Lecția 2a – ACI 13

Cursul 13: Arta raționamentului

Al doilea nivel al logicii și percepției budiste (Pramana)

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael,
traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 2a

 

Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții.

 

Dura – literatura de logică predată în mănăstiri

Mai întâi, vom spune câteva cuvinte despre literatura logicii budiste predate în mănăstiri. Această literatură se numește:

Dura

Este un nume pentru literatura care conține cunoașterea logicii budiste și al dezbaterii. Dura înseamnă text logic.
Există trei texte de logică. Trei Dura diferite:

1. Yong dzin dura – înseamnă „mentorul lui Dalai Lama”. Textul despre care am vorbit în lecția anterioară, „Cheia mașinii logice”, este Yong dzin dura. Aceasta este Dura lui Yong dzin, a mentorului lui Dalai Lama. Acesta este primul.

2. A doua Dura se numeșteSe dura. Acesttext logic a fost scris de Ngawang Tashi, fiul spiritual al marelui Jamyang Shepa, scriitor de manuale de la colegiul Gomang al mănăstirii Drepung. El este principalul text Dura care se învață în mânăstirile Sera Mey și Sera Jey.

3.  Al treilea text logic se numește Ratu Dura.

Ratu este numele unei importante mânăstiri care se afla în afara orașului Lhasa unde se țineau dezbaterile în timpul sezonului de iarnă și acesta este considerat prima mare Dura. Celelalte texte sunt mai târzii.

Acest text a dispărut la un moment dat și a fost găsit acum 20 de ani de un bărbat pe nume Gene Smith, un american care și-a dedicat, de fapt, întreaga viață găsirii și conservării scrierilor tibetane. A fost munca lui de o viață.
Spre deosebire de ACIP, nu le-a introdus pe calculator, ci le-a scanat. El a fost subvenționat pentru a face această muncă. El a fost de o mare modestie, un mare Bodhisattva.

El, împreună, cu Geshe Michael au fost doi mari cavaleri ai scripturilor. Gene Smith a murit în 2010 și chiar înainte de moartea sa, întregul lui proiect s-a unit cu ACIP.

Există un singur comentariu al acestui text, pe care ACIP l-a găsit și l-a conservat.

 

Structura în trei părți a textelor logice Dura

În general, structura fiecărei Dura include aproximativ 15 subiecte importante, care sunt dezbătute în cadrul artei logicii budiste, pentru a clarifica în principal subiectul vacuității.

Și fiecare astfel de subiect este prezentat în principal în trei părți; fiecare dintre cele cincisprezece subiecte are aceste trei părți.

1. Infirmarea concepțiilor greșite

Prima parte se numește:

Gak

Gak înseamnă a sufoca, a înfrâna sau a opri. Aici cuvântul ar sensul de a infirma.
Numele complet al acestei părți este:

Shen luk gakpa

Luk înseamnă metodă sau cale.
Shen – celălalt. Adică, cealaltă metodă. Aceasta este cealaltă școală pe care o dorim s-o infirmăm. Vrem să-i arătăm că opiniile ei sunt greșite.
În această parte, există un grup de concepții greșite despre subiect. Ceea ce nu este.

Dacă ați observat, când vorbim despre vacuitate deseori începem cu ceea ce nu este vacuitatea:

• • Nu este „să vezi negru”,
  • Nu este „să-ți elimini toate gândurile din cap”,
  • Nu este „a gândi că nimic nu există și nimic nu contează”.

Deci, spunem mai întâi ceea ce nu este, și apoi doar ceea ce este.

Și aceasta este o abordare foarte bună din punct de vedere pedagogic. Pentru că în Occident este obișnuit, atunci când cineva vine să ne învețe ceva, el ne prezintă o teză. Care ori ne convinge ori nu. Tibetanii pleacă de la antiteză. Ei încep cu opiniile greșite, și apoi le infirmă.

De exemplu, cineva vine și spune: „Este așa”. Iar celălalt spune:
‘Nu. Nu poate fi așa, pentru că…’ și apoi dă o serie de argumente.
Deci aceasta este partea Gak din Shen luk. Începem prin a prezenta opinii și arătăm că sunt ilogice, că sunt greșite. Acesta este prima etapă.

2. Prezentarea propriei noastre opiniiA doua parte se numește:

Shak

Shak este prescurtarea cuvântului Shakpa. Aici cuvântul nu înseamnă confesiune pentru că este scris altfel.
Acest Shak, este reacția față de Gak.

Deci Gak este Shen Luk, care înseamnă opiniile celorlalți.
Acum prezentăm propriile noastre opinii corecte. Deci, dacă înainte au fost expuse opiniile greșite, acum prezentăm ceea ce este corect.
Ceea ce pentru noi Occident este prima etapă. În Occident începem întotdeauna cu ceea ce pretindem noi. La tibetani este invers.
Și aici vor veni definițiile și diviziunile de tot felul și diverse clarificări.

3. Eliminarea îndoielilor și a împotrivirilor

Pong

Pong înseamnă a elimina.

Deci,

1. La început vine partea adversă, care nu are dreptate, și își exprimă opiniile. După care începem controversa cu adversarul.
2. Apoi vine Shak,spunem ce este corect.
3. După ce am spus ceea ce credem, adversarul revine, și încearcă să ne contrazică. Și din nou începe o altă serie de dezbateri, de a infirma obiecția lui.

Cu alte cuvinte subiectul este abordat din toate părțile.

 

Metoda Prasangika: Absurdul conduce la adevăr

Acesta este un mod pedagogic foarte bun de a studia o materie, pentru că începem să clarificăm toate subtilitățile, nuanțele, pentru că vocile adversarilor sunt vocile noastre. Acestea sunt neînțelegerile noastre, neclaritățile noastre.
Textele le prezintă foarte frumos.
Deci, procesul decurge în două valuri.

• • Primul val începe cu opiniile greșite,
  • Și apoi opiniile corecte,
  • După care adversarul vine cu alte obiecții: „ Stai așa, dar ce se întâmplă în cazul ăsta? Și dacă spui așa? Deci, ce zici de asta?”

După Shak, după ce ne-am prezentat opiniile corecte, vine Pong, adversarul se opune acestor opinii. Atunci voi lua obiecția lui, care știm că este greșită, sau poate puțin greșită, și prin deducție logică, îl facem să-și dea seama că obiecția lui duce la o contradicție. Iar atunci când va vedea contradicția, se va convinge că punctul lui de plecare a fost greșit din start.

Aceasta se numește Prasangika.
Aceasta este metoda concluziei sau uneori se spune metoda contradicției.

Ideea este că dacă arătăm celuilalt la ce contradicție duc lucrurile lui, atunci va renunța la ideea greșită. Și acesta este scopul unei dezbateri.

Și este bine când ceva nu-mi este clar. Îmi invit partenerul de dezbatere să mă conducă la contradicție, ca să văd de ce nu a fost corect ceea  ce am presupus. Și atunci voi renunța la greșeală. Și asta este frumusețea dezbaterii. Ne ajutăm reciproc să aflăm adevărul. Apoi ne schimbăm rolurile.
Deci, acestea sunt cele trei etape ale textelor logice – Dura.

Dacă citim explicațiile lui Gyaltsab Je sau ale lui Je Tsongkapa sau ale altor mari maeștri, ele sunt structurate în această formă logică. Ei încep cu ceea ce nu este corect, apoi cu ceea ce este corect și de ce este așa. Înconjoară subiectul din toate părțile. Și fiecare dintre noi trebuie să treacă singur prin acest proces, pentru a ne fi totul clar.

În tibetană, se spune:

Gak, Shak, Pong, Sum

Sum înseamnă trei.

Când tibetanii întocmesc o listă, la sfârșit scriu câte lucruri au fost pe listă. Gak, Shak, Pong, Trei

Aceasta este structura Durei. Și vom începe să intrăm în ea.

 

Clasificarea tuturor fenomenelor

Primul subiect din Dura este clasificarea fenomenelor.

Întrucât, într-o dezbatere orice lucru poate fi dezbătut, atunci când discutăm ceva, trebuie să fim de comun acord că vorbim despre același lucru. Când încep dezbaterea, trebuie să-i spun adversarului care este subiectul meu.
Și spunem „Di, jitar chü chen!, adică: ”Hai, să cercetăm împreună  subiectul! Sau „Să considerăm următorul subiect”.

Înainte de a începe dezbaterea, trebuie să fim clari. Așa că trebuie să știu în ce categorie se încadrează subiectul meu.

De aceea se începe cu clasificarea tuturor fenomenelor, pentru că atunci va fi clar celor doi  participanți în dezbatere în ce categorie se află.

Clasificarea în tibetană este:

Shi drup kyi nam shak

Shak este prezentare. Prezentarea poziției noastre.
Nam shak – prezentarea acestor lucruri.
Kyi – al.
Shi drup – schița întregii existențe.

Putem spune prezentarea tuturor lucrurilor sau clasificarea tuturor lucrurilor. Veți vedea în curând.

După cum știm este foarte important să înțelegem vacuitatea. Iar ceea ce facem acum este să punem baza.

Pentru că dacă avem un Shi drup kyi nam shak bun, dacă clasificarea ne este clară în minte, putem înlătura cu ușurință micile erori despre vacuitate. Și asta este critic. Pentru că atunci când stăm deja în meditație cu scopul de a percepe direct vacuitatea, și suntem puțin pe lângă  vacuitate, n-o vom putea percepe și nu ne vom putea elibera. Deci, pentru a putea elimina micile inexactități care cu siguranță se vor strecura în mintea noastră atâta timp cât nu le verificăm, trebuie să înțelegem bine această clasificare a fenomenelor.

 

Cinci sinonime pentru „existență”

Yupa

Yu – a exista.
Deci, Yupa înseamnă ceva care există, un lucru existent.

Acest subiect apare mult în discuțiile de logica budistă, pentru că vrem să explorăm realitatea. Cum există lucrurile? Ce există? Ce nu există? Dacă există, cum există? Și așa mai departe. Deci acestea sunt probleme foarte importante în discuțiile noastre.

Yupa are sinonime care apar în dezbateri, pe care trebuie să le cunoaștem și care sunt sinonime.

• • Un sinonim este

Sheja

She – a ști.
Sheja înseamnă lucru cunoscut. Orice obiect din univers care poate fi cunoscut.

• • Următorul sinonim este:

Chu

Chu înseamnă Dharma, sau orice lucru existent. Aceasta este una dintre numeroasele definiții pentru Dharma. Chu mai înseamnă și fenomen.

• • Un alt sinonim, este Shi drup – Tot ceea ce poate fi stabilit ca existent, sau ceva ce poate fi stabilit printr-o percepție validă.
  • Și sinonimul

Yul

Yul înseamnă obiect.

Deci, am început de la lucrurile existente, Yupa, și i-am dat patru sinonime:

• • She ja, lucruri cunoscute, pe care noi suntem capabili să le cunoaștem.
  • Chu, orice lucru existent, fenomen,
  • Shi drup, lucru care poate fi stabilit ca existent,
  • Yul,obiect, obiect al minții.

Oricare dintre aceste cuvinte poate fi folosit pentru un anumit lucru existent sau pentru categoria tuturor lucruri cunoscute existente din univers.

 

Definiția existenței

În primul rând, trebuie să știm la ce ne referim când spunem „un lucru existent”. Ce este un lucru existent?

De ce sunt importante definițiile? În dezbatere, atunci când adversarul meu greșește, vreau să-i arăt adversarului meu că începe să devieze. Așa că îi spun: „stai, așa, despre ce vorbești? Ceea ce spui că există, nu exista”. El spune „Ba da, există”. Atunci hai să vedem care este definiția existenței.

Deci ne folosim de definiții pentru a nu devia.
Avem nevoie de cărămizi pentru a începe să construim ceva semnificativ. Așa este acest curs.

Tseme mikpa yupay tsennyi

Yupa – lucru existent,
Tsennyi – definiție,
Tseme – percepție validă,
Mikpa – ceva perceput.

Definiția unui lucru existent este: „orice lucru ce poate fi perceput printr-o percepție validă”.

Ce este percepția validă? Depinde de școala budistă în care suntem.
Din ce școală face parte acest curs? Sautrāntika sau școala logicii sau școala sutristă.
În cursul 1 am vorbit de școlile budiste.

• • Școala Abhidharma, a detailiștilor.
  • Școala Sutristă, sau Sautrantikasau școala logicii.
  • ȘcoalaYogachara, care este „Numai conștiință”.
  • Școala Madhyamikacare are două subșcoli: Prasangika madhyamika și Svatantrika.

Majoritatea cursului se bazează pe școala de logică budistă sau Sautrantika care aparține de calea Hinayana. Concepția lor despre vacuitate este diferită de cea a școlii Prasangika Madhyamika. Nu este completă. Dar aceasta este lumea lui Diganga, a lui Dharmakirti  în care ne aflăm acum.

În această școală, Tsema, percepția validă, o avem aproape toată ziua. Tsema este orice percep cu simțurile sau cu mintea mea, cu condiția ca mintea mea să nu fie tulbure sau perturbată.

Ce este mintea tulbure?

• • Dacă am băut alcool,
  • Dacă este întuneric și nu prea văd atât de bine,
  • Dacă sunt stăpânită de o afecțiune mentală foarte puternică. Sunt foarte supărată sau geloasă,
  • Sau mi-am pierdut capacitatea mentală, nu prea mai am simțul realității.

În aceste cazuri, percepția mea nu este validă. Dar în toate celelalte cazuri, conform școlii Sautrantika, percepțiile noastre în cea mai mare parte a zilei sunt valide.

Deci, orice este perceput printr-o percepție validă este un lucru existent.

Care este lucrul care nu există conform acestei definiții?

• • floarea care crește în aer, nu există.
  • Coarnele de pe capul iepurelui. Pot vorbi mult despre asta și pot demonstra multe lucruri despre coarnele de pe capul iepurelui, dar, nu este un fenomen existent.

Lama Dvora Hla povestește ca a dat peste o teză de doctorat al unui matematician în care făcuse demonstrații minunate, despre un lucru care nu există deloc.

Putem demonstra și argumenta despre lucruri care nici măcar nu există.
De aceea, într-o dezbatere, când adversarul va spune: „Stai, dar asta există”, atunci întrebați-l „Care dintre percepțiile tale percepe coarnele de pe capul iepurelui?”.

Deci, din nou, sensul lui Tseme mikpa, variază de la școală la școală.
În școala Prasangika avem probleme, pentru că ea susține că nu avem nici o percepție validă. Dar, din fericire pentru noi, toată logica și dezbaterea fac parte din școala logicii budiste.

Întrebare: Vacuitatea există?
Răspuns: Care a fost definiția unui lucru existent? Lucrul perceput prin percepție validă. Putem percepe vacuitatea prin percepție validă?

Da, prin percepție directă. Arya percepe vacuitatea în meditație. Deci ea există.
Acesta este un bun exemplu de ce avem nevoie de o astfel de definiție. Există vacuitatea? De unde știu că ea există? Ne uităm la definiție.

Deci, acum nu mai putem spune că „nu există”, pentru că îndeplinește condițiile definiției.

 

Ce este realitatea supremă?

Ceea ce ne va ajuta să înțelegem răspunsul la aceste întrebări este faptul că descrierea realității ultime a școlii de logică budistă, din care face parte acest curs, este diferită de descrierea dată de cea mai înaltă școală Prasangika a școlii Madhyamika.

Cei din școlile de logică cred că ceva aparține realității supreme, atunci când este capabil să efectueze o acțiune anume. Ei vor spune că numai astfel de lucru există într-un mod suprem. Pe de altă parte – cei din școala Madhyamika spun că singurul lucru care aparține realității supreme este vacuitatea.

 

Ce este necesar pentru o dezbatere bună?

În cadrul unei dezbateri logice, este necesar să fie stabilită în prealabil școala de care ne vom folosi, iar pe toată durata dezbaterii să fim consecvenți și să ne folosim numai de definițiile acestei școli, chiar dacă nu suntem de acord cu ea. Dacă nu „ne menținem această linie” nu vom putea progresa cu argumentele noastre.

Dacă nu stăpânim bine definițiile școlii pe care o folosim în dezbatere, vom începe să ne încurcăm. Eu cred că lucrurile există așa, celălalt crede că lucrurile există altfel și nu vom putea niciodată să aflăm adevărul.

Deci este esențial, înainte de a începe dezbaterea, să învățăm toate aceste lucruri, pentru că altfel ne vom pierde vremea.

Pentru ca dezbaterea să reușească:

a. Trebuie să formulez întrebarea
b. Amândoi trebuie să cunoaștem scripturile.
c. Trebuie să cunoaștem definițiile.
d. Trebuie să știm ce este permis în dezbatere și ce nu, pentru ca ea să aibă sens.

Subiectul acestei lecții este să luăm toate fenomenele existente, toate Yupa și să le clasificăm, pentru a ști despre ce vorbim.
Această clasificare a fost făcută atât în cursul 2, cât și în 4, iar acum o facem din nou.

Deci vom clasifica toate fenomenele existente.

 

Lucruri schimbătoare și neschimbătoare

Vom împărți toată existența în lucruri neschimbătoare și lucruri schimbătoare. Deci orice există, poate fi unul din două lucruri.

1. Neschimbătoare

Takpa

2. Schimbătoare

 Mitakpa

Poate că unii dintre voi ați auzit de Chiwa mitakpa – moartea și impermanența.
Deci, Mitakpa este schimbător.
Și acum vreau să clarific un lucru. Când vorbim despre moarte și impermanență, Mitakpa este cu adevărat impermanență.
În acest context, când vorbim despre lucruri existente, vorbim despre lucruri schimbătoare și neschimbătoare.
Deci, Takpa înseamnă lucruri neschimbătoare, iar Mitakpa înseamnă lucruri schimbătoare.

Permanente sau neschimbătoare?

Takpa este uneori tradus ca „permanent”, ceea ce înseamnă că va dura veșnic și nu se va opri niciodată. Cu toate acestea, takpa ar trebui tradus ca „neschimbător” mai degrabă decât ca „permanent”, deoarece vacuitatea, care este exemplul clasic de takpa, este neschimbător, dar nu este permanent.
Este vacuitatea un lucru schimbător? Nu, vacuitatea nu se schimbă. Deci ea  este Takpa.

Pixul este neschimbător/imuabil? Nu, pixul este schimbător. El se schimbă de la un moment la altul. Cum știm asta? Într-o zi se va termina, nu-i așa? Și în plus, mina lui de scris se va termina și atomii nu mai sunt în aceeași stare și așa mai departe.
Deci, pixul este un lucru în schimbare. Vacuitatea pixului este – un lucru neschimbător.
De ce? Ce este vacuitatea pixului? Vacuitatea pixului înseamnă că nu există în sine independent de proiecția mea. Deci, vacuitatea este neschimbătoare.
Dar ce se întâmplă dacă pixul este distrus sau dispare? Ce se întâmplă cu vacuitatea lui?

Pentru ca eu să spun „nu are existență de sine”, trebuie să existe ceva care să nu aibă existență de sine. Trebuie să am un pix, ca să pot spune că el este gol. Dacă pixul nu există, atunci nu voi putea vorbi despre vacuitatea lui.

Vacuitatea nu este un spațiu gol. Vacuitatea este lipsa existenței de sine. Este o idee filozofică. Nu este o realitate fizică, nu este ceva geografic. Vacuitatea ține de ceva, ea este o proprietate a lucrurilor.

Vacuitatea este lipsa a unei existențe proprii de sine a lucrurilor, fenomenelor, proceselor, substantivelor, adjectivelor – orice vreți voi.

Deci, dacă pixul nu mai este, mai pot vorbi de vacuitatea pixului ? Nu are sens.

Deci, pixul este gol? Adică dacă are vacuitate? Da, are.
Ce se întâmplă cu vacuitatea lui, dacă pixul se evaporă? Ea nu mai este.

Așadar, vacuitatea ia naștere atunci când pixul ia naștere și dispare atunci când pixul dispare. Ce se întâmplă cu vacuitatea în timp? Se schimbă? Nu. Ea rămâne tot timpul ca lipsă a existenței de sine. Atâta timp cât vorbesc despre pix, el nu are existență proprie de sine. Deci vacuitatea este un lucru care nu este permanent, dar nu se schimbă.
De aceea insistăm asupra acestei distincții.

De aceea, Takpa ar trebui tradus ca neschimbător.

 

Mitakpa – lucruri schimbătoare. Din nou, când vorbim despre moarte și impermanență, aici ne referim cu adevărat la impermanență, spre deosebire de permanență. Dar în acest context, de clarificare a fenomenelor, Mitakpa înseamnă ceva care se schimba.

În ce categorie se află pixul? Takpa sau Mitakpa? În Mitakpa.

Aproape toate lucrurile sunt în Mitakpa.
Toate fenomenele din lumea noastră, lucrurile care există în lumea noastră, sunt Mitakpa. Se schimbă. Ele trec printr-un proces de schimbare. Sunt create, se schimbă, se distrug.

Ce se află în Takpa?
Spațiu gol ,vacuitatea și adevărurile (nobile)

Definiția unui lucru schimbător (încă nu este completă)

Deci, ce este Mitakpa? Spunem că un lucru este Mitakpa dacă este:

Kechikma

Kechikma înseamnă momentan, instantaneu.
Adică, lucrurile schimbătoare sunt lucrurile care se schimbă de la o clipă la alta sau care durează doar o clipă.
Cum ar fi corpul fizic, pixul, camera în care ne aflăm.

Exemplu

Ce nu se schimbă de la un moment la altul?

Tongpa nyi

Tongpa nyi înseamnă vacuitate.
Definiția unui lucru neschimbător (încă nu este completă)

Așa că am spus că Mitakpa este Kechikma. Kechikma, mă refer la schimbări de la o clipă la alta.

 

Deci, ce va fi Takpa? Ceva care nu este Kechikma. Ceva care nu este Kechikma se spune în tibetană:

Kechikma mayin

Mayin înseamnă nu este. El nu este Kechikma, nu se schimbă din clipă în clipă.

Acum avem definiția lui Mitakpa și Takpa. După cum vedeți mergem pas cu pas. Mai întâi am definit ce este Yupa, ce sunt lucrurile existente, apoi ce sunt lucrurile schimbătoare și neschimbătoare/imuabile.

O rectificare mică, dar importantă

Am spus că Takpa este Kechikma mayin – adică nu se schimbă de la o clipa la alta.
Există un lucru pe care această definiție nu îl include și care ar trebui inclus, pentru că altfel nu vom putea să discutăm despre „coarnele iepurelui”. Ce trebuie să adaugăm pentru a exclude „coarnele de iepure” care nu există deloc?
Ar trebui să adăugăm cuvintele „lucru existent”. Deci definițiile vor trebui să fie: lucrul existent care se schimbă de la o clipă la alta, sau lucrul existent care nu se schimbă de la o clipă la alta.

Deci, în Takpa trebuie să mai adăugăm un cuvânt. Vom adăuga cuvântul: Chu. Ce este Chu? Un lucru, un fenomen. Un fenomen este întotdeauna ceva care există. Acesta este Yupa. Chu este un sinonim pentru Yupa.
Deci ce am scris aici:

Tak pa – chu dang kechikma ma yin

Aceasta este definiția lui Takpa. Takpa este un lucru existent care nu se schimbă de la o clipă la alta sau care nu există doar pentru o clipă.

Exemple

Când vorbim despre Mitakpa, despre lucruri care se schimbă, ne vom folosi tot timpul de exemple.
Deci, există exemple clasice în literatura budistă. Învățătorul și elevii săi învățau într-o încăpere mică. Pentru că erau călugări, nu aveau bunuri.
Ce se găsea într-o astfel de încăpere? Un stâlp care susținea acoperișul și un ulcior de apă în lateral. Și cam asta era tot. Aceste obiecte erau exemplele pe care le folosea profesorul în explicațiile lui despre lucrurile care se schimbă.

Kawa

Kawa înseamnă stâlp. Încăperea avea un acoperiș de paie, și în mijloc se afla un stâlp de lemn care îl susținea. Acesta este Kawa.

Bumpa

Bumpa înseamnă vas, ulcior.

Kawa și Bumpa vor fi folosite ca exemple pentru Mitakpa.
Exemplu pentru Takpa a fost Tongpa nyi – vacuitatea.

Lucrurile care funcționează

Un alt sinonim pentru Mitakpa care este foarte important în toate discuțiile noastre, este:

Ngupo

Ngupo înseamnă lucru sau lucru care funcționează.

În literatura de logică budistă, lucru sau lucru care funcționează sunt sinonime. Un lucru este ceva care face ceva.

Deci, Ngupo poate fi tradus

• • ca „lucru”, sau
  • ca „ceva care face o acțiune” sau
  • ca „ceva care funcționează”.

Toate acestea sunt sinonime și avem nevoie de definiția lui Ngupo, deoarece este folosit foarte mult.

Deci, iată definiția lui Ngupo.

Vom începe cu:

Ngupuy Tsennyi

Ngupo – lucru,
Ngupuy – lucrului,
Tsennyi – definiție,
Ngupuy Tsennyi, definiția „lucrului”.

Dunje nupa

Nupa înseamnă a putea, a fi capabil,
Je – a face,
Dun – ceva.

Deci, orice lucru care face ceva este definiția unui lucru care funcționează.

Dezbatere: Este vacuitatea un lucru care funcționează?
Am spus că Ngupo este un sinonim pentru Mitakpa ceva care se schimbă.

Începem dezbaterea:

Dhi jitar cho chen

Cer permisiunea de a dezbate cu adversarul. După care trec la atac.
Atacantul: Deci, vacuitatea este un lucru schimbător.
Apărătorul : De ce spui asta?
Atacantul Pentru că ea poate face ceva, este un lucru care funcționează.
Apărătorul: Nu este adevărat, nu este un lucru care funcționează.
Atacatul: Vrei să spui că vacuitatea nu este un lucru care funcționează?
Apărătorul: Da. Vacuitatea nu este un lucru care funcționează.
Atacatul: Deci vacuitatea nu te poate aduce la iluminare?
Apărătorul: Da, vacuitatea nu mă poate aduce la iluminare.
Atacatul: Atunci este imposibil să ajungi la iluminare.
Apărătorul: De ce spui asta?
Atacatul: Pentru că tu spui că acum vacuitatea nu face nimic
Apărătorul: Nu rezultă
Atacatul: Nu înțeleg. Deci vacuitatea face ceva?
Apărătorul: Nu
Atacatul: Vrei să spui că vacuitatea nu este un lucru care funcționează?
Apărătorul: Adevărat
Atacatul: Atunci este imposibil să ajungi la iluminare.
Apărătorul: De ce spui asta?
Atacatul: Pentru că pentru a ajunge la iluminare am nevoie de vacuitate.
Apărătorul: De ce spui asta?
Atacatul: Pentru că Arya Nagarjuna a spus că fără vacuitate rămânem în samsara.
OK mulțumesc foarte mult.
***

Deci care a fost greșeala mea?
Este vacuitatea un lucru schimbător? Nu. Ea este Ngupo? Vacuitatea functioneaza?
Ei bine, dacă funcționează, atunci este Mitakpa, atunci se schimbă. Un lucru care funcționează se schimbă. Dar vacuitatea nu se schimbă. Deci cum voi ajunge la iluminare?!
Nu vacuitatea este cea care face ceva. Vacuitatea se află aici tot timpul și noi încă suferim.

Numai percepția directă a vacuității este cea care face treaba, și nu vacuitatea în sine. Vacuitatea rămâne neschimbată.

O distincție foarte, foarte, foarte importantă. Pentru că asta ne poate deruta. Putem spune „Arya Nagarjuna, vacuitatea”. Ah! Dar el a vorbit despre percepția vacuității care este diferită de vacuitate.

Percepția vacuității este un lucru schimbător cu adevărat. Vacuitatea nu se schimbă.

Percepția directă a vacuității funcționează. Care este funcția ei? De a mă aduce la iluminare.

Deci, Takpa și Mitakpa a fost o parte a clasificării lucrurilor.

Unul dintre lucrurile pe care vrem să le demonstrăm este că tot ce există este gol. Și pentru asta avem nevoie de conceptul de „orice lucru”. Acesta este Yupa- lucru existent. Și cum demonstrăm că orice lucru este gol? Începem să le împărțim în grupuri. De exemplu, Takpa și Mitakpa, le luăm separat și vom demonstra că sunt goale. Acesta este motivul pentru care împărțim lucrurile în categorii.

 

Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții.