Zicale

ZICALE ROMÂNEȘTI grupate pe cele 10 precepte morale

Pentru a înțelege exact diferența dintre proverbe și zicale – cel mai bine este să apelăm la definițiile oficiale din DEX (Dicționarul Explicativ al Limbii Române). Deși în vorbirea curentă le confundăm des, dicționarul face o distincție clară între caracterul moral al unuia și caracterul plastic al celuilalt.

ZICÁLĂ, zicale, s. f. Frază scurtă, uneori rimată, asemănătoare proverbului, prin care poporul exprimă în mod plastic un adevăr, o constatare, o experiență etc.

Caracteristică cheie: Este mai degrabă o constatare figurată a unei situații, fără a încerca neapărat să dea un sfat de viață (ex: „A mânca cu două guri” sau „A-i lipsi o doagă”).

PRECEPTUL 1 – A proteja propria viața și a celorlalte ființe

• A fi cu un picior în groapă.
  A fi într-o stare de sănătate critică, foarte aproape de moarte sau la o vârstă foarte înaintată.
• A-i atârna viața de un fir de ață.
  A te afla într-o situație de pericol extrem sau de fragilitate maximă, unde cel mai mic incident poate fi fatal.

PRECEPTUL 2 – A nu fura, a dezvolta generozitatea pentru că banii vin doar din generozitate

• A ajunge la sapă de lemn.
  A ajunge sărac
• A lucra la două mâini.
  Cineva care muncește foarte repede, cu spor, de parcă ar avea mai multe mâini decât restul lumii./A acționa în mai multe direcții simultan, adesea pe ascuns sau jucând la mai multe capete.
• A mânca cu două guri.
  Cineva care mănâncă foarte mult, foarte repede și cu o poftă exagerată de parcă o singură gură nu i-ar fi de ajuns pentru a-și potoli foamea/ Lăcomie
• Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.
  Cine este darnic nu duce lipsă, iar refuzul de a oferi poate duce la pierderi sau lipsuri; generozitatea aduce belșug, zgârcenia aduce sărăcie.
• Are un car cu boi și o sută de nevoi.
  Chiar dacă cineva pare avut sau bine situat, are multe griji și lipsuri; averea aduce adesea și mai multe probleme.
• Banul e ochiul dracului.
  Obsesia pentru bogăția materială distorsionează percepția morală, devenind ispita principală care corupe sufletul și îl împinge pe om la trădare, lăcomie sau pierderea umanității.
• Cât dai, atâta face.
  Rezultatele obținute sunt direct proporționale cu efortul, implicarea sau resursele investite.
• Ieftin la făină și scump la tărâțe.
  Să fii zgârcit la lucruri importante și să risipești banii pe fleacuri sau pe lucruri inutile.
• Lăcomia strică omenia.
  Goana după avere distruge caracterul, empatia și relațiile interumane.
• Nemulțumitului i se ia darul.
  Cine nu apreciază ceea ce primește riscă să rămână fără acel bine.
• Omenia e mai scumpă decât avuția.
  Valoarea reală a unui om se măsoară în onoare și bunătate — singurele „averi” care nu pot fi pierdute și care generează un respect pe care niciun preț nu îl poate cumpăra.
• Strânge bani albi pentru zile negre.
  Economisește în perioadele de prosperitate pentru a avea resurse în caz de boală, bătrânețe sau necazuri

PRECEPTUL 3 – A respecta relațiile celorlalți/a avea un comportament sexual adecvat

• A face ochi dulci cuiva.
  Gestul prin care îți exprimi interesul romantic față de o persoană prin intermediul privirii.
• Caută o femeie care-ți place ție, nu la alții.
  Ia decizii importante după propriile valori și dorințe, nu sub influența opiniei sau presiunii celor din jur.
• Cine se aseamănă, se adună.
  Caracterul unui om este oglindit de grupul de prieteni pe care și-l alege.
• Tânăr lângă tânără, ca paiele lângă foc.
  Între doi tineri apare ușor atracție sau pasiune, iar apropierea lor poate duce rapid la situații intense sau greu de controlat.

PRECEPTUL 4 – A nu minți, a nu lăsa o impresie falsă, a respecta promisiunile și angajamentele

• A bate șaua ca să priceapă iapa.
  A face o aluzie;
• A călca pe bec.
  A încălca o regulă
• A da cu mucii în fasole.
  A face o gafă
• A da cu oiștea-n gard.
  A gafa
• A duce cu preșul.
  A păcăli, a înșela
• A fi om dintr-o bucată.
  A fi o persoană integră, hotărâtă, care nu are fețe ascunse.
• A fi prins cu mâța-n sac.
  A fi prins cu minciuna (înșelând)
• A lua de-a gata.
  A eșua în a aprecia o persoană sau lucru, deseori din cauza familiarității; a presupune că un lucru e adevărat, fără a pune la îndoială adevărul;
• A o întoarce ca la Ploiești.
  A-ți schimba brusc opinia sau declarația în funcție de interes.
• A pune batista pe țambal
  A ascunde ceva, a tăinui, a o lăsa mai moale, a minimiza
• A se ascunde după deget.
  A încerca să negi o evidență, a te eschiva de la o responsabilitate folosind pretexte ridicole sau a căuta scuze care nu pot păcăli pe nimeni
• A umbla cu cioara vopsită.
  A înșela, a păcăli sau a prezenta ceva fals ca fiind valoros sau adevărat.
• A umbla cu fofârlica.
  A încerca să înșeli prin tertipuri, a nu fi onest.
• A vinde pielea ursului din pădure.
  A te lăuda sau a te baza pe un succes care nu a fost încă obținut.
• Aceași Mărie cu altă pălărie.
  O situație, o persoană sau un obiect care pare nou sau diferit la prima vedere, dar care în realitate a rămas exact la fel.
• Adevărul umblă cu capul spart.
  Sinceritatea este, de multe ori, pedepsită sau primită cu ostilitate de către cei pe care îi deranjează.
• Ce-i în gușă și-n căpușă.
  O persoană care spune sau arată tot ce gândește, nu știe să ascundă nimic
• Cine promite mult, dă puțin.
  Vorbele mari sunt adesea folosite pentru a masca lipsa de intenție sau de resurse.
• Limbă dulce, inimă de smoală.
  Avertisment împotriva ipocriților care folosesc lingușirea pentru a-și ascunde intențiile rele.
• Minciuna are picioare scurte.
  Minciuna este deconspirată rapid; nu poți menține o păcăleală pe o durată lungă.
• Nici cal, nici măgar.
• Situații, lucruri care nu sunt clar definite, nu se încadrează într-o categorie și nu au o identitate sau o calitate clară. Despre persoanele care sunt indecise, care nu-și asumă nici un rol, pentru că sunt între două opțiuni incompatibile.
• Punctualitatea este politețea regilor.
  A ajunge la timp este o dovadă de respect și de educație aleasă.

PRECEPTUL 5 – A nu dezbina și separa oamenii, a nu critica

• A băga bățul prin gard.
  Exprimă dorința de a genera conflict fără a-ți asuma consecințele. Este imaginea Ego-ului care atacă dintr-o poziție de siguranță aparentă, sperând să rămână neafectat de „mușcătura” celui provocat. El nu creează răul, ci îl activează pe cel existent în celălalt.
• A căuta nod în papură.
  A căuta cu tot dinadinsul defecte acolo unde ele nu există; a fi exagerat de critic.
• A face pe cineva cu ou și cu oțet /A face pe cineva de două parale.
  A certa, a dojeni, a critica
• A împăca capra cu varza.
  A rezolva o situație dificilă astfel încât două părți cu interese opuse să fie ambele mulțumite.
• A se băga ca musca-n lapte.
  A se băga neinvitat sau nepotrivit într-o situație, spunând sau făcând ceva care deranjează sau strică atmosfera.
• Dezbinarea e bucuria dracului.
  Conflictele interne slăbesc comunitatea și permit inamicilor să profite.
• Ochii care nu se văd, se uită.
  Distanța fizică duce adesea la răcirea sentimentelor și la ruperea relațiilor.

PRECEPTUL 6 – A vorbi cu blândețe; a evita vorbă dură, necuviincioasă; a avea răbdare; a evita furia

• A face treaba în doi peri.
  Lucru făcut „la mântuială”. Superficialitatea și lipsa de profesionalism
• A o face de oaie.
  A greși;
• A scoate pe cineva din pepeni.
  A enerva pe cineva
• A spăla putina.
  A pleca în grabă, a fugi
• A turna gaz pe foc.
  A agrava o situație tensionată, a amplifica un conflict sau o problemă prin vorbe sau acțiuni nepotrivite.
• A-i sări muștarul.
  A se enerva
• A-și lua nasul la purtare.
  A se obrăznici
• Cu răbdarea treci și marea.
  Prin răbdare și perseverență poți depăși chiar și cele mai dificile obstacole.
• Frumusețea e in ochii privitorului.
  Percepția frumuseții este subiectivă și diferă de la o persoană la alta.
• Limba dulce oase frânge.
  Persuasiunea blândă poate învinge cele mai mari rezistențe sau caractere dificile.
• Mânia e cel mai prost sfetnic.
  Emoțiile puternice întunecă rațiunea și duc la acțiuni regretabile.
• Și tăcerea e un răspuns.
  Lipsa unui răspuns exprimă o poziție, o atitudine sau o decizie (refuz, dezaprobare, indiferență).
• Timpul le vindecă pe toate.
  Trecerea timpului diminuează durerea, supărarea și rănile emoționale.
• Vorba dulce mult aduce.
  Amabilitatea este o strategie mai eficientă de negociere decât forța.

PRECEPTUL 7 – A evita vorba inutilă și activitățile fără sens

• A bate apa în piuă.
  A repeta la nesfârșit aceleași argumente inutile sau a discuta fără a ajunge la nicio concluzie.
• A face din țânțar armăsar.
  A exagera gravitatea sau importanța unui fapt minor.
• A freca menta.
  A irosi timpul
• A lua boii de la bicicletă.
  A lăsa pe cineva fără mijloacele necesare pentru a acționa sau a-i strica cuiva planurile într-un mod total și adesea absurd./A dezarma pe cineva printr-o acțiune neașteptată
• A se termina în coadă de pește.
  A avea un sfârșit neconvingător/neclar
• A tăia frunze la câini prin viu grai.
  Vorbărie inutilă, fără fapte.
• A trage mâța de coadă.
  Pierderea timpului sau la amânarea unei munci.
• A vorbi ca să nu adormi.
  A vorbi mult și fără rost, doar ca să umpli timpul sau să eviți tăcerea.
• A vorbi verzi și uscate.
  A spune tot felul de lucruri fără legătură, exagerate sau neadevărate.
• A-i face cuiva capul calendar.
  A obosi și deruta pe cineva prin vorbărie excesivă.
• A-i fi limba mai lungă decât mintea.
  A vorbi fără a gândi, fără judecată sau prudență.
• Are gura cât o șură.
  O persoană care vorbește mult, tare sau fără măsură.
• Câinele care latră, nu mușcă.
  Oamenii care amenință cel mai mult sunt adesea cei mai puțin capabili să facă rău cu adevărat.
• Îi merge gura ca melița.
  Se spune despre cineva care vorbește extrem de mult și de repede, fără oprire.
• Laude de sine, nu miroase a bine.
  Cine se laudă singur nu inspiră încredere
• Vorba multă, sărăcia omului.
  Poliloghia duce la lipsă de productivitate și la greșeli care costă scump.

PRECEPTUL 8 – A nu invidia, a nu râvni la bunurile altora, a te bucura de ceea ce au ceilalți

• A avea ac de cojocul cuiva.
  A se răzbuna pe / a plăti o poliță cuiva
• A avea/ a i se lua o piatră pe inimă.
  A avea / a se elibera de un mare necaz sau frământare
• A crăpa de ciudă.
  A se consuma de nervi sau invidie
• A da apă la moară (cuiva).
  A încuraja pe cineva într-o acțiune sau într-o atitudine negativă
• A face felul (cuiva).
  A ruina pe cineva, A pedepsi sever, A învinge definitiv
• A ieși basma curată.
  Ascăpa de învinuiri
• A împroșca cu noroi.
  A aduce acuzații fără bază cu scopul de a compromite reputația cuiva
• A mușca mâna care te hrănește.
  A nu fi recunoscător sau a face rău celui care te-a ajutat.
• A nu vedea pădurea de copaci.
  A te pierde în detalii nesemnificative, care blochează viziunea de ansamblu și discernământul.
• A purta sâmbetele cuiva.
  A urmări răzbunarea față de cineva sau a-i dori răul
• A scăpat de dracu’ și a dat de tată-su
  A da peste un rău și mai mare
• A se sparge în figuri.
  A se da mare
• A se uita chiorâș la cineva.
  A privi pe cineva cu dușmănie, invidie sau suspiciune
• Lăcusta nu are milă de bucate.
  O persoană lacomă sau distructivă consumă tot fără să țină cont de consecințe sau de munca altora.

PRECEPTUL 9 – A nu dori răul cuiva; a avea compasiune; a fi bun și a face bine

• A avea inimă de câine.
  O fire aspră, lipsită de compasiune și recunoștință, imun la suferința celor din jur.
• A cădea din lac în puț.
  A scăpa dintr-o situație rea și a ajunge într-una și mai rea.
• A fi om de pus pe rană. (E bun de pus la rană).
  O persoană extrem de bun la suflet, blândă și consolatoare.
• A lăsa pe cineva cu ochii în soare.
  A părăsi pe cineva la greu, a nu-ți respecta o promisiune sau a lăsa o persoană într-o stare de incertitudine și neputință, fără nicio explicație sau ajutor.
• A sări calul.
  A întrece măsura.
• A-și pune cenușă pe cap .
  A-și recunoaște vina cu smerenie, a regreta profund o greșeală comisă și a se căi public.
• Cine n-are milă, n-are nici lege.
  În absența empatiei, legile exterioare sunt inutile, deoarece omul lipsit de suflet va găsi mereu o cale de a le încălca sau ignora.
• După mine, potopul!
  Atitudine de egoism extrem; nepăsarea totală față de ce se va întâmpla cu ceilalți sau cu lumea după ce eu nu voi mai fi.
• E pâinea lui Dumnezeu.
  O persoană de o bunătate rară, generoasă și fără niciun pic de răutate.

PRECEPTUL 10 – Concepția corectă asupra lumii; înțelegerea legilor karmice și a vacuității, asumarea responsabilității personale

• A alege grâul de neghină.
  A face diferența între ce este bun și valoros și ce este rău sau lipsit de valoare.
• A arunca perle la porci.
  A oferi ceva valoros — cum ar fi un sfat înțelept, un obiect prețios, o idee genială sau o emoție sinceră — unei persoane care nu are capacitatea sau dorința de a le înțelege și aprecia.
• A căra apă cu ciurul.
  A depune un efort uriaș într-o activitate care nu are niciun rezultat, a face o muncă inutilă sau a încerca să rezolvi o problemă folosind metode total nepotrivite.
• A da bir cu fugiții
  A fugi de responsabilități
• A face bortă-n apă. 
  Acțiunea complet inutilă și absurdă de a investi efort într-o activitate care nu poate lăsa nicio urmă sau rezultat concret,
• A face umbră pământului degeaba.
  Existența unei persoane care trăiește fără a aduce nicio utilitate societății sau o contribuție de sens lumii, consumând resursele vieții într-o stare de pasivitate și inutilitate totală.
• A fi cu fundul în două luntre/Cine fuge după doi iepuri, nu prinde niciunul.
  Lipsă de decizie și asumare, care duce de obicei la pierderea ambelor oportunități. A te risipi în mai multe direcții.
• A nimerit orbul Brăila.
  A nu fi imposibil de realizat
• A pune carul înaintea boilor.
  A face lucrurile pe dos, fără logică sau în ordine greșită, grăbindu-te sau ignorând pașii necesari.
• A se duce pe Apa Sâmbetei.
  A dispărea, a se pierde;
• A se lupta cu morile de vânt.
  A încerca ceva fără rost;
• A trece ca gâsca prin apă.
  A face ceva fără a trage concluzii, fără a învăța;
• A tunat și i-a adunat.
  Se folosește ironic pentru un grup de oameni (adesea cu defecte similare) care s-au găsit și s-au asociat.
• A vedea cai verzi pe pereți.
  A-ți imagina lucruri absurde, nerealiste sau a crede în fantezii.
• A vinde castraveți grădinarului.
  A încerca să păcălești sau să înveți pe cineva care este expert într-un domeniu.
• Adevărul este întotdeauna la mijloc.
  Într-o dispută între două părți cu opinii contrare, realitatea nu aparține în totalitate niciuneia dintre ele. Fiecare are o parte de dreptate, dar și o parte de eroare sau subiectivism.
• Ai ales pân-ai cules.
  Cineva, din dorința de a găsi varianta perfectă (fie că e vorba de un partener de viață, un obiect sau o oportunitate), amână decizia atât de mult timp încât, în final, se alege cu cea mai proastă variantă sau cu nimic.
• Ai carte, ai parte.
  Educația și cultura oferă oportunități și un statut mai bun în viață.
• Bine faci, bine găsești.
  Modul în care te porți cu ceilalți se întoarce, mai devreme sau mai târziu, către tine.
• Câinii latră, caravana trece.
  Nu te opri din drum din cauza” zgomotului” din jur./ criticile sau piedicile nu pot opri mersul înainte al celui hotărât.
• Câte bordeie, atâtea obiceie.
  Nu există un singur mod „corect” de a face lucrurile. Ce este normal pentru unii poate fi ciudat sau greșit pentru alții.
• Cine nu încearcă, nu câștigă.
  Fără a acționa și a-ți asuma riscul de a încerca, nu poți obține niciun rezultat sau succes.
• După faptă, și răsplată.
  Binele aduce bine, răul aduce rău; omul culege ceea ce a făcut.
• Nu e dracul chiar așa de negru.
  Lucrurile sau situațiile nu sunt atât de rele pe cât par la prima vedere.
• Nu este pădure fără uscături.
  În orice comunitate sau grup există și oameni răi sau probleme; nimic nu este perfect.
• Obiceiul e a doua natură.
  Binele sau răul practicat constant se transformă în mod de a fi.
• Pofta vine mâncând.
  Acțiunea creează motivație, nu invers. Voința nu este o condiție prealabilă, ci un rezultat. Dacă aștepți să ai „poftă” (inspirație, chef, iluminare) ca să începi, s-ar putea să aștepți o veșnicie.
• Stai strâmb și judecă drept.
  Chiar dacă ești într-o situație personală dificilă, neplăcută sau dezavantajoasă, trebuie să fii corect, obiectiv și onest în judecată.
• Vrabia mălai visează.
  Cineva care speră la lucruri imposibile sau care este obsedat de o dorință neîmplinită.