Cursul 15
Care a fost adevărata intenție a lui Buddha?
Nivelul 2 al Perfecțiunii înțelepciunii (Prajna Paramita)
Inspirate după învăţăturile lui Geshe Michael.
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli.
Lecția 6 – prima parte
Ordinea învățăturii lui Buddha
În această lecție vom vorbi despre ordinea învățăturii.
După cum am spus, școala Numai Minte este interesată de cele trei învârtiri ale roții în ceea ce privește la propriu și la figurat.
Când spunem prima, a doua și a treia învârtire – chiar dacă prima a fost și prima din punct de vedere istoric, ordinea lor nu a fost determinată în funcție de perioadele în care au fost date, ci din alte motive.
Și vom vorbi despre asta acum.
Vom lăsa acum deoparte cartea Drange Lekshe Nyingpo – Esența elocvenței despre arta interpretării și vom trece la un manual de la Mănăstirea Sera-Mey, scris de un mare înțelept pe care l-am întâlnit și în la alte cursuri: Kedrup Tenpa Dargye.
Nu tot ce a predat Buddha este inclus în Drupdun, în discuția despre ceea ce la propriu și ceea ce este la figurat
Buddha a început să-i învețe pe primii săi discipoli la patruzeci și nouă de zile după ce a atins iluminarea, iar la aproximativ un an după aceea [el] a început să predea pe Piscul Vulturului a doua învârtire a Roții Dharmei.
Dacă lucrurile stau așa, atunci tot ceea ce a predat Buddha înainte pe Piscul Vulturului a fost prima învârtire a roții Dharmei? Nu neapărat.
1. Un exemplu din prima perioadă a învățăturii
Și aici avem o propoziție care vine să ne dea răspunsul de ce nu neapărat.
Nga de la shamtab dumpor gowar jao, she
Nga – cinci,
De – grup,
La – prepoziție – al,
Nga de la înseamnă grupul celor cinci, adică primii cinci discipoli.
Shamtab – roba de dedesubt a călugărilor. Ea este o fustă pe care o poartă călugării.
Dumpor – circular sau îngrijit,
Gowar Jao – trebuie îmbrăcat,
She – așa s-a spus.
Deci, Lordul Buddha a spus grupului de cinci discipoli că fusta de dedesubt trebuie purtată îngrijit într-un cerc în jurul corpului sau de jur împrejurul corpului.
Aceasta este de fapt una dintre învățăturile Vinaya pe care le învață călugării.
Ce înseamnă asta? Că în primul an Buddha a predat, de exemplu, și Vinaya. Nu totul a fost despre vacuitate.
Atunci, cum considerăm această învățătură despre cum să purtam fusta călugărilor, la propriu sau la figurat?
Asta iese complet din discuția noastră.
Când vorbim despre învârtirile roții Dharmei, vorbim despre învățăturile despre vacuitate.
Deci, acest citat nu-l luăm la figurat, ci la propriu – cum trebuie să ne îmbrăcăm.
2. Un exemplu din a doua perioadă a învățăturii
Nici toată învățătură pe care Buddha a dat-o în a doua perioadă a învățăturii sale nu este inclusă în a doua învârtire a roții Dharmei. Orice învățătură care nu este direct legată de învățătura clară despre vacuitate, atunci nu este inclusă în ea.
Chiar și în acea perioadă Buddha a predat, de exemplu, Vinaya, Bodhicitta – care nu sunt incluse în a doua învârtire a roții Dharmei.
Prin urmare, ele nu va fac parte din Drupdun – adică concluzia lui Bodhisattva din schimbul de cuvinte cu Buddha.
Ea nu include învățătura, de exemplu, despre cum să ne îmbrăcăm sau cum să purtăm fusta sau ceva de genul ăsta.
3. Un exemplu din a treia perioadă a învățăturii
A treia învârtire a roții Dharmei, este [cea] a distincțiilor fine. Tot ceea ce este legat de distincțiile fine aparține celei de a treia învârtiri. Dar și în această perioadă Buddha a transmis și alte învățături care nu au legături cu distincțiile fine. Aceste învățături suplimentare nu vor fi incluse în a treia învârtire a Roții Dharmei. Acestea sunt o altă parte a învățăturii Dharmei.
Așa cum am avut înainte exemplul învățăturii pe care Buddha a dat-o celor cinci discipoli despre cum să-și îmbrace roba de dedesubt a călugărilor, aici este dat un exemplu de învățătură pe care Buddha o dă pe patul de moarte, înainte de a intra în nirvana sa finală – Parinirvana. Care a fost ultima învățătură pe care Buddha a dat-o înainte de a muri?
Dulwa dordu rung tundu drakpa
Dulwa – disciplină.
Când spunem aici disciplină, ne referim la învățăturile călugărilor, la Vinaya.
Dordu – abreviere, rezumat,
Rung Tundu – ceva ce este bine să faci.
Drakpa – Buddha a afirmat.
Buddha a afirmat în Abrevierea Jurămintelor de Moralitate ce este bine să faci.
Aici scrie că pe patul său de moarte, înainte de a trece la nirvana finală, numită Parinirvana, Buddha a vorbit din nou despre învățătura disciplinei, despre învățăturile călugărilor și a vorbit despre lucruri care sunt bine de făcut.
Acestea sunt ultimele lucruri pe care le-a predat Buddha, la sfârșitul zilelor sale. El le-a spus călugărilor din jurul lui: „V-am învățat Vinaya, v-am învățat cum să fiți călugări, care este codul de disciplină al călugărilor, acum mergeți și aplicați-l și aplicați-l într-un mod care este potrivit culturii voastre și țării în care trăiți!”.
Pe scurt, el spune: „Păstrați esența! Nu trebuie neapărat să fie exact așa cum am predat, [ci] așa cum era potrivit în India acum două mii cinci sute de ani”.
Sunt lucruri care trebuie să fie exact și sunt lucruri care se pot adapta la obiceiul local pentru a păstra esența îndrumării mele, pentru ca această instituție monastică să supraviețuiască. Altfel, dacă ne agățăm prea mult de obiceiurile locale ale Indiei de acum două mii cinci sute de ani, aceasta nu va supraviețui. Asta a spus Buddha.
Este aceasta a treia învârtire a roții Dharmei? Nu. El nu vorbește aici despre distincțiile fine.
Ordinea învârtirilor în funcție de
profunzimea învățăturii asupra vacuității
Subiectul nostru acum este ordinea învârtirilor roții Dharmei.
Sunggyal gyi do
Do – sutra,
Gyal – rege,
Sung – cuvântul secret.
Sunggyal gyi do înseamnă Sutra Regelui Cuvintelor Secrete.
„Cuvântul secret” înseamnă mantra.
Acesta este numele sutrei și dacă este o sutra înseamnă că este ceva ce a predat Buddha. Și în această sutră, Buddha propune „adevărata ordine” adică ordinea în care ar trebui să fie aranjate învârtirile roții Dharmei.
Această sutra spune că ordinea celor trei învârtiri ale roții trebuie să fie în funcție de profunzime sau corectitudine, după cum urmează:
1. Învârtirea roții pe cele patru adevăruri
Denshiy chunkor
Den – adevăr,
Shi – patru,
Chunkor – învârtirea roții.
Denshiy chunkor înseamnă învârtirea roții pe cele patru adevăruri.
Prima întoarcere a Roții Dharmei ar trebui să fie cea în care se vorbește despre cele Patru Adevăruri Nobile.
Je Tsongkapa subliniază că în această învârtire, Buddha a spus în mod explicit că toate lucrurile care sunt cauzate există, în timp ce toate lucrurile care nu sunt cauzate nu există cu adevărat.
2. Învârtirea roții distincțiilor fine
Lekpar cheway chunkor
Lekpar – fine,
Cheway – distincții,
Chunkor – învârtirea roții.
Acesta este a treia învârtire a roții, dar Buddha spune că aceasta este de fapt a doua.
3. Învârtirea roții în care nimic nu există prin definiție
Tsennyi mepay chunkor
Tsennyi – prin definiție,
Mepay – nu există,
Chunkor – învârtirea roții.
Adică, învârtirea roții în care nimic nu există prin definiție.
Am spus despre ea că este a doua, iar Buddha ne spune că ea este de fapt a treia învârtire a roții Dharmei.
Buddha spune: „Aceasta este ordinea lor”.
Când Buddha a spus asta, este conform cărei școli? Prasangika Madhyamika.
Aici ordinea lor a fost stabilită după nivelul de înțelegere a vacuității din fiecare dintre învârtirile roții.
Sutra Regelui Cuvântului Secret spune că învârtirea roții care explică faptul că nimic nu există prin definiție ar trebui să fie ultima, deoarece atunci cele trei învârtiri sunt ordonate în funcție de corectitudinea crescândă.
Clasificarea diferitelor învârtiri ale roții
în funcție de diferitele tipuri de discipoli
Acum vom trece la clasificarea diferitelor învârtiri ale Roții Dharmei în funcție de discipoli. Kedrup Denpa Dargye de la mănăstirea Sera Mey prezintă o clarificare a discipolilor pentru care au fost prezentate fiecare dintre cele trei învârtiri ale roții.
1. Învățătura pentru cei care sunt capabili să aplice înțelegerea celor trei atribute, așa cum este explicat în Hinayana.
El spune că prima învârtire a roții, a celor patru adevăruri, este definită ca „acea învârtire concepută pentru discipolii care puteau înțelege cum cele trei atribute se aplică pe vacuitatea unei persoane, dar întâmpinau dificultăți în a înțelege cum se aplică cele trei atribute pe vacuitatea altor obiecte.
În această învârtire a roții, Buddha a conceput învățătura care se potrivea oamenilor care erau capabili de ea și le-a oferit o versiune mai simplă a vacuității. O versiune mai ușor de integrat.
Deci, toți cei care au putut pricepe simpla înțelegere a vacuității persoanelor sunt discipoli ai primei învârtiri a roții.
Și asta definește ce este Hinayana.
Hinayana sunt oameni a căror capacitate de a înțelege vacuitatea este la nivelul pe care Buddha l-a predat când a predat despre cele Patru Adevăruri Nobile și așa mai departe. Această învățătură este destinată acestor persoane. Aceștia sunt cei care cred că toate lucrurile cauzate au o natură proprie și care au dificultăți în a înțelege nivelul mai înalt al vacuității. Acolo se vorbește despre lipsa de sine, dar nu la acest nivel de detaliu. Este vorba despre lipsa de sine a omului sau a ființelor vii, dar nu despre vacuitatea părților umane, de exemplu.
Deci aceasta este o versiune redusă, „ușor” între ghilimele [pentru că] nu este deloc ușor, dar este mai ușor decât vacuitatea.
Întrebare: În prima învârtire a roții s-a spus că toate lucrurile există prin definiție. Deci, ce este vacuitatea aici?
Răspuns: La prima învârtire a roții Dharmei, Buddha nu vorbește cu adevărat despre vacuitate. El vorbește despre lipsa de sine a omului sau a fiecărei ființe vii. Și aici trebuie făcută o distincție importantă. În prima învârtire a Roții Dharmei, concepția este că tot ceea ce există, există prin definiție, dar chiar și în această învățătură, nu orice există cu adevărat.
Buddha vine și spune: „Cine crezi că ești tu cu adevărat? Hai să vedem. Ai cinci agregate. Ai un corp și ai o minte.” Iar Buddha descompune mintea în patru agregate, deci în total cinci agregate.
Acum spune: „Hai să căutăm unde crezi că este sinele tău? Oare este în corpul tău? Nu. Oare este în sentimentele tale? Nu.
Apoi spune: „Deci, sinele despre care credeai că există în agregate, nu l-ai găsit. Ar putea fi în afara agregatelor? Caută și nu-l găsești.
Deci acest „sine” pe care l-am atribuit unui grup de agregate, nu îl găsesc. Ca atare nu există cu adevărat. La acest nivel, Buddha ne învață despre lipsa de sine. El nu intră, de exemplu, în vacuitatea emoțiilor sau al corpului.
Deci, Buddha când spune „nu există prin definiție” se referă la sine și la ființele vii. Și asta este tot. Toate celelalte lucruri care sunt cauzate există prin definiție.
Aceasta este prima învârtire a roții. Învățătura ei este foarte avansată, iar cine trăiește din perspectiva ei este deja foarte avansat, este deja foarte pur.
2. Învățătura pentru cei care sunt capabili să aplice înțelegerea celor trei atribute pe orice, fără a mai avea nevoie de explicații suplimentare.
A doua învârtire a roții Dharmei este destinată discipolilor Mahayana care sunt capabili să înțeleagă vacuitatea nu numai a „eului”, ci și a obiectelor, care înseamnă și a părților mele, „al meu”, și nu numai al „eului”.
În a doua învârtire, oamenii au o capacitate spirituală cu mult mai mare și sunt capabili să înțeleagă vacuitatea atât al părților mele, cât și a ceea ce este al meu. Ei o numesc „vacuitatea obiectelor”. Ei sunt capabili să integreze toate aceste lucruri fără a mai fi nevoie să treacă prin toată acea împărțire pe care Bodhisattva o detaliază în Drupdun-ul său, rezultatul schimbului.
Aceasta este a doua învârtire.
3. Învățătura pentru cei care sunt capabili să aplice înțelegerea celor trei atribute, dar numai cu ajutorul explicației suplimentare, așa cum este dată în sutra Comentariul despre adevărata intenție.
A treia învârtire a Roții Dharmei este, de asemenea, destinată discipolilor Mahayana și vine să-i ajute să înțeleagă vacuitatea. Vacuitatea care a fost prezentată în a doua învârtire a roții. De ce? Au nevoie de ajutor? Pentru că le era greu să înțeleagă de la început: „Acolo nu sunt nici ochi; nici urechi; nici nas; nici limbă; nici corp; nici minte; nici formă; nici sunet; nici miros; nici gust; nimic ce poate fi atins și nici un fenomen.”
De aceea, ei sunt ajutați de detaliile celor trei atribute, despre cum construcțiile nu există prin definiție, iar lucrurile dependente și vacuitatea există prin definiție.
Este important ca învățătura să fie potrivită elevului
Ați putea întreba: „De ce Buddha a predat o învățătură care nu este în întregime corectă dacă există învățătura corectă? Pentru că discipolii nu sunt întotdeauna pregătiți. Deci s-ar putea ca învățătura să nu fie complet exactă sau corectă, dar ea poate să-i ajute pe discipoli să se ridice la nivelul următor și, apoi va veni vremea să poată integra și învățătura supremă.
Buddha ne spune și ceea ce noi trebuie să facem.
După ce Buddha a ieșit din meditația iluminării, patruzeci și nouă de zile a refuzat să predea. Oamenii i-au spus: „Spune-ne, te rugăm: ce ai văzut, ce ai înțeles?” Iar Buddha le-a răspuns: „Nu veți înțelege.” și nu a predat.
Apoi au venit cei cinci asceți și l-au implorat să îi învețe și atunci Buddha a început să predea.
Oamenii vor veni la voi și vor spune: „Ai stat două sfârșituri de săptămână la studiu. Explică-mi ce ai auzit acolo!”. Nu le vorbiți despre yongdrup și toate celelalte. Nu faceți asta. Trebuie să le spuneți ceva care li se potrivește.
Dacă nu sunt interesați, nu-i împingeți să audă ceea ce vi s-a predat. Fiți Buddha și atunci vor veni să învețe. Dar dacă sunt interesați, trebuie să le vorbiți pe un limbaj care să le fie util, să-i avanseze. Deci, nu le spuneți: „Nu există ochi; nici urechi; nici nas; nici limbă; nici corp; nici minte, nici moarte, nici eliminarea morții”.
Dar le puteți vorbi despre pix și câine. Deci, nu le spuneți: „Tu nu exiști!” pentru că îi va speria, dar cu pixul este mai ușor și nu va fi nicio tragedie dacă îl pierd.
Deci aceasta este concluzia acestei discuții.
– Buddha a făcut asta chiar și cu oameni care nu erau budiști
În anumite cazuri, Buddha a spus că lucrurile au natură proprie. El a spus această învățătură oamenilor care nu erau budiști, oamenilor care credeau în Atman. Le-a spus lucruri care păreau să contrazică complet toată învățătura budistă.
Acești oameni, dacă ar fi auzit versiunea profundă a adevărului, n-ar fi înțeles-o și ar fi întors spatele, iar asta nu i-ar fi ajutat cu nimic, rămânând pe calea morții. De aceea trebuie să știm cum să potrivim mesajul învățăturii pentru ceilalți.
– Se spune că a treia învârtire a roții Dharmei este potrivită pentru toată lumea.
Am spus că prima învârtire a fost pentru Hinayana, a doua pentru Mahayana, iar a treia pentru toată lumea. De ce se spune că ea este potrivită pentru toată lumea?
Ce înseamnă toată lumea? Toată lumea înseamnă cei deja capabili să înțeleagă vacuitatea la nivelul său suprem. Atunci de ce au acum nevoie de o versiune mai puțin corectă? Bineînțeles că ei sunt capabili să o integreze pentru că sunt capabili să înțeleagă mult mai mult decât atât.
Deci, de ce au nevoie de această învățătură? Ideea este că cei care sunt din Mahayana cu siguranță înțeleg deja atât acest lucru, cât și Hinayana, pentru că înțeleg mult mai mult.
Deci să ne întoarcem un moment.
– În școala Numai Minte, prima învârtire a roții Dharmei este la figurat, a doua este tot la figurat, iar a treia la propriu.
– În școala Căii de Mijloc, cuvintele „la propriu” și „la figurat” au semnificații diferite. Deci, în prima învârtire a roții, Buddha a predat despre vacuitate? El a predat despre lipsa de sine, dar nu a fost o învățătură clară și tipică despre vacuitate, de aceea este considerată la figurat. Dar a doua învârtire? Ea este la propriu. Iar a treia învârtire este la figurat. De ce? Oare Buddha nu a predat despre vacuitatea acolo? Da, dar nu la fel de clar și distinct ca și în a doua învârtire a roții.
Care a fost scopul lui Buddha
în sutra “Comentariul despre adevărata intenție” ?
De ce ne străduim atât de mult să înțelegem când Buddha a vorbit la propriu și când să-l interpretăm?
Să nu uităm că suntem în școala Numai Minte. Atunci când Buddha a predat sutra „Comentariul despre adevărata intenție a acestor sutre” se spune că avea trei obiective.
1. Buddha a dorit să învățăm să nu luăm la propriu cele două afirmații generale ale sale: că totul există prin definiție în prima învârtire și că nimic nu există prin definiție în a doua învârtire.
În primul rând, a vrut ca discipolii săi, care ne includ și pe noi, să nu ia primele două descrieri ale vacuității prea general. Care sunt primele descrieri?
– Prima spune că totul există prin definiție, iar
– A doua că nimic nu are există prin definiție.
Deci, Buddha nu a vrut ca discipolii să ia asta ca pe o parolă generală, ci să înceapă să se uite la ceea ce este în spatele lor.
Acesta este numit obiectiv negativ pe care l-a avut Buddha. Este negativ în sensul că obiectivul a fost să ne împiedice să luăm afirmațiile anterioare prea general. Deci acesta a fost primul obiectiv.
2. Buddha a dorit ca noi să înțelegem natura celor trei atribute: construcțiile nu există prin definiție, dar lucrurile dependente și vacuitatea (totalitatea) există prin definiție.
Al doilea obiectiv pe care l-a avut Buddha când a predat aceste lucruri, a fost unul pozitiv.
a. Buddha a vrut să ne explice că există lucruri care există prin definiție și altele care nu există prin definiție. Acesta a fost primul obiectiv pozitiv.
b. Al doilea obiectiv pozitiv a fost ca noi să înțelegem că atunci când împărțim lucrurile în aceste trei categorii, de fapt noi le amestecăm; dăm identitate lucrurilor care nu există cu adevărat. Ne folosim de kuntak, pe care noi le-am inventat, care sunt rodul imaginației noastre, și fără să ne dăm seama le dăm o existență definită acolo unde nu este existență definită.
Începem să schimbăm kuntak cu shenwang și îi dăm acestui shenwang un fel de permanență pe care nu a avut-o niciodată, nu o are și nici nu o va avea vreodată.
Confundăm shenwang-ul cu kuntak-ul, confundăm conceptele/etichetele cu lucrurile depen-dente care primesc aceste etichete și în acest fel nu înțelegem realitatea. Așa că Buddha a vrut să ne atragă atenția asupra acestui proces și asupra confuziei care vine din el.
Și dacă vorbim pe limba școlii Numai Minte, ea va spune că Buddha a dat de fapt toate aceste explicații pentru a ne aduce la iluminare.
Trebuie să reținem că toate școlile budiste acceptă cele trei atribute, însă fiecare școală le interpretează diferit.
3. Buddha a dorit să ne ofere un mod mai bun de a înțelege vacuitatea.
Al treilea obiectiv pe care l-a avut Buddha a fost să ne ofere o modalitate mai bună și mai clară de a înțelege vacuitatea.
Cine spune asta? Școala Numai Minte.
Ea spune: „Buddha ne-a dat această învățătură pentru a ne explica mai bine, mai simplu și mai clar despre vacuitate. Sutra explică ce este kuntak, shenwang, explică yongdrup, pentru ca noi să înțelegem mai ușor vacuitatea.”
– S-a început mai întâi cu shenwang, lucrul dependent, care vine din cauze, care se schimbă, care este produs ― dorim să înțelegem vacuitatea acestui lucru.
– Care este vacuitatea acestui lucru? Vacuitatea este faptul că există anumite kuntak-uri care nu i se aplică. Există kuntak-uri corecte și există kuntak-uri incorecte. Există concepte corecte și concepte incorecte.
Care este conceptul incorect? A crede că lucrul este alipit de eticheta pe care i-o dau. Aceasta este un exemplu de concept incorect. Trebuie să înțelegem că el este gol de conceptele care îi sunt alipite. Conceptul greșit „Aceasta este o gumă de șters. Și a fost întotdeauna o gumă de șters și s-a născut ca gumă” ― un astfel de lucru nu există. Acest lucru este gol de un astfel de concept, este gol de un astfel de kuntak.
Un alt aspect al vacuității este că lucrul este gol de kuntak, care vine dintr-o sămânță diferită de cea din care eu am venit. Că eu, care percep lucrul, vin dintr-o sămânță karmică diferită de acest lucru. Am venit din aceeași sămânță karmică. Sămânța se deschide ca palmele mâinilor lângă inimă care se deschid. O mână mă simbolizează pe mine care experimentez, iar cealaltă experiența care apare înaintea mea.
Deci, în școala Numai Minte există două fațete ale vacuității.
-
- Acest lucru este gol de a se numi gumă de șters, sau orice alt nume pe care i-l dau. Tashi nu este neapărat „Tashi”; șeful este gol de a fi un „șef rău”.
- Și este gol de gândul că sămânța care l-a adus la mine este diferită de sămânța care m-a adus pe mine la el. Dacă a venit la tine, este pentru că ai venit și tu la el.
Acesta este yongdrup-ul lui, are aceste două semnificații.
Dacă vă gândiți o clipă la aceste două versiuni ale vacuității pe care tocmai le-am menționat, ce este în neregulă cu ele din perspectiva școlii Căii de Mijloc? De fapt, școala Căii de Mijloc le acceptă. Și cu toate acestea va trebui să vă gândiți ce este în neregulă când vă veți face temele.
Întrebare pentru voi: va accepta școala Căii de Mijloc aceste trei atribute?
Da. Ea nu va fi de acord cu „existența prin definiție”, dar ea spune că există lucruri schimbătoare, nume, există vacuitate. Nu are nicio problemă cu ele. De fapt, toate școlile budiste acceptă cele trei atribute, dar fiecare școală le interpretează în mod diferit.
Două tipuri de „Eu”
Am un „eu”? Am un sine? Sunt Gabriela?
Da! Bineînțeles că am un „eu”.
Am un eu care există. Și am un eu care nu există. Iar distincția dintre ele este întreaga învățătură.
– Am un „eu”, care este un nume pe care îl dau unei colecții de date. Un nume pe care îl dau acestui corp. Îl numesc Gabriela. Și cu el funcționez.
– Și un „eu” care nu există. Cine este „eul” care nu există? Gabriela care există într-un alt mod care nu este o proiecție din karma. Așa ceva nu există.
Gabriela care are un fel de natură proprie, cu excepția proiecției, așa ceva nu există. De unde știm asta? Dacă veți întreba oamenii care este părerea lor despre Gabriela, veți vedea: câți oameni sunt, la fel și numărul de opinii. Fiecare are o altfel de percepție. Acest lucru se datorează faptului că nu există nicio Gabriela pentru fiecare dintre voi, cu excepția celei pe care o proiectați din karma voastră.
Pentru fiecare dintre voi, există doar Gabriela pe care o proiectați după cum vă impune karma voastră, de amprentele care sunt acum în mintea voastră, de istoria voastră între mine și voi, care s-a imprimat în mintea voastră și care vă determină să mă proiectați așa cum mă proiectați și, fiecare dintre voi mă proiectează diferit.
Deci, nu există o Gabriela obiectivă care să aibă un fel de existență și natură de sine. Așa ceva nu există.
Gabriela care este un nume, o etichetă pe care o punem pe o entitate care funcționează, pe o colecție de culori, forme, agregate, karme, amprente, ea există și funcționează. Ea trebuie să respecte legile rutiere. Așa ceva există.
Concepții corecte și greșite ale cuvintelor lui Buddha
Ne întoarcem la Je Tsongkapa.
În timpul lui Je Tsongkapa, au existat budiști în Tibet care susțineau că toate cele trei învârtiri ale roții lui Buddha ar trebui luate la propriu. Și, desigur, au existau contradicții între ei și au încercat să le rezolve.
Cine erau aceștia? Je Tsongkapa nu spune cine sunt ei pentru că este foarte politicos, dar comentatorii lui spun că este vorba despre anumiți adepți ai lui Jonangba. Ei nu au dispărut complet, ci încă mai există ici și colo grupuri care îl susțin.
Jonangba a fost profesorul lor, un om genial, dar se spune că a greșit în aceste aspecte.
Deci, ei susțin că, atunci când Lordul Buddha a spus în prima sau a treia învârtire a roții că avem o natură proprie, el a spus asta la propriu.
Cu ei dispută Je Tsongkapa. În toată cartea sa el spune: „Sunt dăți în care va trebui să-l luăm pe Buddha la propriu și alte dăți la figurat”.
După cum am spus Lordul Buddha nu numai că a predat uneori învățături care erau parțial corecte, ci în anumite condiții, anumitor audiențe, a spus lucruri care erau total incorecte conform budismului. Cum ar fi faptul că anumite lucruri există de la sine. De ce a făcut asta? Pentru a atrage oamenii la învățătură. Pentru a nu le crea de la început antagonism. Am numit acest lucru Tap ke – mijloace abile. Abilitățile de a-i atrage pe oameni spre învățătură.
Natura lui Buddha
Și aici ne referim la un termen faimos:
Deshin shekpay nyingpo
Deshin este traducerea cuvântului sanscrit Tatta.
În română – astfel, așa. În engleză [se traduce] suchness.
Ce este „astfel”? Este un termen pentru vacuitate. „Astfel” este felul în care sunt lucrurile, realitatea ultimă a lucrurilor, esența lucrurilor. Acesta este Deshin.
Shek este traducerea cuvântului sanscrit Gata – a merge.
Tattagata este cel la astfel plecat. Este numele lui Buddha, pentru că el a plecat la realitatea supremă.
Nyingpo – esență, inimă.
Deshin shekpa este numele lui Buddha.
Deci, Deshin shekpay nyingpo înseamnă „Esența celor la astfel plecați” sau “natura lui Buddha”.
În sanscrită se spune Sugata garba.
Ce nu este „Natura lui Buddha”?
Deshin shekpay nyingpo, înseamnă „natura lui Buddha”, iar ideea aici este că există un fel de „natură a lui Buddha” în fiecare dintre noi și ea există de la sine. Adică, în interiorul fiecăruia dintre noi, există un mic Buddha undeva, care va fi revelat dacă îndepărtăm toate cojile, toată murdăria, toate vălurile, toate afecțiunile mentale și toate neînțelegerile, și atunci vom deveni un Buddha.
Este o manieră de a spune că natura lui Buddha este ca și conceptul de suflet. Un fel de sine care stă acolo, o scânteie sau un fel de picătură care sunt eu, și trebuie doar să îndepărtez murdăria, să țin carnețelul și apoi Buddha Gabriela va ieși și va funcționa în lume ca un Buddha.
Ce este „Natura lui Buddha”?
Dar când Buddha a vorbit despre natura lui Buddha, nu a vrut niciodată să spună asta, nu a dat niciodată această descriere.
De fapt, atunci când descrie procesul de iluminare al lui Buddha, atunci când Bodhisattva practică calea care nu este tantrică, calea deschisă, calea perfecțiunilor, îi va lua trei sute de mii de kalpa, trei sute de mii de eoni mari! Asta înseamnă mult, foarte mult timp. Deci, dacă înăuntru ar fi un Buddha atât de mic, a îndepărta cojile n-ar trebui să dureze atât de mult.
Deci, ideea că ar exista un mic Buddha înăuntru este incorectă. Nu negăm ceea ce a spus Buddha, și anume că avem „natura lui Buddha”.
Atunci ce a vrut Buddha să spună? Ce este această natură despre care vorbește?
El s-a referit la vacuitatea minții mele, ea este natura mea de Buddha.
Ce avem în comun eu și Buddha? Vacuitatea.
Este singurul lucru pe care îl avem în comun. El nu arată la fel, nu gândește la fel, nu acționează la fel, nu vorbește la fel. Un alt corp, o altă minte, o altă înțelepciune, o altă compasiune – dar gol.
– Singurul lucru pe care îl am acum și va rămâne cu mine chiar și atunci când voi deveni Buddha, este vacuitatea.
Vacuitatea este ceea ce îmi permite să devin un Buddha, este ceea ce va permite minții mele, dacă acumulez suficientă karmă bună, să devină complet pură de afecțiunile mentale și să treacă spre starea iluminată a existenței, la starea pură a existenței. Aceasta este natura lui Buddha.
Natura lui Buddha nu înseamnă că există ceva acolo, ci că nu există nimic acolo.
Natura lui Buddha înseamnă că nu am nicio natură de sine de a fi Gabriela așa cum mă proiectez astăzi și, prin urmare, pot deveni un Buddha. Aceasta este natura lui Buddha și cu toți o avem.
Și asta a spus Buddha, că fiecare dintre noi are natura lui Buddha și nu s-a referit la un mic Buddha lăuntric. El a vrut să spună că avem capacitatea sau potențialul de a ajunge la iluminare, de a deveni un Buddha, pentru că nu avem nicio natură de sine.
Niciun aspect al minții noastre nu are propria sa natură.
Nu există nimic în mintea noastră care trebuie să rămână în ea. Nicio supărare, nicio tristețe, nicio judecată, nicio neînțelegere. El a comparat toate aceste lucruri cu norii care acoperă cerul, iar când îi îndepărtăm, rămâne cerul liber.
Dacă acumulăm suficiente binefaceri și vom elimina aceste lucruri, ne vom schimba karma, vom deveni un Buddha.
Munca este la nivel karmic
Voi deveni un Buddha pentru că îmi antrenez mintea? Este ca și cum mintea ar fi aici și acum trebuie să o curăț și atunci va fi mintea unui Buddha.
Cum devin un Buddha?
Cum am devenit om?
Mă proiectez ca ființă umană, am karma care acum mă face să mă văd ca ființă umană. Atunci când lucrez la nivel karmic prin acumulare de binefaceri și purificare a afecțiunilor mentale, voi avea karma care mă va face să mă proiectez ca un înger. Și asta este tot.
Lucrăm la nivel karmic.
Cremele, masajele, sau vitaminele, sau alimentele organice sau Yoga, toate aceste lucruri sunt bune, dar nu asta ne va face un Buddha.
Arya și Arhat nu sunt ființe realizate care există de la sine; mințile lor sunt goale și ele, doar [că ele, aceste ființe] au acumulat karma necesară pentru a se vedea ca ființe speciale. Vacuitatea minții noastre este singurul lucru iluminat pe care îl avem în acest moment. Nu există niciun lucru pozitiv în interiorul nostru care să se ascundă în spatele unui văl. Natura noastră de acum este afectată mental și percepem greșit tot ceea ce ne înconjoară în fiecare moment a zilei; dar această stare este schimbătoare, deoarece mintea noastră este goală. Când vom deveni un Buddha, vacuitatea minții noastre este singurul lucru pe care îl avem astăzi și care va fi încă cu noi.
Grup Facebook