Cursul 3
Meditația conform tradiției budiste
Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli
Lecția 3,b
Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții.
Șase condiţii pentru reuşita meditaţiei
Vom continua să vorbim despre cele şase condiţii necesare pentru reuşita meditaţiei. Toate cele şase au fost scoase de către Je Tsongkapa din lucrarea:
Gom Rim
Gom înseamnă meditaţie,
Rim – cale sau etape.
Gom Rim se traduce ca Etapele meditaţiei. Lucrarea a fost scrisă de către marele maestru Kamalashila (750 e.n.). Maestrul Kamalashila, le-a preluat de la maestrul Asanga.
Prima condiţie despre care am vorbit a fost ca locul să fie favorabil:
Tunpey Yul
2. A doua condiţie este a te mulţumi cu puţin.
Do Pa Chung Wa
Du Pa = dorinţe, cerinţe
Chung Wa = mic, puţin
Du pa chung wa înseamnă a te mulţumi cu puţin.
Dacă sunteți mofturoși şi vreţi ca mâncarea să fie într-un fel sau altul sau să fie exact în cantitatea pe care o doriţi şi exact la timpul pe care îl vreţi, nici un asistent nu va putea să stea în condiţiile exagerate pe cale le impuneţi. Iar dacă mai aveţi și Lung şi sunteţi plecaţi cu pluta, va fi greu cacineva să vă satisfacă toanele.
De la bun început, nevoile voastre vor trebui să fie cât mai puţine, să vă multumiţi cu ceea ce este. Nu veți avea nevoie nici de un dulap plin cu haine şi nici de mobilă specială. Pot fi puse pe jos covoare frumoase pentru că, zgomotele vă vor distrage atenţia. Locul trebuie să fie confortabil, mai ales când veţi locui mult în el.În general, atitudinea va trebui să fie aceea de a ne mulţumi cu puţin, atitudine care va trebui să fie cultivată cu mult înaintea retreat-ului. Va trebui să începem să trăim modest, să ne mulţumim cu puţin şi să nu mai fim capricioşi. Puteţi să începeţi de pe acum să vă diminuaţi din cerinţe şi nevoi, pentru că atunci când veţi intra în retreat, veţi avea aceeaşi minte pe care o aveţi şi acum. Aceeaşi minte cu care venim de afară, va fi aceeaşi cu care vom medita.
Dacă mintea are nevoie tot timpul de câte ceva, când veți medita, veţi şi simţi nevoia de ceva şi nu o să fie nimeni care să vă dea ceea ce vreţi.
Lama Dvora povesteşte că în deşert, cei care făceau retreat, primeau zilnic un galon de apă (patru litrii de apă), care era folosită la băut, la spălat, la altar, la toate. Călugăriţele cărau singure apa fiecăruia. Baia se facea o dată pe săptămână şi pentru că nu era apă caldă, se puneau pungi cu apă la soare.
Una din realizările retreat-ului este prana. Practica acumulează multă prana în organism și datorită ei se pot ajunge la realizări spirituale precum: deschiderea chakrelor, perceperea vacuităţii. Deoarece spălatul coboară prana, este de dorit, pe cât posibil să nu se facă duş. În cazurile când nu se mai poate, se va face baie, dar nu mai mult de o dată pe săptămână.
La început, când se vine de la o viaţă obişnuită, se va face baie mai des, dar cu timpul, nevoia va scădea. Corpul începe să se schimbe, secreţiile se modifică, fiziologia întregului organism se va schimba, pentru că mintea va începe să se modifice. Corpul va deveni din ce în ce mai pur. Va transpira mai puţin, va avea mai puţine mirosuri, iar pofta de mâncare va scădea. Totul se schimbă pentru că trupul merge împreună cu mintea. Iar condiţia pentru această reuşită este tăcerea.
3. A treia condiţie este a fi uşor de mulţumit.
Chok Shepa
Chok Shepa înseamnă a fi uşor de mulţumit. Dacă condiţia numărul doi a fost să ne mulţumim cu puţin, trei spune: să fim multumiţi cu orice ce ni se dă. Dacă primim astăzi orez, suntem multumiţi, dacă mâine ni se aduc cartofi, suntem multumiţi. Nu vom spune: Ah, dar astăzi am vrut cartofi şi nu orez! Dacă mintea va fi preocupată cu aceste lucruri, va perturba practica. Atitudinea voastră va trebui să fie: sunt mulţumit cu ceea ce am.
Călugării, în general, când merg prin sat să primeasă mâncare în boluri, mănâncă ceea ce li se dă. Li s-a pus orez, vor mânca orez. Ei nu vor spune niciodată de ce mi-ai pus orez şi nu legume! Mai mult de atât, călugării vor trebui să se bucure de ceea ce primesc. Un retreat nu va reuşi dacă nu veţi veni cu această atitudine.
Dacă mintea noastră nu va fi mulţumită cu ceea ce ni se dă, însemnă că ea este preocupată de lucruri lumeşti, de nevoile trupului fizic. Scopul unui retreat este de a ne crea un corp de lumină, de a ne descătușa încet, încet de atașamentele faţă de corp şi faţă de nevoile lui fizice. Ce anume ajută la menţinerea echilibrului minţii?
În frigider să fie mâncare grea iar când credeţi că sunteţi puţin duşi cu pluta, este bine de ieşit afară şi să priviţi cerul. Seara vă puteţi uita la stele, lucru care vă va liniști foarte mult.Să vă prelungiţi expiraţia față de inspiraţie. Să fiți atenți ca expiraţia să fie mai lungă. O cauză a stării de Lung este acumularea aerului în plămâni, aer care nu iese complet, odată cu expiraţia.
Dar în principal, lucrul care va împiedica starea de Lung este puritatea intenţiilor voastre. Deoarece mintea şi curenţii energetici din corp merg împreună, Lung se creează datorită minţii impure. Buddha se află în permanentă meditaţie iar el nu are Lung deci, în primul rând este puritatea intenţiei.
Există multe lucruri pe care le puteţi face. În concluzie, după ce aţi terminat toate pregătirile camerei şi v-aţi aşezat pe perna de meditaţie, acum veţi fi multumiţi de ceea ce este. Va trebui să vă spuneţi: “Locul în care mă aflu este perfect şi aici voi ajunge la iluminare”.
Condiţiile unu şi doi, vin din Abhidharmakosha şi nu de la maestrul Asanga.Cine a scris Abhidharmakosha? Ea a fost scrisă de către fratele maestrului Asanga, maestrulVasubhandu care a trăit în jurul anilor 350 e.n. El de fapt nu a scris-o, ci a compilat-o.
Pregătirea financiară şi karmică a retreat-ului
Retreat-ul implică părăsirea vieţii de zi cu zi şi de a nu mai lucra pe parcursul lui. Este foarte important să nu fiți dependenți de cineva. Va trebui să vă îngrijiţi în aşa fel încât să devenți independenţi. Va trebui să vă pregătiţi condiţiile în avans să dați altora posibilitatea de a fi în retreat, să sprijiniţi practicanţii, deoarece toate acestea vă vor asigura succesul retreat-ului vostru.
A vă sprijini Lama care se află în retreat, acumulează karmă extrem de puternică, care vă va asigura reuşita practicii voastre şi invers, a deranja pe cineva în retreat, creează în mod sigur greutăţi în retreat.
4. A renunţa la activităţile multiple
A patra condiţie este:
Ja Mang Pang
Ja = activități, acţiuni
Mang = mult
Pang = a renunţa, a abandona
Traducerea este a renunţa la activităţile multiple. A nu mai fi ocupat.
Cu alt cuvinte a reduce timpul petrecut în faţa televizorului, a citi mai puţin ziarele, a reduce din preocupările pe care le avem. Motivul de a ne reduce preocupările este că, atunci când vom fi în retreat, la început ne va înnebuni faptul că nu mai facem lucrurile cu care ne-am obișnuit. În fiecare zi, mergem la lucru, ne întoarcem acasă, deschidem televizorul sau ziarul, sau vorbim la telefon – suntem în permanenţă ocupaţi cu câte ceva.
La început vă va fi puţin mai greu să vă reduceți din preocupările obişnuite, dar cu timpul veţi aprecia mult, timpul care vi s-a eliberat. Veţi avea o sănătate psihică pe care n-aţi mai cunoscut-o până acum, pentru că toate preocupările zilnice sunt cele care vă omoară. Concentrarea mentală este super necesară existenţei noastre.
Dacă ne risipim energiile şi nu le adunăm pentru spiritualitatea noastră, nu vom ajunge nicăieri mai mult, dăunează și sănătății noastre. Avem nevoie de concentrare, pentru a ne menţine sănătatea. Ea este unul dintre lucrurile care ne susţin existenţa în afara mâncării, aerului şi apei.
Dacă simţurile noastre ne fură în permanență mintea şi atenţia, nu vom putea să ajungem la cunoaşterea interioară, să ne cunoaştem sistemul de canale energetice şi să-l dezvoltăm.Marii Lama spun: „Dacă vrei să ajungi la fericirea supremă, va trebui să renunţi pentru o perioadă, la ceea ce şti că îți aduce fericirea. Va trebui să fii pregătit/pregătită să renunţi pentru a ajunge acolo, pentru că dacă vei continua să fi preocupat cu aceste lucruri, nu va veni nici o schimbare. Fără schimbare, nu va fi schimbare”.
Compasiunea şi binefacerile vor face tranziţia
Cu toate că începem să ne schimbăm încet obiceiurile, vechea karmă va continua să se manifeste.Întotdeauna va exista o perioadă de tranziţie ce ne va ajuta să trecem peste această perioadă?
Va trebui să avem multă compasiune pentru toate fiinţele şi încredere în Lama. Încrederea că el ştie ce face, că te acceptă aşa cum eşti, că nu te duce în eroare şi că te va însoţi pe cale. Iar pentru acest lucru este nevoie de legături extrem de puternice cu Lama, altfel nu îi vei da puterea de a te conduce la iluminare şi la multe binefaceri.
Sunt persoane care fac un pas înainte şi doi înapoi sau persoane care fac o mare parte din drum şi se răzgândesc. Oamenii sunt atât de legaţi de casa lor, de patul lor, de ceea ce fac, încât le este greu să se detaşeze de ele.
Dar cu toate că dorim să ne detaşăm de lucruri, nu trebuie să se ajungă la extreme ci, păstrat un echilibru. Este o prostie să credem că trebuie să trăim ca toata lumea. Noi nu ne-am născut ca să fim ca toata lumea.
Lama Zopa spunea: „atingerea iluminării este opțională şi nu obligatorie”. Încetul cu încetul mediul vostru se va schimba, relaţiile cu oamenii vor deveni semnificative. Nu veţi mai trăi pentru încă un restaurant , pentru încă un film, ci pentru a găsi sensul vieţii, iar atunci veţi deveni o sursă de inspiraţie pentru ceilalţi. Dar pentru asta va trebui să fiţi gata să mergeţi înaintea celorlaţi.
5. Moralitate pură
A cincea condiţie este:
Tsul Trim Dakpa
Tsultrim = moral
Dakpa = pur
Ceea ce înseamnă aţi păstra moralitatea pură, sau aţi păstra jurămintele de moralitate.
Este imposibil ca o persoană care a rănit pe altcineva să intre în retreat şi să şi reuşească. Karma va răbufni. De aceea, cu mult înaintea retreat-ului, va trebui să respectaţi moralitatea şi jurămintele pe care le-aţi primit. Tot ceea ce aveţi pe constiință va urca în conştient, iar mai devreme sau mai târziu, va apărea ceva care vă va distrage atenţia.
În concluzie, atât cât se poate să vă păstraţi moralitatea pură şi să purificaţi cât se poate. Ceea ce nu a fost purificat, va fi purificat în timpul retreat-ului.
Se întâmplă, câteodată să facem ceva care ştim că nu este bine şi cu toate acestea nu ne putem opri. De exemplu, ştim că nu este bine să ne supărăm dar cu toate acestea ne supărăm.
Maestrul Shantideva spune: „supărarea deodată ne loveşte”. Noi nu invităm supărarea şi totuşi ea ne domină.
Dacă am făcut ceva care nu trebuia, este foarte important să faceţi Shakpa, să vă confesaţi cuiva, ca să vă puteţi purifica karma. După cum am mai spus în lecţia a doua, al treilea pas din paşii preliminari, este confesiunea şi regretul.
Este bine să mergeţi la Lama să vă destăinuiţi, pentru că ne putem încrede în el. A merge la Lama să ne confesăm, implică şi o anume jenă, jena fiind o condiţie prealabilă de a ne înfrâna comportamentul nostru nepotrivit cu etica morală în viitor.
Dacă Lama nu este disponibil, este bine să ne destăinuim unui coleg din sangha, pe care ne putem bizui şi avem încredere că nu va umple tot satul cu ceea i-am spus. Este bine să se facă acest lucru reciproc. De asemenea nu este bine să păstrăm lucrurile în noi, ci să le scoatem afară, pentru că mai târziu vom deveni confuzi. De aceea este nevoie de a ne confesa, de a
regreta şi de a purifica, apoi să mergem înainte.
Atunci când ne referim la moralitatea pură, nu ne referim numai a nu răni pe celalalt, ci la moralitatea unui Bodhisattva, la cele șase perfecţiuni:
1. Dăruirea- generozitatea
2. Moralitatea
3. Răbdarea
4. Bucuria efortului de a face lucruri bune, dorinţa de a face față dificultăților cu bucurie.
5. Meditaţia
6. Dobândirea înţelepciunii
Cu cât veţi practica mai mult aceste șase perfecţiuni şi veţi merge în retreat cu motivaţia unui Bodhisattva, adică cu compasiune, veţi avea mai mult succes în practica pe care o veţi face în retreat.
5. A te debarasa de dorinţele simţurilor
Nam Tok Pang
Nam tok înseamnă fantezie, imaginație sau gând greşit legat de simţuri.
Pang = a renunţa, a te debarasa
Traducerea este a te debarasa de gândurile greşite sau a te debarasa de dorinţele simţurilor.
Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă să ne debarasăm de lucrurile spre care simţurile noastre sunt atrase. Cu alte cuvinte va trebui să abandonăm lucrurile care fac plăcere simțurilor: dorim să ascultăm muzică bună, să mâncăm mâncare gustoasă, să simţim mirosuri plăcute, să ne fie comod şi plăcut sau sex sau chiar cititul cărţilor.
De ce acest lucru este important? Pentru că în retreat, dorim să ne îndreptăm atenţia spre interiorul nostru, pentru a putea lucra cu mintea, cu canalele energetice şi pentru a ne deschide chakrele. Dacă ne vom preocupa de obiectele simţurilor, acestea ne vor scoate din nou afară.
În budism se spune, că experimentăm lumea prin intermediul simţurilor.Din punctul de vedere a celui care meditează, simţurile îi fură mintea. Mintea iese afară prin deschiderile urechilor, a ochilor, a gurii, a nărilor, a pielii. Toţi stimulii exteriori: sunetele, mirosurile – trag mintea afară, lucru care ne va împiedica să ne dezvoltăm suficient concentrarea pentru a ajunge la cunoașterea interioară de care avem nevoie pentru a putea percepe vacuitatea, să ieşim din suferinţă și să-i putem scoate şi pe ceilalţi din suferință.
Chiar şi dorinţa sexuală poate fi o problemă în retreat, pentru că mintea va fi preocupată de sex şi nu de retreat.
Renunţarea, condiţia care asigură succesul unui retreat
Când se intră într-un retreat serios, este nevoie de renunţare. Persoana care va face retreat, nu va mai crede că nu va putea să renunţe la muzică, la cărţi sau la alte lucruri. Cel care nu se poate rupe de obiecte sau de activităţile obişnuite, nu va avea nici o șansă de reușită. De aceea este nevoie de lungi pregătiri înainte.
Va trebui să înţelegem bine importanţa şi dezvoltarea renunţării deasemenea şi de ce calea spirituală este imposibilă fără renunţare.
Renunţarea este înţelegerea că orice lucru material care ne satisface simţurile, sau ne face să ne simţim bine cum ar fi laudele, reputaţia, banii – mai devreme sau mai târziu, vom fi forţaţi să le pierdem. În seminarul,, Pregătirea pentru tantra,, există meditaţia numită Min Dukpay Gompa, meditaţie asupra lucrurilor respingătoare.
Omul trebuie să înţeleagă că, nu există nici un lucru material care îl poate satisface cu adevărat. Dacă nu înţelege acest fapt, nu are ce căuta într-un retreat.
Renunţarea este prima piatră de drum, pe care va trebui s-o depaşească practicantul spiritual pe calea care duce de la suferinţă la iluminare. Este recunoaşterea faptului, că locul în care ne aflăm este suferinţă, corpul nostru suferă, orice lucru bun pe care îl avem este suferinţă. Motivul pentru care ele ne fac să suferim, este că vom fi nevoiţi să le pierdem şi asta pentru că nu ştim de unde vin. Nu știm să le reînnoim. Aceeaşi energie care ni le-a adus în viaţa noastră, le va și lua. Deci prima piatră, este înțelegerea inutilității lucrurilor după care fugim zilnic.
Toate petrecerile şi excursiile la care mergem, casele, maşinile şi toate celelalte lucruri pe care le avem, cu toate că au rolul lor de funcţionare, ele doar ne sprijină în viaţa zilnică pentru a putea parcurge calea spirituală şi nu mai mult de atât. Ele nu sunt un scop în sine. Mai devreme sau mai târziu, le vom pierde pe toate.
Când ne uităm la bunicii noştri, la părinţii noştri care îmbătrânesc, le vedem suferinţa, neputinţa, bolile, senilitatea. Dacă nu vom face calea, vom ajunge exact ca şi ei iar ei, nu sunt mai proşti decât noi.
Pe o piatră de mormânt în Statele Unite scrie următoarele:
Nu uita, prietene, ce treci pe lângă mine,
Așa cum ești acum, am fost și eu
Și unde sunt eu astăzi, la fel și tu vei fi,
Pregătește-te prietene, ca pe urmele mele să vii.
Goana după materie, ne va aduce în acelaşi loc, în care au ajuns şi părinţii noştri. Ei au făcut drumul şi ne-au arătat unde putem ajunge, ca să nu trebuiască să facem şi noi același lucru. Ei au făcut pentru noi acest serviciu.
Iar dacă este adevărat că Buddha ni se înfăţişează sub diferite forme, atunci bunicii noștri ne-au arătat bătrânețea, senilitatea, bolile şi epuizarea lor. Buddha ne spune: „voi nu trebuie să ajungeți unde au ajuns ei, există o altă cale”.
Calea există, iar pe ea sunt presărate pietrele de drum. A treia este perceperea vacuităţii. Cine va ajunge la ea, şi-a asigurat ieşirea din samsara. Dar până vom ajunge aici, nu există nimic sigur, vom continua încă mult timp să suferim în roata samsarei. Deci, prima condiţie pe calea iluminării, este renunţarea.
Maestrul Patanjeli spunea: „Scopul va fi atins doar de cei ce se străduiesc cu toată puterea să ajungă la el, cu devotament şi credință”.
Aceasta va trebui să fie principalul lucru. Dacă atingerea scopului suprem nu va deveni problemă majoră – nu vom avea suficientă energie. Dacă ne vom plimba, vom petrece şi vom face dharma din când în când – lăsați-o baltă! Este nevoie de eforturi enorme, pentru a se ajunge la iluminare.
Vom încheia cu un fragment dintr-o lucrare scrisă de către Geshe Dromtonpa, fragment pe care Je Tsongkapa l-a expus în cartea sa.Geshe Dromtompa (1005–1064) a fost discipolul maestrului Atisha şi fondator al şcolii Kadam. A scris lucrarea Tenrim.
Geshe Dromtompa spunea: “Cineva stă în meditaţie sau retreat şi se chinuie să-şi dezvolte concentrarea şi nu reuşeşte. Ce va face acesta? Va începe să-şi acuze învăţătorul pentru că nu i-a dat îndrumările corecte. Va spune: profesorul nu este bun, voi merge la altul. La orice profesor la care te vei duce, te vei duce cu aceeaşi minte”.
Geshe Dromtompa continuă: „Dacă nu reuşeşti să-ţi dezvolţi concentrarea, nu-ţi acuza profesorul, ci uită-te dacă îndeplineşti condiţiile de moralitate pură. Nerespectarea moralității pure, va conduce la eșecul meditației tale”.
Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții.
Grup Facebook