Lecția 1b – ACI 10

 Cursul 10

„Ghidul de viață al războinicului spiritual”
Prima parte

Nivelul trei al filozofiei Căii de Mijloc – Madhyamika

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael,
traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

 

Lecția 1,b

 

Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții.

 

Capitolele textului „Ghidul de viață a războinicului spiritual”

Textul are zece capitole:

1. Primul capitol – Beneficiile aspirației spre iluminare

Pen yun

Pen yun — beneficii, virtuți.

Acestea sunt beneficiile dezvoltării aspirației pentru iluminare.

După cum am menționat, cartea este un „Ghid de viață al războinicului spiritual”, iar principala armă a „războinicului spiritual” în lupta sa cu afecțiunile mentale, este „bodhicitta”- aspirația spre iluminare.

Unde se află câmpul de luptă? În mintea noastră.

Dar ca să ajungem pe câmpul de luptă avem nevoie de ceva care să ne provoace, să ne pună față în față cu mintea noastră:

– locul nostru de muncă.
– partenerul nostru
– copiii noștri.
– vecinii noștri.

Acolo unde ne aflăm este câmpul de bătălie. Cine este inamicul? Mintea! Inamicul se ascunde în mintea noastră. Ce ne face să ne confruntăm cu dușmanii care stau în mintea noastră? Contactul cu oamenii din jurul nostru, fie cu cei de la serviciu, fie cu cei din familie, sau cei de acolo unde vă aflați.

Este cu mult mai dificil să învingem inamicul din mintea noastră decât inamicul fizic din exterior.

Textul conține toate etapele începând de la scopul îngust, cel mediu și cel înalt.

 

2. Al doilea capitol – Purificarea faptelor rele

în tibetană se numește:

Dikpa Shakpa

Dikpa — păcat, faptă rea. Sunt toate obstacolele pe care le avem în mintea noastră, toate erorile minții.

Shakpa este un cuvânt care înseamnă literalmente a despica un trunchi de copac. El este actul de a ne purifica mintea. Ne deschidem și distrugem afecțiunea mentală. Putem spune în română: purificarea răului din minte.

Deci, Dikpa shakpa înseamnă confesiune, spovedanie și purificare.

Confesiunea face parte din purificare.

Pentru a distruge răul, mai întâi va trebui să spun adevărul despre el. Înainte de a putea să încetez de a mai minții, va trebui să recunosc adevărul că mint, altfel nu am ce să purific. Deci, primul lucru în purificare este să recunosc ceea ce fac, de a vedea că fac asta!

Cu toții vrem să arătăm bine în ochii noștri, ne spunem „Sunt bun”, „Sunt drăguț”, dar până nu vom vedea greșeala teribilă pe care o facem – care ne face să suferim și să murim, nu o vom putea distruge. Așa că mai întâi trebuie să începem să o vedem. Iar pentru a o vedea trebuie să practicăm. Altfel vom rămâne cu o idee pe care o avem despre noi, fără să vedem în mod corect. Pentru a vedea cu adevărat, trebuie să ne urmărim gândurile prin a ne ține carnețelul și prin a medita.

Primul pas este Shakpa. Dacă sunteți practicanți serioși și vreți să vă distrugeți afecțiunile mentale, trebuie să vă confesați profesorului vostru sau unui prieten spiritual în care vă puteți încrede. Și vă invit să vă găsiți o persoană de încredere și să practicați Shakpa.

Unul poate spune spre celălalt: „Astăzi am țipat la vecin fără să mă stăpânesc și numai după aceea mi-am dat seama de ceea ce am făcut!”. Dacă ascundem de fiecare dată aceste lucruri, nu le vom suprima niciodată.

Ați întâlnit călugări sau călugărițe? Există o puritate care radiază din ei. Și asta datorită angajamentelor pe care și le-au luat, şi faptului că la fiecare două săptămâni, ei fac Shakpa.

Nu trebuie să așteptați două săptămâni și nu trebuie să fiți călugări pentru asta. Dacă v-ați surprins că ați încălcat jurămintele, faceți Shakpa în fața prietenului vostru. Fără asta nu există purificare. Mulți ani m-am înșelat făcând asta [confesiunea] între mine și eu însumi. Aceasta este problema.

Textul ne descrie procesul de a ne pregăti bine să ajungem la acele calități minunate, necesare pentru a fi un înger. Este imposibil să devenim un înger și să păstrăm tot acest rău în mintea noastră. E imposibil. De aceea, maestrul ne oferă calea de purificare.

 

3. Al treilea capitol – Realizarea aspirației pentru iluminare.

Jang chub kyi sem sung wa

 

Jang Chub Sem — Bodhicitta,
Sem                        — minte, conștiință,
Jang chub           — iluminare,
Deci, mintea iluminată care este Bodhicitta. Dar asta nu înseamnă mintea lui Buddha, iluminarea.

Jang Chub Sem înseamnă mintea care aspiră spre iluminare // realizarea aspirației pentru iluminare.

Realizarea aspirației spre iluminare cuprinde:

a. Cum să ne dezvoltăm starea de spirit a unui bodhisattva, a „războinicului spiritual”.

b. Ceremonia de a ne angaja să devenim un bodhisattva. După ce o persoană a învățat aceste lucruri și a decis să meargă pe cale, și să realizeze starea de ființă iluminată, are loc o ceremonie în care ea va spune: „Mă angajez să urmez această cale”. Această ceremonie se face în fața unui Lama, în fața învățătorului pe care îl apreciem. Ceremonia are câteva etape.

Acest capitol, conține multe metode de a acumula binefaceri. Pentru a ieși din suferința în care ne aflăm, avem nevoie să acumulăm multă karma bună.

∙ Capitolul doi ne învață cum să purificăm răul din noi, iar

∙ Al treilea capitol ne învață cum să acumulăm binele în noi.

Următoarea poveste este despre Buddha, care întotdeauna era înconjurat de grupul lui de discipoli. Deseori veneau oameni care doreau să se alăture ordinului de călugări, iar discipolii cei mai apropiați de Buddha trebuiau să discute cu cei dornici, înainte de a deveni călugări, pentru a împiedica pe cineva nepotrivit să intre în Sangha. Trebuie știut că acești discipoli erau practicanți foarte avansați și cu multe abilități psihice.

Deci, aici ne referim la discipolul Shari Putra care avea capacitatea de a citi mintea oamenilor și de a verifica dacă persoana respectivă era potrivită să devină călugăr și să facă față regulilor dure ale călugărilor și așa mai departe. Într-o zi veni un tânăr la Shari Putra. Shari Putra îi citi mintea și înțelese că acesta avea prea puține binefaceri, iar fără binefaceri și fără karma, nu ar fi putut să îndure o viața spirituală intensă. Mai mult de atât, tânărul era și înapoiat mental.

Toate acestea îl făcură pe Shari Putra să decidă să nu-l primească pe tânăr în mănăstire.

Dar, Buddha, desigur, auzi tot ce se întâmplă și îl întrebă pe Shari Putra: “Cine era acel tânăr?” Iar el îi spuse: “Oh, Lord Buddha, el nu era potrivit pentru noi”. Buddha spuse: “Adu-l înapoi!”. Îl chemară pe tânăr înapoi, iar Lordul Buddha îl învăță pe tânăr următoarea practică:

Lord Buddha: “Spune Tsok Sak”

Tânărul repetă: ”Tsok Sak”
Lord Buddha: ”Spune acum Drip Jang”
Tânărul repetă: ”Drip Jang”
Lord Buddha: ”Foarte bine, și acum spune Tsok Sak, Drip Jang”

Tânărul nu reuși să țină minte cele două cuvinte și îi spuse lui Buddha: ”Nu pot!”

Lord Buddha din nou spuse: ”spune Tsok Sak, Drip Jang!”

Tânărul: ”Nu pot!”

Atunci Buddha îi dădu o mătură și îi spuse: “În fiecare dimineață, vei curăța templul unde învățăm, iar când vei mătura, atunci când mergi spre dreapta, să spui Tsok Sak, iar când mergi la stânga să spui Drip Jang”.

Aceasta a fost practica acestui tânăr și se spune că a ajuns Arhat și că a condus mulți oameni la Nirvana mai târziu, acest lucru fiind rezultatul actului de curățare a templului lui Buddha în fiecare zi și a executării îndrumărilor învățătorului.

Aceasta este povestea. Ideea Tsok Sak și Drip Jang era ca atunci când tânărul mătura, își spunea de fapt: “Acum adun binefacere, acum scap de karma negativă, acum adun fapte bune, acum purific“. Și aceasta a fost toata practica lui, la început. Deci,

Drip Jang — înseamnă a purifica afecțiunile mentale,
Tsok Sak  — înseamnă a acumula binefaceri.

Maestrul spune: „Avem nevoie doar de două lucruri pentru a ajunge la iluminare: de Drip jang și de Tsok sak”.

 

4. Al patrulea capitol – A învăța să fim atenți

Bak yu tenpa

Tenpa  — capitol,
Bak yu — atenție, prudență.

Acest cuvânt este folosit de mireasa tânără. În țările asiatice, tânăra mireasă va trebui să locuiască cu familia soțului ei și să servească întreaga familie. Ea devine sclava întregii familii, și soacra ei o ține din scurt.

Așa că mireasa trebuie să muncească din greu, să fie foarte atentă în tot ceea ce face și caută cât mai mult să nu iasă în evidență. Deci, Bak yu este atenția/prudența pe care o dezvoltă mireasa față de soacra ei ca să nu-i stea pe cap. Atenția față de ce?

Deoarece dorim să ne dezvoltăm o minte a iluminării, o minte foarte puternică și pură, trebuie să începem să fim atenți la ceea ce facem cu mintea noastră. Ce se întâmplă în mintea noastră? Ce gânduri avem?

La început suntem doar un „prunc bodhisattva”.  Nu suntem antrenați să fim atenți la mintea noastră, pentru că avem obiceiuri foarte puternice în modul în care ne comportăm. Deci, acum vom fi atenți la ceea ce spunem, la ceea ce facem, la cum ne comportăm. Ceea ce facem ne avansează pe cale sau nu ? Aceasta este atenția care supraveghează tot timpul la ceea ce se întâmplă.

 

5. Al cincelea capitol – A păstra vigilența

Sheshin sungwa

Sheshin este câinele de pază sau vigilența. Vigilența – este un fel de alarmă pe care o avem în minte ce ne avertizează atunci când suntem pe cale să ne comportăm prost și ne menține concentrați pe ceea ce ar trebui să ne gândim. Este un factor mental pe care îl avem cu toții, dar foarte slab. El se dezvoltă cu practica și în meditație.

Prin faptul că ne-am dedicat căii, ne-am luat jurămintele, începem treptat să ne întărim vigilența, să fim cu băgare de seamă la ceea ce spunem și facem. Vigilența este ca un ceas deșteptător care ne trezește când am depășit linia: n-ar fi trebuit să spun asta, n-ar fi trebuit să bârfesc.

Chiar și în meditație ne uităm tot timpul unde se află mintea. Și același lucru îl facem și în afara meditației.

În meditație este același factor mental care ne ajută să menținem mintea pe obiectul său.

Să zicem că meditez și spun: „Mă voi uita cu ochii minți la imaginea lui Buddha și voi rămâne doar cu această imagine”. Ce se va întâmpla? În zece secunde mintea va fi în altă parte. Vigilența îmi spune: Unde-i Buddha? Unde ești tu și unde este Buddha? Aceasta este alarma care mă face atentă că mintea a plecat în altă parte. După care vine Drenpa. Reamintirea. Îmi aduc aminte care mi-a fost obiectul de meditație și revin asupra lui.

„Oh! Am bârfit. Nu ar fi trebuit să bârfesc”. M-am trezit și mi-am adus aminte că am luat un jurământ să nu fac asta.

Acest curs atinge capitolele de la unu până la cinci. Vom face doar o mică parte din aceste capitole. Nu avem suficient timp să trecem prin toate și este păcat pentru că versetele sunt foarte frumoase.

Pentru Geshe Michael, alegerea versetelor a fost grea pentru că nu este timp să se treacă prin toate. În cursul 11 ​​se fac capitolele șase, șapte, opt.

 

6. Capitolul al șaselea – Răbdarea

Sopa tenpa

Sopa              — răbdare,
Tenpa           — capitol.
Sopa tenpa — capitolul despre răbdare.

Aceasta este arta de a ucide supărarea. Arta de a nu ne enerva atunci când circumstanțele justifică să ne enervăm. Capitolul șase este o capodoperă despre cum să ne învingem supărarea și conține multe metode:

– Unele dintre ele sunt metode de a ne înfrâna supărarea.

– Și altele sunt metode de eliminare a supărării. Eliminând supărarea nu vom mai avea ce să mai înfrânăm.

Dacă încă nu am eliminat supărarea, trebuie să învățăm mai întâi să nu o lăsăm să ne stăpânească atunci când apare, ci să o înfrânăm.

Pentru a ajunge să ne eliminăm supărarea, trebuie mai întâi să ne-o înfrânăm.

1. 1. Deci primul tip de metode se numesc „metode temporare”.
   2. Și al doilea tip se numesc „metode supreme”, care o elimină complet.

Ambele tipuri sunt prezentate în seminarul „Ucide supărarea”.

 

 7. Al șaptelea capitol – Bucuria efortului

Tsundru tenpa

Tsundru — efort,
Tenpa      — capitol.

Deci, capitolul despre efort.

Am tradus titlul capitolului „Bucuria efortului”. A fi entuziasmat, bucuros de a face lucruri bune.

 

8. Al optulea capitol – Meditația

Samten tenpa

Samten — meditație.

În capitolul opt, maestrul vorbește despre a merge în pădure și a ne izola, după care ne vorbește despre schimbarea de sine cu ceilalți.

El ne spune: „Vrei să reușești pe calea ta spirituală? Mută linia de separare dintre tine și ceilalți. Include-i și pe ceilalți în ceea ce definești «eu»”.

 

9. Al nouălea capitol – Înțelepciunea

Sherab kyi leu

Sherab  — înțelepciune,
Leu         — capitol, diviziune, secțiune.

Acesta este capitolul despre înțelepciune. Despre ce se vorbește în el? Despre vacuitate. Maestrul prezintă demonstrații ale vacuității, despre cum să percepem vacuitatea, ce este vacuitatea. El dispută cu diferite școli budiste care nu înțeleg vacuitatea și care o prezintă greșit.

Maestrul Shantideva a fost un logician extraordinar. El dezbate cu un adversar imaginar care reprezintă mintea noastră plină de toate concepțiile greșite pe care le avem despre vacuitate. Prin dezbatere el le doboară pe fiecare în parte.

 

10. Al zecelea capitol – Dedicarea

Ngoway leu

Ngowa — dedicare.

La sfârșitul fiecărei lecții trimitem karma. Când studiem dharma, învățăm modalități de a ajunge în paradisul îngerilor și acumulăm karma minunată, chiar și atunci când doar o auzim. Câți locuitori sunt în România? Câți suntem aici?

Ce facem cu această karmă minunată pe care o acumulăm? O trimitem mai departe. Acest lucru o sporește, o multiplică. De câte ori mai mare? Depinde la câți oameni am trimis-o.

Dacă o trimitem la o persoană, se dublează. Dacă o trimitem la trei – se triplează. Dacă o trimitem la toate ființele, devine imensă.

Acest capitol este scurt, are doar 58 de versete.

 

Generozitatea care ne îmbogățește pe toți

Am spus la începutul acestei lecții că unul dintre lucrurile pe care vi le cer să le faceți sunt temele de casă, astfel încât să puteți fi preciși în transmiterea învățăturii, iar aceasta este ideea lui Ngowa, de a le transmite mai departe. Numai în acest fel veți acumula binefaceri ca să puteți progresa pe cale.

Dacă lucrați într-o firmă și postul de director a rămas vacant, cineva va trebui să fie promovat: poate voi sau colegul vostru. Ce facem de obicei când vrem noi postul? Ne promovăm pe noi înșine, ne lăudăm, intrăm în competiție cu celălalt, încercăm să demonstrăm că suntem mai buni ca el. Vrem slujba, nu? Suntem condiționați să acționăm așa. Credem că asta ne va face fericiți.

Ce ne spune maestrul Shantideva?

Cu cât ajut pe alții să avanseze, cu atât voi acumula karma pentru a avansa mai departe.

Geshe Michael este un exemplu minunat în acest sens.

Vreți să avansați, ajutați-i pe alții să avanseze. Aceasta este karma. Acționați fără reținere și fără ezitare; fără să stați pe gânduri.

Ideea este să adoptăm motivația care spune: cu cât fac mai mult bine altora, eu nu am ce pierde. Nu am nimic de pierdut promovând pe alții. Cu cât îi susțin pe ceilalți să meargă mai departe, cu atât voi merge mai departe. Aceasta este karma progresului, nu există altă karmă. Cu cât promovăm mai mult pe cineva și îi dăm putere, [cu atât] vom deveni noi mai puternici. Karma de a deveni mai puternici este împuternicirea altora! În cele din urmă ni se va oferi postul.

 

Legătura dintre capitolele textului și cele șase perfecțiuni

Acest text este baza pentru dezvoltarea perfecțiunilor bodhisattva. Un bodhisattva, ajunge la nivelul sublim al lui Buddha prin dezvoltarea celor șase perfecțiuni.

• • Generozitatea – capitolul 10
  • Moralitatea – capitolul 5
  • Răbdarea – capitolul 6
  • Bucuria efortului – capitolul 7
  • Meditația – capitolul 8
  • Înțelepciunea – capitolul 9.

 

Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții.