Dharma (dhamma) este un cuvant de origine sanscrită, care se regaseste în filozofia Indiană, Budistă, Jainistă etc – în estul Asiei – si înseamnă pentru budiști: legea universală a cauzei și efectului sau învățătura Lordului Buddha.
Dharma mai înseamnă în filozofia budistă și fenomen, orice fenomen, orice lucru care există.
Nu există un singur înțeles pentru acest concept și este tradus în general în vest ca fiind învățătură în cele mai multe dintre cazuri.
Cuvantul dharma vine din sanscrită și vine din rădăcina dhr– ce înseamnă a deține – aceasta este învățătura lui Buddha, cel care deține înțelepciunea, și este înțelesul cel mai des intalnit în multe texte din filozofia budistă tibetană.
Limba tibetană nu are un termen cu aceleași înțelesuri precum cuvântul din română religie. Cel mai apropiat de acesta este cuvântul cho (chos), care este o traducere tibetană a cuvântului sanscrit dharma. Acest termen are o gamă largă de semnificații posibile și niciun cuvânt nu se apropie de exprimarea ințelesurilor pe care le are pentru tibetani.
În modul cel mai obișnuit, se referă la învățăturile budismului, care sunt gândite să exprime adevărul și să contureze o cale spre Iluminare. Calea este una polivalentă și există învățături și practici potrivite fiecărui tip de persoană. Nu există o singură cale pe care trebuie să o urmeze și nici o practică care este fixă. Mai degrabă, dharma are ceva adecvat pentru fiecare și oricine poate profita de un anumit aspect al dharma.
Concepte importante ce conțin cuvântul Dharma
A. Dharmakaya (tib: Chu Ku Cho) înseamnă corpul mental a lui Buddha
Cho – inseamna dharma. Cuvantul dharma vine din sanscrita , și vine de la rădăcina dhr- ce înseamnă a deține – aceasta este învățătura lui Buddha, cel care deține înțelepciunea. Același cuvânt este folosit în sanscrită și pentru “fenomen”.
Ku – este cuvantul tibetan pentru corpul lui Buddha. In tibetană sunt două cuvinte pentru corp, Ku este corpul lui Buddha, iar Lu este corpul uman.
Deci Cho Ku înseamnă corpul dharmic al lui Buddha, în sanscrita Dharmakaya, sau aspectul mental a lui Buddha.
Kaya – în sanscrită înseamnă corp.
Când spunem Dharmakaya nu ne referim în adevăratul sens la corp, acesta este doar un aspect al lui Buddha, este aspectul mental, este conștiința lui Buddha.
B. Abhidharma (tib: chu ngunpa) înseamnă ”cunoaștere”
Abhi (ngunpa) înseamnă “până la” sau “înspre”. Dharma (chu) înseamnă “un obiect existent”, orice lucru care își menține (dhr) propria natură. Cel mai înalt obiect existent este Nirvana (eliberarea de orice afecțiune mentală), iar cunoașterea îți aduce, sau te conduce către această stare.
Toată Dharma se rezumă la un singur lucru
În scrierile despre Lojong (antrenament mental pentru dezvoltarea unei inimi bune) se vorbește despre eliminarea unui mare dăunător, anume prețuirea de sine, care ar trebui să se diminueze dacă practicăm bine.
Gândurile noastre vor fi îndreptate din ce în ce mai mult spre ceilalți și ne vom lăuda mai puțin. Cu cât ne scade prețuirea de sine mai mult, cu atât înseamnă că progresăm.
Dharma este orice lucru ce reduce tendința de a ne îngriji numai de noi înșine.
Nu trebuie să fim budiști pentru a înțelege asta, pentru că oricine care merge pe o cale spirituală practică acest lucru. Ce face Buddha tot timpul? Care este cariera unei ființe iluminate?
Îi învață pe alții cum să iasă din suferință. Datorită iubirii și compasiunii lui nemărginite, Buddha nu face altceva decât să-i învețe pe ceilalți să iasă din suferință, cum să acumuleze binefaceri și cum să se purifice.
Scopul Dharmei este să ne aducă la iluminare, dar pentru a ajunge la iluminare, va trebui să ne apropiem de acest nivel al Lordului Buddha, de a avea grijă doar de ceilalți. Treptat prețuirea noastră de sine ar trebui să se micșoreze și abilitatea de a avea grijă de ceilalți ar trebui să crească.
Dharma este tot ceea ce ne reduce nivelul afecțiunilor mentale.
Dacă am practicat un an și încă ne supărăm tot atât de des ca și înainte, înseamnă că ceva este în neregulă cu practica noastră. Da, este adevărat că supărarea este un mare dușman pe care cu greu îl depășim. Dar după o perioadă de practică suficient de îndelungată vor trebui să existe progrese.
Trebuie să fim capabil să privim înapoi și să spunem: “Nu mai sunt aceeași persoană, nu mai mă supăr atât de des și atât de tare ca înainte”. Așa vom ști că ceea ce practicăm este Dharma iar realizările pe care le avem sunt rezultatul Dharmei.
Dharma – explicație din textele hinduse “Bhagavad Gita” și “Upanishads”
Dharma – derivat din rădăcina sanscrită dhr însemnând a ține, a purta, a suporta, a susține. Cuvântul dharma se referă la ceea ce susține sau sprijină universul. Societatea umană, de exemplu, este susținută și sprijinită de dharma îndeplinită de membrii săi.
De exemplu, părinții care protejează și susțin copiii, copiii fiind ascultători de părinți, regele care îi protejează pe cetățeni, sunt acte dharma care mențin și susțin societatea. În acest context, dharma are și semnificația datoriei.
Dharma mai înseamnă, de asemenea, lege, religie, virtute și etică. Aceste lucruri susțin și sprijină buna funcționare a societății umane.
În filozofie, dharma se referă la calitatea definitorie a unui obiect (atribute definitorii). De exemplu, lichiditatea este una dintre dharmele esențiale ale apei; frigul este o dharmă pentru gheață.
În acest caz, putem spune că existența unui obiect este susținută sau definită de atributele sale esențiale, dharme.
Informații suplimentare pe acest site
În cursul ACI 1 vom discuta despre Dharmakaya, în cursul ACI 5 la fel. În cursul ACI 14, Lo Jong 1 si 2, vom enunța “toată Dharma se rezumă la un singur lucru”. Tot despre Dharma am vorbit și în Conferința Cuplul Spiritual, în lecția 4.