Principalele idei ale budismului, partea I
O trecere în revistă a marilor cărți clasice ale budismului, partea I
Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael,
traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli
Lecția 7b
Propoziția de deschidere a Maestrului Dignaga
Să ne întoarcem puțin la Maestrul Dharmakirti (630 e.n). Maestrul Dharmakirti a scris un comentariu numit Pramana sau Tsema la cartea Maestrului Dignaga (440 e.n.), prima carte de logică budistă faimoasă, numită:
tsema kuntu
Compendiul privind percepția corectă (validă).
După cum știm fiecare carte budistă începe cu o propoziție de deschidere – cu o dedicație. Autorul își dedică cartea lui sau lui Buddha sau unui bodhisattva sau compasiunii. La fel și Maestrul Dignaga își începe cartea cu următoarea propoziție
Tsemar gyurpa dro la pen shepa, tunpa deshek kyobla chaktsel lo
Propoziția începe cu
Tsemar gyurpa
Tsema sau Pramana înseamnă percepție corectă.
Gyurpa – a devenit, s-a transformat.
Tsemar Gyurpa – cel devenit percepție corectă,
Chaktsel lo înseamnă mă prosternez.
Autorul se adresează lui Buddha și se prosternează în fața lui Buddha.
El se prosternează în fața celui care este Tsemar gyurpa, adică celui devenit percepție corectă.
Nu numai că are percepție corectă, ci el însuși este adevărul. El a devenit adevăr. Acesta este Buddha.
Apoi scrie Dro la pen shepa.
Dro – este prescurtarea cuvântului Drowa, ceea ce înseamnă ”ființele vii”. Dro înseamnă a merge. Se mai poate traduce ”cele care rătăcesc”, adică cele care rătăcesc prin Samsara. Merg din viață în viață, mor și se nasc mereu.
Dro la – la este cuvânt de legătură.
Pen – ajutor, beneficiu sau a fi de folos.
Shepa – intenție sau dorință.
Pen shepa înseamnă cel care dorește să ajute ființele.
Deci, Tsemar gyurpa dro la pen shepa se traduce „Mă prosternez în fața celui care a devenit o persoană cu percepție corectă și a cărui dorință este de a ajuta toate ființele”.
Deci, acesta este Buddha – cel cu o mare compasiune și toate acțiunile sale sunt menite să ajute toate ființele.
Tunpa – învățător.
De – beatitudine, extaz, plăcere.
De Shek – cel plecat la extaz/beatitudine sau cel ajuns la extaz.
Kyob – a proteja.
Kyobla – protectorului.
Chaktsel lo – mă prosternez.
Când se spune că învățătorul este Buddha, acest lucru indică aspectul său, de a preda. Din marea sa compasiune, el ne învață cum să ieșim din suferință.
În română am tradus
Mă prosternez Celui devenit corect,
A cărui dorință este de a ajuta toate ființele, Învățătorului,
Celui plecat la extaz, și Protectorului nostru.
-Cel devenit corect sau Cel devenit percepție corectă
Buddha este numit – cel devenit corect. El nu s-a ferit să ne vorbească despre infern sau despre spiritele flămânde sau despre suferința din toate tărâmurile existente. Acestea sunt lucruri pe care oamenii nu le pot vedea și nici nu le place să audă vorbindu-se despre ele.
În general, marii Lama nu predau aceste lucruri, pentru că
a.Oamenii nu le pot adeveri și spun „Nu știu dacă este adevărat sau nu” și pentru că
b.Este deprimant. Oamenii nu vor să audă lucruri care să-i deprime.
Dar dacă sunt dispus să aud adevărul, este de fapt eliberator pentru că atunci pot face ceva în privința asta. Dacă este adevărat și suferința mă așteaptă după colț, iar eu nu vreau să aud, nu vreau să văd, ea va veni peste mine înainte să mai pot face ceva, nu-i așa?
Din marea sa compasiune, Buddha spune adevărul, întregul adevăr.
Cei care au suferit mult și aud această descriere atât de fidelă experienței lor, este ceea ce îi aduce spre aceste învățături.
-A cărui dorință este de a ajuta toate ființele
Asta înseamnă că Buddha are grijă permanent de toate ființele în mod suprem. Tot ceea ce face, toate lucrurile pe care le spune – este să ne scoată din ignoranță, întuneric și suferință.
-Învățătorul
Datorită marii sale compasiuni, Buddha ne învață aceste lucruri. El ne trimite învățători, ca să ne învețe calea de ieșire din suferință. Deci, el învățătorul, compasiunea lui se exprimă prin faptul că este învățător.
-Cel plecat la extaz
Se spune că Buddha a ajuns el însuși la extaz, dar el nu stă în paradisul său, ca cei care au atins Nirvana inferioară, și rămân acolo într-o mare plăcere, ci Buddha vine la noi ca să ne învețe.
-Protectorul
Buddha ne protejează. Cum ne protejează? Învățătura sa despre modul în care vacuitatea și karma împreună ne creează lumea – este ceea ce ne protejează, pentru că încetăm să mai plantăm semințele suferinței și începem să plantăm semințele fericirii.
În fața acestei ființe sublime, se prosternează Maestrul Dignaga.
Este oare posibil să ne dezvoltăm compasiunea ca cea a lui Buddha?…
Ne este greu să înțelegem ce este această mare compasiune a lui Buddha.
Oare poate să existe cineva căruia să-i pese de toți ceilalți mai mult decât față de el însuși? Să se sacrifice și să-i învețe pe oameni iar și iar, chiar dacă aceștia îl atacă sau se împotrivesc sau chiar dacă îl defăimează.
Și toate aceste lucruri i s-au întâmplat istoricului Buddha în viața sa. Oamenii
l-au defăimat și au încercat să-l omoare.
Răspunsul este că da, este posibil ca omul să ajungă la acest nivel de bodhicitta, în care dorința lui de a ajuta ființele depășește orice alt interes personal.
Oamenii vor spune că acest lucru este nefiresc, că nu asta este natura noastră. Ei se vor opune: „Acest lucru nu este posibil. Pentru că spuneți că a ajunge la această compasiune imensă, va dura foarte mult timp, mulți eoni, cine va fi în acești eoni?” Vor fi mai ales oamenii care nu cred în reîncarnări.
Dar pentru asta, este necesară credința în reîncarnări
Așadar, Dignaga și Dharmakirti intră în dezbateri cu oameni care nu cred în vieți viitoare. Și dezbaterea se face cu școala hindusă Charvaka care susținea că nu există vieți viitoare și, prin urmare, nu se poate dezvolta compasiunea de-a lungul multor vieți.
Ea spunea: „Despre ce vieți viitoare vorbești? Omul a murit, încearcă să vorbești cu un cadavru, poți vorbi mult și bine. El este mort, s-a dus, n-ai cu cine să vorbești”. Această demonstrație o vom face în lecția următoare.
Omnisciența lui Buddha
În prima propoziție a Maestrului Diganga se face aluzia că Buddha este omniscient. Dacă Buddha se duce să ajute toate ființele și să le învețe, asta înseamnă că el știe ce fel de învățătură are nevoie fiecare ființă, când are nevoie și în ce mod să o ajute, deci este omniscient.
Ce înseamnă că Buddha este omniscient?
Deci, ce este omnisciența? Asta înseamnă că el cunoaște tot tabelul Mendeleev și știe exact numărul atomic al fiecărui element chimic? Da, el are și aceste cunoștințe, dar nu asta îl interesează pe Buddha, pentru că el a spus: „Tot ceea ce vă învăț este cum să ieșiți din suferință”.
Oamenii au început să-i pună tot felul de întrebări lui Buddha. El a păstrat tăcerea cu privire la întrebările metafizice referitoare la natura universului (eternitatea, mărginirea etc.), relația dintre suflet și corp și existența unui om iluminat după moarte. El considera aceste întrebări irelevante pentru calea eliberării spirituale și potențial dăunătoare, deoarece căutarea răspunsurilor la ele ar putea distrage atenția de la munca de a pune capăt suferinței.
Deci, ce este omnisciența? Omnisciența nu înseamnă să știm numele fiecărei pietre de pe fundul oceanului – asta spun scripturile – ci cum să ajungă oamenii la fericire.
Deci, „Omniscient” înseamnă să știi ce este bine și ce este rău, ce aduce fericire și ce aduce suferință.
Și asta îl face pe Buddha omniscient, pentru că înțelege foarte bine acest mecanism de ieșire din suferință și de creare a fericirii.
*******
Codul principiilor ACI, partea II
Revenim din nou asupra principiilor ACI. În prima parte am menționat câteva principii:
1.Scopul ACI. Am spus că nu suntem un club de membri, nu suntem un partid, nu suntem o școală. Scopul este să le dăm oamenilor învățăturile autentice ale lui Buddha care să-i ducă la iluminare și să le transmită mai departe și altora. Acesta este scopul nostru. Nu avem alt scop.
2.Am spus, de asemenea, că această învățătură trebuie oferită în mod egal fiecărei persoane. Fără nicio diferență de religie, rasă, culoare, sex, statut financiar, opinie politică.
3.Învățătura trebuie oferită gratuit și se bazează pe generozitatea participanților. Cei care nu au nimic de oferit, pot primi învățătura. Și cei care au ceva de oferit, ar trebui să ofere.
4.Al patrulea principiu este cum să împiedicăm abaterea de la moralitate.
Unul dintre cele mai bune moduri – este să respectăm jurămintele bodhisattva, să facem din motivația bodhisattva și a bodhicittei și conform jurămintelor, conform regulilor.
În continuare vă voi oferi și alte principii.
5.Învățătura cu definiții
Există două moduri de a preda această învățătură.
a.Un mod de a preda este Lamrim – calea treptată spre iluminare
Lam rimpa este cel care învață budismul pe calea Lamrim.
b..Al doilea mod este de a preda definiții. Tsennyi pa este cel care învață definiții.
Tsennyi pa
Tsenny înseamnă definiție.
Deci, lamrim-ul este modul pe care l-a adoptat Je Tsongkapa și Maeștrii care au fost înaintea lui și după el, de a preda Dharma. Lamrim-ul conține toate etapele, fără greșeală și poate duce la iluminare.
Calea lui Tsenny pa este mult mai detaliată și este inclusă în scripturile originale pe care se bazează lamrim-ul. Programul de studiu în mănăstiri este Tsennyi pa, care durează douăzeci și cinci de ani, cuprinde cinci cărți importante de studiu.
Cursurile ACI merg pe calea Tsenny pa. Ele includ și lam rim-ul, dar facem optsprezece cursuri în care se intră în detalii.
Așadar, studiile noastre includ „Cele Cinci Mari Cărți”. Acestea sunt:
- Dulwa, adică Vinaya – codul de etică,
- Studiile despre Pramana,
- Studiile despre Prajna Paramita,
- Calea de Mijloc,
- Studiile despre Abhidharma și,
- Lamrim.
Pentru asta este nevoie de un angajament față de cale. Dar iată secretul: fără angajament față de cale, nu ajungem la capătul căii.
Așadar,
a.Cunoașterea detaliată ne ajută foarte mult să realizăm calea și
b.Ne permite să o transmitem mai departe. Ne permite să continuăm linia de transmisie și ne oferă instrumentele necesare pentru a o transmite cu acuratețe generației următoare.
Există tradiții care nu învață oamenii prea mult. Doar se meditează.
Dar dacă medităm, apar întrebări, și atunci unde găsim răspunsuri la ele? Trebuie să primim învățături. Deoarece multe dintre răspunsuri se află în domeniul realității ascunse sau complet ascunse, iar fără o îndrumare adecvată nu le vom descoperi niciodată singuri. Până când nu dobândim înțelepciunea de dincolo, nu vom putea realiza aceste lucruri.
6.Învățătura trebuie să vină pe o linie vie de profesori
După cum știți înregistrările lecțiilor noastre, ale cursurilor sunt puse pe site, pentru a servi celor care studiază. Dar asta nu înlocuiește întâlnirea cu profesorii.
Pentru ca învățătura să fie puternică, trebuie să o primim prin transmisie directă, din gură în gură.
Binecuvântarea liniei vine doar prin viu grai. Deci, înregistrările au valoare, dar este limitată.
Prin urmare, în scopul continuării studiilor, cursurile 16, 17, 18 trebuie primite în mod direct de la un profesor. Vom pune înregistrările pe site, dar pe diplomele pe care le veți primiți pentru aceste cursuri trebuie să fie menționată prezența fizică la curs. Nu trebuie să le primiți de la mine, ci de la unul dintre profesorii care predau Dharma.
Dorim ca fiecare student să se întâlnească cu profesorii, și nu doar pe internet. Nimeni nu a atins încă iluminarea prin intermediul internetului și nici nu se va întâmpla asta vreodată, pentru că nu se întâmplă fără binecuvântarea liniei, iar binecuvântarea vine prin viu grai.
7.Voi sunteți veriga următoare a liniei
Odată ce ați primit învățătura, ați primit binecuvântarea liniei, vă revine responsabilitatea de a o continua. Imaginați-vă că toți cei care au auzit aceste învățături s-ar duce acasă și nu ar face nimic cu ele, cum vor ajunge ele la voi? Nu vreți să fiți ultima verigă care încheie linia. Și astfel de lucruri s-au întâmplat în istorie și este un mare dezastru. Deci, voi sunteți următoarea verigă. Responsabilitatea voastră este să transmiteți mai departe binecuvântarea liniei.
8.Învățătura trebuie să se bazeze doar pe scrierile originale
Următorul subiect este cum să transmitem aceste lucruri? Cum predăm aceste lucruri?
De multe ori, Mari Lama tibetani au venit în Occident, s-au uitat la occidentali și au spus: „Oh, ce facem cu ei?” și au predat fără să intre în amănunte și fără prea multe concepte.
Noi credem că putem lua tot medicamentul și să ajungem la rezultatul complet.
În ACI, ne folosim doar textele originale, autentice, fără să le diminuăm. Ele au fost transmise de Buddha sau de comentatori care au primit cunoașterea pe linii neîntrerupte.
Ele sunt textele originale ale Madhyamika, Pramana – ale marilor Maeștrii budiști. Noi credem că elevii sunt capabili să le primească și nu există niciun motiv să primească mai puțin decât ceea ce a fost transmis.
Inima învățăturii trebuie să se bazeze pe literatură autentică.
9.Modul de prezentare ar trebui să fie relevant vieții celor care studiază
Acum ajungem la întrebarea, cum să prezentăm această literatură autentică? Pentru că, dacă veți lua Abhidharma Kosha și veți încerca să o traduceți – nu vă va fi deloc ușor. Aceasta este o carte foarte grea, aproape imposibil de citit pe cont propriu, cu excepția persoanelor deja iluminate. Cartea ați primit-o odată cu comentariile Primului Dalai Lama, care nu sunt nici ele ușoare.
Pe de o parte, nu vrem să renunțăm la scrierea originală. Pe de altă parte, trebuie să știm s-o prezentăm într-un limbaj care să fie pe înțelesul fiecărei persoane, ca să o poată integra cât mai bine.
10.Învățătura ar trebui să fie dată în limba maternă a celui care studiază
Învățătura trebuie să fie în limba noastră maternă, de aceea depunem un efort uriaș pentru a traduce textele în română. Și este mult de lucru pentru fiecare dintre voi, dacă doriți. Ele trebuie traduse.
11.Traducerea trebuie să fie precisă, și totuși simplă și captivantă.
Uneori oamenii când traduc inventează cuvinte sau folosesc cuvinte complicate. Și există astfel de traduceri.
Acesta este un indiciu că nu au înțeles bine materia! Nu trebuie căutate cuvinte complicate – lucrurile nu sunt complicate, lucrurile vorbesc despre viața noastră, iar sursa nu este complicată. Sursa este scrisă frumos, precis, curat, perfect.
Așadar, atunci când traducerea este atât de complicată, este un indiciu că:
a.Traducătorul nu a înțeles pe deplin lucrurile și
b.Cu siguranță nici cititorul nu le va putea înțelege prin aceste cuvinte complicate.
Deci, unul dintre principiile care ne direcționează în traducere, predare și îndrumare este să vorbim pe limba fiecăruia, adică oamenii să înțeleagă ceea ce citesc sau aud.
Noi nu inventăm cuvinte pentru un concept budist sau altul. Lăsăm asta în seama Academiei Române. Dacă ea va inventa cuvinte care ni se potrivesc – le vom folosi. Dar noi vom folosi un limbaj simplu, astfel încât oamenii să poată înțelege învățătura. Nu dorim să susținem prelegeri academice care să le înțeleagă doar câțiva. Noi dorim să ajutăm oamenii.
12.Este bine să includem termeni tibetani, dar nu e obligatoriu.
Tibetana – dacă vă conectați cu tibetana este minunat – dar nu e obligatoriu. Învățătura trebuie să fie într-un limbaj simplu pe care oamenii să-l înțeleagă.
13.Lectura cursului trebuie să fie însoțit de lecție
Lectura cursului este traducerea textelor originale, iar uneori nu sunt într-un limbaj simplu. Lectura cursului nu înlocuiește lecția. Ea însoțește lecția. Ea este baza, este inima lecției, este sursa autentică a lecției, dar nu înlocuiește lecția. Trebuie să fie însoțită de lecție. Dar și mai bine – de la un învățător în viață, așa cum am spus, pentru a primi binecuvântarea liniei de transmisie.
Deci, avem o triplă binecuvântare:
a.Scrierile sunt originale. Scrierile sunt autentice, provin de la ființe iluminate, conțin adevărul și întregul adevăr și pătrund direct în inimă. Nu inventăm nimic. Nu le îmbunătățim.
Ken Rinpoche își ruga elevii săi: „Nu-l îmbunătățiți pe Buddha, Buddha este perfect, este desăvârșit”.
b.Învățătura trebuie prezentată oamenilor în propria lor limbă. Într-o limbă pe care o înțeleg, fără cuvinte pe care nu le înțeleg. Într-o limbă cu care oamenii se pot conecta. Din moment ce sursa este minunată, atunci și prezentarea voastră ar trebui să fie minunată.
Lordul Buddha face asta. Se spune despre vorbirea lui Buddha că are șaizeci de calități extraordinare. Una dintre ele este să vorbească fiecărei persoane în propria sa limbă. Așadar, dacă vrem să atingem nivelul lui Buddha, atunci va trebui să ne conectăm cu fiecare persoană și să-i vorbim pe limba ei.
(a „vorbi pe limba lui” înseamnă a te exprima într-un mod pe care cealaltă persoană îl înțelege, a folosi termeni și un limbaj adaptat interlocutorului pentru a facilita comunicarea și a ajunge la o înțelegere reciprocă)
c.În al treilea rând, vrem să continuăm să transmitem binecuvântarea tradiției orale, de a o auzi de la un învățător viu. Și așa vom continua linia de transmisie neîntreruptă de la Buddha și în acest fel binecuvântarea liniei va curge în noi prin învățătorii noștri.
Și odată ce ați primit linia de transmisie, responsabilitatea voastră este să o predați mai departe. Va trebui să deveniți un vas demn, să dobândiți cunoașterea, să ajungeți la conștientizări, să practicați, astfel încât cunoașterea voastră să fie adevărată, să pătrundă adânc în inimă și să o transmiteți mai departe.
Grup Facebook