Category: Cuplul Spiritual 2

înapoi la conferința, Partenerul Spiritual 2

 Cuplul spiritual – 2

 Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael și a Lamei Christie McNally
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 4

Întrebare:  Cum putem, conform principiului ecoului, să nu-i mai criticăm pe ceilalți?

Răspuns: De îndată ce începem să fim atenți la ceva ce se întâmplă, procesul invers începe automat. Deci primul pas, dacă vrem să oprim un anume tipar sau comportament, este să începem să fim atenți. Cum vom observa dacă este un gând care intră imediat în acțiune? Avem nevoie de un mod sistematic de a observa ce ne trece prin minte.

O modalitate sistematică de a acorda atenție la ceea ce se întâmplă în mintea noastră este, de exemplu, carnețelul. De șase ori  pe zi ne oprim pentru un moment și ne uităm la ce ne-a trecut prin minte în ultimele două sau trei ore. Apoi începem să observăm cât de critici am fost. Dar trebuie să fim atenți de a nu ne judeca și de a nu încerca să ne schimbăm, ci doar să fim atenți.

Prin faptul că suntem atenți, lucrurile vor începe ușor să se schimbe. Și mai târziu se va crea mai mult spațiu în mintea noastră și apoi vom putea schimba în mod activ. Dar înainte de a putea schimba ceva, trebuie să acordăm atenție lucrurilor care ne trec prin minte, să le cunoaștem.

 

Întrebare: Există vreun avantaj să fim fără partener? Unii oameni preferă să fie singuri.

Răspuns: Există practicanți care practică doar cu partenerul lor imaginar și este posibil să facă asta. Printre călugări, de exemplu, sunt unii care într-un stadiu foarte avansat în practică își iau un partener și sunt [şi] cei care rămân doar cu un partener imaginar.

Pentru că oamenii se uită la călugări și presupun că ei n-ar trebui să aibă parteneră, uneori, pentru opinia publică, unele curente aleg să nu-și ia un partener real, ci doar să lucreze cu partenerul imaginar. Și sunt cei care spun că aceasta este o practică foarte avansată pentru că mintea trebuie să fie foarte ascuțită și concentrată pentru a reuși în practica cu partenerul/partenera imaginar.

Deci, există această opțiune pentru cei cărora li se potriveşte această practică, să se folosească de energia sexuală în acest fel.

 

Întrebare: Putem să-i învățăm și pe alții?

Răspuns: Desigur. A-i învăța și pe alții, aduceți multă fericire lumii, care se va întoarce la voi. De aceea această învățătură va fi pusă pe site [www.dharmakaya.ro]. Gândiți-vă la situația în care toată lumea se va comporta așa în relația lor de cuplu. Nu ar fi minunat? Dar trebuie să fiți atenți la un lucru: să nu transformați îngerul în diavol. În Lo Jong 2 se spune „ …transformați ceva pur în ceva lumesc… ”. Dacă intenționați să utilizați învățătura pentru un beneficiu personal sau interes financiar, vă distrugeți binecuvântarea care poate veni de pe urma acestui studiu. Deci, trebuie să fiți atenți și să vă păstrați motivația pură.

 

Întrebare: Ce se întâmplă dacă eu sunt la un nivel spiritual iar partenerul meu este la un alt nivel spiritual? Ce să fac [în acest caz]? Să-mi schimb partenerul sau să rămân cu el?

Răspuns: Este foarte important să vă respectați angajamentul luat, pentru că dacă îl încălcați, vă creați tiparul de nerespectare a angajamentelor. Iar data viitoare veți abandona complet calea spirituală. Prin urmare, este foarte important să respectați angajamentele pe care le-ați luat deja.

Un bun practicant pe calea spirituală învață cum să-și adapteze practica în funcție de situația în care se află: situația familială, situația la muncă. În loc să coboare, îi ridică pe ceilalți la el. Aceasta este o mare artă. Dacă practica lui este puternică și foarte bună, atunci ceilalți se vor ridica la nivelul lui. Și asta face în liniște. Nu trebuie să le țină celorlalți prelegeri: dacă ei nu vor să audă Dharma, [atunci] nu le dă Dharma. Prin practica lui ceilalți se vor schimba. Se vor schimba automat.

Dacă vă încălcați angajamentele, veți crea traume în jurul vostru și va fi foarte dificil să vă desăvârșiți calea mai târziu. Calea ar trebui făcută cu grație și înțelepciune. Căutați să faceți ceea ce puteți împreună și, din lucrul comun pe care îl aveți, pentru a vă ridica la nivelul următor. Voi turnați conținutul și nivelul spiritual.

 

Întrebare: Ce se întâmplă dacă partenerul nu crede în aceeași filozofie?

Răspuns: El nu trebuie să înțeleagă efectul ecoului pentru ca voi să practicați. Efectul ecoului funcționează, indiferent dacă cealaltă persoană îl înțelege sau nu. Este suficient să-l înțelegeți voi. Practica este complet individuală.

Dacă practicați unificarea imaginilor, ar fi mai bine să nu-i spuneți asta. El se poate simți jignit pentru că nu înțelege ce faceți. El poate să spună: „Adică cum, eu nu sunt suficient de bun?”. Dacă practicați corect, el se va apropia de imaginea voastră. Pentru că efectul de ecou funcționează întotdeauna. Și aici este magia: tot ce ne înconjoară vine de la noi. Și dacă în prezent îl proiectați:

– că nu este atât de interesat de cale, sau
– nu este atât de interesat de calea spirituală, sau
– el nu se află în viața voastră

Și înțelegeți efectul de ecou, puteți lucra cu el. El este ca lutul în mâna olarului. Voi l-ați creat așa cum este astăzi, pentru că nu ați observat cum ați făcut-o.

Lucrând cu efectul de ecou, putem crea ceea ce ne dorim, prin a ne schimba mintea, și nu prin a-i ține prelegeri de cum trebuie să se comporte.

Și dacă, de exemplu, partenerul meu nu este deloc interesat să audă lucruri [atunci] poate că noi nu-l ascultăm prea mult, poate că ar trebui să învățăm să-l ascultăm. Și poate nu pe el, pentru că poate că nu mai avem răbdare pentru el. Dacă începem să-i ascultăm pe alții, poate partenerul nostru va începe să ne asculte. Și nu are nicio legătură cu încercarea de a-l convinge. Nici nu ar trebui să încercăm să-l convingem, pentru că asta va crea frecușuri, iar asta nu avantajează pe nimeni. Deci pur și simplu trebuie să practicăm în liniște, în sinea noastră.

 

 

Întrebare: Ce se întâmplă dacă am fost bun mulți ani și am servit pe alții timp de douăzeci de ani și nu mi s-a întors binele pe care l-am făcut?

Răspuns: Auzim adesea: „Cei buni suferă”. Cum se întâmplă asta? Dacă efectul de ecou este adevărat, cum se întâmplă? Există o diferență de timp între cauză și efect. Sămânța karmică are nevoie de timp ca să dea rod. Dacă faceți bine pentru că vă place să faceți bine fără această înțelegere, poate dura mult timp. Înțelegerea face toată diferența.

Dacă înțelegeți:

– că lucrurile din afară sunt goale,
– că ceea ce faceți plantează semințele viitorului vostru,
– [că] le plantați cu intenția de a vă modela viitorul, și
– vă dedicați acțiunile pentru a obține rezultatele dorite,
– și motivația voastră este pură –

dacă toate aceste lucruri există, karma poate rodi foarte repede. Marii maeștri ai karmei creează miracole în câteva zile, iar unii dintre ei imediat. Deci, totul este o funcție a înțelepciunii. Și este nevoie de mult studiu și meditație pentru a vă dezvolta profund și pe deplin această înțelepciune. Aceasta este învățătura noastră.

Gândul ar trebui să însoțească fapta. Nu numai că acționați, dar în timp ce o faceți vă gândiți: „Acum semăn această sămânță, pentru a aduce fericire acestei persoane, pentru a schimba acest aspect al realității mele, pentru a elimina acest defect din realitatea mea și așa mai departe”.

Intenția contează foarte mult. Karma se plantează în special prin intenție.

Diferența de timp între ce plantăm și rod, ne provoacă multe necazuri.

Dacă ați înșela pe cineva și brusc contul vostru bancar se golește, atunci v-ați schimba foarte repede tiparul. Datorită diferenței de timp, nu vedeți legătura și vă continuați comportamentul care vă va aduce multă suferință! Modul de a depăși acest obstacol uriaș în calea fericirii voastre este dobândirea înțelepciunii. Este de a înțelege profund cum funcționează acest mecanism. Și asta necesită multă învățătură.

 

6. Înăuntru și în afară

Chi nang

 

Cel care s-a angajat să respecte acest cod va trebui să lucreze în același timp atât cu metode interioare cât și exterioare.

Corpul nostru are un corp energetic intern care este oarecum similar cu sistemul nostru nervos. Există un canal central și canale laterale, din care se ramifică multe canale mai mici și ajung în fiecare colț al corpului nostru. Aceste canale nu sunt nervi, sunt canale fizice subtile – și nu le putem vedea cu ochiul. Sunt canale prin care trece energia, ca meridianele din învățăturile chineze. Prin aceste canale curge o energie pe care chinezii o numesc Chi, tibetanii o numesc Lung, iar yoghinii o numesc Prana. Aceasta este baza acupuncturii, ea se folosește de aceste canale.

Se spune că fiecare durere și fiecare boală din corpul nostru fără excepție, și fiecare durere și fiecare boală psihică, este legată de blocajele acestor canale. Aceste canale sunt blocate sau strâmbe sau răsucite sau închise. Acesta este cauza internă pentru care îmbătrânim și murim. Datorită acestor blocaje ale canalelor noastre.

Acesta este scopul yoga inimii tibetane, de exemplu: să vină să le deschidă rapid. În yoga tibetană se folosesc metode interioare și exterioare și de aceea este atât de puternică. Aceste canale sunt strâns legate de sănătatea noastră. Ele sunt, de asemenea, strâns legate de starea noastră mentală și de gradul nostru de fericire sau nefericire. Iar dacă un canal este blocat, acest lucru perturbă energiile și gândurile noastre.

Cauza pentru care nu simțim în prezent plăcere incredibilă se datorează acestor blocaje a canalelor noastre. Printre aceste canale există canalul central, care se află lângă coloana vertebrală. Dacă am ști cum să menținem acest canal deschis tot timpul, am fi mereu într-o plăcere divină. Deci, un aspect interior al muncii pe care o facem este să învățăm cum să deschidem acest canal central.

Acesta este scopul practicii cu partenerul spiritual. Este să aducem practica deschiderii canalelor, pe care o facem în yoga și prin meditație, la nivelul cel mai înalt și mai rapid. Acesta este cel mai rapid mod de a deschide acest canal și ca să ne deblocăm canalele.

Practica spirituală cu partenerul este un proces evolutiv. Este să trecem de la corpul din carne și oase, la corpul de lumină care nu se mai degradează și care nu mai îmbătrânește. Și când trecem de la starea noastră mentală obișnuită, la plăcerea imensă continuă, inima noastră va deborda de iubire pentru toate ființele vii, în mod spontan. Și dacă am putea să ne deschidem canalele noastre, am simți această iubire nesfârșită tot timpul. Și acesta este scopul nostru, aceasta este evoluția noastră supremă. Pentru asta există această cale.

Deci, cel care ia acest cod ca mod de practică se angajează să lucreze în metodele interioare și exterioare:

a. Metodele exterioare sunt:

– practica fizică cu partenerul vostru,
– și practica yoga, pranayama,
– și lucrul cu energiile din canale.

Iar scopul este de deveni o ființă înaltă, o altă ființă. Și dacă faceți asta bine, veți deveni mai tineri, mai puternici și mai sănătoși pe măsură ce trece timpul. Și toate acestea vor inversa procesul normal de degradare, îmbătrânire, boală și moarte. Cel care va face asta bine va fi mai conectat cu oamenii, mai aproape de oameni. Va fi plin de viață, plin de sănătate, va simți din ce în ce mai multă plăcere pe măsură ce timpul trece. Iar în cele din urmă se va transforma într-un înger.

b. Metodele interioare – este lucrul cu energia canalelor interioare. Am spus că există o strânsă legătură între energia care trece prin aceste canale și între gândurile noastre și stările noastre mentale. Am spus că dacă canalul central se deschide, vom fi într-o continuă plăcere.

Metodele interioare lucrează cu partea mentală prin diferite meditații care dezvoltă iubirea, Bodhicitta, meditații asupra vacuității, înțelepciunii.

În tradiția tibetană, se începe cu acestea. Mai târziu, când studentul este mai avansat, va trece la metodele exterioare care lucrează direct cu canalele. Iar cea mai avansată practică este cu partenerul.

Deci, angajamentul numărul șase este să practicăm ambele metode.

 

7. Puritatea

Tsang chö

 

Ce înseamnă puritate? Acest lucru are mai multe sensuri, dar acum vom vorbi despre unul dintre ele.

Un sens al purității este puritatea sexuală. Și în acest caz, una dintre interpretările purității sexuale este celibatul.

Este foarte interesant că acest jurământ apare printre cele opt care de fapt vorbesc de cele mai multe ori despre cealaltă latură. Deci de ce apare?

Va veni un moment, mai ales dacă avem partener spiritual, când vrem să ne abținem de la relațiile sexuale pentru o anumită perioadă de timp.

În practica spirituală a oamenilor, vine momentul în care doresc să-și păstreze prana, să-și păstreze Chi-ul, să-l folosească în scopuri mai înalte. De exemplu, când se duc în retreat și nu vorbesc. Vorbirea arde Prana, vorbitul tot timpul ne îmbătrânește. Vorbirea obișnuită, fără sens ne consumă Prana. De asemenea, și sexul obișnuit arde multă Prana. Și acesta este unul dintre cauzele îmbătrânirii.

Deci, acest jurământ ne permite să alegem momente în viața noastră în care alegem în mod voit, să ne abținem de la actul sexual o perioadă de timp, pentru a ne păstra Prana, de a ne păstra energia spirituală și sexuală. De fapt, acest lucru crește energia sexuală. Celibatul crește energia sexuală.

Iar energia sexuală este de fapt forța motrice din spatele fiecărui act creator pe care îl avem. Ea este folosită pentru a aduce copii pe lume, nu-i așa? De asemenea, ea stă în spatele a tot ceea ce facem creativ. În tradiția tibetană, această energie este considerată sacră și foarte importantă. Tibetanii o respectă și o prețuiesc foarte mult, și nu vor să o strice în niciun fel.

Și dacă urcăm pe această cale, printre altele lucrăm în cuplu și cu corpul fizic. Chiar și dacă nu există partener. De aceea corpul devine un obiect sacru.

Lucrând cu energiile interioare și curățind canalele energetice, evoluăm, devenim o ființă iluminată. Deci orice vătămare a acestui proces dăunează căii spirituale, ne dăunează nouă și întregii lumi. Pentru că întreaga lume doar noi o proiectăm, după principiul ecoului.

Așadar, cel care este pe cale, învață să-și păstreze puritatea sexuală, o protejează și nu o spurcă și nu o contaminează prin comportament sexual impur, cum ar fi, de exemplu, folosirea sexului într-un mod care să-i rănească pe ceilalți. Cel care îi rănește pe alții sexual, își ridică obstacole uriașe în progresul lui spiritual.

Trebuie să ne ferim de a provoca altuia suferință prin sexualitatea noastră. Pentru că aceasta este sursa fericirii noastre, nu vom putea fi fericiți dacă rănim pe cineva. Este imposibil.

Dacă învățăm să ne păstrăm energia sexuală în acest fel, ea va trece printr-un proces de sublimare (rafinare, transformare). Acest lucru dă putere meditației noastre – asta fac și călugării. Ne întărește foarte mult și apoi vom putea folosi energia în scopuri spirituale mai înalte.

Deci, acest angajament înseamnă de a avea grijă de energia noastră sexuală. Este o comoară sfântă pe care o avem, cu care ne-am născut și nu trebuie să o deteriorăm în niciun fel.

Deci, în această practică a cuplului spiritual, este responsabilitatea fiecărui partener să aibă grijă de energia lui sexuală. Pentru a reuși în această practică, trebuie să ne asigurăm că ea este puternică și protejată. Deci, de exemplu, lucruri precum: fumatul, drogurile, sau alcoolul – dăunează acestei energii. Pentru un timp ele ne trezesc, dar apoi ne fac să cădem și mai mult.

De asemenea, dorim să protejăm această energie evitând supra-activitatea, dependența, de exemplu, dependența de sex, sau alcool și așa mai departe. Pentru că există o formă a ei care este sănătoasă, puternică, frumoasă, sfântă, care ne ridică la un alt nivel și există forma pe care o întâlnim des, nervoasă, înfometată, nesatisfăcută, pătimașă, nesănătoasă.

Deci, o persoană care se află pe această cale este atent la asta. Pentru el, corpul este templul lui. Această energie pentru ele devine sacră.

Trebuie să învățăm, să facem din practica de cuplu ceva sfânt, ceva profund. Nu trebuie să ne grăbim, trebuie să îi acordăm timp și respectul cuvenit.

După cum am spus, cel care face bine această practică, cu timpul se va simți mai bine, mai sănătos, va fi mai puternic. Și ceea ce întărește și mai mult practica este dacă îl considerăm pe partenerul nostru ca fiind cineva sfânt care ne ajută să ne ridicăm la următorul nivel.

Ambii parteneri vor folosi practica pentru a explora stări spirituale din ce în ce mai sublime. Ei învață să lucreze cu canalele energetice interioare, în timpul relațiilor fizice dintre ei. Acest lucru necesită multă conștientizare, multă concentrare meditativă, mult studiu prealabil.

Ei învață să se ridice împreună, ca cuplu, la niveluri spirituale înalte, folosind această energie într-un mod sofisticat și înțelept.

Deci, toate aceste reguli sunt concepute pentru a ne crea karma de a reuși în această practică, de a-i oferi o șansă. Practica trebuie făcută cu delicatețe și cu înțelepciune.

Această a șaptea regulă vine să păstreze energia sexuală, până în momentul când ea va deveni energia fericirii și, putem spune, energie spirituală. Lucrul lumesc devine spiritual, devine altceva. Dacă practica este făcută corect, acest cuplu va căuta în mod spontan să ajute lumea, să ajute oamenii. Meditația se va aprofunda, rugăciunea se va aprofunda. Cei doi se vor înălța împreună.

În cultura noastră există multă confuzie în jurul sexului. Oamenii se laudă cu realizările lor sau se uită la porno. Toate acestea dăunează practicii. Pentru că este ceva sacru.

Practicantul învață să ajungă la o experiență foarte, foarte profundă, poate cea mai profundă formă de a intra în interior, de a practica spiritual din interior împreună cu partenerul. Este o experiență foarte intensă și foarte puternică. Trebuie să învățăm să transformăm practica noastră spirituală în ceva care aduce binecuvântare lumii și nu doar să ne consumăm karma, și apoi să murim ca muștele. Deci aceasta este regula numărul șapte.

În tradiția tibetană se obișnuiește de a lăsa ceva neterminat, astfel încât să ne reîntâlnim. Așa că vom lăsa regula opt pentru altă dată, astfel încât  data viitoare când ne întâlnim să avem karma pentru a trece la următorul nivel.

Vom repeta acum meditația pe care am făcut-o.

 

Așezați-vă comod și relaxați-vă.

 Încercați să vă relaxați corpul, timp de trei minute și nu vă mișcați.

 Închideți ochii,

 Și încearcă să vă calmați mintea.

 Concentrați-vă asupra respirației pentru câteva momente.

 Încercați acum să vă imaginați că stați întinși în pat dimineața, tocmai v-ați trezit, dar încă nu ați deschis ochii.

 Atingeți ușor partenerul real sau imaginar de lângă voi și gândiți-vă: „Ce bine că ești lângă mine! Ce norocos/norocoasă sunt că ești lângă mine!”.

 Și acum gândiți-vă la una sau două calități pe care le are, care sunt minunate și, dacă el este partenerul imaginar, puteți admira cu siguranță calitățile nemaipomenite pe care i le-ați dat.

 Acum rugați-vă în inima voastră, o rugăciune sinceră să rămână mereu cu voi, iar dacă nu aveți un partener, rugați-vă ca el/ea să vină la voi.

 Puteți face această rugăciune în fiecare dimineață înainte de a vă trezi.

 Puteți deschide ochii.

 

Am acumulat împreună multă karmă minunată. Și dacă vom trăi conform acestui cod, lumea va deveni repede un paradis.

Și cel mai bun mod de a ne păstra această karmă este să o dăruim altora. Imaginați-vă toate gândurile voastre care intenționează să trimită altora sunt ca o nestemată strălucitoare sau ca un diamant strălucitor în palmele voastre. Iar lumina pe care o emană ajunge și atinge toate ființele din acest oraș, din întreaga țară și din tot universul.

înapoi la conferința, Partenerul Spiritual 2

 Cuplul spiritual – 2

 Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael și a Lamei Christie McNally
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 3

Voi reveni pe scurt asupra celor spuse în lecțiile trecute.

Nu ne putem atinge niciodată obiectivele fără ceilalți

Să zicem că văd o bomboană și vreau să o mănânc. Dacă ne plac dulciurile, scoatem rapid folia de ambalaj, o aruncăm și mâncăm bomboana. Ne-am satisfăcut plăcerea și ne vedem în continuare de treburile noastre. După care am și uitat că am mâncat bomboana.

Cu ce se aseamănă aceste lucruri? Cu efectul de ecou. Am spus că efectul ecoului înseamnă că toate lucrurile bune care îmi vin în această viață, vin ca urmare a faptului că am făcut lucruri bune pentru alții.

Toate lucrurile rele care vin la mine sunt manifestarea karmică a lucrurilor rele pe care le-am făcut în trecut, altora.

Ce legătură are bomboana cu ecoul? Să spunem că vreau să câștig bani, să spunem că vreau să fiu sănătos, să spunem că vreau un partener minunat, să spunem că vreau să ajung în al șaptelea cer. Efectul de ecou face ca toate aceste lucruri să fie posibile. El este baza pentru studiul relațiilor de cuplu și pentru tot studiul nostru.

Dacă efectul de ecou este adevărat, trebuie să trec prin alți oameni pentru a-mi atinge obiectivele. Mai întâi trebuie să fac altora ceea ce vreau să obțin pentru mine.

Deci aceasta este folia de ambalaj. Acesta este ambalajul bomboanelor. Dacă vreau bomboana, trebuie să trec prin ambalaj. Și ambalajul înseamnă ceilalți oameni.

Lucrurile pe care le doresc în viață trebuie să vină la mine ca un ecou. Pentru a exista un ecou, trebuie să existe ceva care să facă ecoul să se întoarcă la mine și acest ceva sunt oamenii din jurul meu. Ei sunt esențiali pe calea spirituală. Nu putem ajunge în paradisul lui Buddha doar stând în peșteră și făcând meditație. Este imposibil. O astfel de etapă va veni, dar numai după ce vom lucra mult în exterior. Și chiar și după ce ne întoarcem din meditații, vom lucra mult cu ceilalți pentru a le aduce multă binecuvântare.

Binele pe care îl caut va trebui să se întoarcă la mine ca un ecou de la ceilalți oameni. Dar cumva ne este greu să facem lucruri pentru alții.

Ne dorim doar pentru noi. Spunem: „Vreau, vreau, vreau”.  Dar dacă  vrem ceva trebuie să dă altora ceea ce vrem. Nu putem obține ceea ce ne dorim fără să nu-l dăm mai întâi.

Dacă vrem bani, relație, sănătate, putere, frumusețe, toate lucrurile pe care ni le dorim, fără excepție vor veni prin folosirea efectului de ecou.

Deci, aceasta este legea noastră, aceasta este legea care conduce lumea. Lumea este condusă de iubirea față de aproapele nostru. Orice fericire pe care o avem în această lume trece prin fericirea pe care am oferit-o altora. Nu există altă cale, aceasta este singura modalitate de a obține fericirea. Așa că, dacă am fi singuri pe lume nu am putea niciodată să ajungem la fericire, ar fi imposibil. Avem nevoie de ceilalți oameni.

Noi i-am proiectat și avem nevoie de ei. Ei ne servesc.

 

A-i ajuta în acest fel, este egoism?

De multe ori când oamenii aud aceste explicații spun: „Stai așa, dar mie îmi place să fac bine în lume. Acum tu îmi spui că dacă le fac bine, îmi va fi mie bine? Dar asta mă face să nu mă simt bine. Eu vreau doar să fiu bun. Nu pentru mine, ci pentru ei.”

De aceea vreau să vorbim despre asta, pentru că această întrebare apare deseori.

 

Este egoist să gândim așa?

Hai să luăm exemplul bomboanelor. Să zicem că îmi plac dulciurile. Dacă este adevărat că pentru a obține bomboane, trebuie să încep să le dau altora bomboane, legea karmei spune că ea se amplifică, ecoul se întoarce din toți munții din jur. Voi primi ploaie de bomboane, pentru că ea se întoarce din abundență. Am avut o bomboană, și, în loc să o mănânc, am dat-o. Și acum am primit din abundență. Atât eu, cât și cel care a primit suntem satisfăcuți. Ce s-a întâmplat cu cantitatea de dulciuri din lume? S-a dublat.

Dacă vreau să am bani, încep cu generozitatea – încep prin a-i căuta pe cei care au nevoie și încep să le dau – și dacă folosesc corect efectul de ecou, banii vor începe să vină. Câți bani sunt acum? Și eu am bani, și ei au bani, și chiar și mai mult. De fapt, am de șapte ori, de zece ori, de o sută de ori – în funcție de cât de adânc înțeleg principiile. Pentru asta trebuie să studiem puțin. Deci câți bani sunt în lume? Cantitatea de bani este acum infinit mai mare față de ceea ce ar fi fost dacă aș fi cheltuit acești bani doar pentru mine.

Deci este ceva egoist? Putem spune asta. Dalai Lama numește „egoism iluminat”.

„Dacă vreți să fiți egoiști, fiți egoiști așa”. Acesta este răspunsul la întrebarea „Este egoist?”

 

Actul adevărului

Și acesta este singurul mod de a obține fericirea. Sunt mulți oameni care fac mult, mult bine – și nu neapărat se manifestă asta în viața lor. Ei pot face bine altora și totuși lor nu le este bine, pentru că nu înțeleg principiul. Pentru că actul de binefacere trebuie făcut din această înțelegere și de a-l dedica: „Datorită faptei mele, să le fie lor bine și întregii lumi!”. Iar apoi lucrurile se vor întoarce din abundență. Acesta este un act de adevăr. Dar un act de adevăr trebuie să stea pe adevăr, trebuie să aibă ceva pe care să stea. Care este acest adevăr? Aceasta este înțelegerea mea despre principiul ecoului și despre lucrurile despre care am vorbit.

 

Ce vreau, trebuie mai întâi să-l dau altcuiva

Deci, dacă vrem să fim sănătoși, de exemplu, trebuie să avem grijă de bolnavi. Dacă vrem să avem, trebuie să dăm. Și trebuie să dăm obiectelor corecte. Un alt aspect este să-i prețuim și   să-i răsplătim pe cei care au făcut posibile aceste lucruri și așa mai departe. Imaginați-vă cum ar fi dacă întreaga lume s-ar comporta așa, dacă întreaga lume ar interioriza această idee.

Există o povestioară cu furculițele lungi: oamenii stau în jurul unei mese mari plină de bunătăți. Și fiecare primește o furculiță, dar furculița este mai lungă decât mâna lor.

https://www.youtube.com/watch?v=qhU5JEd-XRo

– Ei încearcă să mănânce cu furculița asta, și nu o pot aduce la gură, și toți mor de foame. Și aceasta este o analogie cu infernul.

– Acum aceeași masă, și aceiași oameni, și aceleași furculițe – în paradis! Toată lumea este mulțumită. De ce? Pentru că fiecare îl hrănește pe cel din fața lui.

Deci, dacă sperăm să avem o relație de succes, minunată, avem nevoie de alți oameni pentru asta. Trebuie să începem să fim atenți la ceilalți, să vedem de ce [anume] au nevoie. Dacă vreau ca nevoile mele să fie satisfăcute, trebuie să fiu atentă la ceea ce au nevoie alții și să le îndeplinesc lor mai întâi nevoile.

În toate învățăturile vi se spune tot timpul același lucru. Trebuie să le auziți de multe ori.         Într-o zi vă veți trezi brusc și vă veți da seama de adevăr și veți începe să vă comportați așa. Apoi viața vi se va schimba și oamenii vor întreba: „Ce s-a întâmplat” ?

Singurul mod în care voi obține lucrurile pe care le doresc este să le ofer altora lucrurile pe care ei le doresc.

De unde știu ce vor ei? Trebuie să încep să mă interesez de oameni, să fiu atent, să-i ascult. Să vorbesc mai puțin și să-i ascult mai mult.

Nu pentru că este nobil să facem asta,
Nu pentru că este moral,
Nu pentru că religia spune să facem asta,
Nu pentru că profesorul spune asta.

Ci pentru că aceasta este legea lumii, așa funcționează lucrurile. Și acesta este singurul mod de a obține ceea ce vreau.

Poate veți spune: „Deja am lucruri pe care le-am vrut fără să cunosc această lege.” Legea funcționează chiar și fără să o știți.

Dar dacă acum vreți să realizați lucruri pe care până acum nu ați reușit să le realizați, trebuie să înțelegeți această lege. În caz contrar, lucrurile se vor desfășura fără să conștientizați asta și nu se vor desfășura neapărat acolo unde vreți voi. Uneori da, alteori nu. Totul se va petrece la întâmplare. Dar dacă vreți ca lucrurile să se întâmple așa cum doriți, trebuie să înțelegeți această lege și să lucrați cu ea.

 

Rezultatul ultim al acestui lucru este paradisul

Rezultatul neto va fi mai multă bogăție în lume. Pentru că atunci când le oferiți celorlalți ceea ce își doresc, veți primi înapoi înzecit și va fi mai multă fericire în lume. Nu va mai fi nicio limită pentru fericirea care va fi în lume. Acesta se numește paradisul.

Acolo unde vă veți găsi, dacă vă comporți așa, locul va deveni un paradis.

Și dacă revenim la subiectul relațiilor de cuplu, atunci: serviți nevoile partenerului, serviți nevoile altor cupluri, concentrați-vă asupra lor, priviți ce au nevoie, ce le poate aduce beneficii. Și totul vi se va întoarce din abundență dacă acționați din înțelegerea principiului, a actului de adevăr, și a dedicării acțiunii voastre.

Asta a fost introducerea.

 

3. Păstrează percepția

Revenim la cel de al treilea angajament. Aceasta nu este versiunea completă, este doar un cod.

Ta Mi Drel

 

Ta Mi Drel  înseamnă „Nu-ți pierde concepția asupra lumii, păstrează-ți percepția!”.

Acesta este un angajament. Cel care a hotărât să practice acest cod se angajează să se uite la partener prin ochelarii efectului de ecou și a dilemei comerciantului de diamante.

 

De ce se termină luna de miere?

Suntem foarte atrași când vedem în filme drame, vedem tot felul de situații nefericite care se dezvoltă în relațiile de cuplu. Ne identificăm cu ele pentru că ni se întâmplă și nouă, pentru că odată am fost și noi într-un loc minunat și cumva [situaţia] s-a deteriorat. Nu mai suntem în acel paradis al lunii de miere.

Ce s-a întâmplat? De ce s-a estompat? De ce a pălit? Cum începe totul? Și dacă există tensiune în relație, cum putem calma această tensiune? Cum putem să o eliminăm?

Și voi vorbi despre un aspect care se întâmplă des în viața noastră, în societatea noastră, mai ales în societatea noastră post-feministă sau feministă: căutăm egalitatea în relații. Vrem să fim egali.

Vrem democrație, echilibru. Dar avem o problemă cu asta. Suntem atașați de noi înșine. Tendința spre egoism este atât de puternic înrădăcinată în noi, încă de când ne naștem majoritatea gândurilor se învârt în jurul nostru, încât atunci când ajungem la această ecuație și spunem: „Vreau să fie egalitate!”, am înclinat deja balanța cu 90% în favoarea mea, iar acum vreau egalitate. Iar asta nu funcționează.

Suntem orbi la faptul că deja venim nu cu nouăzeci la sută, ci cu nouăzeci și nouă la sută în favoarea mea. Și acum cer egalitate. Nu putem obține egalitatea în acest fel. Și ori de câte ori suntem în situația în care ne stăpânește o puternică emoție negativă, acesta este un indiciu că balanța este înclinată în direcția mea, foarte puternic. Și în acest fel nu avem nicio șansă de a obține egalitatea.

Atunci când suntem cufundați sau stăpâniți de o emoție negativă puternică de furie, sau dușmănie, sau resentimente, sau gelozie, sau orice altceva, nu putem vedea clar. Vederea noastră este încețoșată. L-am citat pe Dalai Lama spunând asta. Ne dăm nouă întâietate, ne preferăm pe noi înșine. Așa că atunci când simțim că nu am primit partea noastră, nu mai vedem ce a făcut celălalt. Suntem prea ocupați de noi înșine, balanța este înclinată puternic în direcția mea. Aceasta este natura umană, așa ne comportăm.

Ceea ce spunem este că dacă nu înțelegem bine efectul de ecou, putem sta mult timp și bine să sosească această egalitate. Putem aștepta mult și bine ca celălalt să facă jumătate de drum până la noi, pentru că nu se va întâmpla. De ce? Pentru că nu creăm cauzele pentru ca acest lucru să se întâmple. Pentru că nu lucrăm la nivelul adânc al cauzalității, care este legată de karma. Așa că dacă vreau ca partenerul meu să-mi arate afecțiune, dacă vreau să aibă grijă de mine, să gătească pentru mine sau să spele vasele, trebuie să creez cauzele pentru asta. Dacă asta este ceea ce-mi doresc. Poate îmi doresc mai mult decât atât.

Dacă partenerul vostru nu face aceste lucruri, ce veți face? Vreți afecțiune și el nu vă oferă afecțiune. Vreți ca el să participe la treburile casnice, iar el nu participă la treburile casnice. Ce facem când suntem într-o astfel de situație?

–  Putem să discutăm cu el și să-i explicăm ce este în neregulă și nu este bine pentru mine.
– Uneori nici nu vrea să asculte, nici măcar să se așeze să discute cu noi. Așa că angajăm un consultant, ca să-i explice el. Și plătim bani grei în speranța că poate pe el îl va asculta.
– Sau, în loc să vorbim, ne enervăm.

Care dintre aceste lucruri va funcționa? Niciunul. Dacă nu semănăm semințele karmice pentru a lucra cu efectul de ecou, niciunul dintre aceste lucruri nu va funcționa. Pentru că niciunul dintre aceste lucruri nu este cauza pentru ca un partener să se schimbe.

Pentru a-mi vedea partenerul schimbându-se în direcția pe care mi-o doresc, trebuie să adopt acest mod de comportament în raport cu ceilalți oameni. Dacă este greu să facem asta cu partenerul, vom face cu alte persoane, în sensul că dacă vrem să fie plin de afecțiune, trebuie să mergem și să fim plini de afecțiune față de alții.

Dați timp acestui proces, fiți răbdători în timp ce înțelegeți efectul de ecou și veți vedea cum partenerul vostru trece printr-o metamorfoză. Asta se va întâmpla treptat. Și dintr-o dată el se va schimba.

Dar dacă nu faceți asta și îi spuneți: „Vreau afecțiune, vreau afecțiune, vreau afecțiune” puteți face asta mult și bine pentru că afecțiunea nu va veni așa.

Deci, sfatul aici este să renunțăm la ideea de a încerca să atingem egalitatea. Nu suntem într-un loc în care să putem crea egalitate, pentru că suntem înclinați în favoarea noastră. Renunțați la ideea: „Iți dau asta ca tu să-mi dai asta.”, „Azi spăl vase ca tu să speli vasele mâine”. Dați sută la sută, unilateral și necondiționat.

Renunțați la ideea de egalitate, [pentru că] nu funcționează. Începeți să dăruiți necondiționat. Deschideți-vă inima, fără să așteptați ca și el să facă la fel. Faceți asta fără așteptări și lucrurile vor veni automat. De o sută de ori mai mult decât ați visat, de un milion de ori mai mult decât ați visat, dacă înțelegeți principiul ecoului.

Oferiți cât puteți de mult. Deschideți-vă inima cât mai mult, cât de mult puteţi și veți vedea cum partenerul se schimbă în fața ochilor voștri, cum se schimbă relația.

Și dacă vreți putem spune că aceasta este o formă de libertate. Dăruiți fără limite și fără să priviți la ce se întâmplă în afară. Sunteți liberi să vă deschideți inima cât vreți și vedeți ce se întâmplă.

Dacă veți folosi principiul ecoului nu va mai trebui să vă faceți griji pentru nimic.

 

4. Nu renunța niciodată

Al patrulea angajament.

Gyur me ja

 

Gyur me ja  înseamnă să nu te schimbi.

 

Ce este a nu te schimba?

Vorbim despre ne-schimbare și despre schimbarea la diferite niveluri. Am spus că acest cod este vechi de 2500 de ani.

El a fost adus în Tibet de Naropa și Lady Niguma în urmă cu aproximativ o mie de ani. Și a ajuns acum și în România.

 

Există multe căi

Acest cod este pentru cei care au o carieră spirituală. Pentru cei care doresc să reușească în practica lor spirituală, în viața lor spirituală.

Oamenii așa cum știm, sunt diferiți, au abilități diferite, minți diferite, personalități diferite și tendințe diferite. Și acesta este motivul pentru care există atâtea religii în lume, pentru că oamenii au preferințe diferite și înclinații diferite și nevoi spirituale diferite. Și fiecare religie care există este potrivită pentru un anume grup de oameni, pentru nevoile lor în acest moment și îi ajută să progreseze.

Iar dacă oamenii încetează să mai fie atrași de o religie și nu mai este nimeni care să o practice, [atunci] ea va dispărea din lume. Deci, fiecare religie care există astăzi are rolul ei în lume și este importantă. De aceea trebuie să respectăm toate religiile. Deoarece pentru unii ea este exact ceea ce au ei nevoie ca să îi ajute să progreseze pe calea spirituală.

Și care este scopul ei? Este de a ajunge la fericirea sublimă. Acesta este scopul nostru în viață. Deci, de aceea există tot felul de religii. De aceea există tot felul de căi, tot felul de tradiții spirituale. Este minunat că există atâtea tradiții și o varietate mare de profesori.

Deci, sunt oameni pentru care calea lor spirituală este să meargă mult la biserică și asta e bine, e minunat. Este ceea ce li se potrivește – și asta ar trebui să facă.

Sunt oameni a căror cale spirituală trece prin a face servici altora: serviciul public, serviciul pentru cei deprimați, flămânzi, săraci, bolnavi, refugiați, și altele.

 

Calea de a practica în cuplu

Acest cod este pentru cei care fac practica spirituală cu un partener, iar acesta este centrul practicii lor. În acest caz rugăciunile se fac împreună, meditațiile se fac împreună, toată practica spirituală se face împreună. Și în toate rugăciunile și meditațiile, accentul principal este pe partener. Este o practică în care partenerul ocupă locul central.

Și nu este o practică pentru toată lumea, pentru că ea este dificilă. De unde știm? Ne uităm la modul în care relațiile se dezvoltă în oameni. Dar dacă ați venit aici, la „Cuplul spiritual” , ceva va atras în această direcție. Altfel nu ați fi fost astăzi aici.

Dacă acest lucru pare a avea sens pentru voi, atunci poate că această cale este potrivită pentru voi.

Și dacă acesta este calea, atunci împreună cu soțul, depunând efort comun, faceți practica spirituală. Dar esența este ca perechea să-și facă treaba împreună. Cuplul este inima practicii și numai în cuplu se poate ajunge la cele mai înalte niveluri spirituale.

Deci, dacă sunteți atrași de această cale spirituală, atunci acest angajament spune: „Nu te schimba” sau „Nu renunța niciodată”. Asta înseamnă că de îndată ce ați hotărât că aceasta este calea voastră, iar ideea prinde rădăcini în minte și spuneți „Îmi place. Vreau să merg împreună cu partenerul meu pe cale”, atunci faceți acest salt.

Dacă înțelegeți faptul că un bărbat și o femeie pot merge împreună pe calea spre paradis, și faceți acest salt, nu vă mai schimbați, nu vă mai mișcați din loc. Acesta este angajamentul.

Nu trebuie să vă angajați acum, doar spun despre aceasta posibilitate. Rămâneți lipiți de acest angajament și nu cedați.

Deci, de ce apare acest jurământ aici? Se pare că au fost oameni cărora le-a fost greu și au renunțat la partenerul lor spiritual. După cum știm, nu este ușor să ne construim o relație frumoasă chiar și la nivel lumesc, ca să nu mai vorbim la nivel de practică spirituală. Dar odată ce persoana se angajează în această practică, acest jurământ înseamnă:

a. „Să nu renunți niciodată.” Nu renunțați niciodată la partenerul la care v-ați angajat. Este ca o ceremonie de nuntă, dar mai mult de atât. Este acest aspect de a nu vă schimba sau de a nu renunța la partenerul ales.

Există un alt aspect al acestui jurământ, acela de a vă angaja să aveți relații fizice cu partenerul sau partenera aleasă. Acest lucru este parte al acestui jurământ. Există obligația de a vă bucura de relația fizică cu partenerul și de relație în general.

Chiar mai mult decât atât:

– Nu numai că vă angajați în relație și nu vă mai mișcați de la ea,

– Nu numai că vă angajați să aveți relații fizice între voi,

– Nu numai că vă angajați să aduceți plăcere în relațiile fizice dintre voi,

– Dar vă angajați să dați relației un sens sublim, un sens înalt. De a învăța cum să treceți de la o relație fizică obișnuită, la o relație sacră și sublimă care să vă înalțe spre paradis.

Și repet din nou: această cale nu este pentru toată lumea, nu este potrivită pentru toată lumea, aveți nevoie de karmă în această direcție. Dar dacă alegeți această cale a cuplului spiritual ca pe o cale spirituală, atunci toate aspectele relației voastre spirituale sunt o cale de a ajunge la fericirea sublimă. Și, de fapt, acesta este cel mai minunat lucru pe care îl puteți face pentru voi, pentru ei și pentru întreaga lume.

 

Karma se degradează, dacă nu este reînnoită

Cu toții ne dorim arzător să avem relații cu sexul opus sau cu cel de care suntem atrași. Aspirăm spre plăcerea care însoțește relațiile sexuale. Problema este că plăcerea fizică care vine, dacă vine, este foarte scumpă karmic. Pentru că vă amintiți de efectul ecoului? Tot ce apare în viața voastră este rezultatul lucrurilor bune pe care le-ați făcut altora. Deci, dacă am un moment de plăcere în viața mea, este pentru că am făcut mult bine în lume.

Și dacă plăcerea este foarte puternică, atunci am făcut mult bine în lume care mi se întoarce sub forma unui moment de plăcere puternică. Și acest moment de plăcere puternică a ars această karmă, acum am una mai puțin. Sau am ars multă karmă bună prin faptul că m-am bucurat de plăcere.

Și nu este doar plăcere sexuală, este și tot ceea ce consumați. Dacă v-ați bucurat de o mâncare bună [înseamnă că] ați ars multă karmă bună când ați dat altora de mâncare pe parcursul a multor vieți.

Aceasta este și cauza pentru scăderea plăcerii pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Tot acest aspect al vieții lor pălește și uneori se stinge complet, pentru că ei și-au consumat karma și nu știu cum să o reînnoiască. Cu timpul va fi mai puțină plăcere și în final ea va fi complet neglijată, ceea ce este foarte trist. Nu numai că cei vârstnici nu se mai bucură de plăcere, ci și pierd calea importantă de a ajunge într-un loc spiritual cu mult mai înalt și la fericirea sublimă. Karma este perisabilă.

 

 Angajamentul de a te bucura pentru alții!

Deci, prin acest jurământ:

– Nu numai că vă obligați relației de cuplu sau partenerului vostru,

– Nu numai că vă angajați să aveți o relație fizică cu el/ea,

– Nu numai că vă angajați să vă bucurați de această relație,

– ci vă angajați să învățați cum să faceți din relația de cuplu un instrument pentru a vă intensifica plăcerea și de a vă intensifica karma și mai mult.

Pentru asta trebuie să învățați mult.

Dacă ne luăm acest angajament, înseamnă că ne angajăm ca de fiecare dată, când avem relații fizice cu partenerii noștri, să le dăm cel mai înalt sens posibil. Acesta nu va mai fi un act egoist doar pentru propria noastră plăcere. Ci căutăm cum pot fi acestea o modalitate de a aduce fericire lumii, și nu doar nouă.

• Acest lucru nu este ușor, pentru că în acest moment suntem complet scufundați în plăcerea noastră. De aceea, a folosi acest moment de plăcere și a-l face o binefacere pentru lume nu este deloc ușor. A menține conștientizarea în momentul plăcerii, să nu ne pierdem capul și să ne ridicăm odată cu ea – nu este deloc ușor. Dar intenția ca prin plăcerea mea fizică să găsesc modalități de a aduce multă fericire și plăcere lumii, ea însăși creează karma pentru a-mi crește plăcerea.

 

Să nu uităm vacuitatea

Deci, cum facem asta? În timpul relațiilor fizice trebuie să păstrăm concepția efectului de ecou.

Să presupunem că vine plăcerea. În momentul când vine plăcerea, trebuie să vă amintiți de vacuitatea acestei plăceri. Ce înseamnă vacuitatea acestei plăceri? Plăcerea nu vine de la partenerul vostru. N-are cum să vină. Dacă aveți un moment de plăcere, ea vine numai din karma, numai din ceea ce ați făcut în trecut. Doar din karma. A venit pentru că ați făcut mult bine în lume.

• Dacă puteți, în timp ce sunteți în culmea plăcerii, să vă amintiți de asta, atunci mintea voastră va fi deja în altă parte. Deci, vă veți folosi de acest moment pentru a vă spori înțelepciunea. Apoi plăcerea devine înțelepciune. Și să apreciați acest moment de plăcere care este un moment foarte prețios din punct de vedere karmic, este un moment minunat din punct de vedere karmic. Și nu vine de la cealaltă persoană, ci vine din karma voastră.
• Să mergem la un alt nivel: acest moment de plăcere pe care îl experimentați, vine ca urmare a anumitor lucruri care se întâmplă în interiorul corpului vostru interior, ceea ce numim corpul energetic, corpul canalelor interioare. Și această stare este poate cea mai apropiată de perceperea directă a vacuității la care puteți ajunge în viață – cu excepția meditației profunde a perceperii vacuității. Perceperea directă a vacuității este scopul cel mai înalt pe care ni-l putem stabili în viața noastră spirituală.

Doar și pentru un moment de percepție directă a vacuității merită să ne trăim toată viața pentru el.

Dacă ar trebui să alegem un scop valoros căruia să ne dedicăm întreaga viață, este acest moment de percepere directă a vacuității.

Această experiență este foarte rară și ne transformă complet. Devenim altcineva, suntem pe calea spre iluminare. Ea ne urcă în liftul care ne scoate dintr-un trup de carne și oase, care se uzează, se îmbolnăvește, îmbătrânește și moare, și ne duce spre trupul unui înger, a cărui minte este omniscientă și are capacitatea de a ajuta toate ființele de pe toate planetele simultan.

Deci, acest moment de intensă plăcere dintre parteneri este un moment foarte apropiat de această experiență. Pentru că această experiență este atât de extraordinară în ceea ce privește potențialul pe care îl deschide, și această plăcere este, de asemenea, tot atât de prețioasă. Și dacă nu învățăm să o folosim, dacă consumăm plăcerea doar pentru satisfacția lumească, atunci o vom pierde. Aceasta este legea. Dacă nu urcăm, coborâm.

 

În adâncul inimii noastre, aspirăm spre perfecțiune

În adâncul inimii noastre tânjim după această perfecțiune din noi. Spre acel loc unde energiile pe care le avem fiecare dintre noi – masculin și feminin – vor fi complete și echilibrate, pentru că aceasta este starea unei ființe iluminate, aceste energii sunt complet echilibrate. Devenim o entitate cu totul diferită atunci când se întâmplă acest lucru. Adânc în interiorul nostru, inconștient, tânjim să ieșim din acest corp jalnic care este atât de ușor de rănit, care se îmbolnăvește cu ușurință, în care dacă se produce o mutație la nivel de cromozom, corpul face cancer și moare.

Corpul vine pentru că nu am înțeles principiul ecoului și nu am învățat să-l folosim pentru binele nostru și al celorlalți.

De aceea dorim să trecem la un alt nivel adânc în interior. Vrem să ieșim din viața plină de suferință și în care suntem forțați să pierdem ceea ce ne este mai drag, dacă nu înainte de moarte atunci în momentul morții.

Aspirăm profund să ajungem la acest scop ultim, iar dorința de unire sexuală este pentru că avem acest dor în noi.

Deci ideea acestui jurământ este să nu fim doar consumatori. Să nu ne bucurăm de karma și să o lăsăm să se degradeze, ci și să învățăm cum să o reînnoim, cum să o perpetuăm, cum să păstrăm această plăcere ca ea să se intensifice și să nu dispară. Cum să o facem să crească din ce în ce mai mult, în loc să se epuizeze.

• Mai există aici și un alt aspect. În viața oamenilor obișnuiți, aproape niciodată ei nu ating un nivel de concentrare foarte profundă. Este foarte greu de ajuns la o concentrare foarte, foarte profundă în care mintea rămâne fixată pe obiect și nu se mai mișcă în stânga și în dreapta. Oamenii obișnuiți nu știu cum să o facă. Este greu de ajuns la concentrarea pe un singur punct și la o minte complet stabilă.

Dar ceea ce se întâmplă este că în acest moment intens de plăcere sexuală nu putem ajunge la orgasm fără să avem această concentrare. Plăcerea este atât de puternică, suntem atrași de ea atât de mult, încât suntem complet concentrați asupra ei.

Deci, avem un asemenea moment de concentrare, dar el trece repede. Nu știm cum să-l menținem. Și ceea ce este interesant este că în afara actului sexual, data viitoare când oamenii mai au acest moment este în momentul morții. În momentul morții mintea părăsește corpul. În acest moment sfincterele se deschid și apar secreții de urină, fecale și material seminal. Tot în acel moment are loc și o deschidere a canalelor interioare și exact în acel moment oamenii au o concentrare incredibilă. Dar este un moment trecător și apoi vine moartea și s-a terminat. Nu avem control asupra acestei situații, pentru că nu am practicat.

Deci există o oarecare similitudine între momentul morții și acest moment al apogeului sexual. Și acesta este motivul pentru care oamenii sunt atât de atrași de sex. Cincizeci la sută din gândurile noastre sunt despre sex și restul de cincizeci la sută sunt legate de mâncare.

• ar fi rău dacă ne-am putea dezvolta concentrarea, astfel încât să o putem folosi în practica noastră spirituală, pentru a ne ridica la un nivel spiritual înalt de fericire. Oamenii tânjesc după o astfel de fericire.

Și aceasta este frumusețea practicii în doi. Ceea ce facem în această practică este să repetăm experiența de fiecare dată la un nivel mai profund de concentrare. De fiecare dată ne uităm la aspectele spirituale ale experienței și la puterea experienței și apoi le folosim.

Practica este frumoasă și pură, și avem nevoie de partener pentru asta.

În măsura în care învățăm să facem asta bine, următorul lucru este să învățăm să o transferăm în afara relației, în viața noastră spirituală în general. A ne folosi de această concentrare în meditația noastră.

Dacă învățăm să facem acest lucru, ceea ce este paralel cu a lucra cu canalele energetice interioare, atunci putem avea experiența vacuității, sau experiența divină sau experiență dumnezeiască.

Deci, acest jurământ este foarte profund și foarte important printre cele opt.

 

5. Imaginile se unifică

Kya nyi

 

Nyi înseamnă doi.

 Mai există și un alt aspect frumos. Când suntem într-o relație spirituală nu avem nevoie de unul, ci de doi.

 

a. Unul este partenera/partenerul fizic pe care îl aveți. Și am spus că ne-am luat angajamentul să nu-l abandonăm niciodată. Jurământul va trebui păstrat, pentru că dacă îl încălcăm practica se va strica. Deci, odată ce v-ați angajat (și nu este ușor să ne luăm un astfel de angajament) indiferent de ce s-ar întâmpla, nu renunțați niciodată la el/ea. Și aici este important să păstrăm efectul ecoului, pentru că vor fi momente dificile într-o relație.

Ce înseamnă efectul de ecou? El spune că tot ceea ce apare în viața voastră este un ecou a ceea ce ați cântat mai înainte, a ceea ce ați făcut înainte în viață. Nu vine de la partener. El este doar instrumentul prin care vi se întoarce karma înapoi. El este doar mijlocul, nu este cauza.

Cauza nu este niciodată acolo, este întotdeauna aici.

Și acest lucru vă ajută să vă mențineți angajamentul în momentele dificile și atunci veți ști ce trebuie să faceți.

Am avut înainte angajamentul [de] a acționa invers. Dacă înțelegeți efectul ecoului, veți obține control complet asupra relației. Acționând din înțelegerea efectului de ecou veți obține control total asupra modului în care va fi partenerul vostru și cum va fi relația voastră. Ele vor fi complet sub controlul vostru. De ce? Pentru că partenerul vine din voi cu tot binele și rău din el.

Dacă înțelegeți asta și dacă vreți să schimbați ceva la el, ce ar trebui să faceți? Să începeți să faceți karma care să revină la voi mai târziu ca un ecou.

Dacă apare o mare dificultate, avem întotdeauna impresia că vine cumva de la partener. Ori de câte ori partenerul ne face probleme, sau nu ne satisface nevoile noastre, ni se va părea că toate vin de la el/ea, iar asta datorită ignoranței noastre. Dacă înțelegem efectul de ecou, nu este nevoie să ne schimbăm partenerii.

 

1. Pentru că nu este de la partener. Dacă ne schimbăm partenerul și nu ne-am ocupat de rădăcina problemei, vom continua să vedem aceeași problemă la noul partener.

Același lucru i se întâmplă și cui nu-i place de șef. El spune: „Îmi schimb locul de muncă, e imposibil de lucrat cu șeful ăsta”. Dacă în sfârșit își găsește un alt loc de muncă, după o anumită perioadă, poate după câteva luni, vor apărea aceleași probleme. Vor apărea același tip de probleme. Iar al doilea șef  va fi asemănător cu primul, doar într-un alt corp. De ce? Pentru că nu s-a ocupat de problemă. Pentru că problema vine din el și nu de la șef.

Deci, ce să facem? Dacă apar lucruri neplăcute în relația cu partenerul, va trebui să lucrăm cu efectul de ecou. Aceasta este practica spirituală. Prin ecoul pe care se întoarce prin partenerul nostru, prin ceea ce el ne reflectă, va trebui să lucrăm asupra noastră.

El ne ajută, ne sprijină să ajungem acolo unde trebuie. Cu cât lucrăm mai mult asupra noastră, [cu atât] el va începe să pară din ce în ce mai pur și din ce în ce mai potrivit nouă. Aceasta este munca. Aceasta este munca unui cuplu spiritual. Ea este grea, dar și minunată. Ea este cea mai avansată. Pentru că dacă ne este greu și ne eschivăm de la situație, nu vom face niciodată treaba asta, pentru că vom da bir cu fugiții. De fiecare dată când nu ne place ce vedem în oglindă, fugim de ea, ne ducem la o altă oglindă, sau încetăm de a ne mai uita în oglindă și în acest fel nu ne facem treaba.

Nimeni nu promite marea cu sarea – ceva irealizabil sau intangibil, dar calea este minunată. Este superbă. Este cea mai rapidă, pentru că ne-am angajat: „Nu te părăsesc orice ar fi!”. Deci lucrăm pe ceea ce vine spre noi.

 

2. Și mai este un aspect: dacă începem să renunțăm la partenerul nostru, pentru că nu muncește pentru noi, ce am plantat odată ce am renunțat la el? Karma. Am plantat karma de a renunța la cineva. Ia ghiciți ce am făcut? Am plantat exact karma ca următorul partener să renunțe la noi! Va veni ziua și va renunța la noi.

Și mai rău de atât, ne creăm tendința de a încălca angajamentele, iar aceasta este cea mai gravă pe calea spirituală.

Aceasta este cea mai gravă deoarece calea spirituală, orice cale spirituală demnă de respect, cu sau fără partener, este plină de dificultăți.

Cum ne putem înălța dintr-un corp uzat și îmbătrânit la corpul unui înger? Este clar că va trebui să depășim multe dificultăți. Această cale nu este una obișnuită. Dacă mergem după idea că „lumea se comportă ca de obicei” și facem ceea ce ne convine – murim. Desigur, vor fi dificultăți.

Dacă înțelegem efectul ecoului, avem control complet asupra partenerului nostru, în relația noastră. Și în timp ce lucrăm asupra noastră, ne purificăm din ce în ce, iar partenerul va deveni din ce în ce mai purificat și, în același timp, și lumea din jurul nostru va deveni din ce în ce mai purificată, pentru că toate sunt un ecou al nostru. Deci sunteți invitați să vă asumați angajamentul și să nu vă fie frică! Dăruiți-vă cu totul, chiar dacă el nu se dăruiește procesului. Dar făceți-o cu înțelepciune: folosiți-vă de efectul ecoului. Aveți încredere că dacă turnați în el din abundență iubire, ea se va întoarce la voi înzecit.

 

b. Cum rămâne cu al doilea partener? Sunt oameni aici care așteaptă să audă. În acest angajament mai există și un alt partener/parteneră, iar el este imaginar, nu din carne și oase.

Deci, care e treaba? S-ar putea să aveți acum un partener, iar el nu este perfect. Ne referim la partenerul înger – nu [cel] pe care îl avem acasă, în care găsim defecte.

Ce înseamnă asta? Dacă imaginea din oglindă nu este atât de frumoasă, trebuie să lucrați la sursă, nu să spargeți oglinda. În acest proces de a lucra asupra voastră și de a vă crea partenerul ideal, vă veți folosi de un partener imaginar. Și aici nu sunt limite. Vă puteți imagina partenerul că fiind cea mai minunată făptură pe care v-o doriți: fizic, intelectual, mental, spiritual, totul. Puteți să vă dezlănțuiți imaginația, să-l faceți pe partenerul imaginar să fie absolut uimitor, fabulos.

De obicei, nu știm cum să exprimăm ceea ce ne dorim. Deci acesta este un exercițiu. Așezați-vă și formulați ce vreți cu adevărat. Cum ați putea să obțineți ceea ce vreți dacă nu știți ce vreți?

A vi-l imagina pe partener nu înseamnă doar a-l visa, ci a-l crea în detaliu: Cum să arate? Cum să miroasă? Cum să vorbească? Cum se comportă? Cum se mișcă? Ce calități să aibă? Ce virtuti? Ce înțelepciune? Toate calitățile.

Creați-vă partenerul imaginar sau partenera care este perfect(ă), desăvârșit(ă). Și apoi învățați să le turnați în partenerul existent folosind efectul ecoului. Asta pentru cei care au un partener. Pentru cei care nu au partener, vă invitați în acest fel partenerul ideal, perfect să vină la voi.

Și veți face asta folosindu-vă de efectul de ecou. Vreți ca partenerul să fie înțelept, vreți ca el să inspire afecțiune, vreți ca el să vă susțină în momentele grele. Ce vreți de la el la nivel spiritual? Vreți să vă țină în brațe când cădeți?

Atunci începeți să faceți toate acestea altora, și veți vedea cum partenerul vostru se va transforma, devenind din ce în ce mai mult ca partenerul imaginar. Și aceasta este ceea ce numim imaginile care se unesc. Lucrăm cu imaginarul și cu efectul ecoului, care este înțelegerea vacuități lui, iar imaginile încep să se unifice.

Și dacă faceți asta corect, veți descoperi cu timpul că imaginea voastră ideală nu este atât de departe de ceea ce aveți. Veți începe să observați că ceea ce aveți lângă voi nu este chiar atât de rău, [ci că] pur și simplu nu ați observat. Și de ce nu ați observat? Pentru că avem tendința umană înnăscută de a nu fi mulțumiți de ceea ce avem și de aceea va trebui să lucrăm cu noi înșine pentru a inversa această tendință.

Și acesta este un exercițiu foarte sănătos pentru noi. Trebuie să învățăm cum să vizualizăm această perfecțiune pe care o dorim în cele mai mici detalii. Stați în liniște în meditație, și gândiți-vă exact ce ați vrea să aveți acasă.

Există o melodie în engleză [numită] „Gray”, cântată de Ani di Francope care spune: „Ce fel de paradis caut? Am deja tot ce îmi doresc, și încă vreau mai mult.”. Aceasta este tendința umană. Unii oameni au deja totul și încă vor mai mult.

Dacă nu știți cum arată partenerul vostru ideal, s-ar putea să vină la voi chiar aici și să nu-l recunoașteți deloc. Poate că el este deja aici. Nu-l recunoașteți, pentru că acesta vă este obiceiul: starea minții de a nu fi mulțumită de ceea ce este.

Mai întâi petreceți mult timp pentru ca această vizualizare să fie cât mai precisă posibil, și dacă o faceți bine atunci veți avea doi parteneri: cel real și cel imaginar. Și apoi aceste două imagini vor începe să fuzioneze, folosindu-vă de efectul de ecou.

Dar există un anume pericol aici. Există pericolul că va crește disconfortul: aveți acea imagine fantastică, vă uitați la ea și spuneți „Oh, ce am aici…”

Există pericolul ca în loc să vă folosiți de acest lucru pozitiv, îl veți folosi pentru a-l critica și mai mult: „Unde este asta și unde este asta”? Dacă veți face asta, nemulțumirea voastră va crește garantat. Deci să nu faceți asta! Este foarte important să nu vă lăsați să alunecați în această direcție!

Deci, dacă vă imaginați partenerul ideal, nu începeți să-l criticați pe cel pe care îl aveți acum. De ce nu seamănă cel pe care îl aveți acum cu cel pe care vi l-ați imaginat? Pentru că voi aveți toate aceste defecte. Defectele pe care le vedeți în partener sunt ale voastre. Deci, folosiți-vă de ceea ce vă reflectă partenerul sau partenera, pentru a vă putea purifica și apoi partenerul se va apropia din ce în ce mai mult de imaginea ideală la care aspirați. Aceasta este practica. Încercăm să contopim cele două imagini: cea ideală și cea care se află în realitate.

De exemplu: partenerul meu mă critică mereu. Cel ideal nu mă critică niciodată. Ce voi face?

a. Ori încerc să-i explic că nu-mi place să mă critice, că prefer să-mi vorbească pozitiv, să mă sprijine.

b. Ori voi exploda și mă voi enerva de fiecare dată când mă critică. Îi spun să tacă și să nu mă mai critice atât.

Ce voi alege?

Aceasta este dilema comerciantului de diamante. Nu funcționează. Nu rămâneți blocați în această dilemă. Noi singuri ne-am creat problema. Dacă auzim critici, înseamnă că avem tendința de a critica. Nu observăm că suntem critici, de aceea partenerul vine la noi ca să ne facă acest serviciu. Deci, eu

a) Îl apreciez pentru serviciul care mi-l face și pentru reflecția care mi-o arată și –

b) Încep să verific unde fac aceste lucruri în viața mea. Pentru că nu am observat că fac asta. Și poate că fac asta într-un alt stil, și poate o fac mai mult cu gândul decât în cuvinte. Dar karma revine. Mi-am creat ochelarii prin care îmi văd partenerul. Deci, tot ce nu-mi place la partenerul meu actual, înseamnă să încetez să mai fac asta altora.

Așa că mă voi folosi de partenerul ideal, pentru a apropia imaginile. Mă uit: Uite idealul meu, și uite ce am acolo. Ah! Încă nu se potrivesc, mai am mult de lucru. Dar, până la urmă imaginile vor fuziona.

 

Ambele sunt zirconiu

Există o teoremă la dilema comerciantului de diamante: ambele diamante sunt zirconiu. Ambele sunt false, dar funcționează. Orice lucru îl putem schimba dacă înțelegem efectul de ecou. Și toate minunile pe care le fac oamenii – sunt oameni care știu să facă minuni – vin din munca cu efectul ecoului.

Dacă, de exemplu, partenerul meu nu mi se pare frumos. Dar el nu este frumos în sine. El este gol. Mi se pare urât. De ce mi se pare urât? Există o cauză karmică pentru asta: supărarea. Dacă reușesc să distrug supărarea din inima mea, partenerul va deveni frumos.

Putem schimba totul. Putem învăța să mergem și pe apă.

înapoi la conferința, Partenerul Spiritual 2

 Cuplul spiritual – 2

 Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael și a Lamei Christie McNally
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 2

Primul angajament în tibetană este Yunpey kunto mi nye chö.

Cho

 

Cuvântul Chö în tibetană înseamnă ofrandă, a dărui ofrandă.

Yunpey kunto mi nye chö înseamnă „Dăruiește mereu ofrandă partenerului sau partenerei tale”.

Ce vă vine în minte când auziți asta? Dăruiți flori, aduceți ciocolată. Oferiți-le cadouri tot timpul.

Dar aici noi ne referim la relația spirituală. Ceea ce dorim este să ne ridicăm nivelul de dăruire la un nivel mai spiritual, cu toate că și aceste lucruri pot fi spirituale, dacă știți cum să le faceți. Așa că aduceți flori și bomboane de ciocolată partenerului vostru, dacă îi place ciocolata. Dacă nu îi place, nu-i aduceți ciocolată.

Deci aici este puțin diferit, pentru că vrem să ridicăm nivelul relației. Deci, dacă îl întâlniți pe partener sau dacă îl aveți deja, și doriți să vă ridicați relația la un nivel mai înalt spiritual, cel mai mare dar pe care îl puteți face este ceea ce numim în tibetană.

 

Dak Shen Nyam Je

 

Ceea ce înseamnă „schimbarea de sine cu celălalt”. Seminarul „Eu și celălalt” îl puteți găsi pe site-ul nostru (www.dharmakaya.ro).

Acesta este un seminar foarte important, și este ceea ce vom face aici: ne vom pune în locul celuilalt. Seminarul descrie în detaliu cum facem asta, și nu vom intra acum în aceste lucruri.

Pe scurt:

1. Ne uităm la ce-i place partenerului/partenerei, la ce preferă, ce-l bucură și asta vom face pentru el/ea. Aceasta este doar prima etapă a lui Dak Shen Nyam je, care ajută și la erodarea sursei suferinței noastre, care este marele nostru ego.

Deci ne punem în locul lui sau al ei. Să zicem [să presupunem] că stăm împreună la micul dejun. Ce vom servi la micul dejun? Ce îi place lui/ei sau ce ne place nouă? Să presupunem că trebuie să alegem între două lucruri. În zilele noastre, acest lucru este cam greu de făcut, pentru că mâncarea este din belșug, totul este bun, frigiderul este plin de tot felul de brânzeturi și măsline. Dar să zicem că suntem într-un alt loc și trebuie să alegem.

Deci, la primul nivel – dacă trebuie să alegem și dacă facem Dak Shen Nyam Je, dacă facem Chö pentru el, adică îi dăruim ofrandă la nivel spiritual – atunci vom alege dintre cele două opțiuni ceea ce îi place lui/ei.

Dar unde rămân eu la acest nivel? Eu nu am primit ceea ce mi-am dorit. OK, am fost atât de bun și i-am dat lui, dar nu am primit ceea ce îmi doream.

2. Un nivel mai înalt decât primul este de a începe să ștergem această linie dintre noi și ceilalți. Ce vrea ea sau ce vrea el – le definim ca fiind ceea ce vrem noi. Pentru că ne punem în locul lor. Ne punem mintea în corpul lor. Deci, atunci când le dăm ceea ce vor ei, de fapt ne dăm nouă ceea ce vrem.

Ne este greu să gândim așa pentru că suntem blocați în ego-ul nostru. Aceasta este o dăruire în care ne oferim de fapt nouă înșine.

3. Vom ajunge la un nivel mai înalt, în locul în care mâna dă piciorului. Adică, nu eu sunt aici și fac ceva pentru el, ci ne înfășurăm în jurul lui. Și atunci ceea ce vrea el, sunt eu care vreau. Nu el care vrea, sunt eu care vreau în această imagine a lui, care este a mea acum. Și o vreau la fel de mult ca și celelalte lucruri ale mele.

Deci, acesta este un nivel ridicat al dăruirii de ofrande, Chö.

Trebuie să continuăm să ne ridicăm la nivelul de a ne pune în locul celorlalți. Asta înseamnă, printre altele, că pentru a putea face acest lucru trebuie să începem să fim atenți la ceea ce își doresc ei, trebuie să le acordăm atenție, să-i ascultăm, de exemplu. Ce vor, ce le place.

Și când facem asta, nu va fi din spirit de sacrificiu, sau pentru că a spus profesorul, sau pentru că este moral, ci ca ofrandă, [oferită] cu bucurie în inimă, cu iubire în inimă. Și cu cât facem asta mai mult învățăm să ne rafinăm generozitatea, să o ducem la nivelul următor.

Codul zeiței este codul unei practici foarte înalte, de fapt cea mai avansată. O persoană care preia acest cod, este practica lui. Așa că dacă ceilalți îl întreabă: „Cu ce te ocupi?” [Sunt uni care răspund]: “Sunt profesor. Sunt arhitect. Sunt avocat.” El va răspunde: „Mă perfecționez în practica cuplului spiritual ca o cale de a ajunge în paradis.”

Asta este ce va fi el: cel care lucrează pentru a-și perfecționa relația de cuplu pentru a ajunge în paradis.

Și dacă luați aceste lucruri în serios, ele vor fi cele mai importante lucruri pe care le veți face. Tot ceea ce veți face este de cum să vă faceți relația de cuplu cât mai minunată. Aceasta este o practică foarte serioasă, un angajament foarte serios.

Această practică iese din sfera relațiilor normale pe care le avem, adică relația

– s-ar putea să ne placă,
– sau să ne convină,
– sau ni se potrivește emoțional,
– fizic
– și economic.

Nu mai este vorba de aceste lucruri.

Acum, cei doi parteneri lucrează împreună pentru a se ridica reciproc, pentru a se scoate unul pe celălalt din suferință și ca să-l ducă spre fericirea pură și absolută.

Deci, acesta este un angajament foarte serios, pentru cei care îl iau. Și acesta este cea mai dificilă cale, după cum știți. Dacă ne uităm la cum decurg relațiile de-a lungul timpului, știm cu toții că este o muncă foarte grea.

Vom trece la al doilea angajament, care face parte, de asemenea, din marea artă de a găsi un partener spiritual.

Tsen den

Cuvântul Tse’n Den înseamnă cineva care are îndemânările potrivite pentru o relație spirituală.

Atunci când vorbim despre partenerul spiritual, spre deosebire de cel obișnuit, ar trebui să căutăm anumite calități în el. Avem nevoie ca el/ea să aibă anume calități, astfel încât să fie un partener cu care să pot face cu adevărat o cale spirituală, care să ne ridice pe amândoi și toată lumea din jurul nostru.

Atunci când căutăm un partener este ușor să cădem în dilema comerciantului de diamante: „Ar trebui să fie frumoasă sau ar trebui să fie deșteaptă”? Ce este mai important: [să fie] frumos sau inteligent? Noi spunem, că ar trebui să vă faceți o listă cu ceea ce doriți de la partenerul vostru. Și puteți avea totul de pe listă: atât frumos, cât și deștept, și spiritual, și de asemenea să fie interesat de a face călătoria cu voi.

Deci, tema pe care trebuie să o faceți este să vă scrieți lista. Indiferent dacă aveți un partener sau nu. Faceți o listă cu ce calități ați dori să găsiți la partenerul vostru spiritual ideal.

 

 Calități importante pe care vrem să le căutăm la partenerul spiritual

Lista ar trebui să conțină câteva lucruri de început. Partenerul care vreți să vă însoțească pe calea voastră spirituală ar trebui să aibă interes pentru calea spirituală. Dacă nu are niciun interes pentru a face o cale spirituală – nu este ceva imposibil, dar va fi foarte dificil. Deci, căutăm pe cineva care are standarde mai înalte decât cele obișnuite. Adică, motivul pentru a forma un cuplu nu este de merge împreună la restaurant, sau în vacanță sau pentru a putea avea relații fizice nemaipomenite.

Nu acesta este motivul… deși v-am spus să vă faceți o listă cu calitățile pe care le doriți să le aibă celălalt. Va fi mai ușor dacă veți fi încă de la început în situația ca el să aibă standarde puțin mai ridicate.

Ce înseamnă standarde puțin mai ridicate? Ce înseamnă standarde spirituale?

1. Inima plină de compasiune: Un aspect pe care ar trebui să-l căutați la partener este că atunci când vede suferință și durere în lume, să-i pese. Nu să ridice din umeri și să meargă nepăsător mai departe. Să-l deranjeze faptul că există suferință și durere în lume și să dorească să facă ceva în privința asta. Chiar și puțin. Aceasta ar trebui să fie direcția. Și apoi întărită.

Deci, primul aspect este să aibă inima plină de compasiune, să-i pese de durerea celorlalți. Fiecare dintre noi avem copii, familie, părinții și avem grijă de ei. În cultura noastră, fiecare are grijă de familia sa.

Dar aici este mai mult de atât. Aici vorbim de a avea grijă și de copiii vecinilor. Nu este numai ceea ce definim ca fiind al nostru, ci și bătrânii care sunt singuri, și cei care sunt în nevoi. De a dori să alinăm suferința din lume și să ne deschidem inima față de ea.

Vorbim despre cel care nu stă nepăsător și are grijă doar de sine când lumea arde în jurul lui. Trăim într-o lume în care există foamete, epidemii, războaie. Așa că el ar trebui să fie cineva cu inima deschisă la durerea lumii și nu doar la ceea ce se întâmplă în casa mea. Linia de separare dintre „al meu” și al lor să fie puțin mai deschisă.

2. Al doilea aspect pe care vrem să-l căutăm la celălalt este iubirea necondiționată față de toate ființele. Să iubească oamenii nu pentru că sunt membri familiei lui, sau vecinii lui. Să iubească oamenii fără părtinire. Să fie mai puțin preocupat de „al meu” și să-i vadă pe cei din jurul lui fără a-i eticheta „al meu – nu este al meu”. Să aibă interes pentru oameni.

Deci, primul lucru, a fost ca partenerul să fie plin de compasiune. O persoană care vede suferința altora și care vrea să facă ceva în privința asta, și nu să spună: „Bine, bine…”. A văzut la știri suferința și toate ororile, și apoi revine la preocupările lui obișnuite. Nu. Să fie cineva căruia    să-i pese.

Al doilea lucru, a fost ca el să iubească oamenii necondiționat.

3. Al treilea aspect, pe care vrem să-l căutăm la partener, este să fie interesat de a căuta adevărul. De a înțelege cu adevărat cum funcționează această lume. De a înțelege cu adevărat cauza profundă a lucrurilor: De ce există cancer în lume? De ce sunt războaie în lume? De ce există sărăcie în lume? Cum funcționează aceste lucruri?

Să-și pună întrebări și să depună efort pentru a găsi răspunsurile la ele.

Oare este adevărat că trebuie să suferim și să murim? Să ne naștem, să ne bucurăm puțin, să suferim, să îmbătrânim și să murim, este oare asta adevărat?

Este adevărat că ne-am născut doar: ca să mergem la universitate, să ne căsătorim, să avem copii, apoi să ne îmbolnăvim și apoi să murim? Pentru asta am venit pe lume? Este adevărat că suntem aici doar pentru a ne îndeplini nevoile fizice și, când ni se epuizează puterea, să murim? Pentru asta am venit?

De aceea, dorim să căutăm pe cineva care vrea să se ridice împreună cu noi la un nivel puțin mai înalt, care să fie interesat de această cale și să fie preocupat de aceste probleme. Inima lui să fie deschisă la suferința din lume, să-i pese și să caute să facă ceva în privința asta. Să iubească ființele fără a le eticheta, să aibă interes pentru adevăr și să caute adevărul. Să nu fie închis și cu prejudecăți că el știe deja tot, pentru că atunci când este plin de toate acestea nu poate învăța nimic.

Cei dintre voi care ați studiat cursul 1 – „Cele trei căi principale” – puteți recunoaște aceste trei calități. Acestea sunt caracteristicile oricărei căi spirituale demne de respect. Partenerul spiritual/partenera va fi interesat de aceste aspecte ale spiritualității, deoarece ele sunt cei trei piloni ai vieții spirituale a oricărui om spiritual. Indiferent de religia sau tradiția pe care o are! Nu trebuie să fie budist pentru asta. Aceste aspecte sunt comune pentru fiecare persoană pe o cale spirituală.

Apoi cuplul continuă să întărească aceste trei domenii de interes spiritual. Şi nu există limită până unde se poate ajunge.

Și există printre noi oameni care nu vor mai gusta moartea în această viață. Ei vor ajunge în paradis înainte ca moartea să-i prindă. Dacă luați aceste lucruri în serios și le aplicați, puteți fi voi cei care găsiți calea și să eliminați orice formă de suferință. Orice formă de suferință din lume, atât a voastră, cât și a altora. Pentru că acesta este scopul oricărei căi spirituale: de a ajunge la fericirea sublimă. Fericirea sublimă înseamnă: am depășit toată suferința.

Și există un mic secret în găsirea fericirii: nu trebuie să căutați fericirea cu forța. Ea va veni singură dacă veți elimina suferința. Dacă eliminați lucrurile care afectează fericirea, [atunci] fericirea va veni de la sine. Cuplul spiritual este cea mai grea dar și cea mai rapidă cale de a ajunge la fericirea sublimă, dacă nu cea mai rapidă.

Deci, vom căuta partenerul care are chiar și puține din aceste tendințe. Și dacă am găsit pe cineva cu astfel de tendințe, atunci el ar putea fi un candidat bun pentru cuplul spiritual. Iar aceia dintre noi care ne angajăm la codul celor opt angajamente, n-ar trebui să intrăm într-o relație cu cineva care nu are aceste interese, aceste calități. Pentru că el ne va opri progresul.

Partenerul trebuie să aspire spiritual – să fie interesat de a căuta o modalitate de a se ridica deasupra realității obișnuite de rutină în care ne naștem, ne maturizăm, îmbătrânim, ne îmbolnăvim și murim. Să se ridice deasupra acestor lucruri, să ajungă într-un loc mai înalt, un loc al fericirii împreună cu noi.

Poate că veți spune: „Este cam greu să-l găsim”. Adevărat, nu este atât de ușor să găsim așa ceva. Atunci cum îl găsim? Unde îl vom găsi?

Ne vom folosi de principiul ecoului. Cum îl găsim? Nu trebuie să mergem nicăieri să-l căutăm.

Îl creăm prin principiul ecoului și el/ea va veni la noi.

 Ce înseamnă să-l creăm prin principiul ecoului?

Asta înseamnă să ne intensificăm aceste aspecte în noi înșine:

– Să practicăm compasiunea față de ceilalți,

– Să practicăm iubirea față de toate ființele,

– Să căutăm să aducem fericirea oamenilor, indiferent de naționalitatea lor, de familia lor, de sexul lor sau de vârsta lor.

– Să căutăm adevărul, înțelepciunea și să înțelegem profund principiul ecoului;

Dacă facem asta și aprofundăm această practică, partenerul/partenera va veni automat. Și nici măcar nu-l vom putea opri, pentru că practicând aceste lucruri, vom produce ochelarii prin care privim lumea, iar apoi persoana care va apare, vom vedea în el/ea aceste calități.

Îl numim efectul albinei și a mierii. Ce este mierea? Mierea este karma pe care o creăm, care atrage spre noi albina, adică partenerul care are exact calitățile pe care le căutăm. Și cum facem asta?

Creăm aceste calități în noi:

– Ne intensificăm compasiunea,
– Ne intensificăm iubirea,
– Mergem să-i ajutăm pe ceilalți,
– Căutăm cum să aplicăm principiul ecoului în viața noastră.

Iar atunci el/ea va veni. Putem fi închiși într-o cameră, iar el va veni.

Lama Dvora Hla spunea:

„Avem un prieten pe care îl cunoaștem care a fost într-un retreat, izolat într-un cort în mijlocul deșertului, singur, un retreat de câteva luni. O fată a venit la cortul lui.”

Ce karmă trebuie să facem pentru a-l întâlni? Am spus că trebuie să ne dezvoltăm acele calități, dar mai sunt și alte lucruri pe care trebuie să le facem pentru a-l întâlni pe partener. Dacă vrem acum să intrăm într-o relație spirituală, mai sunt și alte lucruri care trebuie făcute.

• Trebuie să sprijinim relațiile altora de cuplu. Când vedem o pereche care nu se înțelege, vom face tot ce putem să-i aducem să se înțeleagă.

Bineînțeles cu înțelepciune. Este foarte important să ajutăm relațiile celorlalți. Și atunci nu trebuie să ne mai facem griji. Nu vom mai avea nevoie de toate cărțile de sfaturi despre cum să ne găsim un partener. Le putem arunca la gunoi.

Dacă îi ajutăm pe alții în relațiile lor și ne dezvoltăm calitățile spirituale, ne creăm karma ca partenerul să vină la noi. Nu-l vom putea opri să vină. El va veni chiar și dacă vom fi în mijlocul deșertului, în cort.

De fiecare dată când avem oportunitatea de a face pace acasă, vom face pace în casă. Încurajăm relațiile de cuplu ale celorlalți. De exemplu, mergem și îi învățăm pe ceilalți aceste lucruri. Imediat vom întâlni mulți oameni și ne vom crea multe semințe karmice.

• Există un al doilea aspect în acest sens: de a evita complet a face contrariul, adică de [a evita de] a deranja relațiile de cuplu ale altora sau de a le răni.

Să presupunem că întâlniți pe cineva care vi se pare că este exact sufletul pereche, dar are deja un partener. Ce veți face atunci? Veți susține relația lor. Veți spune: „Îmi place de tine, îți doresc tot binele din lume, dar nu te vreau pe tine, ci pe altul ca tine.”

Și ca urmare a sprijinirii relațiilor altora, veți obține și mai mult. Trebuie să aveți răbdare.

Dacă stricați relația de cuplu a altcuiva, acest lucru va deveni un obstacol imens în relațiile voastre.

Acum amintiți-vă: karmei îi ia timp până va rodi. Sunt o mulțime de filme romantice, în care cineva se îndrăgostește de soția altcuiva, [apoi cei doi] fug pe o insulă și duc o viață romantică… Dar lucrurile nu se termină ca în filme! Trece ceva timp, trec luni sau ani sau chiar mai puțin de atât, și relația explodează… Și ceea ce i-ai făcut celuilalt, ți se întâmplă [ţie] exact la fel. Pentru că karma are calea de a se întoarce asupra noastră. Ea se întoarce mereu.

Deci, nu vom răni niciodată relațiile altora de cuplu, ci le susținem. Mierea va fi sprijinul relațiilor celorlalți. Albina este partenerul pe care vi-l doriți. Și dacă vreți ca el să aibă calități spirituale, dezvoltați-le în voi.

– Există o a doua parte, dacă aveți deja partener. Ce se întâmplă dacă aveți deja partener și acesta corespunde descrierii.

Există o lege conform căreia nu putem scăpa de karma noastră. Unii au încercat: și-au aruncat partenerul și și-au găsit pe altcineva. Puteți ghici ce s-a întâmplat: karma a revenit. Ea bate la ușă. Noul cuplu își petrece luna de miere, este minunat câteva luni și după o vreme se întâmplă același lucru.

Sunt oamenii care divorțează, își găsesc pe altcineva și cred că totul va fi bine, și după câteva luni lucrurile se întâmplă din nou. Deseori și a doua căsătorie eșuează, iar a treia reușește. De ce? Pentru că omul poate a înțeles deja că problema nu se află la partener, ci este la el.  Dacă nu funcționează pentru el, nu va funcționa în altă parte până nu va începe să cânte melodia potrivită. Trebuie să existe efectul de ecou.

Aici apare dilema: Deci, ce ar trebui să fac? Să rămân blocat într-o relație, să sufăr în tăcere, să mă abțin și astfel să mor, sau să destram această relație și să găsesc alta? Dar eu nu am abordat motivele reale ale suferinței mele în această relație! Până nu le rezolv, ambele lucruri nu vor funcționa.

Și dacă problema va fi rezolvată, întrebarea va dispărea. Pentru că partenerul (sau partenera) pe care îl am, este complet gol de orice natură. Este o oglindă perfect clară, limpede. Acesta este tot ecoul meu. Și dacă nu are calitățile pe care le doresc, va trebui să le produc prin comportamentul meu!

Faceți o listă cu ceea ce doriți și începeți să faceți exact asta altor persoane, partenerului. Dacă relația este prea dificilă, începeți afară. Nu contează, ecoul va reveni, chiar prin intermediul soțului.

Tot ceea ce vedeți la partenerul vostru este reflexia minții voastre. El este ecoul, este oglinda care vă arată toate lucrurile pe care le-ați făcut și vi se întorc acum înapoi.

Putem rămâne cu acea persoană și să semănăm semințele potrivite, iar ea va începe să le reflecte. Poate dura timp. Amintiți-vă, karma necesită timp. Cu cât înțelegeţi mai bine principiul ecoului, cu atât se va scurta perioada de rodire. Dacă îl înțelegeţi, karma va începe să rodească mai repede. Încep să se schimbe. Și veți spune: „Treizeci de ani ai fost așa, ce s-a întâmplat”? Știți bine ce s-a întâmplat, pentru că voi ați creat asta.

Începeți în mod conștient să vă dezvoltați calitățile pe care doriți să le vedeți la partener. El nu va mai avea de ales decât să vi le reflecte, pentru că el este gol. Și puteți avea din abundență tot ceea ce vă doriți.

Deci acesta este modul conștient și calculat în care vă manipulați lumea prin înțelegerea forțelor karmei. Și nu de a sta și de a-i explica celuilalt cum ați vrea voi să fie. Puteți face asta o veșnicie, dar nu funcționează.

Aceasta este o tendință umană, toți avem această tendință, de a intra în această spirală descendentă, care ne târăște în jos. Pentru că reacțiile noastre sunt opuse, nu sunt corecte. Și aceasta a fost prima regulă: să acționăm invers.

După ce trece luna de miere, prima perioadă de entuziasm unul față de celălalt – iar asta poate dura timp – începem automat să-l luăm pe celălalt de la sine înțeles. Știu că dacă mă voi întoarce acasă, partenerul va trebui să fie acasă, doar am semnat un contract cu el. Ne așteptăm să fie așa, luăm asta de la sine înțeles.

Această tendință este una dintre tendințele care erodează relația.

Mai avem și o altă tendință. După ce luna de miere se termină, ne concentrăm pe defectele lui. Nu îi punem în valoare virtuțiile, ci ne concentrăm pe defectele lui.

Și merge așa:

– Este luna de miere, totul este minunat, totul este extraordinar. Suntem în rai, în sfârșit ne-am găsit alesul inimii noastre.

– Trece timpul: o lună, două luni, un an, stăm dimineața la micul dejun, se ridică de la masă și își lasă farfuria de mâncare pe masă. Bine, bine, prima dată.

– A doua oară… [la fel…]

– A treia oară deja ne gândim: “Destul. Trebuie să-i spun.”

– De-a lungul timpului ne dezvoltăm obiceiul de a ne concentra asupra calităților negative care nu ne plac la partenerii noștri,

– Și bineînțeles că asta intensifică spirala. Pentru că acesta este ecoul: acesta este acum cântecul pe care îl cânt și acesta este ecoul care se întoarce la mine.

Pe măsură ce trece timpul, are și mai multe defecte. Și de mult am uitat de luna de miere.

– Au trecut cinci ani și ne gândim: „Oare ce am găsit la el”?

Asta este ceea ce facem datorită acestei tendințe de a ne concentra pe defecte. Apoi îl vedem din ce în ce mai puțin atractiv, din ce în ce mai puțin pur, din ce în ce mai puțin frumos. Pe măsură ce trece timpul, nu mai știm cine este el.

Comportându-ne în acest fel, plantăm semințe pentru a vedea calitățile lui minunate diminuându-se, erodând, degenerând.

Trebuie să ne amintim că nimic nu vine de la el, că totul este un ecou. Totul vine din interacțiunea noastră cu el, iar interacțiunea noastră cu el este condusă de gândurile noastre despre el. Și dacă gândurile noastre despre el se concentrează asupra a ceea ce nu funcționează și a ceea ce este negativ, interacțiunea va întări spirala care ne va trage în jos. Așa că trebuie să învățăm să facem invers.

Vom termina această lecție cu o scurtă meditație, care vă va ajuta să produceți aceste lucruri. Este o meditație pe care o veți face dimineața chiar când vă treziți, înainte de a vă ridica din pat, înainte de a vă deschide ochii.

Stați culcat lângă partener, dacă nu aveți atunci singur. Nu contează. Și faceți meditația înainte să deschideți ochii.

Voi face acum varianta pentru cei care au partener.

Așezați-vă comod și încercați să nu vă mișcați pentru a nu-i deranja pe cei de lângă voi. Închideți ochii.

Concentrați-vă pe respirație. Încercați să numărați zece respirații fără a vă încurca.

Imaginați-vă că sunteți întinși în pat lângă partener. Îi puteți atinge mâna sau umărul. Imaginați-vă în această situație.

1. Și gândiți-vă: „Cât de norocos sunt că această persoană este cu mine, că acest bărbat sau femeie este cu mine”.

Încercați să vă dezvoltați sentimentul de adâncă recunoștință și apreciere că acea persoană este în viața voastră.

2. Acum amintiți-vă câteva dintre virtuțile lui, de câteva dintre calitățile care vă plac la el/ea. Poate două, trei, o listă scurtă.

3. Iar al treilea pas, înainte să deschideți ochii dimineața, rugați-l în sinea voastră să rămână cu voi pentru totdeauna, să nu-l pierdeți. Spuneți: „Te rog rămâi cu mine!”

Asta e tot. Puteți deschide ochii.

Cât durează să faceți această meditație? Un minut, două minute? Dar ea plantează semințele de a vă trezi cu recunoștință față de cei care sunt în viața voastră. Și îl înfrumusețează pentru că vă concentrați pe ceea ce este minunat la el. Meditația funcționează și ca antidot împotriva acestei tendințe de a-l considera de la sine înțeles. Nu este de la sine înțeles că el [că relaţia cu el, parteneriatul] este sigur, oamenii își pierd partenerii tot timpul. Nu este de la sine înțeles că el va fi mereu alături de voi. Îl rugați să fie cu voi și asta va planta semințele să rămână cu voi.

Pentru cei care nu au încă un partener sau parteneră, puteți face această meditație, dar faceți un pas preliminar înainte de a face meditația:

– Vă imaginați partenerul vostru ideal, perfect pe care vi-l doriți. Faceți aceeași meditație și încercați să vă imaginați că el este deja cu voi. Și vă concentrați pe calitățile pe care ați vrea să le aibă.

– Și îl rugați: „Te rog vino la mine!”. Vi-l imaginați și vă concentrați pe calitățile pe care le doriți și îl rugați să vină la voi.

Aici, plantați semințele pentru a-l găsi, iar aceste semințe îl vor atrage spre voi. Dar asta nu este suficient, trebuie să faceți și karma de a-i ajuta pe ceilalți în relațiile lor și să nu stricați nimănui relația în care se află.

Deci este foarte important, să faceți și una și alta.

În lecția următoare vom intra mai mult în relațiile fizice dintre parteneri și vom lucra cu canalele noastre energetice. Acest material este foarte important.

Cu toții cunoaștem faptul că nu prea știm cum să avem o relație de cuplu bună. Și aici ați primit câteva instrumente foarte puternice și foarte sfinte.

Doar pentru că am vorbit despre aceste lucruri, v-ați deschis față de aceste lucruri, cu toții am acumulat o karmă foarte bună în această direcție. De fapt, ce încercăm aici este să importăm un model străvechi, incredibil, frumos și profund și să începem să îl aplicăm în relațiile noastre. Și imaginați-vă ce s-ar întâmpla dacă toate acestea ar deveni dintr-o dată populare. Dacă deodată oamenii ar începe să trăiască așa, în ce loc am fi?

Așa că pentru a nu pierde karma, trebuie să o dedicăm. Trebuie să o trimitem tuturor oamenilor din jurul nostru, astfel încât toți oamenii din această țară să aibă o relație minunată.

Mai întâi facem Mandala.

Și acum dedicăm. Imaginați-vă că țineți o sferă de lumină în mâini. Trimiteți sfera tuturor celor a căror relație de cuplu nu este prea bună și celor care nu au partener. Trimiteți-le cel mai minunat partener și să se facă fericiți unul pe altul.

înapoi la conferința, Partenerul Spiritual 2

 Cuplul spiritual – 2

 Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael și a Lamei Christie McNally
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 1,b

Mai există o a doua jumătate a elementelor de bază pe care ar trebui să le alăturăm celor opt, iar această jumătate analizează obiceiul nostru de a reacționa atunci când ni se întâmplă lucruri. Cum reacționăm de obicei? Ce se întâmplă dacă nu ne amintim că totul este un ecou sau dacă nu știm că totul este un ecou? Cum reacționăm când nu știm că este un ecou? Ce facem când auzim o melodie enervantă?

 

Dilema comerciantului de diamante

În prelegerea lui Geshe Michael și a Lamei Christie, a fost dat exemplul negustorului de diamante. Ne vom folosi de acest exemplu pentru un moment.

Într-o zi o doamnă vine să cumpere un diamant. Negustorul îi arată un diamant mare pe care îl are și spune: „Prețul este bun și vă fac și o reducere la el. Diamantul este mare, strălucitor și e frumos tăiat și… dar el este un pic gălbui”. Ea îi spune: „Nu vreau galben”. „Oh! Nu este nicio problemă. Aici am aici un diamant complet alb, ceva mai mic, dar alb-alb, doar că are o mică incluziune care cu greu se poate observa. Așa că poți alege dacă vrei :

1. 1. diamantul mare gălbui,
   2. sau pe cel mic alb dar cu o mică imperfecțiune.

Ce dorești? Galben sau alb?

Negustorul o pune în dilema să aleagă. Pentru faptul că negustorul o presa să aleagă, ea uită că are o a treia opțiune: să nu cumpere niciunul dintre ele. Ea vroia un diamant curat. Doamna nu trebuia să aleagă între cele două opțiuni, nu-i așa?

Această dilemă în care intrăm: „Asta sau aia?” este situația în care nu ne mai amintim de efectul ecoului. Dacă nu înțeleg că tot ceea ce întâlnesc este un ecou, atunci spun: „El mi-a spus asta” sau „Ea a spus asta”. Acum ce să fac? Să divorțez de el/ea? Sau să mă împac cu el/ea? Ce ar fi potrivit să fac acum? Ce reacție să am?” . În acestă situație, am pierdut deja bătălia. În momentul când am intrat aici, am pierdut lupta pentru fericirea maximă.

Mi-am pierdut calea. Nu mai sunt pe cale.

De ce? Pentru că am intrat într-un loc în care trebuie să decid între două lucruri, dintre care niciunul nu este bun.

A te duce să-i spui celuilalt ce ți-a făcut și ce ți-a spus și de ce este greșit că ți-a făcut sau spus una și alta, contează? Funcționează? Câți dintre voi ați încercat să faceți asta? Poate că atunci au spus: „Da, da, da”. Poate a funcționat o vreme. Și după un timp situația se repetă din nou, de parcă nu am fi vorbit niciodată. Și atunci spunem: „Dar ieri ai fost de acord, nu-i așa? Încă odată faci asta?”

De ce se repetă asta? Pentru că motivul nu s-a schimbat. Cauza karmică a acestui lucru nu s-a schimbat. Încă mai cânt aceiași melodie, așa că ecoul îmi revine mereu, pentru că ecoul nu vine de la el! Vine de la mine. Nu a venit de la el.

A doua opțiune este să tăcem, să nu reacționăm, dar fierbem în noi – același lucru. Nu am rezolvat problema.

Dar există întotdeauna și a treia opțiune, iar aceasta este să mergem spre ce-i mai bun. Ea nu este ca celelalte opțiuni cu care suntem obișnuiți „Ce fac acum?”.

De fiecare dată când sunteți într-o dispoziție proastă sau deprimată sau vă aflați în situația în care nu știți ce să faceți, este un indiciu că ați uitat de efectul de ecou sau nu   l-ați înțeles sau nu l-ați interiorizat. Este indicația că nu sunteți pe direcția corectă.

De ce? Spunem că tot acest ecou este karma. Tot ceea ce ne revine este ceva ce am semănat. Karmei îi ia timp să se maturizeze. Există acest decalaj de timp dintre cauză și efect. Nu pot face nimic în prezent care să afecteze această karmă. În prezent, dacă ea rodește; cineva țipă la mine sau nu se comportă frumos cu mine, el este ecoul care mi-a revenit. Ceea ce fac acum plantează semințele pentru următorul ecou care se va întoarce după timpul lui karmic.

Nu pot influența prezentul în prezent. Nu se poate, este prea târziu. Ecoul mi-a revenit deja. Nu pot să-l duc înapoi pe munte. S-a întâmplat deja. Este fără speranță. Deci, ce voi face? Ce voi face dacă înțeleg asta? Cineva țipă la mine. Ce voi face? Îi voi spune de ce greșește sau voi tace și fierb în mine și voi aștepta data viitoare? Deci, ce voi face?

Nici una, nici alta.

Înțeleg că, dacă țipă la mine, este pentru că am țipat la alții în trecut, așa că nu mai plantez iar astfel de semințe.

Cu siguranță că nu voi țipa îndărăt la el, dar nici nu voi sta și să fierb în mine, ci să încep să plantez semințele opuse. Cu toți cunoaștem proverbul: „Ce ție nu-ți place altuia nu-i face”.

Cum facem asta? Uneori, nici măcar nu știm ce ar trebui să încetăm, așa că ceilalți vin să ne arate: „Iată! Asta trebuie să oprești! Exact, asta se întoarce la tine”.

Problema noastră este că nu vedem. Avem ochi și nu vedem. Nu vedem cauzalitatea profundă care conduce această lume și atunci cădem în capcana negustorului de diamante: asta sau asta? Cum să reacționez? Ce ar trebui să fac? Să convoc consiliul de administrație?

Nu acolo este soluția. Există întotdeauna a treia cale și ea este înțelegerea efectului de ecou. Singura cale care funcționează este cea care abordează adevăratele cauze profunde a ceea ce se întâmplă și ele nu sunt niciodată acolo. Ele sunt mereu aici!

Deci, ce să facem? Să le explicăm sau să nu? Nu contează. Va trebui să începem să ne creăm acum melodia pe care dorim.

Nu există nicio metodă sigură, care să funcționeze în prezent pentru a preveni neplăcerile din prezent. Nu pot să vă vând așa ceva pentru că nu am așa ceva, pentru că depinde complet de ce ați făcut în trecut. Iar asta este ceea ce se va întoarce la voi, așa că nu am niciun sfat despre cum veți ieși de la curs și totul va fi minunat.

Nu știu să fac asta și nici măcar Buddha nu poate face asta. Tot ce pot face profesorii este să vă învețe aceste principii astfel încât să începeți să plantați semințele. Veți fi grădinarii care vor semăna semințele. Acest studiu vă învață cum să plantați semințele astfel încât relația voastră de cuplu să atingă toate obiectivele minunate pe care vi le doriți de la ea.

Deci, care este calea care funcționează? Care este modul de a scăpa de persoana neplăcută [sau supărată] sau care ne rănește? El este de a înceta să mai facem aceste lucruri și de a face invers. Trebuie să integrăm această învățătură, să o practicăm, să medităm asupra ei, pentru că atunci când vom fi puși la încercare, nu ne mai aducem aminte de ea. Avem deja tendințe, obiceiuri de a reacționa, adânc înrădăcinate, iar dacă nu o practicăm bine în meditație, vom reacționa în modul nostru obișnuit, după care vom regreta.

Aceste subiecte necesită multă meditație. Stați pe perna de meditație cincisprezece minute pe zi și gândiți-vă la efectul ecoului și la cum se va aplica în viața voastră. Gândiți-vă la efectul capcanei negustorului de diamante și cum se aplică în viața voastră.

Suntem obișnuiți să avem mereu explicații. „Șeful nu este mulțumit, pentru că nu mi-am terminat treaba la timp, dar nu-i nimic! Nu mi-a dat suficient timp. Mi-a dat cincisprezece minute. Asta este o muncă de două ore”.

Supărarea șefului nu are nimic de-a face cu ceea ce tocmai s-a întâmplat. Dacă vine și țipă la mine acum, nu are nicio legătură cu timpul în care trebuia să-mi fac treaba. Totul vine de la faptul că obișnuiam să țip la alții. Există intervalul de timp dintre cauză și efect. Ne spunem: „Am încercat să-mi fac treaba, iar acum el vine și țipă la mine”.

Asta este ceea ce ne derută. Aceasta este orbirea noastră. Lucrurile vin unele după altele, dar nu există nicio legătură de cauzalitate între ele. Cauzalitatea este cu mult mai profundă și este ascunsă, iar cauza s-a întâmplat cu mult mai înainte, când am țipat la alții. Dacă am fi făcut tot posibilul să ducem la bun sfârșit treaba, chiar dacă nu am fi avut suficient timp, noi eram martori și ne filmam făcând tot posibilul. Și asta se va întoarce la noi.

Cum se va întoarce? Sub forma în care alții în viitor vor face tot posibilul să ne ajute atunci când avem nevoie, pentru că am încercat să ne ajutăm șeful cât am putut noi de bune, indiferent dacă am reușit sau nu. Dacă am fi avut intenția pură de a ne face treaba cât mai bine, asta este ce vom primi înapoi. Dar va dura timp, iar următorul lucru care se întâmplă imediat după asta, este un clip dintr-un alt film. Legătura de timp nu este legătura cauzală.

Dacă ne uităm acum la acest moment în care suntem împreună aici [la curs]… Ce va adus aici? Ați putea spune: „Am văzut un anunț. M-am urcat în mașină. Am pornit mașina și am ajuns.”

Ei bine, faptul că ați văzut anunțul, că v-ați urcat în mașină, ați pornit mașina și ați ajuns aici s-a petrecut într-o perioadă de câteva zile, Dar nu aceasta este cauza karmică care v-a adus aici. Cum știm asta? Și alții au citit anunțul și nu sunt aici. Sunt alții care nu au citit anunțul și sunt aici. Unii au urcat în mașină și mașina nu a putut ajunge aici. Alții nu au mașină și au venit aici.

Cauzele care v-au adus aici sunt mult mai profunde. Sunt mult mai adânci. Multele voastre binefaceri v-au determinat să căutați aceste învățături și să vă întâlniți cu ele. Cunoașterea spirituală caută întotdeauna motivul profund, cauza karmică și este întotdeauna legată de ceea ce faceți. Este întotdeauna în mâinile voastre.

Și cel mai frumos lucru este că adevăratele cauze funcționează întotdeauna. Cauzele aparente, pe care noi le considerăm că ar fi adevăratele cauze, uneori funcționează și alteori nu. Uneori mașina pornește și alteori nu pornește, nu-i așa? Uneori vreți să veniți la curs și ajungeți, și alteori vreți să veniți, apare ceva și nu [mai] ajungeți.  Și asta deoarece cauza pentru care sunteți aici nu este ceea ce vi se pare. Este mai profundă.

Și întrucât cauzele reale funcționează întotdeauna, spre deosebire de cele „aparente” care uneori funcționează, alteori nu, dacă înțelegeți cum să lucrați cu adevărata cauzalitate, ați putea elimina tot ceea ce nu vă doriți în viață și să produceți absolut orice vă doriți. Şi chiar mai mult decât vă puteți imagina.

Acum, dacă ne întoarcem la relația de cuplu pentru un moment, la evoluția ei, chiar dacă începeți cu o relație care este perfectă și [care] continuă să fie perfectă, la un moment dat va trebui să vă pierdeți partenerii.

Mai devreme sau mai târziu, îi veți pierde. Moartea vă va despărți de ei. Vom fi nevoiți să părăsim această lume singuri. Conform celei mai înalte învățături, lucrurile nu trebuie să fie așa. Nu este adevărat că suntem sortiți să ne despărțim de toți oamenii pe care îi iubim. Această credință vine din orbirea spirituală despre care am vorbit, a faptului că nu înțelegem cum funcționează această lume – cauzalitatea profundă a lucrurilor – și prin faptul că reacționăm față de lucruri ca și cum le-am putea influența în momentul prezent, dar noi nu putem influența prezentul, ci doar viitorul.

Dacă învățăm cu adevărat să ne folosim de principiul ecoului și să lucrăm cu adevăratele cauze, nu va există nimic pe care să nu-l putem face, inclusiv acest dezastru de a fi forțați să ne despărțim de toți cei dragi. Putem rămâne cu ei pentru totdeauna și nu bătrâni pentru totdeauna, ci într-o veșnică fericire sublimă.

Așa că vom vorbi despre asta puțin mai târziu.

 

Să trecem la primul angajament.

Primul angajament în tibetană este – Yunpey kunto mi nye chö.

Yun chö înseamnă semne inversate.

De ce sunt inversate? Vom începe cu cuvântul „inversat”. Și aici ne vom referi la întrebarea de ce relația cu un partener începe frumos și apoi degenerează.

La început suntem îndrăgostiți nebunește unul de celălalt și suntem gata să facem totul pentru ei și împreună cu ei și să fim alături de ei, iar apoi, încetul cu încetul, de-a lungul anilor, aceste relații se degradează, se deteriorează și ajung în punctul în care unii dintre noi doresc să se despartă cât mai repede de partener. De ce se întâmplă asta? De ce relația începe atât de minunat și își pierde treptat farmecul și puterea și adesea se termină prost?

După cum am spus, există această tendință umană, foarte normală, de a intra în această spirală descendentă care include și relațiile noastre personale.

Începem foarte bine, iar datorită acestei tendințe pe care o avem, ne creăm în mod constant cauzele să o stricăm. Nici măcar nu știm cum facem asta. Nu vrem să stricăm relația, dar datorită ignoranței noastre, ne generăm karma proastă. Nu știm cum să continuăm ceea ce este bun în viața noastră.

Nu știm cum să menținem această stare în care suntem îndrăgostiți nebunește unul de celălalt, așa că acest jurământ sau acest angajament ne oferă cheia acestei întrebări.

Nu este nici vina noastră și nici a partenerului că se întâmplă asta. Ni se întâmplă celor mai mulți dintre noi și nu este vina noastră. Acestea sunt reacțiile noastre instinctive ca ființe umane și trebuie să învățăm cum să acționăm invers. Cum să acționăm astfel încât să inversăm spirala descendentă. Să facem invers de ceea ce facem în mod normal, pentru că ceea ce facem în mod normal, ne doboară, ne deteriorează relația.

Vă voi da un exemplu. Să spunem că încercați să vă concentrați pe munca voastră. Stați în fața calculatorului și aveți nevoie de concentrare. Soțul/soția vine și vă deranjează. Tot timpul au nevoie de ceva de la voi sau au nevoie de voi. În fiecare moment vă deranjează cu câte ceva.

Ce veți face? Le închideți ușa? Îi veți spune să tacă? Veți țipa la el/ea? Îl ignorați? Ce veți face? Acesta este diamantul galben și diamantul impur. Dacă înțelegeţi efectul de ecoului, ce faceți?

Dacă sunt în această situație, este pentru că nu i-am lăsat pe alții să se concentreze asupra muncii lor. L-am deranjat pe partenerul meu sau pe alții. Ce ar trebui să fac acum? Trebuie să fiu deosebit de atent în a respecta concentrarea celorlalți. Nu-i voi deranja pe alții în munca lor atunci când se concentrează. Mai mult de atât. Nu doar a nu-i deranja, ci a-i ajuta, a le crea condițiile necesare ca să-și facă munca. Poate au nevoie de un loc liniștit? Poate ar trebui să ung balamalele ușii, ca să nu mai scârțâie? Să caut în mod activ modalități de a face invers. [Dacă] îmi vine ceva, trebuie să fac invers. Deci, acesta este exemplul de cum să facem invers.

Și asta înseamnă că trebuie să mă opresc înainte de a reacționa după modul obișnuit: „Iar mă deranjezi! Tot timpul mă deranjezi! Mai termină odată!”.

Înainte de a reacționa, am nevoie de un moment în care să-mi amintesc de efectul ecoului. Să mă opresc înainte de a produce reacția care deteriorează relația.

Cum voi reuși să fac asta? Cum voi reuși să mă surprind cu o clipă înainte de a reacționa? Nu voi reuși dacă nu fac această meditație, pentru că obiceiurile mele mă vor birui. Întotdeauna am fost obișnuită să reacționez în modul care duce la erodarea vieții și a relațiilor.

De aceea, am nevoie să aud mai mult, să studiez mai mult, să meditez mai mult asupra acestor lucruri.

Este foarte greu să ne surprindem când suntem într-o situație de viață, când se întâmplă ceva. Trebuie să fim foarte conștienți ca să ne putem surprinde. Este mult mai ușor când stăm pe perna de meditație, pentru că suntem liniștiți, repetăm scenariul în minte și nu interacționăm cu nimeni. Suntem noi cu noi. Este mult mai ușor să ne obișnuim. Ne gândim la cum am procedat în trecut și la ce ar trebui să facem, și în acest fel plantăm semințele care, în momentul când situația se va întâmpla cu adevărat, vom avea două secunde sau trei secunde de judecată clară înainte de a exploda, înainte de a face lucrul obișnuit care să erodeze relația.

Trebuie să înțelegeți că nu veți reuși întotdeauna. Nu vă așteptați să aveți succes amețitor din prima zi, este nevoie de mult timp pentru a vă schimba obiceiurile. Este nevoie de mult timp și o înțelegere foarte profundă. Dacă ați încercat și nu ați reușit, nu vă judecați. Este o luptă lungă. Dar chiar și o secundă de ezitare înainte de a erupe, ea seamănă semințe. Această secundă va permite următoarea secundă de înfrânare, adică data viitoare vă veți abține două secunde, iar a treia oară trei secunde, iar în final veți învinge acest tipar care vă amărăște viața .

Aceste semințe pe care le plantați în efortul de a schimba acest curent, sunt foarte puternice. Pentru că una dintre legile karmei, despre care am vorbit cu o ocazie anterioară, este că ea se intensifică/amplifică întotdeauna. Rezultatul este întotdeauna mai mare decât cauza, așa că dacă am încercat acum să mă abțin o secundă, ea îmi va permite să mă abțin cu mult mai mult în viitor și va începe să mi se întoarcă înapoi destul de repede.

Dacă faceți acest lucru în mod consecvent, chiar dacă nu reușiți întotdeauna să vă înfrânați, plantează sămânța capacității voastre de a continua, iar rezultatele nu vor întârzia să apară. Vor lua ceva timp. Nu renunțați. Continuați. Înțelegeți că ecoului îi ia timp să se întoarcă și continuați să semănați semințele opuse. Faceți invers de ceea ce sunteți obișnuiți să faceți.

Este ca și cum ați pierdut o bătălie. Dacă nu renunțați, în cele din urmă veţi câștiga războiul, dar asta poate dura multe bătălii. Nu este ușor să producem fericirea. Dacă ar fi fost ușor, am fi cu toții în paradis până acum. Este nevoie de efort. Este nevoie de determinare, dar ea va veni dacă înțelegem principiul ecoului – adică [faptul că] tot ceea ce se întoarce, se întoarce din ceea ce facem. Dacă înțelegem acest lucru suficient de profund încât să ne fie la îndemână în momentele dificile, în momentele de încercare, realitatea va începe să se schimbe. Vom avea din ce în ce mai puține lucruri nedorite în relațiile noastre și în viața noastră, în general.

Vom trece la a doua parte, la semne.

Cuvântul „semne”, în această primă regulă, este legat de partea de a găsi partenerul spiritual. Cum să-l găsim.

Deci, cum ne găsim de obicei partenerul? Vedem pe cineva, întâlnim pe cineva și ceva ne atrage atenția. Începem să-l observăm. Devenim interesați de el. Ceva ne atrage la ea/el sau ne stârnește curiozitatea.

Și asta se leagă de un obicei străvechi. Odată ce întâlnim această persoană, există un sistem de comunicare ascuns și mai profund decât percepția noastră normală. Cum putem ști cine va fi partenerul nostru spiritual?

Deci, există o comunicare care este mai înaltă, divină, dacă vreți. Este o comunicare spirituală care se desfășoară tot timpul între oameni, numai că nu o putem observa, dar ea există tot timpul. Suntem cufundați în ea tot timpul. Ea nu este vorbită. Acestea nu sunt lucrurile care se spun, este de fapt un limbaj al semnelor și de cele mai multe ori ni se vor părea complet naive sau fără sens. Nu știm să le citim, și cu toate acestea  există un limbaj al semnelor.

Deci, dacă întâlnim pe cineva despre care credem că ar putea fi perechea noastră spirituală, putem încerca în mod deliberat să creăm un limbaj al semnelor și să vedem cum reacționează.

Să presupunem că stăm într-o cafenea cu calculatorul în față și observăm cu coada ochiului pe cineva care ni se pare potrivit. Și facem ocazional o mișcare, care pentru restul lumii ar putea fi ceva obișnuit, și [suntem atenţi să] observăm dacă reacționează. Nu trebuie să spunem nimic. Vedem dacă vreun ecou sau un semn se întoarce la noi. Acesta poate fi doar un exemplu, dar ar putea fi orice.

Nu o să mai intru în asta, dar încercați să mergeți spre un nivel mai înalt de comunicare și să vedeți ce vi se întoarce. Eu nu știu ce semn veți primi. Poate fi un cuvânt, o reacție anume, un indiciu. Dacă sunteți conectați oarecum la planul spiritual, la acest nivel va exista un semn care va veni la voi. Dar va trebui să fiți foarte atenți la el. Și pentru ca acest lucru să se întâmple, desigur, trebuie să existe și karma corectă.

De unde va veni? Din multe fapte bune. Vom vorbi despre asta, [despre] cum să vă găsiți perechea spirituală. Va trebui să fiți pe calea care vrea să facă bine în lume, iar această karma vă va aduce înțelepciunea semnelor și veți putea comunica.

înapoi la conferința, Partenerul Spiritual 2

 Cuplul spiritual – 2

 Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael și a Lamei Christie McNally
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 1,a

Vom începe să vorbim puțin despre obiectivele yoga. Adesea oamenii vin la lecțiile de yoga și o văd ca pe o formă de activitate fizică sau o formă mai aparte de gimnastică, poate, având un pic de aură orientală. Dar nu acesta este rolul ei.

Obiectivele yoga sunt mult dincolo de relaxarea fizică și ele ne duc de fapt la fericirea maximă. Cei care ați fost la prelegerea despre fericire [din ianuarie 2020] poate vă aduceți aminte că am vorbit puțin despre scopul yoga și al oricărei practici spirituale.

Yoga este o practică spirituală. Partea fizică este doar o opta parte din Ashtanga Yoga. Ashtanga – înseamnă opt părți ale practicii yoga. Doar una dintre ele este partea fizică.

Deci, yoga este practic o practică spirituală. Atunci când ne întrebăm: Pentru ce este practica spirituală? Care este scopul practicii spirituale?

Ce înseamnă practică spirituală? Pentru a răspunde vom merge la Dalai Lama. El ne spune: „Toată lumea are dreptul să fie fericită. Orice persoană și orice făptură vie, își dorește să fie fericit și are dreptul să fie fericit și, în acest sens, suntem cu toții egali”. S-ar putea să avem diferențe în abilitățile noastre, în forma noastră, în înțelepciunea noastră și așa mai departe, dar în acest sens suntem complet egali. Suntem egali cu toate ființele vii prin faptul că toți căutăm fericirea și cu toții ne străduim să ajungem la fericire. Și acesta este scopul oricărei practici spirituale și acesta este scopul unei relații spirituale. Scopul este să ne aducă la fericirea maximă.

De multe ori, oamenii diferă între a fi spiritual și a fi fericit; Ca și cum cel spiritual este cineva care stă în singurătate în munți, nu primește de mâncare, locuiește într-un cort amărât și îi este frig. Din contră, ceea ce spunem este că, este foarte posibil să fim oameni spirituali și în același timp să fim și fericiți.

Nu este așa cum cred poate unii dintre noi:

• • Ori ești spiritual, ori faci bani.
  • Ori ești spiritual, ori să ai o familie bună.
  • Ori spiritual, ori vom fi sănătoși.

Nu este sau așa, sau așa. Sunt ambele.

Ceea ce spunem este că putem avea toate aceste lucruri: abundența financiară, sănătate, relații bune, și [totodată] să fim și pe o cale spirituală și chiar să fim intrați în ea profund. Gândiți-vă la asta!

Dacă spunem că scopul practicii spirituale este să ne aducă la cea mai mare fericire care există, asta înseamnă că trebuie să existe cumva o modalitate de a ajunge la ea.

Dacă ar exista o cheie care ar deschide porțile paradisului și calea de a găsi această fericire, atunci n-ar avea sens ca această cheie să nu se potrivească vieți noastre chiar acum. Nu are sens că acum trebuie să suferim, și deodată la sfârșitul zilelor noastre, va veni fericirea edenică. Nu are sens! Dacă această cheie funcționează, ar trebui să deschidă porțile spre această fericire din acest moment și să fie aplicabilă acestei vieți. Și invers! Dacă nu o aplicăm în această viață, nu vom putea găsi fericirea sublimă.

Aceeași cheie deschide porțile atât ale vieții noastre de aici, cât și ale vieții noastre de dincolo, așa că acesta este subiectul nostru de astăzi. Există un studiu străvechi care ne învață despre această cheie.

Există o cale spirituală care se face cu partenerul – soțul sau soția spirituală –, și există o învățătură sfântă despre cum să facem această cale având o relație de cuplu. Învățătura vine din India pe o linie veche de aproximativ 1.000 de ani, dar se pare că ea este cu mult mai veche.

Linia a început în India în mănăstirea „Nalanda”. Budismul a înflorit în India acum 1.000 de ani, iar această mânăstire a fost una dintre cele mai mari centre ale budismului din India la acea vreme, ca și Universitatea „Harvard” de astăzi. Aici s-au aflat marii gânditori și înțelepți care au intrat și analizat în profunzime învățăturile. Aici oamenii au studiat meditația, filozofia și au învățat cum să practice cu partenerii.

Practica cu partenerul este considerată cea mai avansată – chiar și în zilele noastre. Este cea mai avansată dintre toate practicile și necesită un înalt grad de maturitate spirituală pentru a reuși în ea.

După cum știți, oricine a încercat să trăiască într-o relație de cuplu mult timp, știe că nu este ușor. Pentru a face relația să meargă bine, nu este ușor. De aceea avem nevoie de multe cunoștințe. Naropa era pe atunci starețul mânăstiri. El fusese prințul moștenitor al unei familii regale, dar niciodată nu și-a dorit să fie rege. Se spune că încă de mic era foarte dezvoltat spiritual, și aspirația lui era să devină călugăr. Pe scurt, după mulți ani și greutăți, s-a călugărit și a devenit starețul mănăstirii „Nalanda”, și a fost foarte respectat. A fost un mare cărturar și un mare om spiritual. La un moment dat a părăsit mănăstirea pentru a fi un yoghin solitar în munți și a trecut la practica cu partenera.

Partenera lui s-a numit Lady Niguma. Amândoi au fost mari profesori spirituali. Ambii au predat yoga, meditația și tradițiile secrete. Deși erau pustnici în munți, numele lor s-a răspândit de-a lungul și de-a latul Indiei, ajungând și în Tibet. Tibetanii au început să vină la ei. Au trecut Himalaya pentru a putea învăța cu ei. S-au întors în Tibet după care din nou au venit în India și iar s-au întors în Tibet.

Așa au ajuns aceste tradiții în Tibet. Învățăturile Maestrului Naropa și ale lui Lady Niguma, au ajuns la noi prin Lama tibetan Ken Rinpoche Geshe Lobseng Tharchin care a trăit și a predat în New Jersey, dar a venit din Tibet. Ken Rinpoche a fost Lama inimii Lamei Dvora. La un moment dat a fost și starețul mănăstirii „Sera Mey”. Ken Rinpoche a primit titlul „Lharampa Geshe”, titlu dat de Dalai Lama absolvenților eminenți a programului de studii monastice. Era pe postul de a fi ales la conducerea unei prestigioase mănăstiri tantrice și mai târziu să primească funcția de conducător al curentului Gelugpa, dar invazia chineză a Tibetului i-a scurtat cariera. Datorită ocupației chineze, a traversat Himalaya cu mari greutăți, trecând prin mari pericole și a ajuns în India. El a condus restaurarea mănăstirii „Sera Mey” din sudul Indiei pentru a găzdui toți călugării refugiați din Tibet. După un timp a fost trimis de către actualul Dalai Lama, să fie Lama al Templului Kalmyks Mongol din Howell, New Jersey. La un moment dat a fost trimis înapoi în India să conducă mănăstirea Sera Mey, iar apoi s-a întors în New Jersey. Ken Rinpoche este considerat unul dintre cei mai mari maeștri budiști și tantrici ai acestei ultime generații din Tibet, înainte de invazia chineză. Ken Rinpoche a transmis tradiția lui Geshe Michael și Lamei Christie Mcnally. Ea a ajuns la Lama Dvora Hla, și așa a venit la voi.

Naropa și Lady Niguma au transmis multe studii secrete. Au avut mulți elevi. Unul dintre aceste studii se numește „Îngerul de Diamant”, iar în cadrul lui se află „Codul Zeiței”, care este subiectul nostru de astăzi. Și acest cod, pe care îl puteți vedea în lectura cursului cuprinde opt obligații. El este cifrat. Există opt angajamente la care se obligă cineva care intră pe această cale. Acestea sunt moduri de a găsi un partener spiritual, cum să trăim cu el și cum se poate ajunge împreună la fericirea sublimă.  Acest cod este secret și a rămas așa până astăzi. De aceea vom vorbi despre asta în termeni generali. Nu putem sparge codul secret, dar va fi suficient să puneți în aplicare ce vi se va transmite aici.

În mod tradițional, datorită faptului că este secret, codul a fost transmis din gură în gură. Profesorii îl transmiteau grupurilor mici de elevi, adică doi sau trei elevi într-un loc intim închis. Dar când transmisia era făcută în acest fel, exista pericolul ca ea să dispară, pentru că grupurile care o primeau erau foarte mici și dacă se întâmpla ceva, ea se pierdea.

Geshe Michael și-a dedicat 20 de ani din viață păstrării scrierilor budiste tibetane și nu numai a celor budiste, ci și a altor tradiții din Asia, deoarece o mare parte au fost distruse în timpul ocupației chineze a Tibetului.

O altă parte a scrierilor au ajuns în diferite mănăstiri îndepărtate și nu au fost păstrate adecvat și putrezesc acolo. Geshe Michael știa că este foarte important ca aceste scrieri să fie păstrate, pentru că cheia acestei fericiri despre care vorbim se găsește în ele. Așa că el a ridicat acest mare proiect de conservare a scripturilor [https://asianlegacylibrary.org/, Asian Legacy Library], instruind refugiați tibetani în a le introduce în calculator.

Acest lucru se face în mănăstiri și deja au introdus în computer aproximativ 100.000 de scrieri, ceea ce este doar un mic procent din scrierile care există. S-a calculat că ar fi nevoie de 150 de ani pentru a termina. Sunt persoane care sprijină acest proiect ajutând la finanțarea salariilor femeilor refugiate.

Cu toate că vom vorbi despre acest cod în termeni generali, puteți să vă folosiți de ceea ce auziți aici chiar acum în viața voastră:

• • De a vă găsi un partener dacă nu aveți unul. Cum să ne găsim partenerul spiritual.
  • Cum să-l păstrăm. Pentru că una este să-ți găsești partenerul și alta este să-l păstrezi.
  • Și lucrul cel mai dificil, este: Cum să ne creăm fericirea cu el ?

În cultura noastră nu acesta este cursul normal al relațiilor noastre, iar  aceeași cheie care ne permite de a ne găsi partenerul, de a-l păstra și de a fi fericit cu el, deschide și porțile paradisului, deschide porțile fericirii sublime, fericirea supremă care nu este lumească.

În continuare vom trece peste cele opt angajamente și vom intra și în relații fizice. Vor fi date îndrumări specifice despre cum să fim într-o relație cu un partener spiritual; atât din punct de vedere emoțional, cât și fizic și spiritual.

După cum am menționat, acest studiu ne-a fost transmis de Naropa. El a avut mulți discipoli care au venit la el din Tibet, din Nepal. El a transmis învățătura „Îngerului de diamant” doar la doi dintre discipolii săi. Altora le-a transmis alte învățături, dar numai doi dintre ei au primit această învățătură care este cea mai înaltă, cea mai puternică și care conține acest cod. Doar doi frați nepalezi au primit această învățătură de la Naropa, pe care au practicat-o mai târziu. Unul dintre ei s-a dus în China și a avut o parteneră cu care a practicat.

În China, în locul unde a trăit și a practicat, există un templu dedicat lui și partenerei sale. Putem spune, printre altele, că acest studiu este un fel de punte între noi și chinezi. După cum se știe, există o anume tensiune între chinezi și lumea occidentală pe motive economice. Care este cel mai bun mod de a elibera tensiunea din punct de vedere karmic? Este să creăm o punte între noi și chinezii, ca antidot, înainte de a izbucni un al treilea război mondial. Trebuie să diminuăm această tensiune, iar acesta este unul dintre motivele pentru care ați primit broșura de față. După cum vedeți angajamentele sunt scrise în tibetană, dar chiar și cei care cunosc tibetană nu le pot citi, deoarece scrierea seamănă cu chineza. Acest studiu este destinat să creeze această punte.

Cei doi frați s-au numit Pamtingpa, iar unul a ajuns în China.

Putem vedea pe prima pagină a broșurii o singură silabă. Ea este  „Ma” în tibetană. Este folosit pentru soție sau mamă. Și este, de asemenea, sufixul pentru feminin.

De ce Ma? Ea este zeița.

Deoarece acest cod provine din jumătatea acestei învățături.

Ce vrem să spunem?

În cultura chineză se vorbește despre yin și yang. Cu toții avem elemente de yin și yang, nu? Avem aceste dihotomii: există ziua și noaptea, rece și cald, introvertit și extrovertit, compasiune și vacuitate (în limbajul budiștilor). Există această împărțire a esenței noastre în două extreme, în dimensiuni diferite, pe axe diferite.

Iar scopul practicii spirituale este atingerea perfecțiunii. De a aduce canalul drept și cel stâng spre centru, de a aduce energiile la perfecțiune.

Fiecare dintre noi are energie feminină și energie masculină. La bărbați, energia masculină este mai puternică. La femei, energia feminină este mai puternică, în proporții diferite. În final, când ajungem la fericirea sublimă, aceste energii vor fi depline în fiecare dintre noi. Vor fi perfect echilibrate. Acesta este scopul practicii spirituale: atingerea perfecțiunii. La începutul textelor de yoga este scris că scopul practicii yoga, în sensul de practica spirituală este de a ajunge la perfecțiune, la uniune.

Deci, în acest studiu spiritual există aspecte care sunt considerate mai feminine sau mai masculine. Orice scriere despre înțelepciune este considerată că ține de partea feminină. Aceasta este Ma. Iar învățătura despre compasiune este considerată că ține de partea masculină. Deci acest cod al zeiței este partea feminină a studiului spiritual.

Nu contează dacă suntem bărbat sau femeie, motivul pentru care vrem să fim alături de un partener este pentru că în adâncul nostru se află această dorință de a ajunge la perfecțiune. De aceea suntem atrași de partenerul/partenera care ne completează energia. Fiecare, după nevoile lui, este atras de tipul de persoană care îl împlinește. Deci, bărbații caută femei sau femeile caută bărbați, dar nu neapărat.

Căutăm să completăm aceste energii, iar ceea ce pare a fi o atracție între sexe, este de fapt o dorință spirituală profundă mascată. O dorință profundă de a ajunge la perfecțiune, mascată în partener.

De fapt, această atracție spune: „Vreau să-mi completez ceea ce-mi lipsește ca să mă desăvârșesc”. Ideea relației spirituale este că cei doi parteneri se completează unul pe altul și ajung împreună la perfecțiune.

Energiile sexuale pe care le avem fiecare dintre noi, să spunem că sunt forma grosieră a energiilor legate de energiile sexuale cu mult mai rafinate și mult mai spirituale, iar atunci când reușim să atingem această formă subtilă, rafinată a energiei noastre sexuale împreună cu partenerul spiritual, avem șansa de a ajunge la perfecțiune.

Deci, aceasta este baza sau fundamentul pentru studiul nostru, studiul Zeiței, al Ma, al părții feminine. Călugării din mănăstiri se angajează să repete zilnic aceste „opt” angajamente, pentru că sunt atât de importante.

Deci, ce este acest cod? Putem spune că este un cod de viață, sau un cod de comportament. Putem spune că aceste angajamente sunt linii directoare sau îndrumări referitoare la cum să ne comportăm cu partenerul sau partenera.

Cum să transformăm relația de cuplu într-una semnificativă. Cum să o aducem la un nivel înalt? Cum să luăm fericirea relației de cuplu, cunoașterea relației și înțelepciunea relației și să urcăm cu ea în paradis.

Printre cele opt angajamente, unele sunt negative: ce să nu facem. Un fel de ordin „Nu face asta!”. Dacă decidem să intrăm într-o relație cu un partener în scopul de a merge mai sus, o parte a îndrumărilor ne atenționează referitor la greșelile potențiale pe care le-am putea face. Ne avertizează care sunt acele lucruri care nu permit relației de cuplu să se ridice la nivel înalt, divin.

Așa cum am spus, această învățătură are o vechime de cel puțin 1.000 de ani. Se crede că acest cod are o vechime de cel puțin 2.500 de ani și poate mai mult, astfel că multe generații l-au practicat deja. Mulți l-au practicat în secret și l-au șlefuit, lăsând ceea ce trebuie și aruncând ceea ce nu trebuie.

Cei care ne-au lăsat moștenire această tradiție au fost și mari maeștri ai karmei. Ei au înțeles rolul pe care îl joacă karma în relațiile cu partenerul de sex opus, de aceea am putea spune că aceste opt angajamente sunt de fapt opt karme foarte puternice.

În budism există 84.000 de tipuri diferite de karma pe care le putem face și este cam greu să ținem evidența a 84.000 de lucruri, așa că marii maeștri spirituali au scurtat lista pentru noi. Ei au spus: „Ok, nu 84.000. Să mai tăiem din ele. Opt! Este ok.”

Așadar, acestea sunt cele mai puternice opt karme care ne-au fost transmise pe linie neîntreruptă, de la acei înțelepți care le-au aplicat în viață lor. Ceea ce ni se spune este că dacă sunt practicate aceste opt, [acest fapt] le permite celor care nu au partenerul după care tânjesc, să-l găsească. Ne permite să ne păstrăm partenerul lângă noi și ne permite să ne ridicăm împreună cu el într-un plan superior. Acest cod a fost cusut în acest scop: să ne găsim partenerul, să-l păstrăm și să ne ridicăm împreună într-un plan superior.

Dar înainte să pornim la drum, trebuie să punem baza celor opt și există două secțiuni ale învățăturii pe care trebuie să le explicăm înainte de a intra în cele opt angajamente.

Primul se numește Efectul de ecou. Acestea sunt informațiile de fundal pe care trebuie să le înțelegem înainte de a putea folosi cu succes cele opt care vor veni.

El este preluat dintr-o scrisoare veche de aproximativ 2.500 de ani, iar povestea este despre un bărbat care pleacă în retragere, să se izoleze. Putem să aducem povestea la zilele noastre și să spunem că bărbatul lucrează într-o companie de High tech. Lucrează multe ore. Are nevoie de timp liber nu numai de la serviciu, pentru a-și limpezi puțin capul. Pleacă singur, își ridică cortul într-un loc în munți lângă un pârâu. Păsările cântă, totul este plăcut și frumos, iar el este odihnește puțin. Se înviorează puțin. Meditează un pic. Se scăldă în râu și este mulțumit. Și începe să cânte:

„Vântul bate rece…”.

Continuă să cânte, mulțumit, și apoi aude: „Vântul, vântul, vântul, vântul…”. El își spune: „Ce este asta? Cineva își bate joc de mine. Cineva s-a furișat în refugiul meu. Ar trebui să fiu aici singur și să mă bucur de viață”. Apoi aude „Pune o oală pe foc”. Bărbatul se enervă și pleacă. El  se gândi în sinea lui: „Am crezut că acest loc este izolat. Am crezut că mă pot exprima liber. Nu e bine”.

Ce a fost? A fost ecoul. El aude ecoul vorbelor lui revenind din munți, din toți munții din jur, și [ecoul] se întoarce fragmentat și nu atât de armonios, dar este ecoul. Asta auzise. Nu era nimic altceva care putea să se întoarcă la el.

Aceasta este învățătura lui Buddha, care spune că totul în viața noastră este exact! exact! ca acest ecou. Ce înseamnă asta? De exemplu, în contextul nostru de cuplu, orice lucru bun sau rău este un ecou care se întoarce la noi de la ceva ce am făcut altuia în trecut. Sunetul făcut… și este nevoie de timp pentru ca ecoul să meargă înainte și înapoi, [el] revine la noi puțin distorsionat, imperfect, nu atât de armonios, dar el nu poate reveni dacă nu l-am scos încă de la început, nu-i așa?

Această învățătură a lui Buddha, această metaforă a ecoului, spune că orice se întâmplă în viața noastră, mai ales în relația noastră, este așa. Orice lucru bun din relația noastră este așa și orice lucru rău din relația noastră este așa. Este un ecou care revine la noi din ceea ce am făcut în trecut.

Noi îi spunem „karma”.

Efectul ecoului este un mod de a prezenta karma.

Dacă partenerul ne face plăcere, este drăguț cu noi, [acest lucru] nu este întâmplător. Nu este întâmplător. Am semănat semințele pentru asta cu mult înainte. Am fost drăguți fie cu el, fie cu alții. Nu trebuie să fie neapărat cu el. Am fost buni cu ceilalți – vor veni partenerii buni la noi. Dacă partenerul nu este atât de plăcut cu noi – la fel. Aceeași regulă: ne-am purtat neplăcut cu el sau cu alții în trecut, și asta ni se întoarce.

Aceasta este regula cu orice ni se întâmplă. Orice! Trebuie să auzim asta de multe ori până să credem, și chiar de și mai multe ori până când vom începe să aplicăm. Orice [aspect] legat de partenerul nostru, este un ecou care revine din ceea ce am făcut în trecut. Nu există nimic altceva în viața mea, nimic altceva în viața oricăruia dintre noi, în afară de ecoul a ceea ce am făcut. Acesta este cheia codului celor opt. Aceasta e cheia. Marii maeștri care ne-au transmis codul au fost mari experți în efectul ecoului, în aplicarea lui și în manipularea realității, pentru că au înțeles foarte bine această lege.

Deci, partenerul nostru, soțul/soția noastră, sunt ca o oglindă, ca un ecou. Și în acest sens îi putem folosi, pentru că ne reflectă exact! exact! cine suntem. Ne reflectă lucruri pe care poate că nu le știm despre noi înșine, și la bine și la rău.

Cât timp îi ia ecoului să revină? Un minut, două? Depinde cât de departe este muntele, nu-i așa? Nu asta se întâmplă și cu karma. Karmei îi ia mult mai mult timp să se întoarcă. Pot să țip, să urlu la cineva astăzi, iar până când această karmă se va întoarce la mine, poate dura săptămâni, luni și uneori ani. Deci, asta creează o mică problemă, nu-i așa? Pentru că nu ne dăm seama de asta, ca bărbatul din poveste. Nu și-a dat seama că era un ecou și și-a stricat retragerea și s-a întors acasă. Când ecoul se întoarce la mine, nu pot să-l leg de [ceea] ce am făcut, pentru că am uitat ce am făcut și mi se pare că vine de la persoana care țipă la mine. Și asta este tragedia noastră.

Legea karmei funcționează întotdeauna. Funcționează 100%, dar există acest interval de timp între cauză și efect, și de aceea suntem orbi față de aceste legături și cu cât învățăm din ce în ce mai mult să le recunoaștem, cu atât vom putea lucra mai bine cu ele.

Pentru că nu vedem aceste legături, deoarece a trecut mult timp, ne este greu să credem în asta. Lama Dvora spunea: „Trebuie auzite aceste explicații de 7.000 de ori”.

Durează mult timp până începem să credem în aceste legi, pentru că nu le putem vedea la început, dar mai târziu le vom vedea. Dar dacă credem și practicăm, le vom putea vedea singuri. Suntem ca într-un „Catch-22 ”.

 ( Catch-22 este o situație paradoxală în care o persoană nu are ieșire datorită regulilor sau limitărilor contradictorii. Termenul a fost inventat de Joseph Heller, care l-a folosit în romanul său din 1961:  „Catch-22”.
Un exemplu este: „Am nevoie de experiență pentru a obține un loc de muncă … Cum pot obține experiență dacă nu obțin un loc de muncă care să-mi ofere acea experiență?” – Brantley Foster în „Secretul succesului meu”.
Catch-22-urile rezultă adesea din reguli, reglementări sau proceduri la care este supus un individ, dar nu are control asupra lor. Iar pentru a lupta cu regula înseamnă a o accepta. Un alt exemplu este singura modalitate de a beneficia de un împrumut este de a demonstra băncii că nu ai nevoie de împrumut.
O conotație a termenului este că creatorii situației „catch-22” au creat reguli arbitrare pentru a justifica și ascunde propriul abuz de putere. )

Trebuie să acordăm un oarecare credit profesorilor.

Dacă înțelegem acest principiu al ecoului, ne vom putea crea propria realitate. Aceasta e cheia. Putem depăși orice probleme de sănătate pe care le avem prin acest efect, toate problemele economice și financiare pe care le avem, toate problemele de cuplu pe care le avem.

De ce funcționează acest principiu? Cine se află acolo când fac, spun sau gândesc? Numai eu sunt. Numai eu înregistrez ceea ce fac, spun sau gândesc. Partea subconștientă a minții mele, înregistrează. Totul este înregistrat și totul este înregistrat exact! Nu doar ceea ce fac, spun, gândesc, ci și nuanțele actului, natura lui, intenția cu care este făcută. Oare doresc bine cuiva? Oare doresc cuiva răul? Caut să ajut pe cineva sau caut să fac rău cuiva? Totul este înregistrat. Fiecare act al meu împreună cu intenția din spatele lui, este înregistrat.

Deci, dacă facem un bine cuiva, acest fapt este înregistrat, intră în subconștientul nostru și rămâne acolo în stare latentă. Nimic nu se uită. Am uitat ce am spus azi dimineață, dar ceea ce am spus rămâne în subconștient. În tibetană spunem Bak chak nyepa. Adică, doarme. Bak Chak înseamnă sămânța. Sămânța plantată doarme. Lama Ken Rinpoche obișnuia să spună: „Doarme acolo”. Mai târziu, seminței îi vine vremea și dă rod.

Ce înseamnă că dă rod? Experimentăm ceva în realitatea noastră. Cineva țipă la noi sau ne face un compliment. Experimentăm un anume aspect al realității noastre. Fiecare aspect al realității noastre este rodul semințelor pe care le-am semănat. Nu există altă sursă pentru ce ni se întâmplă în viața noastră. Privim permanent lumea prin ochelarii karmici, care sunt ca un filtru care ne obligă să vedem lumea ori în roz, ori în culori sumbre, conform acțiunilor pe care le-am făcut în trecut și care rodesc în acest moment.

Iar acești ochelari karmici sunt cei care decid dacă partenerul meu este bun sau rău, plăcut sau neplăcut, dacă îmi place să fiu cu el sau nu. Partenerii noștri nu fac nimic. Ei sunt ca un ecran gol pe care ne proiectăm karma și sunt oglinda care ne returnează karma. Dacă țipă la noi, este ecoul care se întoarce la noi din ceea ce am făcut altora în trecut – nu neapărat față de ei. Dacă sunt buni, plăcuți și grijulii, este pentru că am fost buni, plăcuți și grijulii cu alți. Nu există ceva în ei care să vină de la sine, iar acesta este principiul de bază în tot ceea ce învățăm: nu există nimic în ei care să vină de la ei. Tot ce vine este un ecou.

Ah! Dar dacă tot ceea ce vine este un ecou, poate suna deprimant, nu-i așa? Adică fiecare persoană enervantă din viața mea am creat-o prin faptul că am fost rău cu alții. M-am purtat nepoliticos cu ceilalți.

Dar dacă înțeleg principiul ecoului, acum pot să-mi schimb comportamentul. Să încep să mă comport plăcut cu alții, astfel încât să revină la mine oameni plăcuți.

Acesta este principiul. Toate lucrurile, toții oamenii din jurul nostru, sunt o oglindă goală. Ei sunt lipsiți de orice natură proprie de sine, de orice calitate în sine. Îi văd ca având o calitate sau alta, dar acesta este ecoul care îmi revine. Suntem ca orbii, deoarece nu vedem legătura dintre ceea ce percepem și ceea ce am făcut și, prin urmare, toate cărțile de joc sunt în mâinile noastre. Acum putem decide cum să jucăm.

Acum putem decide ce melodii vrem să auzim și să le cântăm doar pe ele, și să nu mai cântăm melodiile pe care nu vrem să le auzim.

Și există un alt truc în această cunoaștere: nu trebuie să facem acest lucru față de acea persoană. Dacă vreau să aud un cântec de considerație, va trebui să le dau eu altora considerație. Îmi va reveni prin ei. Dacă vreau să aud un cântec de afecțiune, va trebui să fiu eu afectuos cu alții, pentru că uneori ne complicăm atât de mult relația de cuplu, încât ne este greu să fim drăguți cu partenerul nostru. Avem deja o listă lungă de conturi neîncheiate cu el. Dar există o speranță, pentru că o putem face cu o a treia persoană în loc de partener. Ne este greu cu partenerul nostru. Nu mai avem chef să fim drăguți cu el, atunci putem fi drăguți cu alte trei sau cinci persoane. Se va întoarce prin partener.

Nu este nevoie să îi explicăm că ce a spus este greșit sau cu ce a greșit. Nu e nevoie să ne certăm cu el. Orice nu vrem de la el, orice nu ne place la el, trebuie să încetăm să facem altora. Așa cum vrem ca el să ne trateze, așa îi vom trata și noi pe alții, pentru că ecoul revine. Cântăm melodia și toți munții ne vor trimite ecoul. Dacă începem să fim grijulii sau drăguți sau orice dorim să fie partenerul nostru, plantăm semințe și astfel partenerul ne va cânta melodia înapoi. Acest lucru este inevitabil, pentru că comportamentul, acțiunile noastre, creează acei ochelari karmici, prin care privim lumea.

Deci, pentru a rezuma, am vorbit de două lucruri:

• • Orice persoană neplăcută, orice persoană enervantă, orice persoană care ne rănește, inclusiv actele de violență din viața noastră, vin de la noi. Ele vin din vătămările și actele de violență pe care le-am făcut, fie prin faptă, vorbă sau fie prin gânduri care doresc răul altuia. Acestea produc ecoul. Și asta este vestea proastă.
  • Vestea bună este că avem puterea deplină de a schimba lucrurile. Dacă totul este ecou, [atunci] pot începe să cânt melodiile pe care le vreau. Să fiu drăguț cu cineva, să fiu afectuos cu cineva, iar partenerul meu va începe să-mi reflecte acest lucru. Și, pe măsură ce voi fi mai plăcută cu ceilalți, el va fi din ce în ce mai dulce cu mine.

Deci, aceasta este baza minunată pentru toate cele opt angajamente din „Codul Zeiței”. Fără această bază, învățătura va fi grea de neînțeles și nu va fi clar cum funcționează.