Principalele idei ale budismului, partea I
O trecere în revistă a marilor cărți clasice ale budismului, partea I
Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael,
traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli
Lecția 10
Cu lecția 10 încheiem a doua parte a cursului 5 despre Karmă.
Legătura dintre vacuitate și karmă
Cel mai important subiect în budism este legătura dintre karmă și vacuitate. Pentru a prelua controlul asupra afecțiunilor mentale, trebuie să înțelegem vacuitatea, iar scopul principal este de a genera karma pozitivă care să ne ajute să ajungem la iluminare.
Învățătură de la Maitreya, următorul Buddha
Legătura dintre karmă și vacuitate nu este explicată clar în majoritatea scripturilor budiste. Geshe Michael a căutat și a găsit o carte numită Uttara Tantra. Este una dintre cele cinci cărți pe care Maestrul Asanga le-a adus după ce a învățat o jumătate de zi cu Lordul Maitreya.
Povestea spune că Maestrul Asanga a stat treisprezece ani în retreat până l-a întâlnit pe Lordul Maitreya. Lordul Maitreya i-a spus: „Prinde-mă de robă” și
l-a dus în paradis unde l-a învățat jumătate de zi. Când Maestrul Asanga s-a întors pe pământ, trecuseră cincizeci de ani.
Datorită acestui fapt Maestrul Asanga este desenat cu părul alb și fratele său Vasubandhu, cu părul negru.
Je Tsongkapa a avut și el contact direct cu Manjushri. El îl vedea pe Manjushri fizic și se consulta cu el despre tot ceea ce făcea.
Practica celor șase pași ai lui Maytreia.
În cartea Uttaratantra sunt prezentați în detaliu cei șase pași ai lui Maitreya, care ne explică faptul că neînțelegerea vacuității ne face să acumulăm karma negativă, în sensul de karma impură care ne menține în samsara. Toți acești pași ne arată procesul prin care, datorită ignoranței noastre, rămânem în samsara.
Deci, care sunt acești șase pași?
1.Primul pas se referă la semințele karmice ale ignoranței care se află în fluxul nostru de conștiință și cu care am venit în această lume.
2.Pasul 2: Datorită acestor semințe karmice ale ignoranței, ne dezvoltăm tendința de a vedea lucrurile ca existând de la sine. Și în special două lucruri:
a.În primul rând, pe mine însumi.
b.Și al doilea rând, părțile mele. Și când spunem „părțile mele”, ne referim la tot ceea ce este exterior și interior, inclusiv mâinile și picioarele mele, dar și florile, masa, ceilalți oameni și așa mai departe. Pe scurt, spunem „părțile mele”.
Deci, avem tendința de a ne vedea pe noi înșine ca existând de la sine și părțile noastre (de exemplu, corpul, mintea) ca existând de la sine. Toate ființele care nu sunt Arhat au această tendință de a vedea lucrurile în mod greșit. Dacă ceva ar fi existent de la sine, atunci toate ființele l-ar vedea în același mod (de exemplu, un gândac ar recunoaște „pixul” ca fiind un pix).
Până nu vom percepe direct vacuitatea, vom vedea tot timpul lumea ca existând de la sine, în timp ce adevărul este că o proiectăm.
3.Al treilea pas: ca rezultat al ignoranței care începe să crească în mintea noastră, vom întâlni fenomene care vor fi atât plăcute cât și neplăcute.
Care este problema lor? Problema este că datorită ignoranței noastre, atunci când se ivește un moment plăcut, îl vom considera că este plăcut el de la sine. Credem că dacă o casă este frumoasă, ea este frumoasă de la sine. Credem că șeful care țipă la noi, este un șef rău de la sine.
4.Al patrulea pas: atunci când apare ceva plăcut sau neplăcut, vom începe să reacționăm față de el. Deci această etapă este o etapă a reacției, în sensul că atunci când apare ceva frumos, reacționăm prin dorința de a-l păstra. Și invers, vine cineva care țipă. Pentru că nu-mi place acest lucru, voi căuta să mă debarasez de el.
A vrea sau a nu vrea, nu este ceva rău. Ceea ce este rău este atunci când credem că lucrul există de la sine și încălcăm regula morală ca să-l obținem.
Nu este rău să doresc bani, pentru că banii îi pot folosi pentru a-i ajuta pe alții. Dar dacă vreau bani și cred că banii există de la sine, atunci voi înșela sau voi fura sau voi face tot felul de escrocherii pentru a-i obține, fapt care va acumula multă karmă negativă care îmi va provoca mai târziu suferință.
5.Al cincilea pas: ca urmare a reacției mele, acumulăm karma.
Orice fac, cu gândul, vorba și fapta, acumulez karma. Pentru a acumula karma am nevoie de această ignoranță. Atunci când nu există niciun fel de ignoranță implicată, nu mai vorbim de karma, ci de binefaceri.
6.Ultimul pas, al șaselea, spune că datorită karmei pe care am acumulat-o, vom rămâne în continuare în roata suferinței.
Cum oprim acest cerc vicios?
Cum oprim acest cerc vicios?
Punctul de oprire este punctul ignoranței. Întrerupem cercul vicios cu ajutorul înțelepciunii, adică prin a înceta să mai vedem lucrurile ca existând de la sine.
Dacă înțeleg că acest pix
–care îmi place – îmi plac culorile și forma lui – este de fapt o proiecție a mea.
–îmi place datorită karmei pe care am acumulat-o în trecut și,
–provine de la mine, nu de la fabrica de unde l-am cumpărat.
atunci am controlul asupra situației. Înțeleg că, dacă vine de la mine, tot ce trebuie să fac, este să creez karma care să-mi aducă astfel de lucruri.
Ultima gogoașă
Geshe Michael vorbește mereu despre ultima gogoașă – donnats cu glazur de ciocolată.
El merge la un magazin unde se vând gogoși și vede exact gogoașa care îi place – ultima, a mai rămas doar una. Și aude o bătrână în spatele lui: „O, sper că mai au gogoașa care îmi place atât de mult”, și apoi se duce repede să cumpere ultima gogoașă înainte ca ea să o cumpere.
Ce se întâmplă dacă ne comportăm așa? Pe de o parte, mâncând gogoașa – ne consumăm karma bună, iar pe de alta provocăm dezamăgire acelei femei – fapt care ne va aduce nouă dezamăgire în viitor.
Deci, dacă îmi este clar că a avea gogoașa este un rezultat karmic, ce voi face?
M-aș duce la bătrânică și i-aș spune: „Văd că vrei această gogoașă, te rog să o iei”. Dându-i gogoașa, karma s-a intensificat, și în viitor voi avea cinci gogoși sau zece sau mai multe.
Al doilea exemplu este când cineva vine și țipă la voi .
În momentul în care auziți pe cineva țipând la voi, cel mai important este să vă amintiți că este karma voastră care se manifestă acum, și atunci poate veți spune: „El mă ajută să scap de karma mea rea, este dispus să-și ia asupra lui suferința lui viitoare. Îmi face un mare bine”.
Scopul nostru este să nu mai reacționăm într-un mod în care să-i mai rănească pe ceilalți. Ceea ce dorim este să-i sprijinim pe ceilalți și chiar dacă vin la noi supărați, să plece bucuroși.
Dar dacă nu înțelegem că cel care țipă la noi, vine de la noi, cu siguranță vom țipa și noi la el.
Este datoria noastră să-i ajutăm pe cei care suferă
Uneori, oamenii spun: „Dacă cineva suferă, nu este karma lui? Răspunsul este da, karma este lui. Și ei ar putea spune: „De ce trebuie să-l ajut dacă suferă? Karma a rodit pentru el, karma se va termina și gata, care e treaba mea?”
Dacă văd pe cineva că suferă și nu-i dau ajutor, acumulez karma ca în viitor când voi avea eu probleme, nu mă va ajuta nimeni. Nu asta îmi doresc și, mai ales, mă va împiedica să ajung la iluminare.
Ceea ce spunem este că ignoranța și înțelegerea vacuității nu pot coexista în aceeași minte.
Se prea poate să ne amintim de vacuitate pentru două secunde și apoi vedem din nou că lucrurile există de la sine timp de două ore, dar cele două lucruri nu pot coexista.
Dar cu cât ne străduim să ne menținem mai mult înțelegerea vacuității, cu atât ne vom aminti mai mult de vacuitate în viitor. Acest efort ne întărește concepția corectă și în cele din urmă vom ajunge la iluminare. Dar întrebarea este când?
Va fi peste milioane și milioane de vieți sau mergem pe calea asta în această viață și punem capăt problemelor care ne fac să suferim?
Calea karmică
Unul dintre lucrurile care fac karma puternică este ceea ce se numește calea karmică completă.
Pentru că o cale karmică să fie completă ea va trebui să aibă patru componente.
- Prima componentă este obiectul implicat, el se numește bază.
- A doua componentă a căii karmice sau a acțiunii karmice este gândul care însoțește acțiunea.
- A treia componentă este a săvârși fapta.
- A patra componentă a căii karmice este finalizarea faptei.
1.Baza
Ce înseamnă baza unei acțiuni karmice? De exemplu, în cazul omorului, obiectul este persoana omorâtă. Orice acțiune are un obiect.
Într-o lecție trecută am vorbit de importanța obiectului.
–părinții sunt obiecte karmice foarte importante,
–Lama, învățătorii, sunt obiecte karmice foarte importante. Orice profesor spiritual este foarte important.
Motivul pentru care se pune atât de mult accent pe obiect, se datorează karmei care este extrem de puternică atunci când acțiunea este față de un obiect important.
Când am vorbit despre generozitate, am spus că generozitatea față de un Lama nu este aceeași cu generozitatea față de cineva care nu este Lama.
A da cuiva care suferă, este cu mult mai intens din punct de vedere karmic decât a da cuiva care nu suferă. A fi darnic față de o ființă umană este mai puternic decât a da unui animal.
Cât de mult ajută obiectul față de care acționez, cu atât este mai mare karma pe care o acumulez.
-Gradul de suferință al obiectului.
-Gradul în care obiectul poate ajuta pe alții.
-Și cât de mult m-a ajutat obiectul.
Deci, acestea sunt principalele lucruri legate de obiect.
- Gândul
Gândul sau intenția, care are trei părți:
-Identificarea – identificarea corectă a obiectului. De exemplu, dacă ucizi, recunoști obiectul ca fiind o ființă vie? (dacă recunoști ceva ca fiind viu, atunci dorința de a ucide face ca karma să fie mai completă decât dacă nu ai recunoaște obiectul ca fiind o ființă vie).
-Afecțiune mentală – ai avut o afecțiune precum furia, dorința, gelozia sau ura? De exemplu, dacă omor pe cineva din furie sau dacă țip la cineva și în același timp sunt furios, karma este mai gravă.
-Motivația – ai intenționat să ucizi? Ceva care este premeditat este mai grav.
3.Săvârșirea faptei
De exemplu, intenționez să omor pe cineva, voi lua cuțitul și merg să-l omor. Aceasta înseamnă a executa. Și asta și la bine și la rău. În ebraică se spune: „Calea spre infern este pavată cu intenții bune”, adică chiar dacă avem intenții bune nu este același lucru cu a face cu adevărat fapta, nu este aceeași karmă. A gândi să omori pe cineva este mai puțin grav decât acțiunea de a merge și de a-l răni.
- Finalizarea faptei
Dacă sunt bucuros pentru ceea ce am făcut, dacă nu regret ceea ce am făcut, atunci karma devine mult mai puternică. Mai mult de atât, dacă după o săptămână îmi amintesc din nou de ceea ce am făcut și sunt din nou bucuros pentru asta, atunci karma crește și mai mult.
Cea mai importantă parte a karmei este intenția
Ce se întâmplă dacă merg pe iarbă și calc pe niște insecte și le omor? Este karma negativă sau nu?
Da, este karma negativă, slabă. Pentru că știu că pe iarbă se pot găsi insecte. Sunt conștient că dacă merg pe iarbă, pot călca pe aceste insecte.
Cea mai importantă parte a karmei este intenția, și dacă nu avem intenția de a călca pe insecte, atunci karma va fi mică.
Întrebare: În momentul în care inspirăm aer, putem introduce în noi de la bacterii până la tot felul de vietăți microscopice, după părerea mea, lista este nesfârșită. Cu antibiotice, cu siguranță le omorâm.
Răspuns: Este o întrebare dificilă. Una dintre instrucțiunile pe care Buddha le-a dat călugărilor este ca, atunci când merg să bea apă din râu, să filtreze apa. Cel puțin să încerce să evite acest lucru.
În India există o sectă numită „Jain”. Unii jainiști, în special secta Śvetāmbara, poartă o mască sau Muhapatti, peste gură și nas pentru a evita rănirea organismelor minuscule și invizibile din aer, o practică înrădăcinată în principiul ahimsa (non-violență). Materialul textil acționează ca un filtru, prevenind inhalarea accidentală și uciderea acestor microorganisme în timpul vorbirii sau respirației și poate preveni, de asemenea, răspândirea salivei din cauza scuipării lipsite de respect. Cu toate acestea, nu toți jainiștii le poartă; unele secte, precum Digambara, nu le poartă.
Noi nu suntem de obicei atât de stricți, deși karma este negativă, pentru că ne putem concentra mintea pe a acumula karma pozitivă cu mult mai mare. A evita să omorâm toate microorganismele pe care le inspirăm este cu siguranță karma bună, dar există karma cu mult mai bună pe care o putem face.
De ce este atât de important să acumulă karmă puternică?
De ce este atât de important să acumulăm karmă puternică?
Karma puternică ne permite să practicăm tantra și să atingem iluminarea în această viață. Viața pe care o avem este rară, este ca și cum am câștigat la loterie marele premiu. De aceea, pentru a profita de ea, vrem să ajungem într-un loc care să ne protejeze de a mai cădea din nou într-o viață de suferință din care greu scăpăm.
Cel mai important lucru legat de karmă este să fim conștienți pe tot parcursul zilei de ceea ce ni se întâmplă, de cum ne comportăm, dacă comportamentul nostru este bun sau rău. Nu este suficient să ne trezim dimineața și să spunem: „Astăzi voi fi o persoană bună”. Uităm repede de asta și vom face un milion de lucruri rele dacă nu ne menținem conștientizarea pe tot parcursul zilei.
Iar cel mai important instrument pe care îl avem pentru asta este carnețelul. Ne oprim de câteva ori pe zi și ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimele două ore. Care au fost lucrurile bune pe care le-am făcut. Care au fost lucrurile rele pe care le-am făcut.
Carnețelul
- Cele zece precepte de eliberare
Buddha spune că avem optzeci și patru de mii de afecțiuni mentale, dar zece dintre ele sunt principale și pe care le avem cu toții.
Acestea sunt cele zece precepte. Pe parcursul zilei, lucrăm cu aceste zece jurăminte, șase în fiecare zi. Ele ne ajută de fapt să ne menținem linia, să vedem unde cădem și să facem antidot. În acest fel, ne purificăm treptat afecțiunile noastre mentale și plantăm în mod conștient semințe pozitive.
- Reguli legate de comportament
În cadrul acestor zece reguli, trei sunt legate de comportament sau de corp. Ele au două fațete, una pozitivă și una negativă:
1.Protejează viața – nu ucideți și nu răniți.
Chiar și când conduc pe șosea, încălcând legea și depășind viteza permisă, am semănat semințele accidentelor rutiere în viața mea. Chiar și când citesc pe media sau aud la știri despre accidente rutiere mortale, toate acestea provin din comportamentul meu iresponsabil.
A preda Dharma înseamnă a proteja viața, pentru că atunci când predăm Dharma, le oferim altora instrumentele necesare pentru a ieși din samsara, pentru a ieși din orice suferință și a ajunge la fericirea absolută.
2.A proteja proprietatea/bunurile altora – să nu furi.
3.Comportamentul sexual adecvat. Aici, majoritatea dintre noi avem probleme serioase. Cu toții suntem siguri că suntem perfecți și că suntem cei mai buni din lume, că avem doar un singur partener, că nu ne uităm nici la dreapta, nici la stânga.
Toată pornografia pe care o vedem în reclame, toate articolele pe care le vedem despre cineva care a violat, despre rețelele de pedofili despre care citim în ziare și altele, de unde vin? Din mintea noastră.
Asta înseamnă că mintea noastră este departe de a fi pură. Dacă ținem carnețelul, vom începe să vedem. Și este nevoie de curaj de a-l ține, deoarece el nu ne va arăta o față frumoasă; dacă îl ținem așa cum trebuie, vom observa multe lucruri care nu ne va fi plăcut să le vedem. Este nevoie de curaj pentru a recunoaște că ele există și pentru a spune: „Acum trebuie să lucrez la asta și să purific”.
- Reguli legate de vorbire
După cele trei jurăminte legate de comportament, urmează patru jurăminte legate de vorbire.
4.A spune adevărul – a nu minți.
Bineînțeles că majoritatea dintre noi credem că nu mințim, că spunem adevărul, dar nu este așa. Este suficient să promitem cuiva ceva și să nu ne ținem promisiunea, chiar dacă este ceva minor. Ne mințim chiar și pe noi înșine, deși cea mai mare parte a karmei pe care o acumulăm este, desigur, față de ceilalți.
5.A vorbi cu blândețe – a nu vorbi dur, tăios sau necuviincios.
Și aici intervine problema furiei. Dacă am înțelege că atunci când suntem furioși semănăm semințele pentru următorul război, poate am înceta să mai fim furioși. Agresivitatea noastră, și ea ne însoțește tot timpul – împotriva celor care ne taie calea pe șosea, împotriva celor care se bagă în fața noastră când stăm la coadă.
6.A apropia oamenii – a nu să dezbina.
Dacă nu am fi dezbinat oamenii nu am fi văzut familii care se destramă, de exemplu.
Dacă am vorbit cu prietenii și le-am spus: „soțul meu mi-a spus asta și mi-a făcut asta”. Ce am făcut? Am separat. El este prietenul lor și acum am spus lucruri rele despre el, așa că i-am stârnit împotriva lui. Și cu toții facem asta, pentru că altfel n-am fi trăit într-o lume în care sunt războaie tot timpul. Facem asta tot timpul, și nu doar la nivel de familie.
Antidotul este, desigur, să facem tot posibilul pentru a apropia oamenii între ei.
7.A vorbi cu sens – a nu purta discuții inutile.
Orice bârfă, orice discuții inutile. Nu facem asta doar cu vorba, ci și prin modul nostru de a ne comporta.
Putem să ne comportăm dur, nu doar cu vorba. În cadrul acestui precept intră: a ne uita la televizor ore în șir, a rezolva cuvinte încrucișate, a sta de vorbă mult în cafenele sau chiar și citirea de cărți care nu contribuie cu nimic.
Pe de altă parte, a vorbi cu sens, este de a vorbi Dharma. Ea dă sens vieții oamenilor, le oferă instrumente de practică. Dar, asta nu înseamnă că trebuie să predăm Dharma tuturor, pentru că nu toată lumea este pregătită să audă. Uneori, vorba noastră le arată celorlalți cum suntem noi: dacă văd că suntem pașnici, echilibrați, fericiți, asta le arată că ceea ce facem pe calea pe care o urmăm este corectă. Și poate că asta îi va atrage și pe ei pe cale.
- Reguli legate de gândire
Ultimele trei jurăminte sunt legate de gândire sau de minte. De fapt toate preceptele vin din gândire. Nu facem nimic înainte de a avea un gând care să ducă la o acțiune sau la o vorbă.
8.A te bucura de binele celuilalt – a nu râvni.
Asta înseamnă că trebuie să ne bucurăm de ceea ce are celălalt, chiar dacă el are ceva ce ne dorim și noi nu-l avem, chiar dacă are mai mult succes decât noi. Chiar dacă câștigă mai mult decât noi. Chiar dacă este mai fericit decât noi.
Partea opusă, cea negativă, este a râvni, a avea dorințe aprinse după lucruri, poftă de lucruri. Tot timpul dorim lucruri.
9.A nu-ți păsa de celălalt – rea voința.
Rea voința înseamnă:
- A dori lucruri rele celorlalți sau a le dori răul altora.
- A fi mulțumit atunci când alții eșuează sau au ghinion. Mă bucur de răul/necazul altuia,
- Sunt foarte competitiv. Este, de asemenea, o formă de rea voință.
- Ascult cu nerăbdare când cineva îmi spune de necazurile altora. Sau ceva de genul: „Oh, cum au dat-o în bară? Spune-mi mai multe…”.
A-ți păsa de cineva înseamnă a fi interesat de acea persoană, a te îngrijora pentru ea, a-i oferi ajutor și sprijin atunci când are nevoie, manifestând compasiune și grijă.
10.Înțelegerea karmei și a vacuității în aspectul pozitiv și concepția greșită în aspectul negativ.
Dacă înțelegem profund karma și vacuitatea, atunci toate celelalte jurăminte vin de la sine. Și, după cum am spus, pentru a le înțelege profund trebuie să experimentăm direct vacuitatea.
Cum ținem carnețelul?
-De șase ori pe zi
În fiecare zi urmărim doar șase jurăminte, la un interval de două ore. În carnețel, la fiecare jurământ avem trei locuri în care scriem:
-Fapta pozitivă (+)
-Fapta negativă (-)
-Ce este de făcut
La 9 dimineața începem primul jurământ. Deschidem carnețelul și scriem, de exemplu – a proteja viața, a nu ucide. Ne uităm unde ajutăm și unde nu ajutăm.
De exemplu, am făcut ceva pozitiv: „Am coborât jos și am hrănit pisicile de pe stradă” sau „Am dus-o pe mama la dentist, are optzeci și doi de ani și cade des și m-am asigurat că a urcat scările”.
Fapta negativă, voi scrie: „M-am grăbit să ajung la mama acasă și am condus depășind viteza legală”, sau „M-am supărat pe soțul meu în această dimineață”, am spus că dacă sunt supărată semăn semințe pentru război, deci atenție.
Din moment ce avem un minus, ar trebui să existe și un antidot pentru acest minus. Deci, dacă m-am supărat și să presupunem că am tendința puternică de a mă supăra, atunci voi scrie: „Cinci minute de acum încolo să nu mă mai supăr pe nimeni”. Dacă sunt o persoană care nu se supără prea mult, atunci voi spune o jumătate de zi, o zi, o săptămână.
Antidotul nu înseamnă doar să facem o faptă opusă, ci să facem cele patru puteri de purificare sau să ne confesăm în fața Ne Lamei, sau în fața Lamei în meditație, avem multe opțiuni pentru a face un antidot.
La ora 11, facem al doilea jurământ, și așa mai departe până la sfârșitul zilei.
-La sfârșitul zilei
La ora 19:00 avem ultimul jurământ și trecem la a doua parte a carnețelului.
Pe această parte, scriem trei lucruri bune și trei lucruri rele pe care le-am făcut astăzi. Putem scrie aici fapte negative care nu au apărut în carnețel pe parcursul zilei.
Carnețelul este un instrument foarte bun de lucrat, și veți vedea că lucrurile vor începe să se schimbe în relația cu mediul înconjurător, în relația voastră cu ceilalți și cu voi înșivă.
Grup Facebook