Lecția 3a – ACI 13

Cursul 13: Arta raționamentului

Al doilea nivel al logicii și percepției budiste (Pramana)

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael,
traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 3a

 

Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții.

 

Importanța acestor învățături pe calea spre iluminare

 Scopul acestor învățături este să ne ducă spre iluminare, pentru a putea ajuta fiecare ființă, după cum are nevoie. Toți Buddha fac asta spontan, fără să se gândească mai întâi.

• • Pentru a ajunge la această stare de iluminare completă trebuie să ne eliminăm pentru totdeauna toate afecțiunile noastre mentale. Adică, să ajungem mai întâi la Nirvana, printre altele, înainte de a deveni Buddha.
  • Dar înainte de asta trebuie să percepem direct vacuitatea pentru a ajunge la nirvana. Să trecem la o realitate mai înaltă decât realitatea noastră acum. Aceasta este Calea perceperii.
  • Și pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să parcurgem Calea pregătirii. Ultima etapă a acestei căi se numește:

Chu chok

Chu chok înseamnă „cel mai înalt loc”. El nu este cel mai înalt, dar  este cel mai înalt din samsara. În acest loc, Chu Chok înțelegem cum există realitatea în mod direct. Vacuitatea nu este percepută încă în mod direct. Suntem „aproape”. Cei care au ajuns la Chu Chok percep direct existența condiționată.

În Sutra Inimii (acest studiu poate fi găsit pe dharmakaya.ro) am descris această experiență, cum ne uităm la un copac și vedem că el nu a existat niciodată acolo. Copacul este doar o imagine mică în capul nostru, pe care o proiectăm pe o colecție de date brute. În Chu Chok, vedem direct cum ne proiectăm realitatea. Vedem cum ea vine din noi și nu din afara noastră.
În această etapă foarte avansată, vedem cum funcționează realitatea inferioară. Ea este esențială pentru a trece la perceperea directă a realității supreme.

• Pentru ca acest lucru să se întâmple, pentru a ajunge la Chu Chok, pe lângă practica intensivă a meditației,
• trebuie să învățăm foarte mult despre vacuitate.
• Trebuie să înțelegem această știință a imaginilor mentale. Despre modul în care din imaginile mentale proiectăm realitatea.
  Și acesta este motivul principal pentru a învăța ceea ce învățăm. După ce am perceput direct vacuitatea, deja navigam mai departe. Dar ca să o percepem trebuie mai întâi să ajungem la Chu Chok. Și de aceea avem nevoie de toate aceste cunoștințe, pe lângă antrenamentul meditativ.
  Toată învățătura Pramana Varttika este de a ne pregăti pentru asta. Putem spune că studiul modului în care funcționează imaginile mentale este pe această linie de a ajunge de aici la iluminare.
• Este foarte greu să vedem cum proiectăm lucrurile. De aceea pe lângă antrenamentul meditativ intensiv, de retreat-uri, de studiul intensiv al vacuității, avem nevoie și de:

Kelwa

Kelwa înseamnă karma bună.

 Avem nevoie de multe binefaceri. De a servi Dharma, profesorii, de a răspândi Dharma, de a conserva învățăturile, de a le pune la dispoziția celorlalți, de a le promova pe internet. Trebuie să semănăm aceste semințe pentru ca acest lucru să fie posibil.
Dacă aveți Kelwa, acest curs nu este greu. Acest curs vă poate schimba viața. Este nevoie de timp pentru a ajunge la un nivel profund de înțelegere.

 

Categorii și caracteristici

Ne vom ocupa acum de:

Chi jedrak

Chi are sensuri diferite, dar în contextul nostru logic, are sensul de general. Îl vom folosi cu sensul de categorie generală. Când vom vorbi despre Chi, ne vom folosi de el în sensul de calitate sau atribut.

Jedrak – specific, sitații/cazuri specifice.

Deci, dacă Chi este categoria generală, Jedrak – cazuri specifice. Vom folosi și termenul de caracteristici, lucruri care caracterizează categoria, și vom intra într-o mică explicație.

Exemplu

 Un exemplu de Chi ar fi mașina. Mașina este categoria generală.

Jedrak ar putea fi Peugeot. El este un caz specific al categoriei generale „mașina”.

În schița de mai sus, avem mașina  – categoria generală, iar Peugeot, Fiat, și Mazda, sunt cazurile specifice ale mașinii. În cazul specific Peugeot avem vechi și nou. Și putem continua să detaliem.
Dacă luăm acum doar Peugeot, el va fi și Chi și Jedrak.

Întrebarea este cum putem ști ce este Chi, și ce este Jedrak?

Un test general pentru a stabili dacă ceva este un chi al unui jedrak este că, dacă ștergem toate chi-urile, automat se șterg și toate jedrak-urile.

Dacă vrem să ajungem să vedem cum proiectăm lucrurile – trebuie să înțelegem procesul. Cum ne dăm seama atunci când vedem o anume mașină, un Peugeot vechi dintr-un anume an, un model anume, de o culoare anume, că este o mașină? Cum de este această formă o mașină pentru noi? Pentru că de fapt este o colecție de forme și culori. Ce anume ne face să credem că este o mașină și nu un cal?

Trebuie să înțelegem procesul de proiecție. Să-l înțelegem mai întâi intelectual și mai târziu, în meditație, să ne surprindem cum proiectăm.

 

Trei tipuri de generalizări sau categorii generale

Există trei tipuri de Chi. Trei tipuri de generalizări sau categorii generale.

1. Generalizarea care este un tip – Rik chi

Rik chi

Rik – tip,
Chi – fel.
Rik chi este un tip sau un fel, care are lucruri individuale care îi sunt caracteristice.
Deci, Rik chi este ca exemplul pe care tocmai l-am dat despre mașină. Rik chi este categoria generală, care are cazurile ei specifice.
Este cunoscut și ca atribut/caracteristică sau calitate.

Când vorbim despre „mașină” vorbim de „calitatea de a fi o mașină”, că „ceva este o mașină” sau „are caracteristica unei mașini”.

Niciunul dintre aceste cuvinte nu este corect, de aceea le amplificăm. Chi este un cuvânt scurt care înseamnă toate aceste lucruri.

Deci, să presupunem că o categorie este un tip. Acesta este un lucru existent. Vedem că există. Nu vorbim despre coarnele iepurelui.
Este un lucru existent care include toate lucrurile care sunt de același fel. Deci, definiția unei categorii care este un tip, sau Rik chi, este un lucru existent care cuprinde toate lucrurile care sunt de același tip.

Exemplu pentru Rik chi

Un exemplu clasic dat în literatura logicii este:

Sheja

Sheja – lucruri cunoscute. Lucruri care pot fi percepute de mintea noastră . Acesta este un exemplu de Rik chi.

Un exemplu pe care l-am dat a fost mașina. Atunci când vorbim despre o mașină, mă gândesc la calitatea de a fi mașină. De unde știm că ceva este o mașină? Care este această calitate de a fi mașină? Vorbim despre „ideea de mașină”.

Deci, avem ideea de mașină pe care mai târziu o leagăn de obiectul mașina, și mai precis, de o anumită mașină.|
Deci, există niveluri de abstractizare. Și trebuie să înțeleg diferențele dintre:

• • Calitatea de a fi sau a asemăna cu o mașină (vehicul)
  • Idea de mașină
  • O anume mașină

Calitatea sau atributul sau natura de a fi mașină nu este același lucru cu mașina. Există diferite obiecte în lume care posedă sau sunt caracteristice acestei calități. De exemplu, Peugeot, Fiat și Mazda.

Deci, există diferite lucruri care aparțin Chi-ului de a fi o mașină.

Deci Peugeot este o caracteristică a categoriei generale de mașini. Este una dintre caracteristici. Sau Fiat, este, de asemenea, o caracteristică.

Dar sensul mai profund pe care vreau să vi-l amintiți este calitățile și caracteristicile acelor calități. Nu cred că am cuvinte mai bune pentru asta. Aici este nevoie de multă karmă bună, pentru a integra aceste lucruri. Când vorbim despre „calități și caracteristici”, este mai aproape de ceea ce vrem cu adevărat să percepem în acest proces de proiecție a imaginilor, a obiectelor.

Deci acesta a fost primul tip de Chi.

2.  Generalizarea care este o imagine mentală – Dun chi

Dun chi

 

Atunci când mă gândesc acum la casa mea din Israel, am Dun chi. Am o imagine mentală a acestei case.
Când îmi amintesc de această casă, ceea ce îmi vine în minte este Dun chi.
Este o categorie de obiecte, sau o categorie generală de obiecte – a imaginilor mentale. Sau, de asemenea, a imaginilor mentale directe. De ce directe? Pentru că se face deosebire între Dun Chi și Dra chi.

Drachi

 

Deci există o imagine mentală care este directă și există o imagine mentală care este indirectă. Ce este directă? Este ca exemplul pe care vi l-am dat. Am trăit în casă, am avut o experiență directă a ei și acum îmi amintesc de ea. Deci, am o imagine mentală a casei.
Dra chi, este tot o imagine mentală, dar a ceva ce nu am experimentat direct. Și avem multe astfel de imagini mentale. De exemplu, dacă nu am fost niciodată în Africa de sud, dar poate că am văzut imagini la cinematograf sau la televizor. Deci, am un fel de imagine despre Africa de sud, dar nu este directă, pentru că nu am fost niciodată acolo. Acesta este Dra chi.
Și această distincție se face pentru că Dra chi este mai slab decât Dun Chi. Dacă am avut o experiență directă a ceva este mult mai puternică decât dacă am o experiență indirectă a ceva. Ambele tipuri sunt imagini mentale.

Definiţia lui Dun Chi

Ceea ce este inclus în definiția Dun chi-ului este:

a. imaginea mentală și
b. confundăm între imaginea mentală și obiectul în sine.

Dun chi este o imagine mentală pe care o înlocuim cu obiectul însuși.

Și aici, sensul celor spuse variază de la școală la alta.

Dun chi potrivit școlii Parasangika

Dacă ne întoarcem la Prasangika Madhyamika, care este școala folosită de obicei în cursurile noastre, atunci spunem că avem karma trecută; Ca urmare a lucrurilor pe care le-am făcut, spus sau gândit în trecut, am lăsat amprente în mintea mea, iar acum acele amprente preiau datele brute și le organizează într-un pix.

Amprentele mentale care sunt în mintea mea, ca urmare a karmei pe care am făcut-o în trecut, iau datele brute care apar și le organizează într-un pix și cred că mă uit la un pix acolo în exterior.

De fapt, mă uit la Dun chi. Am o imagine mentală, care este rezultatul amprentelor mele karmice din trecut, și mă determină să proiectez un pix, și îmi spun: „La ce mă uit aici? Mă uit la un pix.

Confund imaginea mea mentală cu obiectul pe care îl privesc. Pentru că, de fapt, nu există un pix în exterior decât cel pe care îl proiectez din imaginea mea mentală. Dar cred că acum scriu cu un pix pe care mi l-a dat cineva: „Uite, cineva mi-a adus un pix în pauză”.

Și am vorbit mult despre câine, care vede pixul ca jucărie de ros.

Care este Dun chi al câinelui? Și el confundă lucrurile. Și el crede că jucăria de ros este acolo, afară, și se duce să o roadă. Câinele are, de asemenea, o imaginea mentală, pe care o pune aici și spune „asta este acolo în afară”.

Marea greșeală a tuturor ființelor din samsara

Aceeași greșeală o fac toate ființele din samsara.

Pixul există? Da.
Pot să scriu cu pixul? Da.
Există el așa cum cred eu că există? Nu.

Nu Cristiana îmi aduce un pix. Nu există nici un pix pe care să mi-l aducă Cristiana. El este Dun chi- ul meu, pe care l-am pus pe acest obiect pe care mi l-a dat și am decis că mi-a adus un pix. Ea mi-a adus  doar un băț de plastic. Dar chiar și acest băț de plastic este Dun chi. Și la fel este și toată realitatea mea. Este Dun chi sau Dra chi, care vine din karma mea, și cred că aceasta este realitatea. Aceasta este în definiția lui Dun chi.

Există lumea umană în care trăiesc? Nu există nici o astfel de lume. Și ea este tot Dun chi, în care am căzut datorită karmei mele. Karma mea mă obligă să proiectez această lume. Pe ce o proiectez? Să spunem în acestă etapă, că o proiectez pe o colecție de forme, de date brute. Nu există lume umană care să existe de la sine, așa cum nici pixul nu există de la sine. Fiecare eveniment mental sau fizic din lumea mea este o imagine mentală și o confund cu un obiect exterior

Karma mă obligă să iau datele brute și să văd o lume a oamenilor. Și asta  este ceea ce face posibilă iluminarea.

Așadar, această cunoaștere despre Dun chi și despre modul în care suntem confuzi și nu înțelegem că lumea noastră este de fapt Dun chi-ul nostru, este esențială.

Pentru că dacă începem să înțelegem cum o facem asta, putem să ne creăm paradisul, prin manipularea lui Dun chi.

Va exista atunci paradisul? Va fi el o născocire a imaginației mele? Nu, nu, nu. El va fi creația mea, și va fi tot atât de real, așa cum este reală lumea mea acum.
Paradisul va fi și el un Dun chi? Da. Va continua să fie Dun chi, dar va fi unul plăcut.

Problema este că acum suntem blocați cu karma mixtă. Cu karma care, pe de o parte, ne permite să învățăm aceste lucruri uimitoare, iar pe de altă parte există suferință în viața noastră, există îmbătrânire și moarte.

Toate aceste Dun Chi – imaginile mentale ne conduc lumea și fac totul posibil. Dacă respectăm moralitatea sau diferite niveluri de jurăminte, ținem carnețelul, ne purificăm karma și în același timp și dun chi-urile noastre se vor purifica. Tot timpul vor fi Dun chi. Dar lumea noastră va deveni un paradis.

Orice ce este fizic sau mental, orice eveniment din viața noastră este un Dun chi pe care l-am creat. Le creăm prin acțiunile noastre. Capul nostru este plin de noțiuni, imagini și termeni, pe care le proiectăm tot timpul și aceasta este lumea noastră. Unele dintre ele ne plac, altele nu. Dar nu suntem conștienți de procesul proiecției, nu știm că proiectăm.

Atunci când ne gândim că obiectul este acolo în afara noastră și că nu depinde de propriile noastre imagini mentale care l-au creat, el ne va place sau displace în mod greșit și acumulăm karma negativă având aceste emoții negative. Pentru că vom încerca să ne debarasăm de cei care nu ne plac din viața noastră și îi vom apropia pe cei care îi iubim, și în acest fel continuăm să generăm Dun chi care ne vor ține prinși în samsara.

Pentru a înțelege vacuitatea trebuie să cercetăm relația intimă dintre un rik chi și un dun chi, dintre calitatea de a fi o mașină și imaginea noastră mentală când ne gândim la o mașină. Ne va elibera dacă vedem legătura.

Dun chi conform școlii Sautrantika: un proces mental de eliminare

Sautrantika, școala pe care o studiem în acest curs înțelege altfel vacuitatea.
Înțelegerea vacuității nu este completă, dar nu este incorectă, ea nu eliberează. Și ea spune: „Cum creez acest pix?

Să presupunem că pixul este așezat pe masă. Ceea ce avem aici este o colecție de forme și culori, nu-i așa? Dacă este pus aici, cum voi face diferența între el și celelalte forme și culori și voi spune „asta este pix și asta nu este pix”? Cum fac diferența?

Ce determină mintea mea să identifice un lucru ca fiind un pix? Școala Sautrantika spune că ochiul se uită la tot ce percepe, iar mintea izolează pixul foarte repede prin eliminare. Ea spune: „asta nu este pix, asta nu este pix, asta nu, asta nu”, iar după ce a exclus totul, ce a rămas este pixul.

Deci, școala spune, că pixul este ceea ce rămâne după ce am exclus tot ce nu este pix.
Și asta duce la definiția foarte complicată a lui Dun chi, conform școlii Sautrantika.

De exemplu, ulciorul de apă, este definit ca: acel lucru pe care îl proiectăm a fi ulcior de apă, dar care nu este acel lucru care pare a fi  ulcior de apă pentru starea minții conceptuale care percepe un ulcior de apă, dar care de fapt nu este ulciorul de apă.

Este acest proces de eliminare a lucrurilor care nu sunt pix și apoi ceea ce rămâne este pixul.

Deci, dacă pixul este pe masă, de ce nu percep masa ca ceva cu care să scriu? Cum de știu să identific că doar acest lucru este un pix? Cumva fac un proces de eliminare, iar după ce am dat la o parte tot ce nu este pix, ceea ce îmi rămâne va fi pixul. Și asta facem cu adevărat.

Această descriere este corectă, dar nu ne eliberează de suferință. Nu îmi explică cum pot să fac pixul să fie o sursă de plăcere – nu îmi explică asta.

Vacuitatea conform școli Sautrantika

Există școli budiste care numesc asta vacuitate.

Shen tong

Shen – altceva,
Tong – gol.

Shen Tong înseamnă „gol de orice altceva”.

Adică, pixul este gol de a fi orice altceva care nu este pix.

Aceasta definiție a vacuității este destul de bună, dar ea incompletă. Nu este vacuitatea pe care vrem să o înțelegem.

Pentru că dacă ar fi fost vacuitatea care mă eliberează, ar avea puterea de a mă elibera, atunci de fiecare dată când văd ceva aș fi eliberat, aș fi deja în nirvana. Dar procesul descris îl facem oricum. Eliminăm lucrurile care nu sunt pix, și cea ce rămâne este pixul. Dar asta facem tot timpul, și încă suntem aici în samsara.

Greșeala pe care o facem aici, conform școlii Sautrantika, este că după ce eliminăm tot ce nu este pix, și rămânem cu pixul, el este de fapt Dun chi, dar credem că este pix.

Unde este confuzia? Trebuie să existe două lucruri pentru Dun chi:

– o imagine mentală,
– și să cred că ea este în realitatea exterioară.

Că ea este o imagine mentală, este simplu. Care este confuzia? Ce este punctul b. conform  școlii Sautrantika? Faptul că pe de o parte fac această eliminare și spun: „Acest lucru nu este printre lucrurile care nu sunt pix”, pe de altă parte nu observ că există Dun chi cu care lucrez și nu obiectul din afară.

Cum se produce de fapt Dun Chi?

Care este diferența dintre calitatea de a fi pix și dun chi-ul pe care îl produc când mă uit la un pix?
Ce mă determină să iau această colecție specifică de elemente și în mintea mea să o organizez acum ca pix?
În Pramana Varttika, se pune această întrebare grea . Dacă până acum am spus: elimin tot ceea ce nu este pix, și îmi rămâne pixul, întrebarea este: „De ce am decis să dau toate celelalte la o parte, și să las exact această colecție de elemente și nu altceva? Ce mi-a determinat mintea să aleagă doar această colecție de piese și nu altceva?
În școala Sautrantika, aceasta este o întrebare foarte mare.
Ce va spune școala Prasangika? Karma.

3. Generalizarea care este o colecție de părți – Tsok chi

Tsok chi

 

Tsok – adunare, grup,colecție.
Tsok chi este categoria generală care este o colecție de părți.

 Particulele atomice, conform școli Abhidharma Kosha

 Potrivit școlii Abhidharma orice are atomi. Ea este școala care a precedat-o pe cea de logică, și este cea mai veche dintre școlile budiste.

Orice lucru este alcătuit din particule atomice. Și fiecare atom, așa cum este descris în Abhidharma Kosha, are opt părți. Iar cele opt părți corespund, în primul rând, celor patru elemente: pământ, apă, foc și aer, după care corespund celor patru simțuri: văzul, gustul, mirosul și simțul tactil. Ei au dat auzul deoparte pentru că aici este prea ezoteric.

Școala spune: OK, mașina nu este chiar o mașină, nu este chiar Chi, pentru că are părți. Dacă vedem de fiecare dată că lucrul depinde de părțile sale, atunci vom putea ajunge la iluminare.
Nu ne vom opri prea mult asupra acestui lucru, pentru că nu este chiar atât de important pentru discuția noastră. Trebuie doar să știm că și Tsok chi face parte din clasificarea de categorii.
Cel mai important pentru noi este Dun chi, pentru că imaginile mentale sunt cele care ne dirijează viața.

 

Caracteristicile – Jedrak

Jedrak

Jedrak înseamnă element din cadrul unei categorii generale, sau o caracteristică a unei categorii generale.

Exemplu: lucruri care funcționează și ulciorul cu apă

De exemplu, dacă luăm categoria generală a lucrurilor care funcționează

Ngupo

Chi-ul nostru acum, este categoria lucrurilor care funcționează.
Ce va fi Jedrak? Bumpa, de exemplu. Adică ulciorul de apă, el va fi o caracteristică a categoriei generale.
Bumpa este un lucru care funcționează.

Deci ulciorul de apă este o caracteristică a categoriei tipului de lucruri funcționale.
Acum ne uităm la relația dintre Jedrak și Chi. În exemplul nostru, între un ulcior de apă – Jedrak și categoria lucrurilor care funcționează – Chi.

Trei teste pentru a fi un JEDRAK

Este ulciorul de apă o caracteristică (jedrak) a categoriei generale (chi) a lucrurilor care funcționează (ngupo)?
Există trei teste pentru a stabili dacă ceva este caracteristic (jedrak) unei categorii generale (chi).

1. Ulciorul de apă este un lucru care funcționează

Kyu ngupo yin

Yin – este,
Ngupo – lucru care funcționează,
Kyu – asta.

Când spunem Kyu ngupo yin, atunci prima relație este aceea de a fi. Ulciorul de apă este un lucru care funcționează.

2. Ulciorul de apă aparține grupului de lucruri care funcționează

 

Kyu ngupo dang dakchik tu drel

Drel – relație,
Dakchik tu drel – relația de apartenență, a apartine.

Ulciorul de apă este în sine un lucru care funcționează și aparține categoriei lucrurilor care funcționează.

3. Există multe alte lucruri care funcționează care nu sunt ulcioare de apă

Kyu mayin shing ngupo yang yinpay shi thunpa duma drup

Adică, există multe alte lucruri care nu sunt un ulcior de apă și care de asemenea, funcționează.

Acum să revenim asupra celor spuse.
De unde știm că Bumpa este Jedrak al Chi-ului lucrurilor care funcționează, o caracteristică a unei categorii generale?

a. Bumpa este un lucru care funcționează? Dacă nu, el nu ar mai fi în acest Chi.

Așa că verific: este ulciorul un lucru care funcționează? Da. Pentru că el poate ține apa.

b. Are el o relație de apartenență? Este el un element al grupului de lucruri care funcționează? Da .

c.  Al treilea lucru pe care îl verificăm: există alte lucruri care funcționează, dar care nu sunt un ulcior de apă? Da, desigur.

De ce avem nevoie de al treilea? Pentru că nu mai există alt Chi Jedrak.

a. Tibetanul spune pentru (a)Kyu ngupo yin, adică există o relație de „a fi”.
Dacă ceva este un Jedrak al unui oarecare Chi, atunci are proprietatea acelei categorii.

b. Să aparțină unei categorii mai mari,

c. Există și alte lucruri care aparțin categoriei mai mari.

Asta înseamnă că pentru ca ulciorul să fie Jedrak, Chi-ul trebuie să fie mai general decât el, altfel nu este Jedrak. Cum testez că Chi-ul este mai general? Dacă există și alte lucruri care nu sunt în interiorul acelui Jedrak.

Dacă iau toate mașinile Peugeot – este identic cu grupul tuturor mașinilor? Deci, cum să demonstrez că nu este același lucru? Ah! Pentru că există și Fiat.

Exemplu:

Să considerăm categoria generală de tipul,  „mașina”, lucruri care sunt o mașină. Aici am o mașină Peugeot veche și încep să verific:

a. Mașina veche Peugeot, este o mașină? Da. „Asta îl face Jedrak”? Nu încă, pentru că avem nevoie de încă două relații.

b. Aparține grupului tuturor mașinilor? Da,

c. Sunt și alte lucruri în afară de acest Peugeot care aparțin grupului de mașini? Da.

Deci, dacă am verificat aceste trei condiții și ele există – atunci mașina Peugeot veche este Jedrak din Chi-ul (categoria)de mașini.  Acestea sunt cele trei teste ale relației dintre Chi și Jedrak.

Întrebare: Dacă nu am Dun Chi – imaginea mentală, atunci nu pot verifica tot ce s-a descris, nu-i așa?
Răspuns: Da, este adevărat, toată această discuție depinde de Dun Chi-ul meu, depinde de imaginile mele mentale.
Toate aceste discuții ale școlii de logică, în care se intră în detaliu vine să ne trezească la faptul că aproape toată gândirea noastră este în termeni de imagini mentale.

Voi merge chiar și mai departe: toată gândirea noastră obișnuită este în termeni de imagini mentale. Imagini mentale pe care le schimbăm cu realitatea, și credem că aceasta este realitatea. De fapt, înotăm tot timpul în oceanul imens ale imaginilor mentale pe care le avem în mintea noastră, acumulate acolo de karma noastră.

 

Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții.