ACI 12 - Ghidul de viață al războinicului spiritual

Lectia 7a – Aci 12

Cursul 12

„Ghidul de viață al războinicului spiritual”

A treia parte

Nivelul cinci al filozofiei Căii de Mijloc – Madhyamika

Inspirate după învăţăturile lui Geshe Michael Roach.
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli.

Lecția 7a

 

Recapitulare: cele două tipuri de vacuități

Am spus că totul este o proiecție, care vine din karma. Sunt o proiecție din karma. Părțile mele, pe care mă proiectez, sunt și ele o proiecție din karma. Am vorbit deja despre două tipuri de vacuitate.

 

gangsak gi dakme

Vacuitatea omului

chu kyi dakme

Vacuitatea părților lui

Maestrul Shantideva a vorbit despre părțile corpului, le-a descompus și a ajuns la atomi, iar atomii aveau părți.

Și am spus în lecția trecută că dacă înțelegem că totul este o proiecție, în fiecare etapă, o putem schimba. Dacă ne oprim într-un loc și ne fi fixăm pe ceva, rămânem blocați și atunci nu ne mai putem schimba.

În continuare vom vorbi despre vacuitatea agregatelor și mai târziu vom ajunge la vacuitatea sentimentelor.

 

Cele cinci agregate

În Abhidharma Kosha există această împărțire în cele cinci agregate și ea este acceptată în budism, așa că vom vorbi puțin despre ele.

În tibetană, ele se numesc:

Pungpo

În sanscrită Skandha.
Pungpo înseamnă agregate.

De ce se numesc agregate? Pentru că fiecare dintre ele este o colecție de lucruri. Se mai poate spune grămezi sau stive. Trebuie înțeles că nu există o interacțiune între lucrurile din interiorul grămezii, și nici să ne gândim la grămadă ca la ceva înalt.

Există o sutră a lui Buddha, în care îi învață pe călugări. Atunci când este întrebat de agregate, Buddha ia în mână orez și lasă orezul să cadă astfel încât să formeze o grămadă mică și spune: Așa sunt agregatele Pungpo.

Cuvântul Pungpo poate fi tradus și grămezi. Se numesc grămezi pentru că fiecare grămadă are un cumul de lucruri diferite în ea.

Și spunem că o persoană care reușește să înțeleagă vacuitatea celor cinci agregate ale sale, își înțelege de fapt propria vacuitate. Și asta scrie în Sutra Inimii. Shari Putra îl întreabă pe Chenrezik: „Ce ar trebui să facă o persoană care vrea să înțeleagă vacuitatea”? La care Chenrezik îi răspunde: „Meditează asupra vacuității celor cinci agregate ca să înțelegi că ele sunt goale de orice natură proprie”.

Deci,

      • Am vorbit despre corp, și
      • Am vorbit despre minte.

În interiorul corpului am vorbit despre organe. Acum vom intra în minte. În primul rând, vom enumera cele cinci agregate:

1. Agregatul formei

Suk

Suk înseamnă formă, dar mai înseamnă și materie fizică sau corp fizic. Aici ne referim la părțile noastre fizice. Deci primul agregat pe care îl au oamenii este agregatul corpului fizic. Toate celelalte agregate vor fi mentale.

2. Agregatul sentimentelor

Tsorwa

Tsorwa înseamnă sentiment sau capacitatea de a simți. Atât sentimentele, cât și capacitatea de a simți.

Sentimentele pot fi împărțite în trei sau cinci categorii.

Împărțirea în trei se referă la sentimente/senzații:

      1. Plăcute,
      2. Neutre, și
      3. Neplăcute.

Atunci când enumerăm agregatele, începem de la grosiere la subtile. Adică pornim de la corp, care este aspectul nostru grosier, și apoi trecem la sentimentele cele mai apropiate de corp, pentru că unele sunt fizice, iar altele sunt mentale. Acestea nu sunt sentimentele de iubire și mânie – ele nu se află aici. Mai mult senzații: plăcute sau neplăcute.

Sentimentele se pot împărți și în cinci categorii:

      1. Plăcere fizică, sau
      2. Plăcere mentală.

Un sentiment de bunăstare mentală sau fizică.

      1. Sentimentul dintre cele două,
      2. Nefericirea mentală, și
      3. Durerea fizică.

Deci este împărțit la cinci. Ceea ce este important la sentimente, și despre asta vom vorbi mai târziu, este că ele nu se opresc niciodată. În minte există aceste sentimente tot timpul. Întotdeauna avem sentimente, chiar și în timpul somnului sau inconștient. Dacă ne uităm la acest flux al minții care curge de la clipă la alta – tot timpul există un fel de sentiment.

Sentimentul nu se oprește niciodată, este etern. Chiar și atunci când murim, ne vom simți într-o stare intermediară.

3. Discernământul

Al treilea agregat se numește:

Dushe

Dushe este abilitatea de a discerne sau de a distinge între lucruri:

– Alb – negru
– Lung – scurt
– Plăcut – neplăcut.

Abilitatea cognitivă de a distinge lucruri.

Dacă vă mai amintiți, am vorbit mai înainte despre încetarea care este încă reversibilă. Maestrul Shantideva a spus că omul poate ajunge la un nivel foarte înalt de meditație unde abilitatea lui de a discerne încetează.

El va fi la un nivel de gândire care nu mai este conceptuală și atunci el nu va mai discerne, în timpul meditației. După ce iese din meditație, discernământul revine. Este ca și când afecțiunile sale mentale vizibile au încetat, dar ele revin până nu va percepe vacuitatea.

4. Agregatul factorilor mentali

Duje

Duje este tradus alți factori, sau factori mentali. Ei sunt factorii care nu sunt incluși în agregatele doi, trei și cinci.

În „Abhidharma Kosha” sunt dați „patruzeci și patru de factori mentali” precum:

– Furia,
– Gelozia,
– Credința,
– Capacitatea mentală de a mișca mintea,
– Capacitatea de concentrare,
– Capacitatea de a-ți exercita voința,
– Conceptele, abilitatea de a conceptualiza,
– A gândi conceptul „eu”

Agregatul patru include celelalte 44 de funcții mentale secundare, pe lângă sentimente și discernământ.

5. Agregatul conștienței sau al conștiinței

Namshe

Namshe înseamnă conștiință sau conștiență – faptul de a fi conștient.

Acest lucru nu se oprește niciodată, chiar și atunci când cineva este knock-out.

Suntem mereu conștienți într-un fel sau altul. Tot ceea ce este în minte, este cufundat în conștiință.

 

De ce sentimentele și capacitatea de a discerne și-au primit propriul agregat? 

Cele cinci agregate acoperă tot ceea ce este într-o persoană, conform „Abhidharmei Kosha”. După cum am văzut: agregatul patru include mulți factori mentali, dar cum rămâne cu sentimentele și capacitatea de a discerne? Sunt și ei factori mentali? Cu siguranță sunt factori mentali.

Ele au primit un loc special, și există un motiv foarte important pentru asta. Buddha le-a rezervat un loc special pentru că:

  1. Ele sunt rădăcina tuturor conflictelor din lume,
  2. Ele sunt sursa samsarei, sunt cauza tuturor vieților suferinde
  3. Și datorită legăturii cu succesiunea agregatelor.

Există un verset aici care descrie acest lucru și este luat din Abhidharma Kosha.


tsupay tsawar gyurwa dang
korway gyu chir rim gyuy chir
semjung nam le tsorwa dang
dushe lok shik pungpor shak

Dintre toți factorii mentali,
Sentimentele și discernământul
Au fost puse deoparte ca agregate separate,
Pentru că ele sunt rădăcina oricărei dispute,
Cauza vieții ciclice și datorită ordinii lor.

Sentimentele și discriminarea, în forma lor impură, sunt cauza principală a tuturor luptelor din lume.

Sentimentul spune „îmi place asta sau nu-mi place asta” sau „asta mă face să mă simt bine și asta mă face să mă simt rău”. Atunci ne luptăm pentru a obține ceea ce ne place și evităm ceea ce nu ne place, chiar dacă asta înseamnă să-i rănești pe alții. Fiecare conflict care a existat vreodată provine din acest lucru.

Discriminarea spune „ăsta este al meu și ăsta este al lor“. Aceasta este țara mea, religia, pământul, banii etc. și asta este a lor. Iar acest lucru creează conflicte.

Deci,

– îmi place sau nu-mi place– mă determină să fac lucruri: să le obțin sau să scap de ele
– Am capacitatea de a discerne– care definește ce este „al meu” și „al tău” și acest lucru creează dispute, conflicte.

Aceste două agregate sunt cauza lumii suferinței; ele ne instigă să-i rănim pe alții și să acumulăm karma negativă, ceea ce are ca rezultat perpetuarea suferinței noastre viitoare.

Cele cinci grămezi sunt în ordinea subtilității, de la cea mai grosieră (corpul) la cea mai subtilă (conștiința).

– Corpul este primul.
– Sentimentele vin după aceea, deoarece depind de corp.
– Discernământul este un gând grosier: bine – rău, etc.
– Alte funcții mentale sunt mai subtile, dar care încă implică gândirea.
– Conștiința este cea mai subtilă și aproape că nu o observi.

Purificarea agregatelor

Unei persoane care a înțeles vacuitatea, agregatele 2 și 3 (sentimentele și discernământul) nu-i mai cauzează probleme. Și Buddha le are pe acestea două, dar ele sunt într-o formă pură.

Pentru a opri suferința din viața noastră, trebuie să învățăm cum să ne purificăm agregatele și, în special, să ne purificăm sentimentele. Să ne purificăm sentimentul pe care îl simțim când vine cineva și țipă la noi, pentru că atunci nu vom mai reacționa într-un mod care să ne perpetueze suferința.

Deci, înțelegerea vacuității sentimentelor are impact imediat asupra fericirii noastre, chiar mâine. Dacă începem să practicăm, ne va afecta imediat viața.

Trebuie să înțelegem că scopul acestui studiu nu este de a învăța cum să facem față lucrurilor dificile. Da, învățăm cum să nu ne mai enervăm pe șef când țipă la noi – dar asta va veni odată cu practica. Scopul este ca șeful să nu mai pară supărat sau poate să nu mai avem șefi deloc. Sunt oameni care nu mai au șefi.

Scopul nostru este de a ne purifica lumea, de a ne transforma lumea, și nu să învățăm cum să facem față unei lumi defecte. Scopul este de a crea o lume ca un paradis.

 

Patru tipuri de conștientizare profundă 

Vom vorbi despre cele patru tipuri de conștientizare profundă.

Când ne referim la conștientizare profundă, ne referim de fapt la înțelegerea vacuității a patru lucru lucruri.

În Sutra Inimii scrie: „Trebuie să percepi vacuitatea celor cinci agregate”. Așa că vom detalia puțin cum se face.

Drenpa Nyershak Shi

Shi              – patru,
Drenpa     – reamintirea, aici îl vom traduce drept conștientizare,
Nyershak – profund,  dar sensul literal este a pune aproape.

Adică, a pune conștientizarea aproape de ceva, iar acestea sunt cele patru conștientizări profunde.

Care sunt cele patru lucruri?

      1. Conștientizarea profundă a corpului tău.

Lu

Lu înseamnă corp.

Corpul lui Buddha este Ku, noi avem Lu.

Conștientizarea profundă a corpului, în tibetană va fi:

lu drenpa nyershak

 

      1. Conștientizarea profundă a sentimentelor și emoțiilor

tsorwa drenpa nyershak

Tsorwa – sentimente

      1. Conștientizarea profundă a minții

A treia conștientizare este Sem:

Sem

Sem – minte.

sem drenpa nyershak

Adică, conștientizarea profundă a minții.

      1. Conștientizarea profundă a fenomenelor

A patra conștientizare este Chö.

Chö

Chö înseamnă Dharma, dar și lucruri, fenomene, obiecte.

Adică, conștientizarea profundă a fenomenelor.

Deci, cele patru conștientizări profunde sunt:

      1. Conștientizare profundă a corpului,
      2. Conștientizare profundă a sentimentelor,
      3. Conștientizarea profundă a minții,
      4. Conștientizarea profundă a lucrurilor, a obiectelor minții.

Dintre acestea patru, care credeți că este cel mai important? Numărul doi este cel mai important. Pentru că el ne complică viața: plăcut sau neplăcut -reacționez, și îmi creez necazuri. Pentru că tot timpul există sentimente care aleargă în noi și tot timpul reacționăm fără să înțelegem aceste sentimente, fără să înțelegem ce se întâmplă.

 

A. Conștientizarea profundă a corpului

Am discutat puțin despre vacuitatea corpului, a părților lui? Acest lucru v-a dat o direcție despre cum să faceți meditația asupra corpului. Puteți sta și medita, trecând prin părțile corpului și să căutați unde este corpul vostru, să vedeți vacuitatea corpului.

 

Trei aspecte în meditația asupra vacuității corpului

Există trei aspecte atunci când vorbim despre vacuitatea corpului, în conștientizarea profundă a corpului:

i. Lipsa naturii proprii a corpului și a părților sale

Primul aspect:

chachen lu dang chashe yenlak rangshin mepar tenla appa

Chachen      – întregul, adică cel care are părți,
Lu                  – corp,
Dang             – și,
Chashe         – părți,
Yenlak          – componente. Ele includ membrele, toate firele de păr și genele etc.
Rangshin     – natura de sine,
Mepar           – lipsă,
Tenla appa – a decide sau înțelegere clară.

A decide că întregul corp și părțile și componentele sale nu au nicio natură proprie de sine.

Acesta este primul aspect al conștientizării profunde a corpului. Aceasta este înțelegerea că întregul corp și părțile sale sunt lipsite de orice natură proprie de sine. Capul nu este un cap de la sine; păduchii care trăiesc în cap, capul este pentru ei o pădure deasă de copaci și pământ gustos printre ei. Capul nu este un cap de la sine, mâinile nu sunt mâini de la sine, toate acestea sunt proiecții karmice. Iar când karma se schimbă, corpul nu va mai fi ceva care se uzează și îmbătrânește. Deci, acesta este primul aspect.

ii. Nu are rost să te atașezi de corp pentru că este exact ca un vis.

Al doilea aspect:

de na lu milam tabu la chakpa mirikpa

De na    – prin urmare,
Lu           – corp,
Milam   – un vis,
Tabu      – ca,
La            – spre,
Chakpa  – atașament,
Mirikpa – este greșit.

Prin urmare, este greșit să simți atașament față de corp pentru că este exact ca un vis, nu are existență proprie de sine.

Acest corp pe care îl protejez să nu se rănească – nici măcar nu are existență proprie, este ca un vis. Dacă nu a-și fi proiectat un corp care se deteriorează, el nu ar putea fi rănit. Înainte de a da vina pe alții că m-au rănit, trebuie să înțeleg că am proiectat un corp care poate fi ușor rănit. I-am proiectat și pe cei care mă rănesc, datorită karmei mele. Cum îmi va determina comportamentul în urma acestei conștientizări?

Dacă înțeleg asta

      1. Nu-i mai rănesc pe ceilalți,
      2. Îi voi proteja pe ce ceilalți, voi avea grijă de ceilalți.

Corpul meu a fost creat să fie vulnerabil datorită a ceea ce am făcut în trecut.

Este important să înțelegem că asta nu înseamnă să nu ne protejăm corpul atunci când este atacat.

Chiar și Buddha a făcut asta când au venit să-l atace – dar motivația lui a fost compasiunea față de agresor, pentru a-l împiedica să acumuleze karma negativă. Și dacă va veni momentul să vă apărați – este important să faceți asta fără furie sau ură, ci mai degrabă din compasiune. Dacă veți face asta – nu veți acumula karma negativă.

Și dacă vin alții să mă atace, trebuie să-mi păstrez inima deschisă, să nu am ură, să nu am resentimente față de ei și să nu-i judec. Ei sunt proiecția mea, nu există acolo de la sine. Dacă reușesc să rămân cu iubire în situații dificile, îi voi transforma. Ei vor dispărea în cele din urmă.

iii. Concluzia: Omul însuși nu are natură proprie

Al treilea aspect:

de gangsak kyang rangshin mepar druppa

De              – din acest motiv,
Gangsak  – o persoană
Kyang       – de asemenea,
Rangshin – natură de sine,
Mepar       – nu are,
Druppa    – dovedește.

Al treilea aspect al conștientizării profunde a corpului, înseamnă că pașii unu și doi dovedesc că nici „eu” – sau mai general, omul – nu am natură de sine.

Deci,

      • Primul aspect este conștientizarea că, corpul însuși și părțile sale sunt lipsite de orice natură proprie.
      • Al doilea aspect al conștientizării profunde – estegreșit să simți atașament față de corp pentru că este exact ca un vis
      • Și asta înseamnă că nici eu nu am existență de sine.

Conștientizarea profundă a sentimentelor ( vor fi în a doua parte a lecției)

Iar pe tema sentimentelor sau emoțiilor – ne vom uita la vacuitatea lui Tsorwa, din mai multe aspecte. Vom vorbi despre faptul că:

      1. Sentimentul în sine nu are o natură proprie,
      2. Cauzele sentimentelor noastre nu au o natură proprie.
      3. Obiectul pe care se concentrează sentimentele nu are natură proprie,
      4. Mintea care a simte sentimentul, de asemenea, nu are o natură proprie.

Deci patru aspecte:

      • Sentimentulîn sine este gol,
      • Cauzasa este goală,
      • Obiectul său este gol, și
      • Subiectulcare simte senzația este și el gol.

Vine șeful furios și țipă:

      • De unde vine șeful? Acesta este obiectul, este un aspect al conștientizării profunde;
      • De unde îmi apare sentimentul? Ce mi-a cauzat sentimentul ca reacție la acest șef?Acesta este un al doilea aspect;
      • De unde vin părțile mele care experimentează acest șef? Urechile mele care aud țipetele, ochii care văd fața distorsionată, de unde au venit?
      • De unde vine proiecția acestui lucru care este supărat? De unde vine sentimentul în sine? De unde mintea care o percepe în acest fel? De unde vine vulnerabilitatea mea?

Abilitatea de a vedea vacuitatea acestora și de a le lega de karma este  eliberatoare.

 

Diferența dintre emoție și sentiment:
O emoție este un răspuns biologic, specific neuronal, care declanșează o serie de reacții chimice care modifică modul în care ne simțim. Emoțiile sunt modul în care corpul nostru răspunde la stimuli, fie că sunt tactile, auditive, vizuale, olfactive sau gustative. Exemple de emoții : bucurie, tristețe, frică.

Un sentiment este o experiență mentală care apare din interpretarea stării în care se află corpul nostru . Aceste experiențe apar pe măsură ce creierul procesează emoții. Exemple: iubire, fericire, ură.

 

Diferența între sentiment și emoție:

      • Emoțiile sunt mai puțin durabile decât sentimentele, dar emoțiile sunt mai intense decât sentimentele.
      • Rezultatul unui set de emoții este nașterea unui sentiment.
      • Emoțiile sunt reacții psihofiziologice la stimulii externi. În timp ce sentimentele sunt evaluări conștiente ale emoțiilor noastre.
      • Emoțiile sunt reacții organice, în timp ce sentimentele sunt reacții mentale.
      • Emoțiile apar atunci când se încearcă interpretarea stimulilor externi. Sentimentele apar atunci când încercăm să interpretăm emoțiile.
      • Emoțiile au o durată scurtă; între timp, sentimentele durează mai mult.
      • Emoțiile sunt generate în absența sentimentelor, în timp ce sentimentele necesită o emoție pentru a procesa informațiile.
      • Emoțiile depind de interpretarea senzorială (utilizarea celor cinci simțuri). Emoțiile depind de experiențele anterioare și de modul în care individul interpretează realitatea.