PROVERBE ROMÂNEȘTI grupate pe cele 10 precepte morale
Pentru a înțelege exact diferența dintre proverbe și zicale – cel mai bine este să apelăm la definițiile oficiale din DEX (Dicționarul Explicativ al Limbii Române). Deși în vorbirea curentă le confundăm des, dicționarul face o distincție clară între caracterul moral al unuia și caracterul plastic al celuilalt.
PROVÉRB, proverbe, s. n. Învățătură morală populară născută din experiență, exprimată printr-o formulă eliptică sugestivă, de obicei metaforică, ritmică sau rimată;
Caracteristică cheie: Are întotdeauna o concluzie morală sau o învățătură (ex: „Cine se scoală de dimineață, departe ajunge”).
PRECEPTUL 1 – A proteja propria viața și a celorlalte ființe
- Boala intră cu carul și iese pe urechea acului.
Problemele apar ușor, dar procesul de recuperare este anevoios și necesită multă răbdare. - Cine are sănătate are de toate.
Recunoștința pentru integritatea fizică; considerând sănătatea resursa supremă. - Cine se teme de moarte a pierdut viața.
Anxietatea și prudența excesivă anulează bucuria de a trăi; cel care nu riscă sau nu trăiește clipa e deja “mort” spiritual. - Îndoaie-te ca trestia și vântul nu te va rupe.
A ști când să cedezi te ajută să supraviețuiești crizelor. (adaptare, diplomație) - Mai mulți se îneacă în băutură decât în apă.
Viciile și lipsa cumpătării sunt mult mai periculoase pentru om decât pericolele naturale. - Munca lungește viața, lenea o scurtează.
Scopul și utilitatea socială dau sens vieții și vitalitate spiritului, pe când inactivitatea duce la ruginirea minții și a trupului. - Sănătatea e mai bună decât toate.
Sănătatea este baza.Fără ea, nu te poți bucura de nicio altă realizare sau resursă. - Unde nu intră soarele pe fereastră, intră doctorul pe ușă.
Neglijarea condițiilor de viață duce inevitabil la tratamente medicale.
PRECEPTUL 2 – A nu fura, a dezvolta generozitatea pentru că banii vin doar din generozitate
- Ai, n-ai, dai!
Generozitatea și datoria socială nu ar trebui să depindă de surplusul de avere. - Banii n-au miros.
Atunci când banii sunt acceptați indiferent de modul în care au fost obținuți. - Banii nu cresc în copaci.
Resursele financiare se obțin greu și trebuie gestionate cu responsabilitate. - Banul furat arde buzunarul.
Banii furați provoacă neliniște interioară, teamă, vinovăție și pierdere. - Banul muncit e cel mai bine drămuit.
Prețuim resursele în funcție de sacrificiul depus pentru a le obține. - Banul muncit nu se prăpădește.
Ceea ce este dobândit onest are o durabilitate și o “norocire” aparte. - Banul necinstit se duce cum a venit.
Câștigul imoral nu aduce prosperitate pe termen lung; ce e câștigat ușor se risipește ușor. - Calul de dar nu se caută la dinți.
Nu critica și nu analiza defectele unui lucru primit gratuit. El a fost plătit de altcineva. - Cine dă săracilor împrumută pe Dumnezeu.
Ajutorul oferit celor nevoiași este o investiție spirituală care aduce binecuvântare. - Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
Lipsa de corectitudine, odată acceptată, se amplifică. Orice mic gest făcut în mod repetat, va deveni un obicei - Cine fură un ac sau cine fură o cămilă tot hoț se numește.
Integritatea nu depinde de miza furtului; încălcarea principiului este aceeași. - Cine întreabă nu dă bucuros.
Cine oferă cu adevărat din inimă nu pune condiții și nu cere explicații; întrebările arată lipsă de generozitate sau reținere. - Cine nu deschide ochii, deschide punga.
Neatenția și lipsa de vigilență duc la pierderi materiale. - Dai un ban, dar stai în față.
Nimic valoros nu vine fără costuri. - Dar din dar se face rai.
Bunătatea în lanț creează o comunitate armonioasă și fericită. - Darul cel târziu nu are putere de dar.
Ajutorul oferit când nevoia a trecut nu mai valorează aproape nimic. - Darul la timp dăruit, prețuiește îndoit.
Promptitudinea în bunătate crește exponențial impactul gestului. - De bani se plâng toți, dar de minte niciunul.
Oamenii tind să pună eșecurile pe seama lipsei de noroc sau de capital (bani), refuzând să vadă cauza primară: arhitectura gândirii lor. Proverbul sugerează că suntem prizonierii unei iluzii de auto-suficiență. - Din ce dai, aia ai.
Ești bogat prin ceea ce oferi, nu prin ce strângi. - Frate, frate, dar brânza e pe (costă) bani.
lucrurile au un preț, indiferent de apropiere. - La omul harnic se uită sărăcia pe fereastră, dar nu îndrăznește să intre.
Hărnicia este cel mai bun scut împotriva lipsurilor; atâta timp cât muncești, nu vei ajunge la sărăcie - La omul sărac, nici boii nu trag.
Omul aflat în lipsuri are parte de ghinion și piedici din toate părțile./când ești la pământ, toate par să meargă prost. - Lacomului nu-i ajunge, Oltu-n gură de i-ar curge.
Lăcomia nu are limită: o persoană avidă nu este niciodată mulțumită, oricât de mult ar primi. - Lenea e cucoană mare care n-are/cere de mâncare.
Lenea creează sărăcie și neputință, nu confort. - Leneșul mai mult aleargă și zgârcitul mai mult păgubește.
Evitarea efortului sau a cheltuielilor duce, pe termen lung, la mai multă muncă și pierderi mai mari; economia prost înțeleasă și lenea se întorc împotriva omului. - Lucrul făcut cu sudoare are altă valoare.
Succesul obținut prin efort propriu aduce o satisfacție mult mai profundă decât cel venit ușor. - Mâna care dă, nu duce lipsă.
Actul de a dărui atrage după sine abundență și ajutor de la ceilalți la nevoie. - Munca e brățară de aur, dar cinstea e diamantul ei.
Meseria este valoroasă, însă caracterul moral este cel care conferă cu adevărat prestigiu unui om. - Nu tot ce strălucește e aur.
Nu trebuie să ne lăsăm păcăliți de aparențele frumoase sau de promisiunile sclipitoare. - Obrazul subțire cu cheltuială se ține.
Menținerea unui statut social elevat, a bunelor maniere sau a unei reputații impecabile impune sacrificii financiare și eforturi constante - Sărac e cel care nu dă nimic, nu cel care nu are nimic.
Adevărata mizerie este cea spirituală; poți fi bogat material, dar sărac la suflet. - Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.
Planurile teoretice sunt adesea infirmate de realitatea practică și neprevăzut. - Stăpânul zgârcit învață sluga hoață.
sugerează că nedreptatea și lăcomia celui care deține puterea îi împing pe subalterni spre necinste. - Ulciorul nu merge de multe ori la apă.
O înșelătorie sau o greșeală repetată va fi, până la urmă, descoperită și pedepsită. - Unde intră hoția, iese fericirea.
Lipsa de integritate distruge liniștea sufletească și armonia familiei.
PRECEPTUL 3 – A respecta relațiile celorlalți/a avea un comportament sexual adecvat
- Bărbatul e capul, dar femeia e gâtul care îl rotește.
Într-o familie, bărbatul pare că decide, dar influența subtilă a femeii este cea care ghidează deciziile. - Bărbatul iubește cu capul, femeia cu inima.
Bărbații tind să fie mai raționali în relații, în timp ce femeile investesc mai multă emoție și pasiune. - Calul bun și nevasta frumoasă îți mănâncă viața.
Lucrurile sau persoanele deosebite atrag griji, gelozii și eforturi constante pentru a fi păstrate. - Când dragostea e mare, și mămăliga e dulce.
Armonia emoțională face ca lipsurile materiale să fie ușor de suportat. - Casa fără femeie e ca mașina fără roți.
Femeia este motorul care dă sens, căldură și funcționalitate unui cămin. - Cei care trăiesc aceeași virtute se iubesc.
Valorile morale comune reprezintă cel mai solid fundament pentru o relație durabilă. - Cine are nevastă frumoasă, are și mulți prieteni pe la masă.
Frumusețea partenerului poate atrage atenție nedorită sau interesată din partea celorlalți. - Cine schimbă des, rar sporește.
Cine schimbă des partenerii, rareori va avea succes în relații. - Cine știe să iubească, n-a făcut pe nimeni să sufere.
Iubirea autentică este protectoare și altruistă, nu egoistă. - Dacă vrei să faci o meserie, îți trebuie scule, dacă vrei să ai familie, îți trebuie oameni.
Viața de familie are nevoie de relații, implicare și sprijin uman. - Dragostea e oarbă, dar căsătoria îi redă vederea.
Realitatea cotidiană și responsabilitățile elimină iluziile de la începutul unei relații. - Femeia nesocotită dărâmă casa, iar cea înțeleaptă o zidește.
Stabilitatea și succesul unei familii depind enorm de înțelepciunea și gestionarea femeii. - În iubire, orice suferință sau durere, este ușoară.
Sentimentul de iubire oferă forța necesară pentru a depăși orice obstacol sau sacrificiu. - Iubirea cuiva care este rău este mai rea decât ura sa.
Dragostea unui om vicios este posesivă, toxică și distructivă. - Între două nu te plouă, dar nici bine nu-ți merge.
- Situația în care o persoană rămâne între două relații, opțiuni, poziții sau direcții, fără să aleagă clar niciuna Adulter.Indecizia te protejează temporar dar te blochează pe termen lung.
- O picătură de dragoste face cât o tonă de dreptate.
Bunătatea și empatia sunt mult mai eficiente în rezolvarea conflictelor decât aplicarea rigidă a regulilor.
PRECEPTUL 4 – A nu minți, a nu lăsa o impresie falsă, a respecta promisiunile și angajamentele
- Adevărul iese ca untdelemnul la suprafață.
Indiferent cât încerci să ascunzi realitatea, adevărul va fi descoperit până la urmă. - Ce are omul în inimă, aia are și pe limbă.
Vorbele trădează ceea ce simte cu adevărat omul. - Cine minte o dată, nu mai e crezut nici când spune adevărul.
Încrederea se construiește greu și se pierde instantaneu. - Cu adevărul nu ți-e rușine să treci pragul.
Integritatea îți oferă libertate și demnitate în fața oricui. - Cuvântul dat e datorie curată.
Obligația morală de a face ceea ce ai spus este absolută. - Fă-te om de cuvânt, căci vorba zboară, dar fapta rămâne.
Oamenii vor uita ce ai promis, dar vor judeca mereu rezultatele acțiunilor tale. - Frâul de aur nu face calul mai bun.
Aparențele sau lucrurile scumpe nu schimbă valoarea reală a unei persoane sau a unui lucru; esența contează, nu ambalajul. - Gura păcătosului adevăr grăiește.
Uneori, adevărul vine din surse neașteptate sau în momente de neatenție ale celor vinovați. - Mai bine un adevăr dureros decât o minciună dulce.
Este mai onest și mai util pe termen lung să confrunți o realitate grea decât să trăiești într-o iluzie plăcută. - Minciuna e ca zăpada: cu cât o rostogolești, cu atât crește.
O minciună mică necesită alte minciuni pentru a fi susținută, devenind o problemă uriașă și greu de controlat. - Minciuna se afundă ca plumbul și adevărul plutește ca pana.
Minciuna este o povară care te trage în jos, în timp ce adevărul te eliberează și te menține “la suprafață”. - Mincinosul roade osul.
- Lipsa de onestitate te lasă, în final, flămând și izolat./În timp ce un om cinstit se bucură de „carnea” succesului (respect, încredere, recompense reale), mincinosul rămâne doar cu resturile sau cu aparențele./În timp ce un om cinstit se bucură de „carnea” succesului (respect, încredere, recompense reale), mincinosul rămâne doar cu resturile sau cu aparențele.
- Nu tot ce zboară se mănâncă.
Aparențele înșală; nu tot ce pare atractiv sau valoros la prima vedere este de încredere sau util. - Omul se leagă de cuvânt, iar boul de coarne.
Valoarea unui om stă în capacitatea lui de a-și respecta promisiunile; cuvântul dat este marca onoarei. - Vorba e de argint, tăcerea e de aur, dar fapta e de diamant.
E bine să vorbești frumos, e mai bine să știi când să taci, dar cel mai important este să acționezi.
PRECEPTUL 5 – A nu dezbina și separa oamenii, a nu critica
- Avocatul nepoftit este bun de pălmuit.
Nu este bine să te amesteci necerut în treburile sau conflictele altora; sfaturile sau intervențiile necerute pot fi respinse sau pedepsite. - Cine are prieten nărod ajunge din pod în glod.
Prietenii nepotriviți sau lipsiți de judecată te pot trage în jos, ducând la eșecuri, rușine sau situații dificile. - Cine caută prieteni fără defecte, va rămâne singur.
Trebuie să fim toleranți și să acceptăm oamenii așa cum sunt pentru a avea relații. - Cine stă în casă de sticlă, nu aruncă cu pietre.
Cine are propriile greșeli sau slăbiciuni nu ar trebui să-i critice pe alții - Corb la corb nu scoate ochii.
Oamenii din aceeași categorie sau cu aceleași interese se protejează între ei, chiar și atunci când greșesc. - De când lumea, râsul te râde și batjocura te batjocorește.
Cine se face de râs sau îi batjocorește pe alții ajunge el însuși ridiculizat; batjocura se întoarce asupra celui care o provoacă. - Dezbinarea e bucuria dracului.
Conflictele interne slăbesc comunitatea și permit inamicilor să profite. - Drumul către casa unui prieten nu este niciodată lung.
Pentru oamenii dragi, niciun efort nu este prea mare. - Limba taie mai rău decât sabia.
O rană fizică se vindecă, o jignire rămâne în suflet. - Nu strica podul care te-a trecut râul.
Nu fi nerecunoscător față de cei care te-au ajutat când ți-a fost greu. - Nu-ți băga nasul unde nu-ți fierbe oala.
Nu te amesteca în treburile altora care nu te privesc. - O mână spală pe alta și amândouă spală fața.
Ajutorul reciproc (reciprocitatea) este baza funcționării societății. - Ochii care nu se văd, se uită.
Distanța fizică duce adesea la răcirea sentimentelor și la ruperea relațiilor. - Omul are nevoie de om ca de aer.
Ființa umană este socială; izolarea totală duce la degradare spirituală. - Orice să fie nou, numai prietenul să fie vechi.
Lucrurile noi se degradează prin folosire, deci trebuie înnoite constant pentru a-și păstra utilitatea. Dar o prietenie, cu cât este mai „uzată” de evenimente, cu atât devine mai prețioasă. - Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște.
Loialitatea se testează prin sacrificiu, nu prin petreceri. - Râde hârb/ciob de oală spartă.
O persoană care are aceleași defecte sau greșeli ca alta o critică sau o ironizează, fără să-și recunoască propriile lipsuri. - Să vezi paiul din ochiul altuia, dar nu vezi bârna din ochiul tău.
Tendința de a critica defectele mici ale altora, ignorând propriile greșeli majore. - Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești.
Oamenii sunt judecați după anturajul lor; compania pe care o alegi reflectă caracterul tău. - Un nebun aruncă o piatră în baltă și zece înțelepți n-o pot scoate.
O acțiune nesăbuită poate crea probleme atât de mari încât nici cei mai deștepți oameni nu le mai pot rezolva ușor. - Un tăciune scoate fum, o limbă rea strică un drum.
O singură persoană rău intenționată poate distruge planurile sau reputația unui întreg grup. - Unde-s mulți, puterea crește și dușmanul nu sporește.
Solidaritatea și colaborarea permit atingerea unor obiective imposibile pentru un singur om. - Vorba bună e ca o punte, vorba rea e ca un zid.
Comunicarea calmă facilitează relațiile, în timp ce agresivitatea le blochează. - Vorba de e dusă, nu mai poate fi întoarsă.
Odată rostit, cuvântul nu mai poate fi retras și poate avea consecințe definitive./gândește înainte să vorbești, pentru că vorbele au urmări. - Vorba de rău zboară ca pasărea, vorba de bine abia se târăște.
Zvonurile negative și bârfele se răspândesc instantaneu, în timp ce faptele bune sunt remarcate greu. - Zâzania e ca neghina în grâu: dacă o lași să crească, strică toată recolta.
Conflictul și intriga într-un grup distrug rezultatele muncii comune.
PRECEPTUL 6 – A vorbi cu blândețe; a evita vorbă dură, necuviincioasă; a avea răbdare; a evita furia
- Cearta e ca focul: cu cât o ațâți, cu atât arde mai tare.
Dacă răspunzi la provocări, conflictul se amplifică; dacă taci, se stinge. - Cele rele să se spele, cele bune să se-adune.
Să uiți supărările și greșelile și să păstrezi doar lucrurile bune; îndemn la împăcare, iertare și concentrare pe aspectele pozitive. - Cu mătase se prind muștele, nu cu oțet.
Blândețea, diplomația și vorba bună sunt mai eficiente decât duritatea sau agresivitatea. - Cu tacerea ii frigi pielea.
A ignora pe cineva pentru a-l afecta, a-l face să se simtă vinovat - Fierul se bate cât e cald, dar vorba se spune la rece.
Acționează imediat când ai o oportunitate, dar discută problemele doar după ce s-au liniștit spiritele. - Graba strică treaba./Cine se grăbește, se poticnește.
Lucrurile făcute în grabă ies prost. - Jarul potolit te arde.
Un conflict, o supărare sau o problemă aparent calmă poate reizbucni și face rău, dacă nu este rezolvată cu adevărat. - Măsoară de zece ori și taie o dată.
Analizează profund o situație înainte de a lua o decizie ireversibilă. - Nu știe stânga ce face dreapta.
Lipsă de comunicare sau coordonare; acțiunile nu sunt armonizate, iar părțile implicate nu știu unele de altele. - Obrazul de scoarță / totdeauna îi gata de harță.
O persoană nerușinată și lipsită de bun-simț este mereu gata de conflict sau scandal. - Omul înţelept face ce poate, nu ce vrea.
Înțeleptul acționează responsabil, nu impulsiv. - Rabdă inimă și taci, că n-ai alta ce să faci.
Acceptarea unei situații dificile fără posibilitatea de a o schimba, cu resemnare și răbdare. - Răbdarea e amară, dar fructele ei sunt dulci.
Suferința de moment este convertită în succes durabil și satisfacție deplină la finalul procesului. - Răutatea e otravă pentru cel care o poartă.
Sentimentele negative îl distrug în primul rând pe cel care le nutrește. - Vorba bună stinge focul mai iute decât apa.
O vorbă calmă și respectuoasă poate aplana conflicte mai eficient decât forța sau reproșul.
PRECEPTUL 7 – A evita vorba inutilă și activitățile fără sens
- Butoiul gol face cel mai mare zgomot.
Oamenii fără substanță sau cunoștințe sunt cei care se laudă și vorbesc cel mai tare. - Cine lucrează și tace, mai multă treabă face.
Eficiența stă în acțiune, nu în lăudăroșenie sau pălăvrăgeală. - Cine nu știe să tacă, nu știe nici să vorbească.
Adevărata comunicare presupune măsură, discernământ și autocontrol. - Cine spune ce vrea, aude ce nu-i place.
Cel care vorbește din aroganță, fără respect va fi forțat să suporte consecințele/adevărurile brutale din partea celorlalți - Cine spune tot ce știe, spune și ce nu știe.
Prea multă vorbărie duce la exagerări și neadevăruri. - Cine știe să tacă, știe să facă.
Cel cumpătat la vorbă este adesea priceput la faptă. - Cine-ți aduce bârfa altuia, va duce și bârfa ta la altul.
Cine bârfește cu tine pe altul, te va bârfi și pe tine. - Dacă n-ajunge, mai rămâne.
se spune când explicațiile nu au logică sau când cineva vorbește fără sens clar. - Dacă tăceai, filosof rămâneai.
Uneori, vorbind neîntrebat sau fără să știi, îți demonstrezi propria ignoranță. - Fiecare pasăre pe limba ei piere.
Omul suferă consecințele propriilor vorbe; ești tras la răspundere pentru ceea ce spui. - Gura lumii numai pământul o astupă.
Este imposibil să oprești criticile sau bârfele celorlalți; nu trebuie să trăiești pentru a le face pe plac. - Înțeleptul nu spune tot ce știe, dar ce spune, știe ce spune.
Înțeleptul garantează cu propria autoritate morală și logică validitatea fiecărui cuvânt rostit. - Limba boiește, dar mâna nu croiește.
Se referă la oamenii care promit sau teoretizează mult, dar nu sunt capabili să pună nimic în practică. - Mai bine să-ți pară rău că ai tăcut, decât că ai vorbit.
Vorbele pripite aduc mai multe regrete decât tăcerea. - Moara care macină mult, se strică repede.
Un om care vorbește prea mult își pierde din energie și își consumă mintea degeaba. - Tăcerea e de aur, vorba de argint.
Discreția și cumpătarea în vorbire sunt semne de înțelepciune. - Unii vorbesc ce ştiu şi unii ştiu ce vorbesc.
Nu toți cei care vorbesc înțeleg ceea ce spun. - Zice surdul ce-a auzit de la mutul.
O informație falsă sau denaturată, transmisă din om în om fără sursă sigură.
PRECEPTUL 8 – A nu invidia, a nu râvni la bunurile altora, a te bucura de ceea ce au ceilalți
- Când doi se ceartă al treilea câștigă.
Conflictele dintre doi creează avantaje sau oportunități pentru alții, care pot beneficia de slăbiciunea sau neatenția celor implicați. - Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
Răul pe care îl plănuiești pentru cineva se va întoarce împotriva ta. - Fiecare trage spuza pe turta lui.
Acțiunea de a acționa egoist, căutând propriul avantaj în orice situație socială. - Iarba vecinului e mereu mai verde.
Tendința umană de a fi invidios și de a crede că ceilalți o duc mai bine - Invidia e ca rugina: mănâncă fierul pe care s-a născut.
Invidia nu îl afectează pe cel invidiat, ci îl distruge interior pe cel care o simte. - Invidia este umbra succesului.
Când cineva are realizări, apare inevitabil și invidia celor din jur. - Invidia nu clădește case, ci le dărâmă pe ale altora.
Invidia nu creează nimic bun, ci caută să distrugă realizările altora. - Invidia nu știe ce e dreptatea.
Invidia orbește judecata și îl face pe om nedrept. - La plăcinte înainte, la război înapoi.
Omul oportunist și laș, care caută avantajele, dar evită responsabilitățile și pericolele. - Laudă-mă gură, că ți-oi da friptură.
Cine se laudă singur o face pentru un câștig, nu din modestie sau onestitate. - Să moară și capra vecinului.
Chintesența invidiei românești: dorința de a-l vedea pe celălalt la pământ, doar din răutate.
PRECEPTUL 9 – A nu dori răul cuiva; a avea compasiune; a fi bun și a face bine
- Apa, cât de tulbure, tot stinge focul.
Un ajutor sau o soluție imperfectă poate rezolva o problemă. Nu perfecțiunea contează, ci eficiența în momentul potrivit - Binele altuia e și binele tău, dacă știi să te bucuri de el.
A te bucura de binele altuia te îmbogățește pe tine. - Binele cu bine se răsplătește.
Binele făcut se întoarce sub formă de bine. - Ca musca la arat.
O persoană inutilă sau nepotrivită într-o situație, care nu ajută cu nimic și doar stă pe lângă ceilalți. - Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia.
Omul care se amestecă inutil în treburile altora își face singur rău. - Cel care nu știe ce e durerea altuia, nu știe nici ce e bucuria sa.
Incapacitatea de a rezona cu suferința semenilor anesteziază însăși capacitatea individului de a percepe și savura fericirea autentică în propria viață. - Celui ce întinde mâna, nu-i tăia degetele.
O manifestare a neputinței nu trebuie pedepsită prin umilință sau represalii, ci tratată cu demnitate și respect. - Cine plânge cu cel ce plânge, îi ușurează povara.
Compasiunea și solidaritatea fac suferința mai suportabilă pentru cel lovit de soartă. - Cui pe cui se scoate.
O problemă, o durere sau o obsesie nu este tratată prin menajare, ci prin confruntarea cu o forță egală - Fă bine și așteaptă răul.
Nu toți apreciază binele, dar asta nu înseamnă că nu merită făcut. - Fă binele și-l aruncă în mare.
Fă acte de caritate fără să aștepți mulțumiri sau recompensă; binele trebuie să fie dezinteresat. - Inima bună e mai de preț decât fața frumoasă.
Bunătatea și caracterul valorează mai mult decât frumusețea fizică. - Marea e adâncă, dar tot se trece.
Orice dificultate, oricât de mare, poate fi depășită, cu răbdare și curaj. - Omul bun, după fapte se cunoaște.
Faptele arată cine ești cu adevărat. - Până nu iei șeaua de pe cal, nu-i vezi rana de pe spate.
Nu poți cunoaște adevăratele suferințe ale unui om până nu îi cunoști viața în profunzime, dincolo de aparențe. - Răzbunarea e arma prostului.
Dorința de răzbunare arată lipsă de înțelepciune și autocontrol; - Sătulul nu crede celui flămând, nici cel sănătos celui bolnav.
Lipsa de empatie a celor care o duc bine față de cei aflați în suferință; incapacitatea de a înțelege o problemă pe care nu o ai. - Țara arde de tătari, babei îi arde de lăutari.
Cineva este preocupat de plăceri sau lucruri neimportante în timp ce în jur există pericole sau probleme serioase. - Țara arde și/iar baba se piaptănă.
ignoranță, egoism și lipsa simțului priorităților. Este un reproș direct adus celor care se preocupă de detalii banale în timp ce în jurul lor se întâmplă o catastrofă.
PRECEPTUL 10– Concepția corectă asupra lumii; înțelegerea legilor karmice și a vacuității, asumarea responsabilității personale
- A face umbră pământului degeaba.
Existența unei persoane care trăiește fără a aduce nicio utilitate societății sau o contribuție de sens lumii, consumând resursele vieții într-o stare de pasivitate și inutilitate totală. - A fi domn e o întâmplare. A fi om e lucru mare.
Statutul social nu valorează nimic dacă nu este însoțit de omenie, bunătate și integritate. - Apa trece, pietrele rămân.
Lucrurile trecătoare (bârfe, crize politice, mode) dispar, dar valorile fundamentale și adevărul rămân neschimbate. - Așchia nu sare departe de trunchi./Mărul nu cade departe de copac
Natura unui lucru este determinată de originea sa. Nu poți aștepta un rezultat complet diferit de cel care l-a generat./Copiii seamănă cu părinții prin comportament, caracter sau obiceiuri. - Bate fierul cât e cald.
Profită de ocazie cât timp există. - Buturuga mică răstoarnă carul mare.
Un detaliu aparent nesemnificativ sau o persoană mică pot produce schimbări sau pagube imense. - Când de multe te apuci mai pe toate le încurci.
Lipsa de focus și asumarea prea multor sarcini duc la rezultate slabe și dezordine - Când doi îți spun că ești beat, du-te și te culcă.
Când mai multe persoane îți semnalează aceeași problemă sau greșeală, este înțelept să te oprești și să te analizezi, chiar dacă tu nu o conștientizezi. - Când râde prostul, înțeleptul suspină.
Omul nechibzuit (prostul) se bucură sau râde de lucruri care sunt, în realitate, greșite, superficiale sau dăunătoare.Omul înțelept, în schimb, vede consecințele reale ale acelorași situații și, tocmai de aceea, nu se poate bucura, ci oftează, întristat de lipsa de înțelegere sau de urmările care vor veni. - Capul ce se pleacă, sabia nu-l taie.
Diplomația, modestia sau uneori cedarea în fața unei forțe mai mari te pot salva din situații critice - Capul face, capul trage.
Omul este pe deplin responsabil pentru propriile decizii și fapte. - Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba!
Nu contează ordinea sau forma, esența rămâne aceeași. - Ce naște din pisică, șoareci mănâncă.
Copiii moștenesc trăsăturile, obiceiurile și adesea defectele părinților lor. - Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.
Felul în care îi tratezi pe ceilalți se întoarce asupra ta. - Ce-și face omul singur nici dracul nu poate desface.
Faptele și alegerile personale au consecințe puternice și greu de schimbat; omul este responsabil pentru ceea ce își creează singur. - Cine are un prieten bun nu mai are nevoie de oglindă.
Un prieten adevărat îți arată sincer cum ești, îți spune adevărul despre tine și te ajută să te cunoști și să te corectezi. - Cine n-are bătrâni, să-și cumpere.
Valoarea experienței de viață este imensă; sfatul celor bătrâni te poate salva de multe erori. - Cine se frige cu ciorbă, suflă și în iaurt.
O experiență negativă traumatizantă te face să fii exagerat de prudent în situații similare, chiar și când nu e cazul. - Cine se trezește de dimineață, departe ajunge.
Hărnicia, disciplina și folosirea eficientă a timpului duc la rezultate și succes pe termen lung. - Cine seamănă vânt, culege furtună.
Acțiunile negative sau provocările făcute acum vor genera consecințe mult mai grave și violente în viitor. - Cine știe carte are patru ochi.
Cunoașterea îți permite să percepi detalii, pericole sau oportunități pe care un om neinstruit nu le observă. - Cine-i domn, e domn și-n șură.
Caracterul nobil și educația se văd în orice context, indiferent de cât de modestă este situația materială. - Cu bani poţi cumpăra un pat, nu şi somnul./Poţi cumpăra sânge cu bani, dar nu şi viaţa.
Lucrurile cu adevărat importante (somnul, viața, liniștea, fericirea etc) nu se pot cumpăra cu bani. - Cu o floare nu se face primăvară.
Un singur succes sau un singur om bun nu pot schimba o situație generală proastă; e nevoie de consistență. - Cu un ochi râde și cu altul plânge.
Trăiește sentimente amestecate – bucurie și tristețe în același timp. Samsara - Cum îți așterni, așa dormi.
Calitatea vieții sau rezultatul unei acțiuni depind exclusiv de efortul și pregătirea pe care le-ai depus anterior. - Dacă nu știi încotro mergi, uită-te înapoi de unde ai venit.
Confuzia apare când nu ne asumăm istoria personală. Repetițiile din viață indică tipare care cer conștientizare. - Din talpa casei nu poți face doage, nici din coadă de câine sită de mătase.
Nu poți obține lucruri de calitate din materiale nepotrivite; nu poți schimba natura unui lucru sau a unei persoane peste limitele ei. - Drumul către iad este pavat cu intenții bune.
- O avertizare cinică, dar înțeleaptă, despre diferența uriașă dintre ceea ce ne dorim să facem și ceea ce facem de fapt./ Poți avea cele mai nobile motive din lume, dar dacă acțiunile tale produc suferință sau haos, „bunătatea” inițială nu mai are nicio valoare.
- Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă în traistă.
Norocul sau ajutorul divin nu sunt suficiente; trebuie să depui propriul efort pentru a profita de șansele vieții. - După război mulți viteji se arată.
adevărata valoare se vede în timpul acțiunii, nu după. - Fericit omul care se mulţumeşte cu ceva mai puţin decât are.
Adevărata fericire vine din mulțumire și modestie, nu din dorințe nelimitate. - Fiecare greșește, dar numai prostul repetă greșeala.
Greșelile sunt firești, însă înțelepciunea înseamnă să înveți din ele; - Foamea e cel mai bun bucătar.
Necesitatea și lipsa fac oamenii mai puțin pretențioși și mai ingenioși; nevoia sporește aprecierea și adaptabilitatea. - Gând la gând cu bucurie.
Metafizic, este momentul în care Ego-ul (care vrea să fie unic și separat) se topește în favoarea Unității (unde toți suntem unul). - Gardul are ochi și zidul are urechi.
Trebuie să fii atent ce spui, pentru că întotdeauna cineva poate asculta. - Haina nu îl face pe om.
Nu judeca pe cineva după aparențe sau după starea materială; esența este în caracter. - În loc să blestemi întunericul, mai bine aprinde o lumânare.
Să critici, să te victimizezi și să cauți vinovați, nu va schimba realitatea. Puterea de schimbare începe întotdeauna cu ce poți face tu - În țara orbilor, chiorul este împărat
Într-un grup lipsit de competență, chiar și cineva cu abilități limitate poate ajunge lider sau superior. - În tot răul este și un bine.
Chiar și în situațiile negative se poate găsi o lecție, un avantaj sau o oportunitate, dacă privești cu înțelepciune. - Încetul cu încetul se face oțetul
Lucrurile se realizează pas cu pas, cu răbdare; transformările importante au nevoie de timp. - Întinde-te cât ți-e plapuma.
Cheltuiește și trăiește doar în limita posibilităților tale financiare. - La paștele cailor. / Când o face plopul pere și răchita micșunele.
Niciodată sau într-un timp foarte îndepărtat, improbabil să se întâmple. - La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
Nu te încrede în așteptările mari create de reclamă sau zvonuri; realitatea este adesea mult mai modestă. - Lemnul strâmb te necăjește, / omul prost te-mbătrânește.
Lucrurile sau oamenii nepotriviți, mai ales lipsa de judecată, provoacă stres, consum emoțional și pierdere de timp. - Lucrul, odată început, e pe jumătate făcut.
Cel mai greu este să începi; inițiativa și acțiunea sunt esențiale pentru a duce lucrurile la bun sfârșit. - Lupul își schimbă părul, dar năravul ba.
Oamenii își pot schimba aspectul sau discursul, dar caracterul și viciile fundamentale rămân aceleași. - Mai bine mai târziu decât niciodată.
Nu renunța doar pentru că nu ai făcut lucrul la timp. - Misterioasele sunt căile Domnului!
Evenimentele vieții nu pot fi întotdeauna înțelese de mintea omului, iar sensul lor devine clar abia mai târziu sau deloc. - Mortul de la groapă nu se-ntoarce.
Acele greșeli, cuvinte sau fapte care ”ucid” ceva în mod iremediabil (încrederea, dragostea, o oportunitate).
Odată ce o energie s-a consumat complet sau o etapă a fost încheiată, încercarea de a o resuscita este nu doar inutilă, ci și contrară ordinii naturale. Este acceptarea faptului că forma veche trebuie să dispară definitiv pentru ca ceva nou să poată apărea.
Încercarea de a te întoarce la vechile obiceiuri sau la vechea mentalitate după ce ai văzut un adevăr superior este imposibilă. - Năravul din fire nu are lecuire.
Trăsăturile adânc înrădăcinate ale unei persoane sunt foarte greu sau imposibil de schimbat. - Nevoia îl învață pe om.
Dificultățile și lipsurile îi fac pe oameni să se adapteze, să găsească soluții și să devină mai pricepuți. - Nu aduce anul/ziua ce aduce ceasul/ora.
Schimbări majore sau evenimente decisive pot apărea brusc - Nu da vina pe oglindă dacă ți-e fața strâmbă.
Tendința umană de a proiecta eșecurile sau defectele proprii asupra unor factori externi sau asupra celor care ne spun adevărul - Nu da vrabia din mână pentru cioara de pe gard.
Nu abandona un câștig sigur sau un lucru cert pentru o promisiune mai mare, dar nesigură. - Nu e bun ce e bun, ci e bun ce-mi place mie.
Realitatea este o construcție personală. Nu există un „Bine” absolut sau universal valabil în planul material. Lumea este o sumă de percepții. - Nu iese fum fără foc.
Nimic nu apare fără o cauză. - Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
Amânarea aduce probleme, acțiunea la timp aduce rezultate. - Nu lăuda ziua înainte de asfințit.
Nu trage concluzii și nu te bucura prea devreme; rezultatul final contează, nu începutul. - Nu mor caii când vor câinii.
Cei răi pot să-ți dorească eșecul sau moartea, dar asta nu înseamnă că se va și întâmpla; soarta nu depinde de invidia dușmanilor. - Nu toate muștele fac miere.
Nu toți oamenii sau toate acțiunile dau rezultate bune; aparențele pot înșela. - Nu vine moara la sac, ci sacul la moară.
Necesitatea inițiativei personale și a efortului propriu în atingerea unui scop,individul este cel care trebuie să depună munca de a merge acolo unde se află resursele. - Nu zice hop până n-ai sărit groapa/pârleazul.
Nu te bucura și nu trage concluzii înainte ca lucrul să fie cu adevărat dus la capăt; - Nu-i “mult” să nu se termine și “puțin” să nu ajungă.
Totul este trecător și relativ: abundența nu durează veșnic, iar puținul, folosit cu chibzuință, poate fi suficient. - Numai în pomul care nu face roade nu dă nimeni cu pietre.
Cei care au succes sau fac lucruri bune sunt întotdeauna cei mai criticați sau atacați de cei invidioși. - Nu-ți dori, că ți se va întâmpla./Ai grijă ce-ți dorești, că se îndeplinește
Dorințele pot avea consecințe neașteptate; uneori ceea ce îți dorești se împlinește într-un mod care nu îți este favorabil, de aceea trebuie prudență în dorințe. - Obrazul subțire cu cheltuială se ține.
Un statut social ridicat sau o reputație impecabilă implică sacrificii, eforturi și resurse constante. - Omul cât trăiește învață.
Smerenie în fața cunoașterii; recunoașterea faptului că experiența de viață este un proces continuu și nimeni nu le știe pe toate. - Omul înțelept își face vara sanie și iarna car./Bunul gospodar își face vara sanie și iarna car.
Trebuie să fii prevăzător și să te pregătești pentru greutăți sau schimbări atunci când încă o duci bine. - Omul sfințește locul.
Nu locul în care te afli te face valoros, ci tu, prin atitudinea și munca ta, dai valoare și prestigiu locului respectiv. - Păcatul vechi aduce pagubă nouă.
Consecințele acțiunilor imorale te ajung din urmă când te aștepți mai puțin. - Până ce nu dai cu capul de pragul de sus, nu-l vezi pe cel de jos.
Omul, câtă vreme îi merge bine sau este stăpânit de trufie tinde să ignore pericolele evidente de la bază. Abia după ce primește o „lovitură” (pragul de sus) — un eșec, o umilință sau o pierdere — ește forțat să-și coboare privirea, să devină smerit și să observe realitatea de care s-a împiedicat (pragul de jos). - Până nu te frige, nu crezi că arde.
Oamenii tind să ignore sfaturile sau pericolele până când se lovesc personal de o problemă. - Paza bună trece primejdia rea.
Prudența, atenția și pregătirea din timp previn problemele grave. Cu alte cuvinte, este mai înțelept să previi decât să repari. - Pentru o babă surdă, nu se trag clopotele de două ori.
oportunitățile nu se repetă pentru cei care nu sunt atenți sau pregătiți. - Pentru unii mumă, pentru alții ciumă.
- O situație în care aceeași regulă, persoană sau instituție se comportă total diferit față de două entități: pe una o ocrotește și o hrănește (ca o mamă), iar pe cealaltă o persecută sau o distruge (ca ciuma).
- Peștele de la cap se-mpute.
Dacă liderii sunt corupți sau incompetenți, întregul sistem are de suferit. - Pică pară mălăiață în gura lui Nătăfleață.
dorința cuiva de a primi beneficii, noroc sau rezultate de-a gata, fără să ridice un deget. Este critica supremă la adresa lenei și a atitudinii pasive, în care omul speră că soarta îi va pune totul „pe tavă”. - Prostia și domnia se plătesc.
Orice alegere greșită sau orice pretenție de statut superior implică responsabilități și costuri pe care trebuie să ți le asumi. - Prostul întâi o croiește apoi o gândește.
Acțiunea care precede gândirea, conduce la greșeli și consecințe neplăcute - Prostul nu e prost destul până nu e și fudul.
Lipsa de inteligență este amplificată de aroganță; prostia devine mai evidentă și mai dăunătoare atunci când este însoțită de vanitate și lipsă de modestie. - Rușinosul roade osul.
Lipsa de îndrăzneală te face să pierzi oportunități; cel care nu cere sau nu acționează rămâne cu puțin. - S-a dus bou și s-a întors vacă.
Se spune despre cineva care a plecat undeva (la studii, în străinătate) ca să se deștepte, dar s-a întors la fel de nepriceput sau chiar mai confuz. - Sângele apă nu se face.
Legăturile de sânge și obligațiile familiale sunt foarte puternice și nu pot fi negate sau uitate, - Știe mocanul ce-i șofranul? Când îl vede la tarabă, gândește că-i otravă.
Se referă la oamenii care, din ignoranță, resping lucrurile fine, valoroase sau noi, pentru că nu le înțeleg. - Tinerii înaintea bătrânilor, să aibă urechi, nu gură!
Cei tineri trebuie să fie respectuoși, să asculte și să învețe de la cei cu experiență, nu să se grăbească să-și dea cu părerea. - Toamna se numără bobocii.
Rezultatele reale ale unei acțiuni se văd abia la final, după ce trec toate pericolele. - Toate drumurile / căile duc la Roma.
xistă mai multe mijloace diferite pentru a ajunge la același scop. - Toate lucrurile sunt dificile înainte de a fi ușoare.
Orice abilitate, relație sau schimbare trece printr-o fază de efort, confuzie și rezistență. Ușurința apare abia după repetiție, disciplină și acceptare. - Trei lucruri nu știe omul: când se naște, când îl ia somnul și când moare.
Viața este imprevizibilă, iar omul nu poate controla sau cunoaște momentele esențiale ale existenței. - Unde dai și unde crapă.
Faci ceva cu un scop, dar consecințele apar altundeva sau asupra altcuiva. - Unde nu-i cap, vai de picioare.
Lipsa judecății, logicii și înțelepciunii duc la eforturi inutile, oboseală și confuzie, probleme - Unde se cioplește, sar și așchii.
Oriunde se face muncă serioasă sau se produc schimbări, apar inevitabil greșeli, neplăceri sau efecte secundare. - Urma scapă turma.
Rezultatul final (sfârșitul) este cel care contează cu adevărat; contează cum se termină un lucru, nu cum începe. - Vrei, nu vrei, bea, Grigore, aghiasmă!
Ești forțat să accepți sau să faci ceva împotriva voinței tale; nu ai de ales, situația te constrânge. - Zace pe moarte și ar mânca de toate.
Situația când cineva se află într-o stare foarte gravă sau fără speranță, încă are dorințe nepotrivite sau nerealiste. - Ziua bună se cunoaște de dimineață.
Începutul unui lucru indică, de cele mai multe ori, cum va decurge întregul său parcurs.
