiei sale învață cel mai mult. Filmat în uimitoarea regiune Lahaul-Spiti din nordul Indiei, Milarepa oferă o paralelă provocatoare cu ciclul de violență și răzbunare care consumă lumea de astăzi.

BUDDHA: RAJAON KA RAJA – serial 2013 – 2016

O biografie a lui Siddharta Gautama, marele înțelept indian și fondatorul budismului. Serialul mitologic se bazează pe viața Lordului Buddha, care arată cum un prinț, Siddhartha a devenit un Buddha.

ȘAPTE ANI ÎN TIBET – film ,1997

“Șapte ani în Tibet” este o adaptare a romanului autobiografic aparținând lui Heinrich Harrer, vândut în peste 60 de milioane de exemplare și tradus în aproape 30 de limbi.

Brad Pitt interpretează rolul faimosului (și arogantului) alpinist austriac Heinrich Harrer care, în Austria anului 1939, este o personalitate a propagandei naziste. El își părăsește țara natală, dar și soția și copilul, pentru o expediție în Himalaya. Harrer este un spirit dornic de aventură, dornic de a încerca cele mai puternice senzații. Cucerirea muntelui Himalaya și această călătorie într-o lume exotică îl fac să uite de tot ceea ce lasă în urmă. Nu bănuiește însă că odată ajuns la capătul lumii călătoria lui abia va începe…

Harrer cade în mâinile forțelor aliate, dar împreună cu Peter Aufschnaiter reușește să scape și să ajungă în orașul sfânt Lhasa, din Tibet. Cei doi sunt singurii străini acceptați în acest spațiu sacru. Mai mult, Harrer are privilegiul să-l cunoască pe adolescentul Dalai Lama, care este pasionat de cultura occidentală. Prietenia care se leagă între ei îl face pe Harrer să trăiască o aventură spirituală mai incitantă chiar decât cucerirea Himalayei. Cei șapte ani pe care-i petrece în vecinătatea liderului tibetan, dar și revelarea profunzimilor spiritualității budiste îi vor schimbă viată pentru totdeauna. Harrer este și un martor al modului brutal în care istoria intervine asupra acestei societăți pașnice, China reprezentând o amenințare continuă asupra modului tradițional de viață al tibetanilor.

Chiar dacă împrejurările politice îl vor sili să părăsească Lhasa, Harrer nu va mai fi niciodată același: este doar un tibetan care trăiește departe de casă…

Producerea filmului a reprezentat și ea o aventură datorată locațiilor pentru filmări. Deși acestea au fost foarte variate (Canada, Marea Britanie, Austria, Argentina, Chile), dorința regizorului Jean-Jacques Annaud a fost aceea de a filma în Tibet, lucru nepermis însă de autorități. Dar Jean-Jacques Annaud a reușit să filmeze în locurile interzise, aproximativ 20 de minute din film conținând imagini reale din Tibet. Deși acest fapt nu a fost dezvăluit nici măcar la premieră, ci abia în vara anului 1999, reacția autorităților a fost foarte dură: atât regizorul, cât și Brad Pitt au primit interdicția de a intra în China.

În film o putem vedea și pe Jetsun Pema, care este în realitate sora lui Dalai Lama. Ea interpretează însă rolul mamei acestuia, în fapt rolul propriei sale mame.

MICUL BUDDHA – film, 1993

Regizata de Bernaldo Bertolucci, aceasta fantezie cinematografica inspirata de povestea profetului Budha ii are drept protagonisti pe Keanu Reeves si Bridget Fonda, dar si pe Chris Isaak, celebrul cantaret care-si descopera, astfel, nebanuite valente interpretative.

Isaak joaca rolul unui arhitect de succes din Seattle, Dean Conrad, care, intorcandu-se, intr-o seara de la birou, o gaseste pe sotia sa Lisa (Fonda) stand de vorba cu doi calugari budisti. Acestia sunt convinsi ca Jesse, fiul de zece ani ai celor doi americani, este reincarnarea lui Buddha, profetul despre care vorbesc sfintele carti. Sceptici la inceput, parintii lui Jesse nu dau crezare vorbelor calugarilor, dar dupa ce partenerul lui Dean se sinucide, tatal are o revelatie si-si lasa fiul sa mearga la Buthan. Acolo el urmeaza sa fie initiat pentru ca sfintii preotii sa se poata convinge daca el este intr-adevar alesul.

Jesse va primi o carte despre Buddha Siddhartha (Keanu Reeves), cel care a avut revelatia ca destinul sau este acela de a-i elibera pe toti oamenii de durere si suferinta. Spre mirarea lui Jesse si a tatalui sau, calugarii mai descopera doi copii care dau semne ca ar fi reincarnarile lui Budha.

Articole

Fumat si alcool – Sfaturile Lamei Zopa

Despre fumat

Îți mulțumesc foarte mult pentru scrisoarea ta. Sunt foarte fericit că ai redus fumatul, deoarece fumatul este foarte dăunător pentru corpul și viața ta. Poate cauza obstacole în calea vieții tale, îți poate scurta viața și poate provoca cancer. Nu numai în învățături se spune că fumatul este dăunător, ci și în viața obișnuită, și este, de asemenea, dezgustător.

Medicii înțeleg că fumatul este dăunător pentru tine. Este interzis în multe locuri, cum ar fi restaurante, teatre și magazine. Învățăturile spun că substanța din țigări este impură și că ființele malefice au făcut ca substanțele să crească în putere pentru a interfera cu practica oamenilor și pentru a le degenera mintea. Cu o rea intenție, ființele rele au făcut rugăciuni pentru ca tutunul să crească pentru a dăuna oamenilor în practica virtuții, pentru a le degenera mintea, pentru a-i determina să se angajeze în fapte nevirtuoase și pentru ca mintea lor să nu fie liberă de iluzii.

Am văzut odată într-o morgă cadavrul unei femei care a murit de cancer pulmonar din cauza fumatului iar plămânii ei erau albaștri. Un doctor tibetan din Dharamsala i-a scos plămânul, care era tot negru și albastru. Deci, dacă vrei să mori așa, ești binevenit.

Se spune într-un text compus de Panchen Losang Chökyi Gyaltsen (care a compus și Guru Puja) că atunci când cineva i-a cerut să facă po-wa, el a întrebat mai întâi dacă persoana care tocmai murise a fumat. El a spus că dacă persoana a fumat, nu ar fi putut să facă po-wa, deoarece nu ar fi putut să-i transfere conștiința prin coroana persoanei. Deoarece nici măcar înalții Lama nu pot transfera în tărâmurile curate conștiința unei persoane care fumează, dacă vrei să fii liber și mai ales dacă vrei să mergi în tărâmurile curate în momentul morții, nu fuma.

Nu trebuie să faci fiecare lucru pe care îl face prietenul tău. Mintea ta nu este a lui. Mintea ta este separată și corpul tău este separat. Ești responsabil/ă pentru propria fericire.

Fumatul îți poluează întregul corp, făcându-l impur. Fumatul va îngreuna apariția gândurilor virtuoase și va fi foarte greu să nu ai atașament. Fumatul oferă doar o plăcere temporară. Și atât. Când mori, nu iei cu tine nici măcar un singur beneficiu de pe urma fumatului. La fel ca și reputația în lume, ea nu te protejează de suferință. Nu te poate face să obții o renaștere bună în viața următoare și, pe lângă asta, nu vei putea elibera ființele simțitoare din samsara și nu vei putea atinge iluminarea.

Aici, tu încerci să devii un campion, să-ți învingi afecțiunile mentale, în special atașamentul. Principalul lucru aici este să devii puternic/ă. Poți vedea cum oamenii își petrec întreaga viață antrenându-se pentru Jocurile Olimpice, practicând dansul pe gheață și încercând să fie campioni și să-i învingă pe alții. Când nu reușesc, experimentează o suferință incredibilă, deoarece s-au antrenat atâția ani pentru a câștiga.

Dar dacă vei reuși să-ți învingi inamicul, iluzia, evitând să fumezi țigări, renunțând la dorința care tânjește și la obiectul dorinței tale, va fi fantastic! Creezi mai puțină karma negativă și, de fiecare dată când reușești să te abții, te protejezi de tărâmurile inferioare, de cea mai incredibilă și mai lungă suferință din samsara. A nu urma afecțiunea mentală te determină, de asemenea, să obții eliberarea și te ajută să atingi iluminarea. De fiecare dată vei crea cauza realizărilor pe calea spre iluminare. Prin înfrângerea afecțiunii mentale, în special a atașamentului, veți putea să eliberezi nenumărate ființe simțitoare de eoni de suferințe în samsara și să le aduci la iluminare. Există sport olimpic mai bun decât acesta? Ce campion mai bun există? În acest fel devii cel mai faimos dintre toate ființele simțitoare, nu doar în țara ta sau în lume, ci printre toate ființele simțitoare – adică devii un Buddha. În fiecare zi trebuie să ai curaj. Fii curajoasă.

Padmasambhava a explicat cât de extrem de dăunător este fumul de tutun chiar și pentru zona în care locuiți, pentru persoana lângă care fumezi, deoarece degenerează mintea și dăunează chakrelor, vânturilor și picăturilor voastre. Este foarte dăunător pentru dezvoltarea virtuții. Atunci când fumezi, poluezi mediul înconjurător și faci ca întreaga zonă să fie impură. Multe alte ființe, cum ar fi naga (clarificare: naga sunt ființe divine cărora le place curățenia și sunt deranjate de mirosuri) și deva (clarificare: deva sunt zeii din roata vieții), se îndepărtează, pentru că nu pot suporta acest lucru. De asemenea, dăunează oamenilor, care se îmbolnăvesc foarte tare, fac artrită și așa mai departe, din cauza fumului care poluează și dăunează naga-șilor.

Fumatul tău îi face nefericiți și pe cei care nu fumează. Când mă aflu în aceeași cameră cu cineva care fumează, este foarte neplăcut pentru mine. Este dificil să respiri și este un miros atât de urât. Mi se pare greu pentru că simt că trebuie să respir fumul, iar acesta îmi intră în plămâni.

La mănăstirea Kopan a existat cândva un îngrijitor, care a ajutat la cumpărarea terenului pe care este construit Kopan. Obișnuia să îngrijească și să mulgă bivolițele. În fiecare zi, la răsăritul soarelui, se așeza și fuma. Pentru că fereastra mea dădea spre est, fumul obișnuia să intre în camera mea și mă simțeam inconfortabil când respiram.

Fumatul îți face rău nu doar ție, ci și multor altor ființe. Învățăturile spun că fumul de țigară distruge orașe întregi de naga, ca o tornadă care spulberă totul. Asta li se întâmplă atunci când fumezi.

Droguri și alcool

Dragul meu, cel mai drag, cel mai prețios, cel mai bun, sunt foarte fericit că centrul FPMT te-a ajutat și că ai reușit să oprești consumul de droguri, fumatul, băutura și toate astea. Asta e minunat, minunat, minunat. Nu numai că te ajută pe tine, dar ajută și nenumăratele făpturi ale infernului, spiritele flămânde, animalele, oamenii, semizeii, zeii și ființele din starea intermediară. Uau, uau, uau, uau. Fără îndoială, nu este numai pentru tine. Este baza tuturor lucrurilor, baza căii tale spre iluminare. Îți mulțumesc foarte mult! Sper ca toții oamenii din lume, sau cel puțin studenții, să devină ca tine.

Un student a devenit călugăr poate de trei ori, nu sunt sigur, dar apoi a redevenit laic. A luat droguri și a murit în pat cu soția sa. A luat o mulțime de droguri și a doua zi dimineața soția lui l-a văzut mort. Vreau să-ți dau această informație.

Este minunat, minunat, minunat că ai fost un practicant serios. Asta este cu adevărat minunat. Sar din pat pe podea; sar în sus și sar în jos. Asta e tot. Ai făcut o treabă foarte bună, iar centrele FPMT au nevoie de tine ca exemplu pentru a-i ajuta și încuraja pe ceilalți.

Ești ca un erou în război care aleargă spre inamic pentru a-l ucide. Ești un practicant, un erou pentru alți oameni. Uau, uau, uau, uau. Poți să le spui multor oameni despre asta, mai ales spune-le oamenilor care se droghează, care se apucă de fumat și de băut. Aceste obiceiuri nu sunt ușor de înlăturat sau de abandonat.

S-ar putea să fie interesați, așa că îți voi trimite o carte cu un citat lung al lui Padmasambhava despre toate catastrofele care se întâmplă în țări și în lume din cauza fumatului de țigări. Practic, înclude și tutunul de prizat, deoarece toate [produsele] provin din aceeași materie, dar, în principal este vorba despre fumat, care face ca locul să fie impur, poluat și face ca mediul să fie impur, poluat și murdar.

Le dăunează tuturor naga și landlordzilor, deoarece protectorii pleacă, iar ființele malefice se întorc și se înmulțesc, făcându-vă rău vouă și altor oameni. (Landlordzii sunt un tip de divinitate tutelară venerată în sfera culturală din Asia de Est. Sunt zei minori care sunt considerați a fi de rang inferior Tudigongilor și Zeilor Orașului. În unele culturi din Asia de Est, atunci când oamenii se mută într-un loc nou, ei cer permisiunea divinității Landlord înainte de a se instala).

Atunci, landlordzii și nagașii se supără, țara este abătută violent de foc, apă, aer și pământ. Toate aceste lucruri s-au întâmplat în ultimul timp în America, China și în multe țări. Auzim mereu despre asta.

Toate aceste lucruri provin din fumatul de țigări și nu numai atât, ci și din faptul că distruge mediul înconjurător și îl face impur și murdar. Ființele care ajută Dharma, [protectorii Dharmei], ființele din partea albă, fug, se îndepărtează, pleacă, așa că este foarte, foarte rău. Și vin cei răi, toți cei care sunt răi pentru țară.

Sunt sigur că acesta nu este singurul lucru. Principalul lucru este că provoacă atât de mult rău ființelor umane și animalelor. Într-o singură zi, în lume, sunt ucise mii și mii de găini, atât de mulți porci și chiar mai mulți pești. Uau, uau, uau, uau. Acest lucru provoacă, de asemenea, violență în țară.

Fumatul este cel mai rău lucru pentru că distruge mediul, îl face impur și cauzează toate aceste probleme. Acesta este un lucru. Padmasambhava a explicat acest lucru, așa că vă voi trimite cartea. Există textul de bază și comentariile și apoi, din acestea, puteți explica și altora. Bineînțeles, ceea ce explici trebuie să fie ceea ce se potrivește cu [mintea] celorlalți. Nu toată lumea va accepta ceea ce se spune acolo, așa că trebuie să explici cu atenție.

Da, voi încerca să fiu Guru-ul tău, dar nu sunt calificat. Poate că tu ești un student calificat, dar eu nu sunt un Guru calificat.

Te rog să faci practica de meditație de dimineață, “Cum să-mi fac viața să fie ca o nestemată ce îndeplinește dorințe“: Metoda de a transforma o viață de suferință în fericire, care face ca viața voastră să fie benefică pentru fiecare făptură a infernului, fiecare spirit flămând, fiecare animal, fiecare om, fiecare ființă sura (zeu) și fiecare ființă asura (semi-zeu), fiecare ființă simțitoare. Asta înseamnă fiecare animal, fiecare furnică – oamenii de știință spun că există 13.000 de feluri diferite de furnici – fiecare țânțar, fiecare muscă minusculă, fiecare ființă simțitoare din apă, chiar și cele pe care nu le poți vedea decât cu ajutorul aparatelor de mărit, nenumăratele ființe de sub pământ, din copaci și tufișuri și din corpurile oamenilor și animalelor. [Această practică îți face viața să fie] cea mai benefică pentru fiecare ființă simțitoare și de aceea este cea mai benefică pentru tine.

Este important să citești explicația referitoare la de ce trebuie să practicăm Tantra Yoga cea mai înaltă, amintindu-ți că scopul este de a conduce ființele simțitoare la iluminare cât mai repede posibil – de a le elibera din samsara și de a le conduce la iluminare cât mai repede posibil. Acesta este punctul principal, scopul final.

De asemenea, trăiește-ți viața cu motivația Bodhicitta. Când te culci, dormi cu Bodhicitta, iar când mănânci, mănâncă cu Bodhicitta. Chiar și atunci când mergi la toaletă, pentru pipi și caca, fă-o cu Bodhicitta, gândindu-te că toate ființele simțitoare se află în inima ta și că toate negativitățile și afecțiunile lor mentale ies afară.

Renunțarea la alcool

Ce mai faci? Am auzit că ai putea avea o dependență de alcool. Nu ești singurul; sunt atât de mulți oameni în întreaga lume care suferă de acest lucru. Este unul dintre tipurile majore de suferință. Nu doar tu suferi, ci și familia ta suferă. Multe probleme de familie pot apărea din această cauză, precum și relații proaste cu vecinii și probleme cu oamenii din exterior. Și nu numai atât, uneori se întâmplă și accidente de mașină. De asemenea, unele familii își pierd toată averea din cauza băuturii – chiar și cele care nu au mulți bani. Toți banii lor se duc pe alcool, dar există alte lucruri care nu au acest efect și de care se pot bucura în schimb. Dacă banii lor nu sunt cheltuiți în acest fel, există multe alte moduri de a se bucura, fără pericol, fără să fie nevoie de pericol pentru viață. Gândind astfel, ar trebui să ne gândim că dăunează altor oameni și, de asemenea, dăunează lumii.

Scopul vieții noastre nu este doar de a elimina problemele și de a obține fericirea pentru noi înșine, pentru că fericirea noastră trecută, prezentă și viitoare este obținută datorită bunăvoinței altora. Tot ceea ce primim se datorează bunătății altor ființe vii. De exemplu, pentru protecția vieții noastre – chiar și atunci când se construiește casa care ne protejează de căldură și frig, sunt ucise atât de multe ființe vii. Atât de multe insecte trebuie ucise atunci când se pregătește terenul și, de asemenea, oamenii sunt atât de înfrigurați și trec prin atâtea greutăți. Așadar, chiar și fericirea noastră de a trăi într-o casă se datorează bunătății ființelor simțitoare; suferinței ființelor simțitoare.

Au murit nenumărate ființe simțitoare, chiar și insecte; au murit atât de multe insecte. În fiecare zi pe care o trăim – în fiecare zi, în fiecare oră, prin consumul de hrană și băutură [cauzăm suferință] – de exemplu, pentru ca un bob de orez să crească pe câmp, prin pregătirea terenului, folosirea îngrășămintelor etc., mor atâtea furnici și atâtea insecte. Acestea trebuie să fie ucise pentru a crește orezul, apoi, trebuind să crească din nou orezul, atâtea insecte și ființe vii sunt ucise din nou; și iarăși pentru a crește orezul încă o dată, atâtea insecte sunt ucise din nou. Multe insecte trebuie să moară, nenumărate ființe mor. Un bob de orez a apărut din această cauză, și un alt bob de orez, și încă un bob de orez; totul a apărut din această cauză. Astfel, timp de mii, sute de mii sau un milion de eoni sau, dacă vă gândiți în urmă, de ani și ani și așa mai departe, nenumărate ființe simțitoare au murit pentru asta. Nenumărate ființe simțitoare și oameni au murit pentru asta; au suferit pentru asta. Doar pentru orez.

Cine mănâncă orezul? Noi mâncăm orezul. Gândește-te: “Fericirea și confortul meu provin din acest orez. Fiecare zi, fiecare oră pe care o trăiesc provine de aici, nenumărate ființe simțitoare au murit din acest singur bob de orez”. Pe o farfurie sunt atât de multe boabe de orez. Uau, uau, uau, uau. Nenumărate ființe simțitoare au murit pentru acest orez și pentru legume, de asemenea. Gândește-te: “Toată fericirea și confortul meu provin de la nenumărate ființe simțitoare, datorită bunătății lor”. De asemenea, tot ceea ce bem – dacă ne trecem apa printr-un aparat de purificare, chiar dacă nu putem vedea câte insecte sunt afectate, dar fierbem apa etc., uau. Așadar, confortul și fericirea noastră trecută, prezentă și viitoare vine de la ei.

Prin urmare, este important să ne gândim: “Trebuie să aduc beneficii tuturor; trebuie să fac ceva pentru ei. Trebuie să fac ceva pentru ei. Nu-mi pot trăi viața doar pentru mine, pentru propria mea mulțumire și fericire, este imposibil. Este o nebunie. Trebuie să fac ceva în beneficiul lor. Viața mea trebuie să le fie de folos. Pentru a face asta, trebuie să trăiesc mult, iar pentru asta trebuie să mă opresc din băutură. De asemenea, ar trebui să fiu sănătos pentru a le putea aduce beneficii; pentru a-i ajuta, trebuie să fiu sănătos. Alcoolul aduce viață scurtă și aduce multe boli. Dacă sunt bolnav, nu le pot aduce beneficii, așa că asta este. Nu le pot aduce beneficii. Tot acest confort și fericire vin de la ei, dar eu mi-am distrus viața. Nu numai că alcoolul îmi face rău mie, ci și nenumăratelor ființe simțitoare. Trebuie să trăiesc o viață lungă și să fiu sănătos pentru a le aduce beneficii, prin urmare nu ar trebui să beau.”

Gândește-te: “Nu ar trebui să beau, pentru fericirea tuturor ființelor simțitoare, pentru nenumăratele ființe. Nu numai pentru fericirea mea, ci și pentru pacea din această lume.” Pacea trebuie să înceapă cu o singură persoană. Începe cu familia – începe prin a oferi pace soțului/soției tale și pace copiilor voștri. Pacea începe în familia ta, apoi cu vecinii, iar apoi se răspândește la alți oameni. Dar începe așa – a da pace lumii începe cu unul câte unul. Prin urmare, pentru a aduce pacea în lume, este bine să nu bei alcool și, de asemenea, este bine să trăiești cu grijă, nu cu nepăsare. Asta este, cred că asta este esența. Și trebuie să ai curaj.

Dacă poți gândi astfel, atunci viața ta devine atât de prețioasă, pentru că trăiești spre binele altora. Încetează să mai faci rău și începe să aduci beneficii celorlalți. Dacă nu încetezi să le faci rău celorlalți, nu poți aduce beneficii celorlalți. A aduce beneficii celorlalți se bazează pe oprirea răului făcut altora. Din acest lucru, puteți vedea că viața devine atât de prețioasă, puteți vedea asta; nu mai vezi viața ca fiind lipsită de speranță, fără sens. Viața are un mare sens, viața umană în special. Nu privi viața ca fiind lipsită de speranță; ea are mare sens, acela de a aduce fericire nenumăratelor ființe simțitoare.

Așa că cel mai bine este să nu mai consumi alcool. Există multe cărți despre neajunsurile alcoolului. De asemenea, nu există doar această viață; există vieți viitoare, prin urmare, ai o mare responsabilitate în această viață pentru a te pregăti [pentru viețile viitoare]. Și nu numai atât, ai fost mama mea dragă de nenumărate ori.

În altă scrisoare

Sunt extrem de fericit să aud că ai renunțat la consumul de alcool (chang). Amintește-ți repede de fiecare dată când apare o dorință puternică sau lăcomia de a bea chang, că acest lucru înseamnă că renunți la cea mai prețioasă viață umană, care are opt tipuri de libertăți sau petrecerea timpului liber și zece tipuri de abundență – calități care există în noi, care fac ca această existență a noastră să fie atât de specială.

Această viață umană este cea mai prețioasă, precum cerul plin de nenumărate perle împlinitoare de dorințe, dar având doar perla care împlinește dorințe nu poți obține decât plăcere materială. Poți obține doar atât; nu poți opri renașterea în tărâmurile inferioare sau obține o renaștere mai înaltă și nu te poți naște cu corpul bun al unei ființe migratoare fericite. Nu te poți elibera de oceanul de suferință samsaric și de cauza iluziei nu poți atinge fericirea supremă, eliberarea, Nirvana. Nu poți fi eliberat de impuritățile subtile, de amprentele negative subtile ale afecțiunilor mentale, și nu poți obține marea compasiune pentru ființele simțitoare. Asta înseamnă că nu poți atinge iluminarea deplină, chiar dacă ai dobândit atâtea perle împlinitoare de dorințe.

Milarepa, de exemplu, a renunțat în totalitate la această viață – nu avea nici măcar o rupie, un dolar sau o bijuterie, dar avea un corp uman, cu posibilitatea de a practica Dharma. El a practicat Dharma și a obținut cea mai înaltă fericire fără egal, iluminarea, chiar în acea viață, într-o scurtă viață, într-o vreme degenerată, și a iluminat deja nenumărate ființe simțitoare.

Citate Buddha & Dharma

Inspiră-te din pagina de facebook Dharmakaya (4)

Imagini inspiraționale postate pe pagina noastră de facebook – 29 noiembrie 2020

Nu uita să ne ajuți cu un share, like, comentariu, acolo unde îți place mult imaginea. Ne ajuți să îi ajutăm pe cei care au nevoie de această inspirație săptămânală. Cuvintele Dharmei vor ajunge să umple mai multe inimi cu ajutorul tău, și pentru asta îți mulțumim din suflet. Dă like paginii de facebook Dharmakaya.

Despre moralitate, HH Dalai Lama — Cu adevărat înțelept este cel liniști, iubitor și fără frică, Buddha – dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook

Despre dragoste si compasiune, David Michie — Opusul supărării este răbdarea, Khen Rinpochee- dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook

Citate Buddha & Dharma

Inspiră-te din pagina de facebook Dharmakaya (3)

Imagini inspiraționale postate pe pagina noastră de facebook, 21 noiembrie 2020

Citate Buddha & Dharma

Inspiră-te din pagina de facebook Dharmakaya (2)

Imagini inspiraționale postate pe pagina noastră de facebook, 14 noiembrie 2020

Citate Buddha & Dharma

Inspiră-te din pagina de facebook Dharmakaya (1)

Imagini inspiraționale postate pe pagina noastră de facebook, 07 noiembrie 2020

Termeni Budism

Ce este Fericirea

Fericirea este o stare de liniște profundă și împlinire. Este o stare care pătrunde în tot ceea ce ni se întâmplă și stă la baza tuturor stărilor emoționale și a tuturor bucuriilor și tristeților pe care le putem simți – Matthieu Ricard, Ted Talk 2004 și aici un articol în format pdf.

Între fericire și plăcere este o mare diferență. Ele sunt două lucruri total diferite.

Plăcerea minții și a trupului este trecătoare. Ea depinde de timp, de obiectul său, de loc, se schimbă din clipă în clipă și depinde de factori. Pe când starea de fericire despre care vorbim, este ceva cu mult mai profund decât plăcerea.

Ce este plăcerea?

Plăcerea este o trăire a unei stări mentale (sau mai multe) pe care oamenii și alte animale conștiente le experimentează ca fiind pozitive, plăcute sau care merită căutate. Plăcerea include stări mentale mai specifice, cum ar fi fericirea, divertismentul, distracția, extazul și euforia. Conceptul psihologic al plăcerii, principiul plăcerii, îl descrie ca un mecanism de feedback pozitiv care motivează organismul să recreeze situația pe care tocmai a găsit-o plăcută și să evite situațiile din trecut care au provocat durere (opusul plăcerii). Plăcerea este prin definiție temporară.

Fericirea se află la un nivel foarte profund.

Fericirea nu este o stare internă temporară.

Dalai Lama spunea despre fericire: “Este ca și cum am fi la zece metri sub ocean. Liniștea care este acolo, iar lucrurile care ni se întâmplă, bune sau rele, experiențele prin care trecem sunt ca valurile de la suprafața oceanului. Omul care și-a găsit fericirea, în adâncul lui, este ca și când ar sta la zece metri sub apă. Lucrurile vin, lucrurile pleacă, nimic nu-l poate îndepărta de liniștea și fericirea lui.”

Deși cu toții dorim fericirea, puțini dintre noi pot spune cu certitudine că sunt pe deplin fericiți. Cu toate că dorim să fim fericiți, suferim în mod constant. Budismul susține că ne creăm această suferință cu propriile noastre mâini. Ne dorim atât de mult fericirea, și producem exact opusul.

Fericirea nu înseamnă a obține ceea ce ne dorim și a evita ceea ce nu dorim. Fericirea nu constă în a obține ceva. Budismul ne îndrumă să privim spre interior. Spunem că fericirea este o stare internă, iar atunci când este reală, este complet independentă de ceea ce este în jurul nostru.

Grijile cotidiene

Dacă ne uităm la gândurile care ne preocupă în cea mai mare parte a zilei, ele sunt legate ori de trecut ori pentru grija de viitor. Aproape tot timpul:

Ori ne preocupăm, sau procesăm lucrurile care s-au întâmplat și în general de cele neplăcute sau dificile, care nu au depășit mânia și resentimentele.
Ori ne facem griji pentru ce va fi.

Unde este timpul trecut? El nu mai este. El se află doar în memorie. Este ceva imaginar.

Unde e viitorul? El încă nu sa întâmplat. Așa că ne petrecem aproape tot timpul în fantezii, și nu suntem deloc în realitate.

Singurul mod în care putem fi fericiți este să învățăm să fim în momentul prezent.

Nivelurile de Fericire

1 – Santosha (sanscrită) – înseamnă ”satisfacție”, sau a fi mulțumit, a fi bucuros. Acesta este primul nivel al fericirii. Starea Santosha este de a fi mai întâi mulțumiți cu ceea cu ceea ce avem, de a fi bucuroși. Încă nu este fericirea deplină, dar suntem pe direcția cea bună.

1a – Primul nivel de Santosha este să nu mai credem că avem nevoie de încă alte lucruri pentru a fi satisfăcuți sau pentru a ne fi bine, să nu mai căutăm în exterior mulțumirea.

1b – Al doilea nivel de Santosha spune ca nu avem nevoie de nimic pentru a fi mulțumiți acum. Putem defini starea Santosha: să fim mulțumiți. Nu avem nevoie de nimic, doar trebuie să vedem ca avem suficient. Asta este tot.

Santosha implică renunțarea, cu alte cuvinte, a înceta de a mai spera că fericirea vine de la lucrurile materiale sau de la lucrurile exterioare, de la oameni, de la bani, pentru că nu vine din ele.

2 – Sukha (sanscrită) – este fericirea la nivelul la care nu numai că nu ne mai tulbură nimic, nu numai că suntem satisfăcuți cu ceea ce avem, dar suntem pe deplin mulțumiți. Sukha înseamnă o stare de fericire autentică care este de durată, în care suntem pe deplin mulțumiți.

Atunci când păstrăm în noi resentimentele, ranchiuna, față de cei care ne-au rănit sau cu care nu ne-am închis conturile, ne tulbură liniștea sufletească și Sukha clipă de clipă, oră de oră, zi de zi. Nu putem fi mulțumiți cu adevărat, deoarece ne amintim de aceste lucruri. Ura este distrugătorul numărul unu a liniștii noastre sufletești. Ea este obstacolul numărul unu pentru Sukha

3 – Mudita (sanscrită) – înseamnă a fi bucuros. Deci, am trecut de la nivelul de a fi pe deplin mulțumiți la cel de a fi bucuroși.

4 – Ananda (sanscrită) – al patrulea nivel, care înseamnă plăcerea divină, plăcerea paradisiacă.

Această stare de plăcere divină există, și ea este legată de modul în care sunt structurate energiile în corpul nostru. Printr-o practică serioasă și profundă, cu multă dăruire, o persoană poate ajunge în situația de a-și controla energiile corpului său și de a-și controla mintea, iar atunci se va afla într-o plăcere permanentă, se va afla în extaz.

Principalul obstacol în calea fericirii – ura, furia, mânia, resentimentul

Maestrul Shantideva spune că nu există un obstacol mai mare decât ura, mânia sau resentimentul și așa mai departe în calea fericirii noastre:

“În mintea mea pacea nu va domni
Dacă gândurile dureroase de ură le voi slobozi.
Nici bucuria, nici fericirea, nu le voi găsi
Nu voi putea dormi, și neliniștit voi fi.

Orice astfel de necaz – din furie vine,
Acest dușman ce împrăștie durere.
Dar cel ce-l învinge cu asiduitate
Își va găsi fericirea în viața prezentă și viitoare.”

A renunța la resentimente înseamnă să iertăm.
Să-i iertăm pe cei care ne-au rănit.

Pe unii ne este ușor să-i iertăm, și pe alții ne este greu să-i iertăm. Munca grea este tocmai de a-i ierta pe cei care ne-au făcut rău cu adevărat. Maestrul Shantideva, într-un alt verset, compară supărarea pe care o avem față de cineva, cu cărbunele încins pe care îl ținem în mâini și ne arde și spunem „doare, doare, doare!”. Maestrul Shantideva ne spune: Aruncă-l odată, nu-l mai ține atâta!

Supărarea, mânia, sau resentimentul adânc are în ea un aspect al obsesiei. Este ca o otravă ce ne otrăvește mintea

Să începem să iertăm

Următorul verset al Maestrului Shantideva ne ajută să începem să iertăm, să ne eliberam de cărbuni aprinși din mâinile noastre.

“Durerea, în sine, are calități bune,
Ea ne ajută în inima noastră:
Compasiunea să ne-o dezvoltăm,
Mândria să ne-o eliminăm,
Să ne bucurăm de a face bine,
Și de a ne abține din a face rău.”

Atunci când trecem printr-un eveniment dificil în viața noastră, pe care nimeni nu-l invită, sau îl dorește, experimentăm personal o durere pe care nu am mai avut-o până acum. Cunoaștem durerea acum nu din povești, sau din filme, ci pe propria noastră piele.

Nu este ca și cum am citi despre suferință– ci gustăm suferința. Știm bine ce înseamnă să pierdem pe cineva drag, știm ce înseamnă să fim în suferință, știm ce înseamnă să fim trădați, pentru că am fost trădați. Acum știm cum se simt și toți ceilalți când trec prin necazuri și suferință.

Toate aceste lucruri îngrozitoare se întâmplă multora, dar nu știam cum se simte. Acum știm, și putem să ne deschidem inima în fața suferinței lor. Ni s-a dat șansa de a ne crea fericirea. Și fără o experiență dificilă, oportunitatea nu se deschide.

Cum este iertarea?

Iertarea este unilaterală, și nu depinde de ce fac ei și de ce cred ei, și dacă au venit sau nu să-și ceară scuze. Ei nu trebuie să facă nimic pentru asta.

Facem asta datorită faptului, că atâta timp cât ținem în noi resentimentele, vom suferi, ne va durea. Ei nu trebuie să ne ceară iertare. O facem unilateral.

Este bine să mergem la ei personal și să le cerem iertare? Posibil. Nu este necesar. Este adevărat că este bine să mergem la ei și să le vorbim personal, dar uneori este prea greu de făcut asta, și chiar pot fi situații în care acest lucru îi pot enerva și mai tare.

Deci, nu este cazul să facem asta. Alteori, persoanele nu mai sunt în viață. Deci, faceți asta între voi și voi, într-un dialog intern. Cu cât vom practica mai mult iertarea, cu atât vom căpăta mai multă experiență, ne va fi mult mai ușor, iar viața noastră se va îndrepta tot mai mult spre Sukha.

Cum depășim obstacolele din calea fericirii?

a. Trebuie să ne amintim de scopul ultim, fericirea completă, Ananda

b. Să dorim cu adevărat de a ajunge la acest scop.

c. Să fim obsedați de a ajunge acolo, la fericirea ultimă.

d. Dacă aceasta este obsesia noastră, va trebui să ne schimbăm prioritățile în viață. Cu alte cuvinte vom fugi mai puțin după lucrurile temporare și vom depune mai mult efort pentru a ajunge la fericirea supremă.

e. Lucrați cu prioritate la resentimentele voastre. Renunțați, iertați.

f. Și cel mai important lucru care vă va da puterea să o faceți: faceți-o pentru alții, și nu doar pentru voi. Dacă veți face asta, îi veți putea învăța pe alții să nu mai sufere și să obțină fericirea.

Informații despre acest subiect pe site

În conferința aceasta, introductivă, despre fericire veți găsi informații detaliate despre subiectul acesta. În ACI 1 vom vorbi cele trei căi principale pentru atingerea fericirii, iar în ACI 5 vom arata care sunt mecanismele subtile ale plantarii semintelor fericirii ultime.

Termeni Budism

Ce este Dharmakaya?

Dharmakaya (tib: chos sku – Cho Ku) este corpul mental a lui Buddha, corpul dharmic al lui Buddha, sau aspectul mental a lui Buddha. Îl mai putem defini prin corpul ultim, corpul real real – the Ultimate Body.

“Buddha-body of Reality” – Dharmakaya, Corpul Real al lui Buddha – este natura sau esența finală a minții iluminate [byang-chub sems], care este necreată (skye-med), fără limitele unei elaborări conceptuale (spros-pa’i mtha’-bral), goală de existența intrinsecă sau inerentă (rang-bzhin-gyis stong-pa), natural radiantă, dincolo de dualitate și spațioasă precum cerul – spune Thupten Jinpa Langri, principalul traducator în Engleză încă din 1985 al HH Dalai Lama.

Trikaya

Dharmakaya poate fi înțeles mai bine în contextul Trikaya – cele trei corpuri ale lui Buddha:

Dharmakāya, natura lui Buddha, ordine & lege (legea Dharmei), corpul Adevărului Ultim, care întrupează în el principiul iluminarii si nu cunoaste limite sau granite;
Saṃbhogakāya, corpul de plăcere sublimă, manifestarea luminii pure, prin care Buddha apare în tărâmurile superioare celor care îl pot percepe în acest corp – alți Buddha’si sau alți Bodhisattva’si;
Nirmāṇakāya, corpul in care Buddha s-a întrupat în lumea noastră, emanație, sau corp cauzat care se manifestă în timp și spațiu, corpul în care a fost văzut de exemplu Buddha Shakyamuni (Gautama Buddha – cel istoric) de către toți oamenii care au trăit atunci.

Aceste trei corpuri sunt trei calități ale lui Buddha, ale unei ființe iluminate (aspectul purității, aspectul întregului și aspectul transformării).

Dharmakaya vs Rupakaya

O altă clasificare a corpurilor lui Buddha (minte-corp) ne mai spune ca:

Dharmakaya – este aspectul mental, minte, procese mentale
Rupakaya – este aspectul forma, fizic, material, al lui Buddha

În rugăciunea numită Dedicație pe care o găsiți pe acest site, veți întâlni versurile:

“Și astfel, să dobândească,
Cele două corpuri sublime
Ce numai din cele două se înfăptuiesc.”

Autorul acestei rugăciuni face referire aici asupra celor două aspecte ale Budaității, aspectul de formă, cel fizic, și aspectul mental, ambele având rolul lor.

Cauza aspectului fizic o reprezintă Metoda, sau binefacerile, faptele bune motivate de moralitate și altruism. Cauza aspectului mental o reprezinta înțelepciunea, studiul vacuității și percepția directă a acesteia. Mai spunem ca nu putem zbura fără aceste două aripi, nu poți să meditezi fără să practici, nu poți să practici fără să meditezi.

În alte scrieri de specialitate mai găsim menționat numele de Svābhāvikakāya, ce înseamnă simplu, unitatea celor trei Kayas (Dharmakaya, Sambhogakaya și Nirmanakaya).

Dharmakaya – vacuitatea celorlalte două corpuri

Dharmakaya mai putem spune că este, pe lângă mintea lui Buddha (aspectul mental), și emptiness-ul sau vacuitatea celorlalte două corpuri, Sambhogakaya și Nirmanakaya. Astfel, o ființă normală precum noi proiectează peste această vacuitatea Nirmanakaya, iar o ființă iluminată proiectează peste această vacuitate Sambhogakaya, fiecare văzând, după semințe, ceea ce karma îl forțează să vadă.

În acest sens, uitându-ne la acest aspect al Dharmakaya, ca și cauză pentru celelalte corpuri, toți avem acest Buddha-nature (o sămânță de Buddha) în noi, acest aspect al vacuității noastre, putem spune că avem potențialul de a deveni Buddha.

Numai că în acest moment, noi cei care citim aceste rânduri proiectăm din cauza karmei noastre un corp în suferință peste această vacuitate. În momentul în care aceste cauze și rezultatele lor (conflictele mentale și cauzele lor) vor dispare atunci vom putea proiecta corpul lui Buddha peste acest potențial pe care îl avem toți.

Informații despre acest subiect pe site

În cursul ACI 1 vom vorbi și despre acest corp, despre Dharmakaya, iar în ACI 4 vom demonstra logic cauzele acestui aspect al lui Buddha, care este marea compasiune.

Termeni Budism

Ce este Dharma?

Dharma (dhamma) este un cuvant de origine sanscrită, care se regaseste în filozofia Indiană, Budistă, Jainistă etc – în estul Asiei – si înseamnă pentru budiști: legea universală a cauzei și efectului sau învățătura Lordului Buddha.

Dharma mai înseamnă în filozofia budistă și fenomen, orice fenomen, orice lucru care există.

Nu există un singur înțeles pentru acest concept și este tradus în general în vest ca fiind învățătură în cele mai multe dintre cazuri.

Cuvantul dharma vine din sanscrită și vine din rădăcina dhr– ce înseamnă a deține – aceasta este învățătura lui Buddha, cel care deține înțelepciunea, și este înțelesul cel mai des intalnit în multe texte din filozofia budistă tibetană.

Limba tibetană nu are un termen cu aceleași înțelesuri precum cuvântul din română religie. Cel mai apropiat de acesta este cuvântul cho (chos), care este o traducere tibetană a cuvântului sanscrit dharma. Acest termen are o gamă largă de semnificații posibile și niciun cuvânt nu se apropie de exprimarea ințelesurilor pe care le are pentru tibetani.

În modul cel mai obișnuit, se referă la învățăturile budismului, care sunt gândite să exprime adevărul și să contureze o cale spre Iluminare. Calea este una polivalentă și există învățături și practici potrivite fiecărui tip de persoană. Nu există o singură cale pe care trebuie să o urmeze și nici o practică care este fixă. Mai degrabă, dharma are ceva adecvat pentru fiecare și oricine poate profita de un anumit aspect al dharma.

Concepte importante ce conțin cuvântul Dharma

A. Dharmakaya (tib: Chu Ku Cho) înseamnă corpul mental a lui Buddha

Cho – inseamna dharma. Cuvantul dharma vine din sanscrita , și vine de la rădăcina dhr- ce înseamnă a deține – aceasta este învățătura lui Buddha, cel care deține înțelepciunea. Același cuvânt este folosit în sanscrită și pentru “fenomen”.

Ku – este cuvantul tibetan pentru corpul lui Buddha. In tibetană sunt două cuvinte pentru corp, Ku este corpul lui Buddha, iar Lu este corpul uman.

Deci Cho Ku înseamnă corpul dharmic al lui Buddha, în sanscrita Dharmakaya, sau aspectul mental a lui Buddha.

Kaya – în sanscrită înseamnă corp.

Când spunem Dharmakaya nu ne referim în adevăratul sens la corp, acesta este doar un aspect al lui Buddha, este aspectul mental, este conștiința lui Buddha.

B. Abhidharma (tib: chu ngunpa) înseamnă ”cunoaștere”

Abhi (ngunpa) înseamnă “până la” sau “înspre”. Dharma (chu) înseamnă “un obiect existent”, orice lucru care își menține (dhr) propria natură. Cel mai înalt obiect existent este Nirvana (eliberarea de orice afecțiune mentală), iar cunoașterea îți aduce, sau te conduce către această stare.

Toată Dharma se rezumă la un singur lucru

În scrierile despre Lojong (antrenament mental pentru dezvoltarea unei inimi bune) se vorbește despre eliminarea unui mare dăunător, anume prețuirea de sine, care ar trebui să se diminueze dacă practicăm bine.

Gândurile noastre vor fi îndreptate din ce în ce mai mult spre ceilalți și ne vom lăuda mai puțin. Cu cât ne scade prețuirea de sine mai mult, cu atât înseamnă că progresăm.

Dharma este orice lucru ce reduce tendința de a ne îngriji numai de noi înșine.

Nu trebuie să fim budiști pentru a înțelege asta, pentru că oricine care merge pe o cale spirituală practică acest lucru. Ce face Buddha tot timpul? Care este cariera unei ființe iluminate?

Îi învață pe alții cum să iasă din suferință. Datorită iubirii și compasiunii lui nemărginite, Buddha nu face altceva decât să-i învețe pe ceilalți să iasă din suferință, cum să acumuleze binefaceri și cum să se purifice.

Scopul Dharmei este să ne aducă la iluminare, dar pentru a ajunge la iluminare, va trebui să ne apropiem de acest nivel al Lordului Buddha, de a avea grijă doar de ceilalți. Treptat prețuirea noastră de sine ar trebui să se micșoreze și abilitatea de a avea grijă de ceilalți ar trebui să crească.

Dharma este tot ceea ce ne reduce nivelul afecțiunilor mentale.

Dacă am practicat un an și încă ne supărăm tot atât de des ca și înainte, înseamnă că ceva este în neregulă cu practica noastră. Da, este adevărat că supărarea este un mare dușman pe care cu greu îl depășim. Dar după o perioadă de practică suficient de îndelungată vor trebui să existe progrese.

Trebuie să fim capabil să privim înapoi și să spunem: “Nu mai sunt aceeași persoană, nu mai mă supăr atât de des și atât de tare ca înainte”. Așa vom ști că ceea ce practicăm este Dharma iar realizările pe care le avem sunt rezultatul Dharmei.

Dharma – explicație din textele hinduse “Bhagavad Gita” și “Upanishads”

Dharma – derivat din rădăcina sanscrită dhr însemnând a ține, a purta, a suporta, a susține. Cuvântul dharma se referă la ceea ce susține sau sprijină universul. Societatea umană, de exemplu, este susținută și sprijinită de dharma îndeplinită de membrii săi.

De exemplu, părinții care protejează și susțin copiii, copiii fiind ascultători de părinți, regele care îi protejează pe cetățeni, sunt acte dharma care mențin și susțin societatea. În acest context, dharma are și semnificația datoriei.

Dharma mai înseamnă, de asemenea, lege, religie, virtute și etică. Aceste lucruri susțin și sprijină buna funcționare a societății umane.

În filozofie, dharma se referă la calitatea definitorie a unui obiect (atribute definitorii). De exemplu, lichiditatea este una dintre dharmele esențiale ale apei; frigul este o dharmă pentru gheață.

În acest caz, putem spune că existența unui obiect este susținută sau definită de atributele sale esențiale, dharme.

Informații suplimentare pe acest site

În cursul ACI 1 vom discuta despre Dharmakaya, în cursul ACI 5 la fel. În cursul ACI 14, Lo Jong 1 si 2, vom enunța “toată Dharma se rezumă la un singur lucru”. Tot despre Dharma am vorbit și în Conferința Cuplul Spiritual, în lecția 4.