Pregătire pentru tantra
Seminar bazat pe Lam Rim
Sursa binefacerilor mele – rugăciunea către muntele de binecuvântări
Conform învățăturilor lui Geshe Michael,
traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli
Această lectie este aceeași cu lecția 2,b din Cursul ACI 3
O scurtă trecere în revistă
a celor șase etape premergătoare meditaţiei
sau cele şase pregătiri preliminare
Am vorbit în lecţia trecută despre cele şase pregătiri preliminare pe care le facem înainte de a ne aşeza pe perna de meditaţie, care sunt:
1. Prima a fost amenajarea şi ordonarea încăperii de meditaţie. Înainte de a ne aşeza să facem meditaţie, ne vom îngriji ca încăperea să fie propice practicii, lucruri pe care le-am explicat deja.
2. După care vom pregăti masa de altar. Vom aranja altarul ca să fie plăcut din punct de vedere estetic, pe care vom aşeza reprezentări ale lui Buddha, Dharma şi Sangha. Vom pune:
– o statuie sau o imagine a lui Buddha,
– stupa, care semnifică mintea lui Buddha. Stupa are în partea de sus inele, ce reprezintă etapele spre iluminare.
Stupa înseamnă morman şi este o clădire religioasă budistă, în formă de movilă, ce conține relicve, cunoscute sub numele de śarīra (cenușă, fire de păr, dinți ai lui Buddha sau ai unui călugăr etc.) și poate fi folosită ca loc de rugăciune sau de meditație.
După ce Buddha a trecut în Parinirvana din anul 483 î.Hr, rămășițele sale au fost incinerate, iar cenușa sa a fost împărțită și îngropată sub opt movile (stupa), iar sub alte două movile au fost îngropate urna și tăciunii. Cele zece stupe au fost realizate în diferite părți din nordul și nord-estul Indiei. Se presupune că au fost construite din lemn și pământ, din acest motiv ele nemaiexistând până în prezent.
Cu timpul , alte stupe au fost construite de către credincioșii budiști pentru a adăposti relicvele sfinte ale discipolilor lui Buddha sau ale altor călugări importanți. În secolul al III-lea î.Hr, în timpul Imperiului Maurya, vechile stupe, mai ales cele ce găzduiau relicvele lui Buddha au fost reconstruite din piatră și cărămidă sub patronajul împăratului Așoka. Cele mai importante exemple de stupe sunt cele de la Sanchi, Sarnath, Amaravati și Bharhut.
Odată cu răspândirea budismului dincolo de granițele Indiei, stupele au fost preluate de alte popoare și au început să varieze în formă și stiluri. Un exemplu ar fi pagodele din Asia de Est ce au forma unor turnuri cu streașini ce se micșorează succesiv de jos în sus. Alte stupe în schimb au formă piramidală sau de clopot, cum sunt cele din Tibet.
Pe masa de altar se mai aşează o carte despre dharma sau un CD legat de dharmă, ce vor semnifica învăţătura lui Buddha iar la final se vor aşeza cele opt boluri despre care am vorbit.
3. Pasul următor, după ce ne-am ordonat camera şi ne-am aranjat perna de meditaţie, ne aşezăm. Înainte de a ne aşeza ne prosternăm de trei ori în faţa altarului, ne prosternăm compasiunii şi înţelepciunii fiinţelor iluminate, pe care şi noi dorim să ni le dezvoltăm în inima noastră.
Se recomandă ca atunci când facem prosternarea fizică, să coborâm încet şi să ne ridicăm repede. Când coborâm încet semnifică faptul că nu dorim să ajungem în infern sau în formele de existenţă inferioare. Iar când ne ridicăm repede, înseamnă că nu dorim să rămânem acolo.
După ce ne-am aşezat pe perna de meditaţie, mergem la refugiu. Ne refugiem în Buddha, Dharma şi Sangha. Practic, ne refugiem în acea înţelepciune pe care dacă am dobândi-o şi am realiza-o în inimile noastre, ne va elibera de orice suferinţă şi ne va aduce toata fericirea. Cu alte cuvinte, ne refugiem în acel loc al libertăţii, al eliberării, al fericirii sublime, al compasiunii, al lipsei oricărei suferințe, al abilităţii de ai elibera şi pe toţi ceilalţi. Acesta este refugiul nostru.
După refugiu, ne generăm motivaţia pură, Bodhicitta. Pentru aceasta vom spune: „toată practica mea este în scopul de a mă antrena pentru ai ajuta pe alţii să iasă din suferinţă”.
4. A patra etapă este vizualizarea câmpului de binefaceri,
Tsok Shing
Figura centrală în acest câmp este Lama noastră, sau profesorul nostru spiritual. În limba sanscrită se spune Guru.
După cum se observă în tablou, sunt foarte multe detalii. La marea majoritate a oamenilor, inclusiv eu, le este greu să vizualizeze atâtea amănunte.
Este suficient să vizualizăm numai pe Lama. În poster, figura centrală este Je Tsongkapa. Dacă aveţi Lama, puteti să-l vizualizaţi pe el, dar, fiind un tânăr de 16 ani, de o mare frumuseţe şi strălucire. Încercaţi să-l idealizaţi pe cât puteţi.
Este foarte important să aducem în faţa noastră un chip frumos, perfect, tânăr, viguros şi plin de energie.
Dacă nu aveţi un Lama personal puteţi să:
– vă imaginaţi pe cineva de genul acesta
– vă gândiţi la cineva care nu mai este în viaţă dar v-a impresionat profund
– vizualizaţi un înţelept cu care sunteţi conectaţi, orice figură exemplară care vă inspiră. Poate fi şi cineva imaginar, care vine din inima voastră şi vă inspiră şi ghidează. Desigur, dacă există o fiinţă vie cu care sunteţi în contact şi este apropiată de voi, va fi şi mai bine, pentru că, conexiunea cu el este imediată. Vizualizarea unui personaj viu oferă cele mai bune rezultate în practică.
5. A cincea etapă este practica celor Şapte paşi preliminari, pe care îi vom aborda în această lecţie.
6. La sfârşitul celor şapte paşi , vom cere binecuvântarea Lamei. A şasea pregătire este a ruga Lama să ne binecuvânteze.
Solwa’n Dep
sau
Sol’n Dep
ceea ce înseamnă a-l ruga pe Lama să ne dea binecuvântarea lui.
Jin Lab
A cere binecuvântarea de la o fiinţă iluminată înseamnă a-i cere:
– să vă schimbe conştiinţa
– să vă ajute să ajungeţi la realizările minţii
– să vă ajute să ajungeţi în inima voastră la cunoaşterea profundă interioară
– să vă ajute la progresul vostru spiritual
Binecuvântarea Lamei este ceva care vă avanseză pe calea spiritului.
Mii de îngeri din paradisul cerului
Vom vorbi în continuare despre cei şapte paşi preliminari, după care îi vom practica în meditaţie. Pentru acest lucru ne vom folosi de rugăciunea Mii de îngeri din paradisul cerului, rugăciune bine cunoscută în tradiţia tibetană.
Rugăciunea poate fi şi o meditaţie în sine. Ea aduce multă binecuvântare.
Ne vom folosi în continuare, de versiunea scurtă a acestei rugăciuni, în anumite etape ale meditaţiei.
Autorul acestei versiuni este Gyu Chen Sangye Gyatso, Lama tibetan ce a trăit în secolul al XVI-lea, deşi iniţial această rugăciune a fost dată de Je Tsongkapa elevului său Sherab Sengye în secolul al XV-lea. Versiunea extinsă a acestei rugăciuni se află în seminarul Guru Yoga.
Titlul rugăciunii
Să spunem câteva cuvinte despre titlul acestei rugăciuni.
Rugăciunea începe astfel:
Din inima Lordului a miilor de îngeri
Care în paradisul cerurilor locuiesc.
Paradisul cerului este cerul fiinţelor iluminate. În acest paradis se află mii de îngeri.
Cine este acest Lord? Este Lordul Maitreya, viitorul Buddha. În poza de mai jos puteţi să-l vedeţi.
pe Lordul Maitreya deasupra lui Je Tsongkapa, în paradisul lui. Din inima lui iese un nor pe care este aşezat Je Tsongkapa împreună cu cei doi fii ai săi.
Din inima Lordului a miilor de îngeri
Care în paradisul cerurilor locuiesc
Vino, Lobsang Drakpa, vino la mine
Rege atotștiutor al Dharmei
Vino cu fiii tăi, călărind pe un nor
Pufos ca zăpada de pe piscul munților.
În această strofă îl invităm pe Lobsang Drakpa să coboare din paradisul lui, pentru că avem nevoie de ajutorul lui. “Te rog, vin-o să mă ajuți, vin-o sub înfăţişarea Lamei”.
Numele rugăciunii în limba tibetană este :
Ganden Hla Gyema
În tradiţia budistă, această rugăciune împreună cu rugăciunea Sursa binefacerilor mele se spun în fiecare zi.
Ga înseamnă plăcere
Ganden este numele paradisului în care se află Lord Maitreya. După cum ştiţi ne aflăm în tradiţia Gelugkpa, tradiţie care mai poartă şi numele de Ganden, sau tradiţia plăcerii.
Hla = înger
Gyema înseamnă mulţi sau sute. În limba română am tradus mii de îngeri.
Deci Ganden Hla Gyema înseamnă mii de îngeri din paradisul cerului.
Invitația
Din inima Lordului a miilor de îngeri
Care în paradisul cerurilor locuiesc
Vino, Lobsang Drakpa , vino la mine
Rege atotștiutor al Dharmei
Vino cu fiii tăi, călărind pe un nor
Pufos ca zăpada de pe piscul munților.
Scumpa mea Lama, cu zâmbet de iubire
Șezi în fața mea, pe tronul de lei purtat,
Pe perne de lotus și lumina Lunii,
Te rog, rămâi cu mine,
Și continuă să mă înveți mii de ani de acum înainte.
Nobilă sursă de binecuvântări.
Nimic nu este mai presus de tine
Cu care binefaceri să acumulez.
Deci primele două strofe sunt o invitaţie. Acesta este primul pas în care ne invităm Lama, să-i zicem pasul zero, pas înaintea celor şapte preliminarii. Îl invităm pe Lobsang Drakpa, care este numele de călugăr a lui Je Tsongkapa.
Pentru că Je Tsongkapa a plecat din lumea noastră în anul 1419, ne vom invita învăţătorul care-l va înfăţişa pe Je Tsongkapa.
După cum am mai spus, fiinţele iluminate, toţi Buddha, se pot înfăţişa discipolilor sub orice formă şi potrivit fiecăruia. Deci, ne vom invita Lama în forma lui Je Tsongkapa, care a fost un maestru pe cât de mare pe atât de uimitor. Pe de altă parte, acest pas este o modalitate frumoasă de a-l vedea pe Lama sub înfăţişarea unuia dintre cei mai mari înţelepţi, care a venit în această lume să ne confere atât de multă învăţătura.
De asemenea, este şi o mare binecuvântare în a ne conecta cu el, pentru că este o figură iluminată. Faptul că şi-a părăsit corpul, nu înseamnă că el nu mai există. El continuă să ne audă. Orice fiinţă iluminată este omniscientă. Deja ştiu când ne gândim la ele şi vin imediat la noi. Este minunat să ne conectăm cu Lama prin gândurile şi rugăciunile noastre şi mai mult, este o mare binecuvântare în a ne uni cu conştiinţa lui.
În poster îl vedem pe Je Tsongkapa că poartă pe cap o pălărie galbenă şi ascuţită. Ea este simbolul curentului Gelugkpa.
În tradiţia tibetană, pălăriile sunt semne ale poziţiei, ale statului celui care o poartă. Ele pot fi roşii şi galbene, după diversele curente. Pălăria roşie aparţine şcolilor Nyingma, Sakya şi Kagyu. Atunci când se vorbeşte despre rivalitatea dintre cele două curente, se vorbeşte despre cei galbeni faţă de cei roşii.
Pentru că Dalai Lama este conducătorul tuturor curentelor tibetane, oamenii îl onorează cu tot felul de pălării. El are pălărieri care îi cos pălăriile necesare.
Dalai Lama spunea: ,,Toate pălăriile astea nu sunt deloc comode, nu trebuie pălării! ,, Dalai Lama nu se exprimă aiurea niciodată, el are întotdeauna un scop anume. El a dorit să spună:” Destul cu rivalitatea dintre curente”.
Revenind la Je Tsongkapa, se poate vedea în imagine că mâinile lui au o anume poziţie ce simbolizează transmiterea învăţăturii, că predă cu mâinile sale. Pe ambele părţi stau aşezaţi cei doi elevi ai săi, Gyaltsab Je şi Khedrub Je care a fost denumit postmortem şi primul Panchen Lama.
Je Tsongkapa a ridicat o generaţie uimitoare de discipoli, printre ei aflându-se primul Dalai Lama. Dar cei mai celebri discipoli ai lui au fost şi au rămas Gyaltsab Je si Khedrub Je. Ei au acoperit toate sutrele şi tantrele în comentariile lor, comentarii strălucitoare prin ascuțimea şi profunzimea lor.
Deci împreună cu Je Tsongkapa îi invităm şi pe cei doi fii ai săi, care nu sunt copiii lui biologici ci fiii spirituali:
Vino, Lobsang Drakpa, vino la mine
Rege atotștiutor al Dharmei
Vino cu fiii tăi, călărind pe un nor
Pufos ca zăpada de pe piscul munților.
Piscul munţilor se referă la Tibet.
Tronul leilor
În literatura tibetană, Lama stă aşezat pe un tron purtat de opt lei, de aici şi denumirea tronul leilor. Leii tibetani sunt prezentaţi ca fiind albi.
Pe perne de lotus și lumina Lunii,
În imagine putem vedea cum Lama stă aşezat pe lotus, iar peste lotus se află o perna albă, este lumina Lunii. Este o pernă făcută din razele Lunii. Tibetanii credeau că Luna şi Soarele erau discuri plate făcute din lumină, de aceea aşezau pe floarea de lotus, discul Lunii,care are o lumină blândă şi delicată.
Imaginaţi-vă lotusul şi perna din lumina Lunii, că stă în aer înaintea vostră la nivelul ochilor, nici mai sus şi nici mai jos. Există un motiv despre care vom vorbi mai târziu.
Dupa ce ne-am imaginat toate acestea, ne vom invita Lama sa ne dea învăţătura lui.
Te rog, rămâi cu mine,
Și continuă să mă înveți mii de ani de acum înainte.
Cu alte cuvinte îl rugăm să rămână mereu cu noi şi în toate vieţile viitoare.
Acumularea de binefaceri cu ajutorul Lamei
Nobilă sursă de binecuvântări.
Nimic nu este mai presus de tine
Cu care binefaceri să acumulez.
Cu alte cuvinte, Lama sau Je Tsongkapa vine la noi şi datorită lor acumulăm binefaceri. Cum facem asta? Prin devotamentul nostru, prin serviciul pe care i-l facem, prin respectul pe care i-l acordăm, prin admiraţia pe care o avem faţă de el, prin ajutorul pe care i-l dăm şi tot ceea ce implică. În felul acesta elevul acumulează binefacerile de care are nevoie ca să ajungă la iluminare. Iar toate acestea îl vor ajuta să-şi dezvolte o minte similară Lamei, o minte ca şi a lui Buddha, o minte iluminată.
Trebuie să înţelegem că orice cunoaştere interioară la care vom ajunge, orice virtute pe care o vom dezvolta, se datorează numai Lamei.
Acestea sunt primele strofe în care îl invităm pa Lama împreună cu cei doi fii ai săi, iar el vine cu:
cu zâmbet de iubire.
Vom trece acum la cei şapte paşi preliminari.
1. Prosternarea mentală
Următoarea strofă reprezintă primul pas dintre cei şapte şi anume, prosternarea mentală.
Marea ta înțelepciune cuprinde
Tot ceea ce este de știut.
Perlele învățăturii tale sunt nestemate
La urechile celor binecuvântați;
Faima corpului tău
În lumina aurei ce te înconjoară, strălucește.
Numai văzându-te,
Numai auzindu-te,
Numai amintindu-mi de strălucirea chipului tău,
Mă face să mă aplec și binecuvântările tale să le primesc.
În limba tibetană se spune:
Chak Tsel
ceea ce înseamnă prosternare. În limba sanscrită se spune Namas sau Namo sau Nama. Cu toţii am auzit de Namaste, ceea ce înseamnă „mă aplec în faţa ta, la ceea ce tu eşti”.
Chak înseamnă mână,
Tsel înseamnă a căuta.
Traducerea fiind Mă aplec în faţa ta ca să-ţi primesc binecuvântarea.
În acest moment, stăm în meditaţie cu ochii închişi, iar după ce l-am invitat pe Lama, ne prosternăm în faţa lui.
Prosternarea mentală înseamnă faptul că preţuim calităţile nobile ale Lamei.
Strofa începe cu: Marea ta înțelepciune. Ce fel de înţelepciune are Buddha? Este omiscient/ atotcunoscător.
Marea ta înțelepciune cuprinde
Tot ceea ce este de știut.
Perlele învățăturii tale sunt nestemate
La urechile celor binecuvântați;
Învăţăturile Lamei sunt ca cerceii de la urechile noastre. Sunt ca nişte bijuterii. Îi admirăm înţelepciunea şi învăţăturile.
Faima corpului tău
În lumina aurei ce te înconjoară, strălucește.
Care este sensul acestor fraze?
– prima, este mintea şi înţelepciunea Lamei
– a doua, este vorba lui
– al treia, este corpul lui
Motivul corp – vorbă – gând este repetat în mod constant. Vrem să obţinem şi noi trupul lui Buddha, mintea şi vorbirea lui. De aceea admirăm aceste calităţi la învăţătorii noştrii, la JeTsongkapa, la Lama.
În continuare, ne rugăm:
Numai văzându-te,
Numai auzindu-te,
Numai amintindu-mi de strălucirea chipului tău,
Mă face să mă aplec și binecuvântările tale să le primesc.
Acesta este primul pas dintre cei şapte preliminari, prosternarea mentală.
Când faceţi prosternarea mentală, încercaţi să vă conectaţi la modul de gândire a lui Buddha, imaginaţi-vă cum este să fiţi o entitate atotştiutoare, plină de compasiune şi de iubire. Cum este această minte?
Cu toate că aceste lucruri sunt greu de făcut, ele sunt o practică minunată. Aceste încercări de a ne apropia de mintea iluminată a lui Buddha, aduc multe binecuvântari şi în acelaşi timp plantează seminţe extraordinare.
2. Ofranda mentală
Următoarea strofă:
În inima mea, un ocean imens de ofrande îți ofer ție
Precum norul ce acoperă tot cerul;
Tămâie dulce mirositoare,
Diverse flori, parfumuri și lămpi de lumină,
Și orice lucru ce simțurile ți le îmbie.
Pe toate ți le ofer ție, sursă a binefacerilor mele,
Ca dar pentru a-ți face plăcere.
Al doilea pas este ofranda mentală.
Chupa
Şi atunci când am aşezat bolurile pe altar am avut Chupa fizică. Acum avem Chupa mentală.
Ce oferim Lamei?
În inima mea, un ocean imens de ofrande îți ofer ție
Precum norul ce acoperă tot cerul;
Aceste rânduri aparţin lui Samanthabadra, un mare Bodhisattva, considerat ca a fi foarte aproape de a fi Buddha. Este bine cunoscut prin metodele lui de vizualizare a abundenţei. El a învăţat oamenii să dea cât mai mult, dăruirea fiind sursa bunăstării noastre materiale şi spirituale. Aceasta este moştenirea pe care ne-a lăsat-o, a dărui nu puţin, nu mult, ci foarte mult, a acoperi tot cerul cu ofrande. Nori peste nori de flori. Orice fel de floare, tămâie, tot felul de lumini şi parfumuri, muzică, tot ceea ce încântă simţurile, “orice lucru ce simțurile le îmbie” şi dacă vă mai aduceţi aminte, bolurile de pe altar reprezintă ceea ce oferiţi mintal.
Toate ofrandele le dăruim Lamei care este sursa binefacerilor noastre.
Sursa binefacerilor mele
Ce înseamnă că Lama este sursa binefacerilor mele? Orice cunoaştere interioară la care ajungem şi orice calitate nobilă pe care ne-o dezvoltăm se datorează numai Lamei, totul provine de la Lama. De aceea, Lama este sursa binefacerilor noastre, numai prin el ne putem dezvolta virtuţile şi vom putea deveni iluminaţi iar pentru a ajunge la aceste realizări, îi vom oferi ofrande în semn de recunoştinţă faţă de el. Aceasta este practica de a oferi din abundenţă şi de a deveni recunoscători. Este modul în care ne creăm o minte plină de recunoştinţă.
Încearcaţi să practicaţi această cale a lui Samantha Bhadra și veți vedea că pentru majoritatea dintre noi, este dificil să acoperim întregul cer de ofrande. Imaginaţi-vă că oferiţi buchete de flori, un cer întreg de flori. Cât de mare este cerul? Chiar mai mare şi mai mare. Buchete multe, multe de flori. Chiar dacă nu ne costă nimic, nu cumpărăm nimic, pentru că suntem aşezaţi pe pernă și doar ne imaginăm, vom vedea că nu vrem să dăruim, pentru că suntem încă zgârciți. Acestă practică este foarte bună pentru că ne ajută să depășim aceste tendințe pe care le avem, care ne crează toate necazurile legate de lipsuri. Orice stres asociat cu sărăcia vine exact din lipsa noastră de dărnicie, așa că este minunat să ne surprindem lipsa de dărnicie atunci când dăruim o floare sau două. Daruiţi mult.
Karma facută cu cel care ne învaţă, este cea mai uimitoare, pentru că din ea provine orice binefacere.
Geshe Lothar a fost unul dintre profesorii lui Geshe Michael în mănăstirea în care a învăţat. Geshe Hla îi spunea lui Geshe Lothar “ mama mea” pentru că tinerii călugări care intrau într-o mănăstire aveau nevoie de mamă. Numai Ken Rinpoche a fost profesorul principal a lui Geshe Michael. Lama Dvora povesteşte că atunci când Geshe Lothar venise să le predea despre cum să fi cu un Lama, elevii au umplut camera de studiu cu flori. Întreaga încăpere arăta ca o mare de flori. Geshe Michael a încurajat mult oamenii să dăruiască donaţii în bani pentru învăţăturile primite.
Nu există nici o limită în a onora şi dărui unui profesor, iar acest lucru crează un teren propice pentru dezvoltarea cunoaşterii, din inima deschisă şi tandră faţă de Lama. Dărui-ţi Lamei un ocean imens de ofrande, mai ales când staţi în meditaţie şi nu vă costă nimic, pentru că numai aşa mintea unui Lama va ajunge la voi.
3. Confesiunea şi regretul
Strofa următoare este:
Din adâncul inimii mele, îmi cer iertarea
Și în fața ta mă confesez
Despre orice rău, până și pe cel mai mic
Ce cu gândul, vorba și fapta l-am înfăptuit,
Orice păcat pe care-l port cu mine din vremurile de demult,
Și în special cele trei tipuri de jurăminte
Pe care le-am încălcat.
Al treilea pas este confesiunea:
Shakpa
Scopul acestor paşi este de a da forţă şi intensitate meditaţiei pe care o facem.
Atunci când ne-am referit la cei care reuşesc în practica meditativă şi cei care nu, ne-am referit la modul în care aceşti paşi sunt însușiți bine sau nu.
Aceşti paşi au două arome, care se numesc în limba tibetană:
Tsok Sak şi Drip Jang
A ne strânge energie bună şi cu ea începem meditaţia, acesta este Tsok Sak
Eliminarea energiei negative care ar putea interfera cu meditaţia noastră, acesta este Drip Jang. Semnificaţia acestui pas este: strângerea energiei bune şi eliminarea obstacolelor.
Deci, ce am făcut până acum? Până acum am acumulat energie bună prin faptul că:
– ne-am invitat Lama
– i-am dat respectul cuvenit
– ne-am prosternat în faţa lui
– i-am oferit ofrande
– am strâns binefaceri
– ne-am deschis mintea şi ne-am generat entuziasmul.
Dacă până acum în meditaţiile noastre am vrut să fim liniştiţi, în pace, să fim concentraţi, deci am lucrat mai mult cu mintea, acum facem invers – lucrăm mai mult cu inima. Dorim să lucrăm cu emoţiile, dorim să ne deschidem inima. Tot scopul acestor paşi preliminari este de a ne deschide inima.
Al treilea pas este diferit de celelalte. În acest moment ne vom spune: „se prea poate să am lucruri pe constiință care mă vor deranja în meditaţie, aşa că va trebui să le îndepărtez acum, ca să nu am obstacole când voi medita.
Poate că m-am certat cu cineva? Poate am insultat pe cineva? Poate că am făcut lucruri din obișnuință și mă stânjenesc acum și poate cine ştie când am făcut rău cuiva şi am şi uitat de atunci. Dar înregistrările rămân şi nimic nu se pierde.. La urma urmei, “totul este lăsat pe acest recorder care înregistrează totul”.
a. Confesiunea – Shakpa
Shakpa are sensul de a despica buşteanul. Începem să despicăm lucrurile, să ne deschidem şi să scoatem lucrurile afară, să nu mai păstrăm secrete. Sunt situaţii în care facem ceva de care ne este ruşine, despre care nu ne place să vorbim şi atunci îl ţinem ascuns în noi, în secret.
Atât timp cât îl vom păstra în noi şi nu vom vorbi despre el, el va deveni ca o otravă care va continua să ne învenineze fluxul nostru de conştiinţă.
– ne va împiedica să ajungem la realizări spirituale
– ne va împiedica de a primi binecuvântarea Lamei.
Dacă stăm să ne gândim bine, fiinţele luminate au ajuns deja la iluminare. Ele ne trimit binecuvântările lor în permanenţă, asta este tot ceea ce doresc, ele nu au nici un alt interes, iar atunci ne întrebăm , de ce mai suferim? Pentru că, nu suntem încă capabili să le captăm, canalele noastre energetice sunt blocate. Ce le blochează? Sunt blocate de lucrurile pe care le-am facut, de karmele pe care le-am acumulat. Toate acestea ne umplu şi ne otrăvesc curentul nostru de conştiinţă.
Deci în această etapă, mărturisim faptele pe care le-am facut, la modul general. O să vedeţi că atunci când vom face meditaţia, vom face puţin diferit aceste lucruri. Mărturisim totul şi ne vom cere iertare pentru tot:
Din adâncul inimii mele, îmi cer iertarea
Și în fața ta mă confesez
Despre orice rău, până și pe cel mai mic
Ce cu gândul, vorba și fapta l-am înfăptuit,
Orice păcat pe care-l port cu mine din vremurile de demult,
Și în special cele trei tipuri de jurăminte
Pe care le-am încălcat.
Care sunt cele trei tipuri de jurăminte?
1. Jurămintele de eliberare
Sotar gyi dompa
2. Jurămintele unui Bodhisattva
Jangsem kyi dompa
3. Jurămintele secrete
Sang ngak kyi dompa
În meditaţia pe care o s-o facem, pentru că nu ne mai amintim de toate lucrurile pe care le-am făcut în această viaţă şi cu siguranţă nici pe cele din vieţile anterioare, vom mărturisi ceva concret: poate astăzi am spus ceva sau am făcut sau gândit lucruri de care nu suntem prea mândri, deci al doilea punct al pasului trei este regretul.
b. Regretul sau pocăința.
Conform budismului, actul de a regreta are o forţă extraordinară, deoarece este antidot la karma negativă. Este foarte important ca regretul să fie din toată inima. În această etapă, când ne manifestăm părerea noastră de rău, de fapt, înțelegem că modul nostru de comportament plantează în noi seminţe karmice negative, care ne vor provoca în viitor suferinţă şi mai mult, să înţelegem până în străfundurile inimii noastre, că ceea ce am făcut, am făcut prosteşte iar toate acestea se vor întoarce în viitor asupra noastră şi de pe urma lor vom suferi. Mai mult de atât, toate faptele negative ne vor bloca , nu vom mai putea ajunge la realizări spirituale şi nici Lama nu va mai putea să vină la noi ca să ne ajute să ne dezvoltăm înţelepciunea. Aceasta este forţa strofei.
Această strofă este singura care ne ajută să eliminăm energia negativă. Toate celelalte strofe ne ajută să o acumulăm pe cea pozitivă.
Regretul este o mare artă
Actul de a regreta este de fapt un proces de purificare a minţii, de aceea va trebui să învăţăm să-l facem cum trebuie. Ce înseamnă să-l facem cum trebuie? Să ne uităm cu sinceritate la mintea noastră. Acest proces se petrece şi atunci când vă notaţi în carneţel, când scrieţi nu numai despre ceea ce aţi făcut sau aţi spus, ci şi despre ce va trecut cu adevărat prin minte.
Să spunem, că am ajuns la preceptul de rea voinţă sau a nu-l sprijini pe cel care are nevoie. Este foarte posibil ca în acea zi să nu fi făcut ceva rău sau ieşit din comun. Mai mult de atât, poate nici nu am avut ocazia să interacţionăm cu oamenii, să spunem că am fost singuri în cameră şi cu toate acestea ne putem uita la mintea pe care am avut-o când am stat singuri acasă. Oare a fost ea canalizată spre a dărui, spre a da sprijin cuiva, spre bucuria simţită faţă de realizările cuiva sau a fost concentrată pe interesele noastre personale?
Acesta este nivelul cel mai profund, nivelul în care ne uităm la ce ne trece prin minte. Ne uităm la tendinţele pe care le avem în gândire . Pentru că, ea este în principal cea care ne va determina karma, ne va determina existenţă noastră viitoare. Actul de a regreta este o mare artă.
Strofa ne spune:
Despre orice rău, până și pe cel mai mic
Ce cu gândul, vorba și fapta l-am înfăptuit,
Cu toate că nimeni nu ştie ce am gândit, gândurile vor continua să ne otravească. De aceea este atât de important să devenim conştienţi asupra acestui fapt, să ne deschidem, să fim sinceri şi să ne spunem nouă înşine adevărul.
Iar cel mai bine este ca, atunci când ne-am surprins că am făcut ceva rău, să mergem şi să ne confesăm Lamei. Pentru că dacă veţi merge să-i spuneţi o dată şi încă odată despre acelaşi lucru, deja a treia oară vă va fi ruşine să-i mai spuneţi.
Lama vă va spune: “Ei bine, te-am auzit”, poate că totuşi a venit vremea să renunţi la ceea ce faci! Sentimentul de stânjeneală, de sfială de a mai merge încă odată la Lama, are o mare putere.
Iar dacă Lama nu se află prin preajmă, poate nici nu dorim să-l deranjăm în fiecare clipă, este de preferat să vă găsiţi un prieten în Sangha, cineva care învaţă Dharma la fel ca voi, să vă spuneţi unul altuia păsurile. Este un mod excelent de a vă elibera de lucrurile rele. Bineînteles, că va trebui să alegeţi pe cineva în care să aveţi încredere, cineva care să păstreze lucrurile pe care voi i le-aţi dezvăluit şi care, să nu umple tot satul cu ele.
Deci, ceea ce este foarte important în meditaţie, este să ne deschidem în mod deliberat în caz contrar, dacă există ceva negativ, atunci când veţi medita va sări tot timpul în minte şi vă va deranja tot timpul. Lucrurile pe care nu le-am curăţat ne vor distrage, ne vor fura mintea şi în loc să medităm pe subiectul nostru, ne vom învârti în jurul lor. Acestea sunt motivele pentru care dorim să le curăţăm din minte.
Confesiunea înainte de moarte
Momentele în care ne confesăm, ne mărturisim păcatele sunt foarte importante atunci când suntem în pragul morţii sau în cazurile celor muribunzi care încă mai pot gândi şi comunica. Dacă vreţi să-i sprijiniţi, asta ar fi ceva minunat şi un mare bine, ajutaţi-i să mărturisească, să se elibereze de poverile sufleteşti, ca să poată să meargă mai departe. Pentru că, în caz contrar, ei le vor purta în continuare, iar acest lucru îi va determina să se reîncarneze într-o viaţă foarte grea.
4. Al patrulea pas se numeşte bucuria.
Yi Rangwa
În acest pas ne exprimăm bucuria pentru faptele bune pe care le-am făcut sau pentru cele făcute de marii Lama. Următoarea strofă:
În aceste vremuri degenerate, mari eforturi ai făcut
Și știință multă ai acumulat.
Cele opt gânduri lumești, pe toate le-ai eliminat
Și te-ai folosit bine de toate ocaziile vieții ce s-au ivit.
Salvatoarea noastră –
Inimile noastre sunt pline de bucurie
Și îți mulțumim pentru toate faptele mărețe pe care le-ai înfăptuit.
Vremuri degenerate
La ce se refera Je Tsongkapa când spune vremuri degenerate? El se referă la faptul că generaţiile sunt în declin. Generaţia din perioada lui Buddha a fost cu mult mai spirituală decât cea din epoca lui Je Tsongkapa, dar cu siguranţă cei de pe vremea lui Je Tsongkapa au fost cu mult mai spirituali decât noi. Cu cât suntem mai departe de perioada lui Buddha cu atât capacităţile noastre mentale şi spirituale scad.
În această strofă, Je Tsongkapa subliniază faptul că tocmai, dintr-o astfel de generaţie în declin, în care oamenii sunt preocupaţi de lucruri seculare, Lama a părăsit preocupările lumeşti şi a început să-şi dedice viaţa pentru a acumula ştiinţă şi înţelepciune.
Cele opt gânduri lumeşti
În strofă mai scrie: Cele opt gânduri lumești, pe toate le-ai eliminat.
Acestea sunt gândurile care ne ocupă mintea tot timpul şi care ne determină să ne preocupăm de lucrurile materiale.
-
- De a obţine lucruri
- De a avea reputaţie
- De a fi lăudaţi
- De a ne simţi bine
Următoarele patru gânduri sunt partea negativă a primelor patru. Adică a scăpa de lucrurile neplăcute, a fi trişti când cineva nu ne laudă sau ne strică renumele sau când ne simţim rău, iar dacă ne observăm bine, le putem identifica pe toate cele opt.
Je Tsongkapa spune: Tu, Lama pe toate cele opt, le-ai eliminat. Acest fapt este mare lucru. Cel care reuşeşte să le abandoneze, înseamnă că a ajuns la Renunţarea completă. El nu mai caută respect, reputație, bani sau de a se simţi bine. Este pregătit să nu se simtă bine dacă acest lucru va aduce binecuvântare cuiva. El este un Bodhisattva.
Je Tsongkapa continuă să spună:,,Te-ai folosit bine de toate ocaziile vieții ce s-au ivit, ai facut eforturi imense şi noi suntem atât de bucuroşi pentru asta, îţi suntem recunoscători, pentru că datorită acestui fapt avem învăţăturile pe care ni le-ai dat.”
Aceasta strofă este bucuria pentru faptele bune. Ea este inversă strofei anterioare în care am regretat pe cele rele.
Două forme de bucurie.
Există două forme de a ne bucura:
- Prima este de a ne uita la ceea ce am făcut astăzi:
– poate am spus cuiva ceva frumos şi l-am făcut să se simtă bine
– poate am făcut un bine altcuiva
– poate am reflectat asupra vacuităţii
– poate am reflectat asupra compasiunii
– poate am venit să învăţăm, deci a ne bucura pentru ceea ce am făcut bun.
- A ne bucura de ceea ce face Lama. Uitaţi-vă la ceea ce face Dalai Lama sau la ceea ce face Geshe Michael, sau la ce fac alţi mari Lama în lume şi bucuraţi-vă.
Ambele strâng multă karmă bună.
Se spune că atunci când vă bucuraţi de faptele bune pe care le face un Lama, veţi primi 10% din binefacerile lui.
Iar dacă veţi face asta veţi ajunge la mii de procente.
5. A-l ruga pe Lama să ne înveţe.
Kul Wa
Kul Wa înseamnă rugăminte.
Scumpi și sfinți învățători
Învăluiți-vă corpurile voastre dharmice
De nori groși de înțelepciune și multă iubire,
Și faceți să curgă cu putere
Ploaie de învățături profunde
Peste pământul discipolilor voștri devotați,
După pregătirea și ale lor capacități.
În această strofă îl rugăm pe Lama să învârtă roata dharmei, să vină şi să ne înveţe.
Ruga este prezentată foarte poetic, ca şi când marii Lama s-ar afla sus în ceruri, iar noi îi rugăm să-şi înfăşoare trupurile în nori groşi de înţelepciune, de multă iubire şi să facă să plouă cu învăţături profunde. Noi toţi stăm jos, cu modestie şi smerenie şi asteptăm să vină ploaia dharmei să ne ude.
Cu alte cuvinte, inima noastră trebuie să fie deschisă învăţăturilor Lamei, să le permitem să vină spre noi. Deci, avem aici un aspect al smereniei: noi suntem jos aşteptând cu smerenie învăţăturile, iar Lama stă sus, pentru că apa doar coboară şi nu urcă.
Atunci când cerem învăţături, va trebui să le cerem cu umilinţă şi smerenie.
Se spune despre Je Tsongkapa, că stătea în peştera lui şi se ruga tot timpul ca Lama să vină să-l înveţe.
Rugăminţile creaza karma de a întâlni profesorii şi de a primi învăţăturile. Dacă nu vom cere, ei nu vor veni şi dacă nu-i vom întâlni, nu va exista nici calea spre iluminare.
Singurul mod în care Buddha ne poate ajuta cu adevărat, este să vină să ne înveţe. El nu ne poate lua suferinţa, pentru că dacă ar fi putut, ar fi făcut asta de mult. Singura lui cale de a ne salva, este să ne înveţe cum să scăpăm de suferinţă şi pentru aceasta el va veni prin profesorii noştri.
Bineînţeles, că persoana care vine să vă înveţe, va fi cu mult mai importantă decât toţi Buddha, pentru că numai prin ea vin învăţăturile spre voi, învăţături care vă vor permite să ieşiţi din suferinţă.
Trebuie să înţelegem că învăţăturile pot veni în multe feluri diferite. Nu există o învăţătură unică. Buddha poate veni sub diverse înfăţişari de care avem nevoie. El poate să vină să vă predea frontal, sau poate întâlniţi pe cineva al cărui comentariu vă va lumina. Buddha poate să vină ca cineva care vă apasă pe toate butoanele şi să vă împingă spre reflecţie, studiu şi aşa mai departe.
Deci, când îl rugaţi pe Buddha să vină, să nu începeţi să vă plângeţi, pentru că el vine aşa cum aveţi voi nevoie, chiar dacă uneori nu va fi plăcut, vine după cum vă este karma.
Învăţătură minunată şi ieşită din comun
Fie ca prin această fapta bună de a mă ruga
Să fie binecuvântare Dharmei și a întregii creații.
În mod special aici mă voi ruga
Ca mulți ani de acum încolo să pot purta
Lumina, esența cuvântului și a
Învățăturilor lui Je Tsongkapa cel strălucit.
Acesta este un pas intermediar, între paşii preliminari 5 şi 6, pas în care ne rugăm ca învăţătura lui Je Tsongkapa să rămână în această lume, pentru că ea este atât de înaltă şi minunată. Nu aveţi idee de cât. Va trebui să învăţaţi mai mult, să învăţaţi lucruri comparative ca să puteţi aprecia cât de uimitoare este învăţătura lui. Nu a mai existat nimeni ca el pe această planetă.
Această strofă este o continuare a pasului cinci. Până acum ne-am rugat, am făcut paşii de la 1 la 5, iar acum vom spune: ,,Tot ceea ce am facut până acum, a fost o binecuvântare, pe care o voi dedica Dharmei şi întregii creaţii.,,
În continuare, apare mantra lui Je Tsongkapa, peste care nu vom trece deocamdată.
6. Cerinţa, rugămintea.
Pasul al şaselea în limba tibetană:
Solwa’n Dep
Toate cele trei strofe încep cu ,,A mea Lama…”.
A mea Lama, scumpă și iubită,
Vino să stai în inima mea,
Șezi, te rog pe tronul din flori și lumină,
Răspândește peste mine compasiunea ta
Și ajută-mă să obțin corpul, vorba și mintea ta sublimă.
A mea Lama, scumpă și iubită,
Vino să stai în inima mea,
Șezi, te rog pe tronul din flori și lumină,
Răspândește peste mine compasiunea ta
Și ajută-mă să realizez scopurile căii și țelul final.
A mea Lama, scumpă și iubită,
Vino să stai în inima mea,
Șezi, te rog pe tronul din flori și lumină,
Răspândește peste mine compasiunea ta.
Rămâi cu mine până în ziua
În care samsara se va termina.
În pasul al şaselea noi îl rugăm pe Lama.
Trebuie să învăţăm că nu putem să mergem la un Lama şi să-i pretindem ceva. Pe un Lama îl rugăm şi nu-i pretindem.
A fi ca Lama
Prima binecuvântare pe care Je Tsongkapa o cere:
,,Ajută-mă să obțin corpul, vorba și mintea ta sublimă”.
Dorim să fim ca Lama.
Nu oricine poate să fie Lama noastră. Lama trebuie să fie cineva care are ce să ne învețe, care are calităţi pe care le preţuim, pe care îl respectăm şi în care avem încredere, noi dorim să fim ca el, dorim să fim cu el , dorim să fim în preajma lui ca să putem primi prin osmoza, să putem asimila gândirea şi modul lui de a vorbi, de a se comporta.
El se roagă: doresc să obțin corpul, vorba și spiritul tău.
De aceea avem nevoie de Lama, de un profesor, numai el ne va trage înainte. Singuri nu ne putem descurca. De aceea avem nevoie să ne găsim un profesor, să ne creăm karma de a fi cu el, pentru că asta ne va promova cel mai rapid. Înţelepciunea inimii nu poate fi transmisă prin cuvinte, ea trece de la o inimă la alta.
Scopurile căii și țelul final
Și ajută-mă să realizez scopurile căii și țelul final.
Ţelul final înseamnă iluminarea completă a lui Buddha. A doua binecuvântare pe care o cere Je Tsongkapa , este realizarea scopului final.
Sfârşitul samsarei
În strofa următoare , dorinţa este:
Rămâi cu mine până în ziua
În care samsara se va termina.
Când se va termina samsara? Atunci când vom ajunge la iluminare.
De ce se poate întâmpla acest lucru? Pentru că samsara este proiecţia noastră. Samsara este lumea suferindă în care trăim, iar atunci când omul moare, toate proiecţiile se vor estompa. Nu există nimeni altcineva care să le proiecteze. Lumea, aşa cum apare înaintea noastră este în totalitate o proiecţie din canalele noastre energetice.
Nu există altă lume. Există doar lumea pe care o proiectăm.
Dacă proiectăm samsara, se datorează faptului că mintea noastră nu este pură. Iar dacă ne vom purifica mintea, vom ajunge la iluminare şi nu va mai fi suferinţă.
Toate suferinţele din lume vin din noi. Tot ceea ce este bun în lumea asta vine din noi. Singura modalitate de a lichida suferinţa este de a ajunge la iluminare.
Orice om suferind, flămând, deprimat, lovit…pe care îl întâlnim în viaţa noastră, este o reflecţie a minţii noastre. Aşa este mintea noastră, iar dacă este aşa, înseamnă că mai avem multe de făcut, pentru că Buddha nu poate întâlni asemenea situaţii. El trăieşte în paradis.
Rămâi cu mine până în ziua
În care samsara se va termina.
Ajută-mă să ajung la iluminare, este ceea ce doreşte autorul.
7. Dedicația
Ngo Wa
Dedicaţia este ceea care dă amploare rugăciunii. Toata energia pe care am strâns-o prin rugăciune, o vom menţine prin actul de dedicare.
Ultimele trei strofe reprezintă dedicaţia.
De-a lungul vieților cele voi trăi
Fie să apară marele Tsongkapa
Și să mă îndrume pe calea cea mare,
Giuvaier al învățăturilor celor victorioși
Și niciodată să nu mă îndepărtez de el.
De-a lungul vieților ce le voi trăi
Niciodată să nu mai fiu separată de învățători desăvârșiți.
Și permite-mi să mă scald mereu
În lumina pură a Dharmei.
Fie ca să pot finaliza pe orice cale sau nivel
Cunoașterea și toate virtuțile mele,
Și astfel, repede să ajung
Să fiu eu însămi cea/cel care poartă Diamantul.
În aceste strofe apar câteva dorinţe:
-
- Prima este ca Je Tsongkapa să apară în viaţa noastră şi să continue să ne înveţe. Cum? Prin profesorii noştri. Să întâlnim profesori care să ne transmită învăţăturile lui Je Tsongkapa, adică ceea ce învăţăm aici. Toate studiile pe care le primiţi, au trecut mai mult sau mai puţin prin filtrul marelui Je Tsongkapa.
- A doua dorinţă este, să nu mai fim niciodată separați de învăţătorii noştri, pentru că fără ei nu putem ajunge la iluminare şi să fim alături de dharma.
Este foarte, foarte rar să întâlnim dharma. Există lumi în care dharma nici nu există.
În aceste strofe, dedicăm binecuvântarea rugăciunii, ca să putem continua să întâlnim mari maeştrii şi dharmă.
-
- A treia dorinţă este să ne dezvoltăm virtuţiile şi înţelepciunea înaltă ca să putem ajunge la iluminare şi să purtăm diamantul. A purta diamantul este să fim Buddha.
Diferenţa dintre rugăciune şi dedicaţie
În limba tibetană, cuvântul pentru rugăciune este:
Munlam
Deci rugăciunea, după cum știți este să ne dorim ca să se întâmple ceva şi ne rugăm să se întâmple.
Dedicaţia este diferită de rugăciune prin faptul că luăm ceva specific pe care l-am făcut, ceva bun pe care l-am facut şi îl dedicăm spunând: ,,dedic pentru a se întâmpla…. una sau alta”.
Actul de a dedica, este de a lua un lucrul bun pe care l-am facut şi-l dedicăm, are aspect şi de rugăciune, pentru că dorim să se întâmple ceva, ne rugăm ca acest lucru să se îndeplinească, dar nu ne mulţumim numai cu a ne exprima dorinţa ci şi acţionăm. De aceea dedicaţia este cu mult mai puternică.
Acest lucru este legat de actul adevărului. De exemplu, dacă ne-am dedicat mult timp practicii, sau ne-am izolat ca să practicăm, sau am ajutat pe cineva, dacă am acţionat în modul cel mai sincer, în final vom spune: fie, ca prin puterea adevărului faptelor mele să se întâmple… una sau alta, sau acest lucru să-l vindece pe cel suferind şi aşa mai departe.
Mai putem dedica şi cunoaşterea pe care am dobândit-o sau înţelegerea profundă la care am ajuns şi vom spune: dacă este adevărat că toate lucrurile sunt goale, sunt doar proiecţii şi rezultat a cât de buni am fost în trecut, prin puterea acestui adevăr, fie să se întâmple… aşa şi aşa.
Adevărul are multă putere, este mai puternic decât dedicaţia, de aceea este bine să îl mobilizăm.
Rugăciunea, Mii de îngeri din paradisul cerului ,este bine să o spuneţi dimineaţa înainte de a vă aşeza în meditaţie.
Gândiţi-vă în inima voastră pentru o clipă cât de rar şi minunat este că primiţi o astfel de învăţătură care plantează în inimile voastre seminţele pentru a vă întâlni profesorii, Lama care să vă ajute să ajungeţi la iluminare. Acesta face rugăciunea
Yeng Wa
Nam Kyen
Jangchub
Sang Gye
Practica tantrică în două etape: generarea, desăvârșirea și retreat-urile tantrice
Lam Rim
Nying Po
Rim Nyi
Kye Rim
Dzok Rim
Ne Nam
Ji Shin
Le Su Rung Wa
Sem Lung Jukpa Chikpar
Sem ne gu
Sem Jokpa
Gyun Du Jokpa
Lente Jokpa
Drenpa
She shin
Nyewar Jokpa
Dulwar Jepa
Shiwar Jepa
Nampar Shiwar Jepa
Tse Chiktu Jepa
Nyampar Jokpa
Shine
Shin Jang
Tsok sak Drip jang
She shin 
Drenpa
Du Mijepa
Du Jepa
Drimpa
Shen la yi je
Delnjor
Re shik tun drol
Lupa
Chiwa Mi Takpa
Dunyel Druk
Kye ga na chi
Pabonka Rinpoche
Nye Pa Nga
Nyen Po Gye
Le Lo
Ting-Ngen-Dzin La Depa
Dunpa
Tsun Dru
Shin Jang
Dam Ngak Jepa
Ne cha
Ching Wa
Gopa
Ching Wa Rakpa
Sel Cha
Ching Wa Tramo
Ngar Cha
Ngar Me
Grup Facebook