Pregătire pentru tantra
Seminar bazat pe Lam Rim
Sursa binefacerilor mele – rugăciunea către muntele de binecuvântări
Conform învățăturilor lui Geshe Michael,
traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli
Lecția 5 b – Scopul mediu – practica care ne eliberează de Samsara
Versetele 5 și 6:
5.
Binecuvântează-mă să percep că este o curată nebunie
Să fug după bunuri materiale care niciodată nu mă satisfac.
Precum trestia fragilă, mă susțin
Iar natura lor înșelătoare, sursa tuturor suferințelor, ele sunt.
Te rog, ajută-mă să pot simți pe deplin
Acel dor intens pentru fericirea de libertate.
6.
Binecuvântează-mă ca mulțimea gândurilor mele pure
Să mă conducă cu multă atenție pe căile de urmat,
Și astfel, să-mi amintesc ca niciodată să nu încalc
Jurămintele de moralitate ce mi le-am luat.
Permite-mi să păstrez standardele morale
Ca bază a practicii mele.
Pentru că ele sunt rădăcinile adânci
Ale Dharmei, ale învățăturilor lui Buddha.
Etapele comune
Este important să ne amintim că ceea ce învățăm, aparține de scopul mijlociu și îngust. Cu toate că aceste etape fac parte din Hinayana, vom continua să le practicăm și atunci când suntem în Mahayana, chiar și în Tantra. Niciodată nu vor fi abandonate aceste etape. De aceea sunt denumite “etapele comune”.
Kyebu dring dang tunmongway lam gyi rimpa
Kyebu dring – practicant al scopului mediu
Tunmongway – comun
Lam gyi rimpa – etapele căii
Traducerea este etapele căii care sunt comune cu cele ale practicantului de scop mediu.
Sensul de etape comune este, că acestea sunt practicate și de cei care sunt la nivele superioare. Nivelurile superioare nu vor funcționa niciodată fără nivelurile inferioare.
Trebuie înțeles că practica pe care o facem este similară cu a practicanților Hinayana, dar o punem într-un alt context. Pentru ei, aceasta este practica lor, rezultatul acesteia fiind Nirvana.
Pentru noi, aceste etape sunt o parte din practica noastră, pentru că dorim să mergem mult mai departe, și anume spre iluminare. De aceea am numit “practica comună cu a celor de scop mediu”.
Practica care ne eliberează de Samsara
Am ajuns acum la versetul 6
În acest verset, practicantul realizează că nu există nimic bun în Samsara, sau ceva care să-l satisfacă. El își dorește să iasă din ciclul suferinței și hotărăște să depună eforturile necesare pentru a învăța să meargă pe calea eliberării.
Tarlam ten ap
Tarlam – calea către libertate
Ten – în mod constant
Ap – a dedica
Tarlam ten ap înseamnă a ne dedica timpul practicii care ne scoate spre Nirvana.
Respectarea strictă a moralității
Această persoană începe să respecte cu strictețe jurămintele Pratimoksha. ( Să nu uităm că mergem înapoi). Jurămintele Pratimoksha sunt jurămintele de eliberare sau cele zece precepte. Ceea ce caracterizează aceste jurăminte este de a nu face rău nimănui. Practiantul dorește să-și curețe mintea de lucrurile negative, pentru că ele îi aduc suferință, deoarece banda de înregistrare karmică funcționează tot timpul. Ea înregistrează orice acțiune, vorbă sau gând pe care îl are. De aceea, el începe să-și supravegheze mintea. Acest lucru necesită atenția și reamintirea.
She shin
Drenpa
She shin înseamnă atenția sau starea de alertă, care verifică tot timpul ce ne trece prin cap. Este clopoțelul care sună și ne atenționează atunci când mintea noastră a alunecat spre invidie, gelozie, și așa mai departe.
Drenpa ne spune: stai așa! cum rămâne cu jurămintele tale? Adu-ți aminte de ele și păzește-le!
Păstrarea jurămintelor Pratimoksha cu ajutorul carnețelului, ne dezvoltă mult She shin și Drenpa.
În cursul nr. 3 am discutat despre Sheshin și Drenpa ca fiind doi factori extrem de importanți pe care îi dezvoltăm în meditație. Dar aici, contextul lor nu se limitează la meditație – practicantul trebuie să le cultive chiar și în afara meditației, pentru a nu-i da voie minții să devieze și să creeze noi cauze care să-l mențină în continuare într-o existență suferindă.
Deci, în acest verset, practicantul cere Lamei să-l binecuvânteze cu aceste abilități – Sheshin și Drenpa, pentru a putea fi întotdeauna conștient la ceea ce i se întâmplă, la ceea ce face, la ceea ce spune, și mai ales la ceea ce gândește, pentru că majoritatea timpului gândim.
Ceea ce denumim Calea Hinayana – calea cea mică sau calea de jos, nu este deloc o cale inferioară. A fi conștient tot timpul, la tot ceea ce se întâmplă în minte este o realizare spirituală extraordinară. Și dacă veți avea “norocul” să întâlniți astfel de oameni, veți fi impresionați de cât sunt de plăcuți.
Permite-mi să păstrez standardele morale
Ca bază a practicii mele.
Pentru că ele sunt rădăcinile adânci
Ale Dharmei, ale învățăturilor lui Buddha.
Atunci când omul înțelege karma, începe să devină mai atent la faptele, vorbele și gândurile lui.
Încăperea oglinzilor, este puțin mai mică de cât cea hexagonală, deoarece ea reprezintă scopul mediu, calea Hinayana, inferioară Mahayanei. Pereții și podeaua încăperii sunt acoperite de oglinzi, deoarece ne examinăm mintea în mod constant. Deoarece, pe jos sunt împrăștiate peste tot, cioburi de ceramică și sticlă, va trebui să mergem în vârful picioarelor. Asta înseamnă că trebuie să fim extrem de atenți, pentru că de fiecare dată când ne vine un gând rău – el ne doboară, produce karma care ne va menține în samsara.
Practicantul trebuie să fie extrem de atent la mintea lui. Datorită faptului că este foarte greu să se concentreze în viață zilnica tumultoasă, va merge să se izoleze, că să-și poată examina mintea și să o purifice. Aceasta este Hinayana.
Problema este, că există o limită a ceea ce puteți realiza când sunteți singuri. Vă puteți purifica mintea cât doriți, dar adevărata încercare este atunci când sunteți puși în fața celuilat și va trebui să reacționați față de el. Examenul care verifică cu adevărat progresul nostru spiritual, este comportamentul nostru față de celalalt.
Deci, aceasta este încăperea oglinzilor, făcută toată din sticlă fragilă, în care ne păzim mintea tot timpul.
În camera oglinzilor avem 10 jurăminte, iar în cea hexagonală 142 de jurăminte Bodhisattva. Jurămintele tantrice sunt în număr de 110, iar cine este călugăr are peste 400 de jurăminte.
Practica include, de asemenea, dezvoltarea concentrării și dobândirea înțelepciuni.
Practica celui de scop mediu, nu se limitează numai la păstrarea moralității, ci și la dezvoltarea concentrării meditative și a dobândirii înțelepciunii.
Întrebarea este de ce versetul menționează numai practica moralității? Răspunsul este, că practica moralității este baza a celorlalte două practici, adică meditația și înțelepciunea. Practicantul trebuie să-și păstreze etica morală pentru a putea fi capabil să se concentreze profund și să dobândească înțelepciunea. De aceea, cele două tipuri de practici suplimentare sunt incluse în moralitate, deoarece ele vin numai în urma practicii conduitei morale. Practicantul de scop mediu, cunoaște bine legile karmice. Una dintre ele fiind intensificarea ei. De exemplu, mergem pe stradă și cineva face gunoi în mijlocul străzii. Noi începem să ne enervăm și să spunem: ce înseamnă asta? Nu-i este rușine să facă așa ceva! Critica este deja în mintea noastră, iar acea persoană, în sine ar fi într-un fel sau altul. Karma se intensifică. Ne întoarcem după șase luni în același oraș. Orașul ni se pare neplăcut și murdar. De ce? Pentru că s-a intensificat karma.
În loc să spunem, când vedem pe cineva murdărind: Ah, uite cineva murdărește în locul prin care trec, este semn că nu am curățat după mine! și în loc de asta ne enervăm, gândul stocat se va amplifica atât de mult încât rezultatul va fi – un oraș murdar. Acesta este modul de funcționare a karmei. Stejarul este întotdeauna mai mare decât ghinda. Rezultatul karmic este întotdeauna cu mult mai mare decât cauza. Așadar, persoana care înțelege bine karma, va deveni extrem de prudentă. Totul este fragil. De aceea practica de a ține carnețelul de șase ori nu este suficientă pentru munca imensă de supraveghere a minții și a jurămintelor, dar trebuie început cu el, pentru că dacă nu-l vom ține nu se va întâmpla nimic.
Și, întotdeauna veți găsi justificări când vă veți supăra pe cineva. Întotdeauna vi se va părea logic să-l acuzați pe celălalt, pentru că voi nu faceți ceea ce face el. Poate că aveți dreptate, dar orașul tot murdar va rămâne.
În cazul în care realitatea ce ne înconjoară este neplăcută și încă nu este un adevărat paradis, se datorează faptului că încă trăim în greșeală. Mai rău, este faptul, că de câte ori vom reacționa la ceva ca și cum ar veni din afara noastră, ca și când altcineva ar fi vinovat, și nu ne asumăm responsabilitatea, în corpul nostru energetic se va forma un nou nod care ne va sugruma canalul central, un nou obstacol energetic care ne va omorî. Este exact lucrul care ne omoară.
În Yoga Sutra, distorsiunea minții se numește virtti. Ea este ceea ce ne omoară. În limba tibetană se spune Sem lung jukpa chikpa, ceea ce înseamnă vânturile și gândurile merg împreună. Dacă ne aflăm într-un trup care moare, este numai datorită faptului că încă continuăm să distorsionăm, continuăm să-l învinuim pe celalalt și să nu ne asumăm responsabilitatea.
Vom trece peste elementele care apar în meditație :
– avem grădina interioară,
– am ajuns în gradină trecând prin camera etapei de finalizare/de desăvârșire,
– în această cameră am ajuns din coridorul de retreat-uri,
– înainte de coridor, am trecut prin încăperea etapei de generare, încăperea în care se află tablourile cu îngeri,
– înaintea acestei încăperi, avem coridorul jurămintelor,
– am ajuns în palatul de cristal, sau Mandala, în care Lama ne conferă cele patru inițieri, reprezentate prin patru coroane. În aceeași încăpere, toată din cristal și strălucitoare, se află sadhana – cartea practicii.
– există ușa roșie, care separă Tantra de Sutra. În partea cealaltă a încăperii se află o ușă albastră.
– după ce am trecut de ușa roșie, se ajunge în camera hexagonală. În mijloc se află vasul cu tămâie. În partea dreaptă a ușii roșii, se află microscopul, iar în stânga diamantul. În partea stângă a ușii albastre se află cadoul și clovnul – bucuria efortului. În partea dreaptă a ușii albastre se află copacul cu trei rădăcini și bușteanul.
– avem ușa albastră. Ea separă Mahayana de Hinayana.
– după ușa albastră avem camera oglinzilor, care este puțin mai mică decât cea hexagonală. Pereții și podeaua sunt acoperite de oglinzi, iar pe jos sunt împrăștiate cioburi de sticlă și ceramică. Deci ne aflăm acum în această cameră.
Versetul 6 ne spune:
Binecuvântează-mă ca mulțimea gândurilor mele pure
Să mă conducă cu multă atenție pe căile de urmat,
Și astfel, să-mi amintesc ca niciodată să nu încalc
Jurămintele de moralitate ce mi le-am luat.
Permite-mi să păstrez standardele morale
Că bază a practicii mele .
Pentru că ele sunt rădăcinile adânci
Ale Dharmei, ale învățăturilor lui Buddha.
Meditația 6 asupra camerei oglinzilor
Oglinda înseamnă observarea minții. Observați-vă mintea și gândiți-vă la ceea ce ar trebui să faceți ca să ieșiți din Samsara, de ce aveți nevoie. Gândiți-vă de asemenea, ce vă va face să treceți de ușa albastră, ușă care simbolizează trecerea de la concentrarea atenției asupra voastră, la concentrarea pe ceilalți.
Așezați-vă confortabil. Fiți atenți la poziția picioarelor, ca să vă ofere stabilitate corpului și să puteți sta liniștiți.
Așezați-vă mâinile în poală, mâna dreaptă peste cea stângă. Degetele mari se ating ușor.
Dacă vă este cald, îndepărtați-vă ușor coatele de trup.
Fiți atenți la poziția spatelui, să nu fie aplecat nici în față, nici în spate. Să fie drept.
Bărbia să nu o țineți nici prea ridicată și nici prea coborâtă.
Ochii să fie ușor închiși sau pe jumătate deschiși. Dacă îi țineți pe jumătate deschiși, încercați să nu priviți la nimic specific.
Relaxați-vă fruntea, obrajii. Gura să fie ușor închisă. Dinții se ating ușor.
Limba atinge locul de întâlnire dintre dinți și gingia superioară.
Și acum, concentrați-vă asupra respirației.
Puneți o mică santinelă la intrarea în nas și concentrați-vă asupra senzației de trecere a aerului prin nări. Și încercați să numărați cel puțin zece respirații. Dacă simțiți că mintea este prea agitată, puteți să măriți până la treizeci de respirații.
Numărătoarea începe întotdeauna de la expirație.
Vom începe acum să facem pașii preliminari. Primul pas este refugiul suprem: este refugiul în înțelepciunea pe care o veți dobândi în inimile voastre.
Imaginați-vă o situație care ar putea să vă enerveze sau ceva care se repetă în viața voastră și vă deranjează. În loc să reacționați cu supărare, vă feriți de această reacție, înțelegând că ați creat tot ceea ce apare în viața voastră. Lumea este un ecran gol în care vedeți reflexia karmei voastre, a ceea ce ați făcut, vorbit și gândit în trecut.
Generați-vă acum Bodhicitta. Amintiți-vă de o persoană pe care o cunoașteți și care suferă, și pe care ați dori să o ajutați, dar sunteți incapabili de a-l ajuta. Singura modalitate de-al ajuta cu adevărat este să ajungeți la percepția directă a vacuității, percepție care vă va schimba lumea, și prin urmare vă va schimba percepțiile. Generați-vă dorința de a face calea pentru el.
Următoarea etapă este de a vă invita Lama, acea entitate minunată, înțeleaptă, de o frumusețe fără seamăn, care vă iubește enorm și este pregătită să facă orice pentru voi. Lama știe bine de ce aveți nevoie. Ochii ei strălucesc de iubire pentru voi. Puteți vedea în ochii ei că știe cine veți fi. Ea vă cunoaște potențialul și știe cine sunteți. Admirați-i calitățile ei sublime.
Oferiți-i ofrandă. Cea mai minunată ofrandă pe care vi-o puteți imagina. Aceasta este practica voastră, dacă îi urmați instrucțiunile. Practica voastră este cea mai mare ofrandă pe care i-o puteți oferi. Dăruiți-o sub forma unei perle strălucitoare. Daca aveți mai multe perle, puneți-le într-o cutie frumos ornamentată, și dăruiți-o Lamei.
Aduceți-vă acum aminte, ce faptă negativă ați făcut în ultimele ore, faptă care ar putea să vă perturbe meditația.
Pentru a o elimina, mărturisiți Lamei. Regretați adânc acest act nebunesc, și decideți să nu mai repetați fapta.
Gândiți-vă acum la o fapta bună sau un gând bun pe care l-ați avut în ultimele ore, și bucurați-vă!
Îndreptați-vă spre Lama și cereți-i să vă învețe, să vă transmită învățătura în modul în care vi se potrivește, la timpul potrivit. Fiți gata să primiți învățătura chiar dacă ea este dificilă și neplăcută.
Rugați-o pa Lama să rămână cu voi, să vă însoțească pe calea voastră și să nu vă abandoneze. Rugați-o să vă binecuvânteze că să nu faceți ceva care să strice relația voastră cu ea, pentru că este greu să țineți un Lama. Este de ajuns odată să vă enervați pe ea, și ea va dispare.
Intrați acum în camera oglinzilor. Este camera în care vă observați mintea, încercând să vă protejați de orice încălcare a jurămintelor, care vă vor face să suferiți în viitor. Uitați-vă acum în oglindă. Ce vedeți în ea?
Când vă mișcați prin cameră, mișcați-vă cu atenție. Dezvoltați-vă vigilenta, fiți treji la ceea se întâmplă și aduceți-vă aminte ceea ce trebuie să faceți și din ce anume trebuie să vă opriți. Concentrați-vă asupra acestor lucruri pentru câteva minute.
De asemenea fiți atenți, la dificultățile pe care le aveți în meditație. Fiți atenți la ceea ce face mintea voastră. Poate că ei nu-i place să fie observată și se opune să priviți în oglindă.
Uitați-vă la lucrurile pe care le spuneți de obicei oamenilor. Sunt lucruri care îi apropie pe oameni, sau îi despart? De obicei vorbiți plăcut sau țipați? Poate vă pierdeți o grămadă de timp stând la șuete sau în discuții inutile? Sau poate sunteți atenți, să vă comportați și să vorbiți așa cum trebuie față de celălalt.
Cu ce sunt ocupate gândurile voastre, pe parcursul zilei? Sunt îndreptate oare spre a-i sprijinii pe alții, sau sunt preocupate de binele vostru propriu? Este foarte important să vă spuneți adevărul. Ce fel de gânduri vă trec prin cap, de cele mai multe ori?
Când vă uitați în oglindă, vedeți dacă nu cumva vă bucurați de răul altuia sau invidiați pe cineva. Dacă nu veți fi atenți la aceste gânduri, nu le veți putea distruge complet. Este important să vedeți dacă vă înțelegeți realitatea sau dacă acționați din neînțelegere.
Vom încheia meditația, cu ultimul pas în care o dedicăm.
Această introspecție în oglindă este un lucru extraordinar pentru că vă permite să vedeți ce se află în interiorul vostru, să începeți să lucrați asupra lui și să-l schimbați, sau să întăriți ceea ce este bun și să stopați ceea ce este rău. Iar dacă motivația voastră este de a atinge perfecțiunea pentru a-i aduce și pe ceilalți la perfecțiune, karma pe care o veți strânge va fi minunată. De aceea este bine să o dedicați, pentru ca ea să nu se irosească.
Dedicați această karmă, astfel încât să nu mai trebuiască să suferiți. Acesta este scopul mediu, adică accentul este pus pe voi înșivă: să vă fie vouă bine, și că în realitatea voastră să nu mai existe lucruri care să vă mai provoace suferință. Dar, pentru că nu dorim să rămânem cu acest scop inferior, ci este doar o practică comună cu cea a Mahayanei, vom continua să dedicăm binecuvântarea acestei meditații tuturor ființelor, pentru ca nici una să nu mai trebuiască să sufere.
Îndreptați-vă atenția, acum, asupra Lamei din fața voastră. Invitați-o să vină spre voi. Lama răspunde cu multă bucurie invitației voastre. Pregătiți-i în inima voastră un tron minunat de flori și lumină alba. Lama se ridică, plutind ușor și aterizează pe creștetul capului vostru. Ea se micșorează și se întoarce în aceeași direcție cu a voastră. Lama este făcut din lumină, ușoară ca fulgul. Ea începe să alunece în jos spre tronul din inima voastră.
Cereți-i să vă binecuvânteze că să puteți deveni ca ea, să aveți aceleași calități înalte pe care le are. Să vă binecuvânteze să ajungeți la realizările căii și la realizările finale. Cereți-i să rămână întotdeauna cu voi. Bineînțeles că Lama va răspunde cererii voastre cu multă bucurie.
Grup Facebook