Principalele idei ale budismului, partea I
O trecere în revistă a marilor cărți clasice ale budismului, partea I
Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael,
traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli
Lecția 9
Trecem acum la cursul 5, despre karma. Nu vom acoperi tot cursul, ci vom face doar o prezentare generală a cursului.
Despre importanța studierii karmei
În toate aceste cursuri m-ați auzit vorbind mult despre karmă și vacuitate. De fapt, în budism există multă învățătură despre karmă și despre vacuitate. În această împletire dintre învățăturile despre karmă și vacuitate – se află toată puterea.
Ea vine prin linia lui Je Tsongkapa și rar o întâlnim în lume.
Cea mai importantă carte despre karmă se numește „Abhidharma Kosha”. Nu este singura sursă pentru acest curs, cursul 5 se bazează și pe alte texte.
În lumea occidentală, lumea nu știe prea multe despre karmă – dar în Orient toată lumea vorbește despre „karma, karma”. Asta nu înseamnă că ei știu să trăiască mai bine pentru că cunosc cuvântul karma. Trebuie să înțelegem ce este karma. Fără să înțelegi de unde provine karma noastră și ce putem face cu acea cunoaștere, e ca și cum ai spune „coincidență”. Nu ajută la nimic.
Este foarte, foarte important să învățăm despre karmă. Este important să înțelegem corelațiile diferite dintre acțiunile noastre și efectele lor, în domeniul managementului, al afacerilor, al familiei, al relațiilor de cuplu, al sănătății, în orice domeniu. Ca să înțelegem cum funcționează karma și să devenim maeștrii ai karmei, acest lucru ia mult timp.
Întrebarea este de ce trebuie să studiem karma?
1.În primul rând, pentru că noi, cei din vest, suntem logici și avem nevoie să cunoaștem cauzele, să înțelegem bine cum funcționează karma și legile ei și atunci vom primi toate răspunsurile la întrebările pe care le avem.
2.În al doilea rând – cel mai important lucru de care avem nevoie este să ne folosim de karma. Dacă karma este cauza tuturor lucrurilor, atunci trebuie să înțelegem cum funcționează pentru a o putea folosi. Pentru că numai noi ne putem schimba lumea. Lumea noastră este creată de karma pe care o avem.
Abhidharma Kosa
Vom începe cu cartea:
Chu ngunpa dzu
Sanscrită: Abhi Dharma Kosha
Tibetană: NGUNPA CHU DZU
Română: până la lucru existent tezaur/comoară
Cel mai înalt lucru existent în sistemul Hinayana este Nirvana, deci aici se referă la apropierea de Nirvana.
Lama Dvora povestește: „Odată eram la Diamond Mountain și au venit două fete foarte drăguțe din Taiwan pentru un semestru de studii ca oaspete. Una dintre ele se numea Kosha. Am întrebat-o: „Kosha este un nume chinezesc?” Ea a răspuns: „Nu, nu, nu, I-am primit de la un profesor de Dharma”. Această fată era mereu veselă, râdea tot timpul, era mereu fericită, una dintre cele mai vesele persoane pe care le-am întâlnit, pur și simplu radia de fericire. Ce făcea ea? Lucra într-un birou pe care un om de afaceri îl înființase, iar în acest birou se tipăreau carnețele, pe care le distribuiau și se duceau să-i învețe și pe alții despre ele. Asta făcea ea, și cineva o plătea pentru asta.
Ea mergea peste tot și preda. Oamenii completau în carnețele de patru ori pe zi doar despre recunoștință în diferite domenii. Așadar, ei îi învățau pe oameni să-și dezvolte recunoștința, iar asta le aducea multă bucurie. Această fată era bucuria întruchipată, era pur și simplu incredibilă. Îi iubea pe toți, se conecta cu toți, era o persoană fericită. Așadar, karma funcționează.”
Cuvântul Dharma vine din sanscrită și vine de la rădăcina dhr – ce înseamnă a deține – aceasta este învățătura lui Buddha, cel care deține înțelepciunea. Același cuvânt este folosit în sanscrită și ca „fenomen” sau „lucru existent”
Deci, ceva care deține natura sa este Dharma. Altfel spus, în contextul nostru: învățătura Dharma ne ține să nu cădem într-o existență plină de suferință, deci aceasta este Dharma.
Care este Dharma cea mai înaltă? Dharma cea mai înaltă este Nirvana sau Iluminarea lui Buddha, în funcție de calea pe care o practicăm. Deci, este un tezaur de înțelepciune care ne duce la cea mai înaltă Dharma.
Abhidharma, în limba română am tradus-o: „Tezaurul înaltei înțelepciuni”, deși cuvântul „înțelepciune” nu apare nicăieri aici, dar este ceva care ne conduce spre înalta înțelepciune.
Deci, care este calea care ne conduce la iluminare?
Ne-am învârtit de nenumărate ori prin samsara, ne-am dezvoltat aversiunea față de samsara, am început să învățăm, am început să medităm, am început să servim învățătorii, să servim Dharma, să acumulăm binefaceri.
–Vine momentul Căii perceperii, în care percepem direct vacuitatea și acest lucru ne ridică pe calea ieșirii din samsara. În tibetană, se numește:
Tong lam
–După Tong Lam vine Calea practicii – Gom Lam
Gom lam
–Și apoi, dacă practicăm suficient, duce la rezultatul final numit
Milob lam
Mi – nu
Lob – a învăța,
Lam – cale.
Milob lam înseamnă nimic nu mai este de învățat sau sfârșitul învățării. Ați ajuns la iluminare.
Deci, Abhidharma este cunoașterea și înțelepciunea din aceste ultime trei căi, care duc la iluminare. Ea este înțelepciunea pură, sublimă, împreună cu ceea ce o însoțește.
Ce o însoțește?
–Învățarea. Nu putem ajunge acolo fără să învățăm.
–Antrenamentul în meditație și așa mai departe.
Deci, Abhidharma este înțelepciunea împreună cu ceea ce o însoțește.
Textul principal al Abhidharmei este „Abhidharma Kosha”. Există și alte texte, dar se spune că „Abhidharma Kosha” conține și restul textelor.
„Abhidharma Kosha” a fost scrisă de Maestrul Vasubandhu . Maestrul Vasubandhu a luat toate cele șapte comori sau „Cele șapte mari cărți” și le-a compilat în Abhidharma Kosha. Se pare că au existat șapte cărți care au circulat în lume, după ce Buddha a părăsit lumea și până la „Abhidharma Kosa” (aproximativ 353 e.n.), deci trecuseră aproximativ opt sute de ani. În această perioadă au fost scrise texte bazate pe învățăturile lui Buddha. Maestrul Vasubandhu a organizat toate aceste cunoștințe și le-a inclus în „Abhidharma Kosha”.
Lopun Yiknyen
Aceasta este traducerea din sanscrită în tibetană a numelui Maestrului Vasubandhu.
Lopun înseamnă maestru, profesor.
Iar Yiknyen înseamnă Vasubandhu. Vasubandhu este fratele vitreg a lui Asanga. Amândoi au scris o mare parte din cele mai importante scrieri budiste.
„Abhidharma Kosha” este o carte veche scrisă într-un stil foarte laconic. Este una dintre cele mai dificile cărți de tradus. Este scrisă în cod, pentru oameni care știu despre ce este vorba, pentru a fi ușor de învățat pe de rost.
Comentariul pe care îl vom folosi
Comentariul pe care îl vom folosi se numește:
Dzutik tarlam selje
Tar vine din cuvântul tibetan Tarpa ceea ce înseamnă libertate, Moksha în sanscrită,
Lam – cale
Tarlam – calea spre libertate
Sel – a clarifica
Je – a face
Selje înseamnă a face clar sau a arunca (o) lumină (asupra unei chestiuni) sau a lămuri, a clarifica (o problemă) sau a ilumina.
Tarlam selje înseamnă Iluminarea căii spre libertate.
Primul cuvânt este Dzu, același Dzu care era în numele „Abhidharma Kosha”, care înseamnă tezaur. Deci, când se scrie Dzu, se referă la Iluminarea căii spre libertate adică „Abhidharma Kosa”. Ei spun pe scurt Dzu, care înseamnă „Abhidharma Kosa” în mănăstiri.
Tik, pentru cei care cunosc tibetana este scris invers, ceea ce denotă că de fapt este un cuvânt sanscrit. Când se scrie din sanscrită în tibetană, se inversează literele.
Tik – este prescurtarea cuvântului Tika, iar Tika înseamnă comentariu în sanscrită.
În limba română am spune „Iluminarea căii către libertate, comentariu asupra Abhidharmei Kosha”.
Cine a scris acest comentariu?
Gyalwa Gendun Drup
Gyelwa înseamnă învingător sau rege.
În sanscrită se spune Jina, și acesta este numele lui Buddha – învingătorul, pentru că și-a învins afecțiunile mentale
Titlul Gyalwa este atribuit lui Dalai Lama. Numele Dalai Lama este adesea asociat cu acest titlu.
Gendun Drup (1391-1474) a fost primul Dalai Lama. El a fost elevul lui Je Tsongkapa. El a ajuns târziu la Je Tsongkapa. Je Tsongkapa era deja în vârstă, dar cu toate acestea el a fost profesorul Gyalwa Gendun Drup. Deci, Gyalwa Gendun Drup este cel care a scris comentariul pe care îl folosim.
Patru cerințe ale unei cărți budiste
Vom vorbi în continuare puțin despre calitățile pe care le are această carte în particular și o carte budistă bună în general.
1.Subiectul potrivit
Subiectul trebuie să fie semnificativ. De exemplu, subiectul Abhidharmei este înțelepciunea care înțelege obiectele pure și impure. Un subiect care este foarte important pentru noi pe calea spre iluminare. Dacă știm ce este pur și putem să ne conectăm la partea pură, atunci vom putea să progresăm.
2.Scopul
Scopul trebuie să fie important. Orice carte are sau nu are un obiectiv. Dacă luăm romanele sau programele de la televizor, de cele mai multe ori n-au niciun scop, și sunt doar un mod de a ne pierde timpul nostru prețios și nu progresăm. Timpul este ca o clepsidră cu nisip. Nisipul cade și nu se mai întoarce în sus.
Cartea trebuie să aibă obiective care să ne avanseze pe calea spre iluminare. Scopul Abhidharmei este de a planta semințele înțelepciunii, semințele înțelegerii pentru a putea discerne intre pur și impur, între lumea suferindă si lumea iluminată și, în special înțelepciunea lipsei de sine. Aceasta este înțelepciunea transmisă de Lordul Buddha, este înțelepciunea care ne ajută să progresăm pe calea spre iluminare.
3.Scopul final/suprem
A treia cerință este scopul final sau ultima destinație. Scopul nostru final este să ajungem la Nirvana. De fapt, de aceea ne trezim dimineața. Sperăm ca toată suferința să înceteze și să ajungem la fericirea supremă.
4.Relația
A patra cerință este să existe o relație între primele trei cerințe.
Deci, prima relație – conținutul cărții trebuie să fie legat de subiectul cărții. Uneori există cărți care par să aibă un subiect, dar conținutul este împrăștiat. În același sens, conținutul cărții contribuie la atingerea scopului.
Mai înainte am spus că scopul cărții „Abhidharma Kosha” este să ne învețe înțelepciunea, deci conținutul ei ne învață despre lucrurile pure și impure, care într-adevăr contribuie la dezvoltarea înțelepciunii noastre. Deci această legătură există.
O altă relație trebuie să fie între scopul cărții și scopul final/suprem. Am spus că scopul suprem este atingerea Nirvanei, atunci scopul specific al cărții trebuie să ne avanseze spre scopul suprem. Adică, dacă studiem înțelepciunea lipsei de sine, asta ne direcționează cu adevărat spre calea Nirvanei. Este de fapt o formă de vacuitate; scopul este să înțelegem vacuitatea și apoi să ajungem de a o percepe direct.
Deci, dacă cartea îndeplinește aceste patru cerințe, merită să o citim. Dacă nu, este păcat de fiecare minut pe care îl petrecem cu ea, pentru că nu avem ce câștiga de pe urma ei.
Comentatorul nostru, Gyelwa Gendun Drup ne spune că viața noastră este atât de rară și scurtă, încât orice carte pe care o vom citi va trebui să merite timpul pe care-l investim. Orice clipă prețioasă pe care o trăim se scurge repede. Sănătatea, judecata noastră clară, contactul cu Dharma și cu profesorii care transmit Dharma vor trece într-o clipă. De aceea este atât de important să ne investim timpul în studii semnificative, a căror scop este eliminarea suferinței noastre și a celorlalți precum și progresul nostru spre iluminare. Comentatorul nostru, care a practicat mult meditația, și în special meditația asupra morții, și-a dezvoltat înțelepciunea, renunțarea, bodhicitta, compasiunea profundă pentru noi toți ne spune: „Timpul vostru este atât de scurt, de prețios și de rar. Folosiți-vă de timpul pe care îl aveți în activități esențiale care să vă scoată din suferință , și care să vă conducă spre iluminare.
Toate lumile sunt create de karma
Cea mai faimoasă frază din „Abhidarma Kosha” este:
Le le jikten natsok kye
Le – karma
Al doilea Le înseamnă din
Jikten – lume
Jik înseamnă ceva care se degradează
Ten – bază
Cu alte cuvinte o bază care se degradează – este lumea.
Natsok – varietate, diversitate
Kye – a se naște
Diversitatea lumilor se naște din karmă.
Subiectul legat de karmă apare în capitolul patru din „Abhidharma Kosha”.
Capitolul trei, prezintă tot felul de lumi, planete și despre cum încep și cum se sfârșesc lumile. Cosmologia lumii.
După aceea se trece la capitolul patru. În capitolul patru, după ce au fost prezentate toate lumile, autorul spune: „De unde vin toate aceste lumi? De unde vine diversitatea acestor lumi?” El spune: „Toate lumile vin din karmă”. Karma înseamnă fapte.
Deci, toate aceste lumi vin din faptele pe care le facem. Noi suntem cei care ne creăm lumea prin faptele noastre.
Fiecare faptă plantează semințe, iar când ele rodesc avem experiențe, care includ totul, de la cele mai mici detalii din viața noastră până la lumea în care existăm.
Definiția karmei
Sempa
Sem înseamnă minte.
Sempa înseamnă mișcarea minții. Ce înseamnă mișcarea minții? Înseamnă gândul.
De fiecare dată când ceva ne trece prin minte, se creează karma.
Câte gânduri sunt? Șaizeci și cinci într-o singură pocnitură de degete. Deci fiecare gând este karmă. Și datorită legilor karmei, rezultatul poate fi mai mare. Fiecare gând al nostru poate duce la rezultate enorme după un timp.
Buddha a spus că în primul rând, trebuie să ne oprim gândurile rele pe care le avem și să nu mai permitem altora să vină. Și în al doilea rând să ne cultivăm gânduri bune. Dacă rezolvăm problema cu gândurile, atunci faptele și vorbele se vor rezolva de la sine. Asta este toată munca noastră.
Pe scurt:
- Gândurile negative care există – să le eliminăm
- Gândurile negative care încă nu există – să nu le mai lăsăm să apară
- Gândurile pozitive care există – să le cultivăm, și
- Gândurile pozitive care încă nu există – să le generăm.
Acum vom extinde definiția karmei. Dacă am spus înainte – karma este doar o mișcare a minții, acum spunem – karma este o mișcare a minții și consecințele ei, adică vorbele sau faptele care decurg din ea.
Ce este karma?
Următoarea frază în limba tibetană definește noțiunea karmei:
De ni sempa dang de je
Karma este mișcarea minții (sau gândul) şi consecințele ei.
Tot ceea ce spunem și facem este determinat în primul rând de gând. Deci karma este mișcarea minții sau gândul şi tot ce pune acesta în mișcare în fapte şi vorbe.
Lumile sunt create de mișcarea gândului. Fiecare mișcare a gândului pe care o avem în minte lasă o amprentă, creează karma. Și asta este destul de înfricoșător, deoarece fiecare gând pe care îl avem, chiar și o fărâmă de gând, creează karmă, iar apoi ea creează lumea noastră exterioară, experiența noastră. Ceea ce înseamnă că nu putem fugi de karmă.
Nu ne putem ascunde de doamna Karmă. Pentru că karma suntem noi, o purtăm cu noi, este ceea ce suntem. Nu există cineva care să decidă „a venit timpul să suporți această pedeapsă”.
Adesea auzim „după faptă și răsplată“. Dar nu există nimeni care să ne pedepsească sau să ne răsplătească. Eu sunt acela, nu există cineva din exterior.
Expresia „după faptă și răsplată” înseamnă că o acțiune (fapta) va fi urmată de o consecință (răsplata), fie că este pozitivă sau negativă, sugerând că orice faptă va fi răsplătită sau pedepsită la un moment dat.
Și această lege funcționează întotdeauna, ca și forța gravitațională. Dacă karma a fost plantată, ea va avea un rezultat, cu excepția cazului în care învăț să o purific.
Karma comunicării şi a necomunicării
Școala Abhidharma vorbește despre karma comunicării și a necomunicării.
- Karma comunicării. De exemplu, vedem pe cineva care stă în genunchi, cu palmele împreunate de rugăciune și murmură ceva. Concluzia pe care o tragem este că acesta se roagă. Deci poziția corpului și a vorbirii lui ne comunică o anume stare. Deci karma comunicării înseamnă tragerea unor concluzii referitor la intenția celui care face ceva după poziția corpului și a vorbirii lui.
- Karma care nu comunică sau a necomunicării este un fel de aură pe care o avem și care reflectă karma noastră, iar dacă karma se schimbă, atunci și aura se schimbă puțin. Este ceva specific acestei școli și nu există în alte școli. Pe scurt, ea spune despre karmă că nu este doar mentală.
Toate celelalte școli din budism nu sunt de acord cu acest lucru și spun despre karmă că este doar mentală.
Școala folosește acest lucru în special în ceea ce privește jurămintele. Aceasta este cea mai importantă aplicare a acestor concepte – a karmei comunicării și necomunicării.
De exemplu, cineva își ia anumite jurăminte, aceasta fiind karma comunicării: omul îngenunchează și jură. Deci, există poziția corpului și a vorbirii. În urma acestui fapt, școala Abhidharma Kosha spune că se formează o aură în jurul lui şi că această aură va rămâne cu el atâta timp cât își păstrează jurămintele, atâta timp cât este sub influența lor.
În momentul în care acesta va renunța la jurăminte – aura va dispărea. Aura nu este materie și nu se poate vedea
Alte școli nu acordă importanță aspectului fizic, dar nici nu neagă faptul că mintea noastră este impregnată de conștientizări. Așadar, ele descriu acest lucru altfel, nu din punct de vedere fizic.
Karma bună și karma rea
Ce este karma bună și ce este karma rea?
Vă voi pune o serie de întrebări:
Karma este bună pentru că cineva a spus că este bună? Nu.
Karma este bună pentru că Lordul Buddha a spus că este bună? Nu.
Karma este bună pentru că Dumnezeu a spus că este bună? Nu.
Karma este rea pentru că rănește pe cineva? Răspunsul este – nu neapărat. Șansele sunt că da, dar este puțin mai complicat .
Ce este karma rea și ce este karma bună? Karma bună sau rea este determinată de „noi”.
Karma este bună dacă îmi aduce fericire, iar karma este rea dacă îmi aduce suferință.
Karma este bună nu numai dacă îmi aduce fericirea, ci și dacă mă duce la Nirvana, la Iluminare.
A răni pe cineva este karma rea? Ceea ce decide este – ce se va întâmpla cu mine?
Se spune despre Buddha, că într-o viață anterioară, era deja foarte avansat și era căpitanul unei nave, iar cineva de pe acea navă a decis să-i omoare pe toți ceilalți și să le ia bunurile, iar Buddha, din compasiune pentru acel om, l-a ucis.
Aici avem un exemplu al cuiva care rănește o altă persoană, și totuși spunem că a fost o karmă foarte bună pentru Buddha, deoarece a scurtat timpul necesar acelei persoane de a ajunge la iluminare cu o sută de mii de vieți.
Acest lucru este valabil doar pentru cei care sunt foarte avansați și sunt capabili să vadă direct trecutul și viitorul altora și care au mare compasiune – astfel încât să acționeze pentru binele altora.
Dacă nu aveți încă aceste abilități, de a citi gândurile, de a vedea trecutul și viitorul, să nu faceți asta.
Cât timp ia karmei să rodească?
- karma poate rodi în viața actuală,
- karma poare rodi imediat în viața următoare și,
- karma poate rodi cu mult mai târziu.
Care este scopul nostru?
Scopul nostru este să producem karmă bună și puternică care să rodească în viața actuală, ca să ne finalizăm calea de data asta.
Karma care stă la rând să rodească, putem asemăna cu avioanele care stau la rând să decoleze. Și se întâmplă ca turnul de control să dea prioritate altui avion să decoleze înaintea tuturor.
Deci, de ce o anume karmă va fi împinsă înaintea altora? Pentru că este mai puternică.
Deci, ceea ce vrem este să producem karmă bună și puternică, astfel încât să nu mai trebuiască să le experimentăm pe cele rele și, odată ajunși la iluminare, ele nu vor mai rodi.
Ce înseamnă rodirea karmei? Karma trece din subconștient în conștient și ea ne va determină mintea în acel moment, ceea ce experimentăm în acel moment. Deci, dacă ea este încă în subconștient, atunci vrem să ajungem la iluminare înainte ca ea să rodească și să ne determine suferința.
Dobândirea controlului asupra karmei
Cu toții purtăm în noi miliarde și miliarde de semințe karmice acumulate în viețile anterioare, în care am fost și prădători și ucigași, dar și lucruri frumoase. Și orice necaz sau dezastru care ni se întâmplă este atunci când una dintre aceste semințe rodesc, și pe care n-am reușit să o purificăm. Și dacă nu se întâmplă în această viață, suferința va fi cu mult mai grea dacă va rodi atunci când vom cădea într-o existență inferioară.
Înțelepciunea acestor învățături este să determinăm karma dorită să se manifeste în această viață și s-o împiedicăm pe cea nedorită să se mai manifeste în această viață.
De exemplu, dacă luăm actul de a omorî.
–Omorul determină căderea în infern imediat în viața următoare, mai ales dacă ne omorâm părinții. Indiferent de cât de bine ne vom comporta după aceea, vom fi forțați să ne renaștem în infern.
–Rezultatul poate să se manifeste mai târziu dacă nu este vorba de uciderea părinților, adică a unei persoane mai puțin importante în viața noastră. Această manifestare va veni, dar mai târziu.
–De asemenea, dacă ne vom renaște ca ființe umane, karma omorului poate determina ca această viață să fie sângeroasă, violentă, sau să avem probleme de sănătate.
Deci, este foarte important să devenim arhitecți ai karmei, maeștrii ai karmei.
Tantra care permite atingerea iluminării pe parcursul unei singure vieți, se bazează pe cunoașterea profundă a maeștrilor despre cum să o elaboreze.
Dacă acționăm din înțelegere profundă și cu mult devotament, atunci rezultatele vor apărea în această viață. Aceasta este baza tantrei.
Factorii care influențează manifestarea karmei
Dacă dorim să intensificăm karma, trebuie să cunoaștem factorii care o influențează.
1.Motivația
Motivația este cel mai important factor în karma. Cel mai important lucru este cu ce motivație facem ceea ce facem și cât de puternică este.
Karma de a arunca un bănuț cerșetorului de pe stradă și apoi să ne vedem de treburile noastre fără să ne gândim prea mult la asta, este slabă.
Dar dacă dăruim ceva cu multă iubire și intenția noastră este cum să o facem bine și să facem asta în flux, această motivație intensifică karma. Ea este cel mai important lucru.
Pentru ca tantra să aibă succes, nu este suficient să facem fapta, ci trebuie să fie impregnată de o intenție foarte profundă, de o motivație extraordinară de a atinge iluminarea în această viață.
2.Obiectul acțiunii
Al doilea factor – față de cine facem karma. Persoana trebuie să fie un obiect puternic. Și ce este un obiect puternic?
- A ajuta un om este o karmă mai puternică decât acea de a ajuta un animal. Dar asta nu înseamnă să nu ajutăm animalele.
- A ajuta o persoană nevoiașă este mai puternic decât a da ceva unei persoane care are deja de toate. Și mai ales când dăm când are nevoie.
- A da celor care m-au ajutat, este mai puternic decât celor care nu m-au ajutat. De exemplu, oamenii care m-au ajutat foarte mult sunt părinții mei. Ei mi-au dat un corp, mi-au dat posibilitatea să ajung la iluminare.
- Cel mai puternic obiect este profesorul spiritual care îmi permite să ajung la iluminare.
În tantra, suntem obsedați să ajungem repede la iluminare și suntem dispuși să ne asumăm riscul pe care îl implică acest lucru. Chiar dacă oamenii ne critică pentru asta, poate părinții sau familia, noi continuăm, nu pierdem niciun moment din viață.
Lama Dvora Hla spune: „Pot să vă spun că, în ultimii ani, nu am citit nicio carte care să nu fie o carte de Dharma. Facem tot ce putem pentru a profita de fiecare moment din această viață, pentru că aceste momente se scurg. Clepsidra funcționează în permanență. Să ajungem la învățătura cea mai înaltă cât mai repede posibil. Și karma legată de practica tantrică poate să se manifeste foarte repede. Și dacă profesorii sunt obiectele cele mai puternice, karma legată de profesori este cea mai puternică, și la bine și la rău, iar apropierea de un profesor îl ajută foarte mult pe elev, pentru că multe lucruri se învață în afara clasei de studiu, pur și simplu prin faptul că stai lângă un profesor.”
Patru tipuri de rodiri karmice:
1.Natura vieții viitoare este determinată de ce fel de sămânță karmică mă proiectează acolo, fie o existență plină de suferință, fie o existență superioară. Deci, acesta este rezultatul numărul unu.
2.Rezultatul numărul doi, care va fi natura existenței. Să presupunem că sunt aruncat într-o existență umană, ce fel de existență umană va fi aceasta? Va fi o existență umană bună sau o existență umană suferindă? De exemplu. Există karma proiectoare care determină în ce univers voi cădea și apoi, în cadrul acesteia, există karma care completează, care determină micile detalii.
3.Al treilea rezultat este tendința. Dacă cineva a ucis mult, atunci va veni cu această tendință de a ucide. El va fi un criminal sau va maltrata animalele.Dacă cineva minte prima dată și spune: „O, am mințit”. A doua oară îi este mai ușor să mintă. Iar dacă va continua să facă asta, va deveni deja un obicei. De fiecare dată când repetăm o acțiune, aceasta crește tendința de a face acea acțiune, iar karma respectivă rămâne cu noi.
4.Și un al patrulea tip de rezultat, rezultatul mediului. Ce se va întâmpla în mediul meu. Pentru că și mediul meu este karma mea, vine de la mine. Să zicem karma omorului. Rezultatul de mediu va fi că voi trăi într-un loc în care sunt războaie, voi trăi într-un loc în care este violență, voi trăi într-un loc în care sunt hoți, voi trăi într-un loc în care sunt boli, voi trăi într-un loc în care recoltele nu sunt prea bune, apa este poluată și așa mai departe. Aceasta este rezultatul de mediu al karmei.
Karma și vacuitatea: exemplul paharului cu lichid
Vom încheia lecția cu legătura dintre karmă și vacuitate.
Pixul despre care vorbim atât este un exemplu care vine de la marele filosof, Maestrul Chandrakirti, care ne-a învățat Calea de Mijloc, un mare filosof. El nu vorbește de pix, ci de un pahar cu lichid. În jurul lui stau trei ființe din trei tărâmuri diferite și fiecare vede lichidul din pahar altfel.
Vom face acest lucru cu pixul.
Să ne imaginăm că există trei ființe aici din trei tărâmuri diferite.
-O persoană ca mine și ca tine,
-Un eschimos sau persoana primitivă care nu a văzut niciodată scrisul și îl întâlnește pentru prima dată,
-Și câinele.
Trei făpturi diferite.
- Ce vede fiecare dintre ele?
– Eu văd un pix,
– Câinele vede un os de ros,
– Eschimosul vede un băț foarte neted.
Fiecare dintre ele are o percepție diferită asupra acestui lucru.
- Sunt percepțiile lor valide?
Da. Toți trei au percepții valide, în lumea lor.
– Percepția câinelui ca fiind obiect de ros este complet validă, este pramana.
– Percepția mea, ca fiind pix – este pramana, este o percepție validă.
– La fel și eschimosul care îl privește.
- Poate fi obiectul trei lucruri diferite simultan?
Nu poate fi trei lucruri simultan.
Ce înseamnă asta? Că el este gol; că ceea ce văd vine de la mine, nu de la el.
Obiectul nu are nicio natură proprie de sine. Dovada este că cele trei făpturi, cu o percepție validă, văd lucruri diferite!
- Ce legătură are asta cu karma?
Ceea ce văd este determinat în totalitate de karma mea.
Cel care mă rănește, este un răufăcător de la sine? Nu.
Oamenii care sunt de partea inamicului nu văd un răufăcător, văd un salvator.
Ei văd un salvator, iar eu văd un răufăcător. Este un răufăcător sau un salvator? Amândoi avem percepție validă.
De ce îl percep ca răufăcător și nu ca salvator? Pentru că mi se manifestă karma rănirii, când am rănit sau am făcut rău altcuiva în trecut.
Aceasta este legătura și este cel mai important lucru pe care îl învățăm, deoarece ne permite să ne schimbăm viața și să ajungem la iluminare.
Grup Facebook