Cursul 15
Care a fost adevărata intenție a lui Buddha?
Nivelul 2 al Perfecțiunii înțelepciunii (Prajna Paramita)
Inspirate după învăţăturile lui Geshe Michael.
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli.
Lecția 3
Recapitulare
Un rezumat al celor trei învârtiri ale roții:
- Cele trei învârtiri ale roții Dharmei
În lecțiile anterioare am spus că Buddha a predat Dharma în trei perioade numite cele trei învârtiri ale roții. Și în principal a explicat vacuitatea, care este principalul subiect în studiul nostru. El a explicat vacuitatea în trei moduri diferite.
Și când spunem trei învârtiri ale roții, nu ne referim la ele din punct de vedere cronologic, deși prima învârtire a fost într-adevăr prima din punct de vedere cronologic. Buddha a continuat să predea prima și a doua învârtire în diferite momente ale carierei sale didactice, și același lucru este valabil și pentru a treia învârtire. Deci aceste perioade de timp nu sunt consecutive.
Am spus că învârtirea roții Dharmei este un act în care o persoană care a dobândit conștientizări și înțelepciune, precum Buddha, vine și predă. Și datorită faptului că această înțelepciune și aceste conștientizări sunt transcendentale, sunt dincolo de cuvinte și gândire, ele nu pot fi spuse cuiva și gata, el se va ilumina. Dar dacă ar fi fost așa de simplu, ne-am fi iluminat deja.
Tot ce poate face un astfel de profesor este să explice, să predea. Iar acest lucru este ca și cum roata începe să se învârtă în inima profesorului și cuvintele profesorului ajung la urechile elevului. După care, elevul reflectă asupra lor, le practică, acționează conform instrucțiunilor și, în cele din urmă, ajunge la conștientizările lui proprii. Și aceasta este roata.
Mai târziu, acest elev, după ce a parcurs un drum lung, devine el însuși profesor și apoi continuă să învârtă roata. Și așa se întâmplă din generație în generație.
⇒ Prima învârtire
Prima învârtire a roții este reprezentată, de exemplu, în „Abhidharma Kosha”, dar nu numai. În scripturile anterioare, Buddha împarte omul și lumea în mai multe părți: corpul, mintea, cinci agregate, 12 porți ale simțurilor și obiectele lor, 18 categorii, 4 adevăruri, și cele 12 verigi ale „existenței dependente”.
Atunci când Buddha s-a referit la aceste lucruri, în descrierea sa, a spus că ele au o natură proprie și există prin definiție de la sine.
⇒ A doua învârtire
Chiar și în „Sutra inimii” Buddha enumeră în continuare aceleași lucruri, dar acolo nu mai spune că ele au existență de sine.
„Sutra inimii” este deja o reprezentare a celei de a doua „învârtiri a roții Dharmei”. Este o altă fază a învățăturii Lordului Buddha, în care se referă la aceleași lucruri, dar acum spune ceva diferit. Acum spune: „Uită de ceea ce am spus înainte. Nimic nu are natură proprie!“. El își îndreaptă degetul spre nas și spune: „Nu există nas”. Își îndreaptă degetul spre ochi și spune: „Nu există ochi”. Își îndreaptă degetul spre ureche: „Nu există ureche”. El vorbește despre patru adevăruri: „Nu există patru adevăruri”. El continuă să spună că „nu există conștiință, nu există iluminare, nu există nirvana.” Buddha pare că dorește să-și șocheze ascultătorii. Aceasta este „a doua învârtire a roții Dharmei”.
⇒ A treia învârtire
La „a treia învârtire a roții Dharmei” oameni care sunt uimiți de a doua învârtire vin la Lordul Buddha și îi spun: „Te rugăm, Buddha, ajută-ne! Explică-ne, la ce te referi când spui că nu există ochi, că nu există ureche, că nimic nu are existență de sine?”.
Buddha aude întrebarea și își spune: „Această persoană nu înțelege învățătura pe care i-am dat-o. Trebuie să-l ajut, trebuie să i-o detaliez mai mult”.
Bodhisattva pe nume
Dundam yangdak pak
Îl întreabă pe Buddha, iar răspunsul lui începe „A treia învârtire a roții Dharmei”. Răspunsul se găsește în sutra pe nume Comentariul despre adevărata intenție a acestor sutre. „Acestor sutre” se referă la sutrele pe care Buddha însăși le-am predat înainte, până la această sutră. „Acum o să-ți explic exact ce am vrut să spun”.
„Când am spus că nimic nu există de la sine și nimic nu are o natură proprie, nu am vrut să spun asta într-un mod atât de radical.” El spune: „Unele dintre lucrurile pe care le-am enumerat, le-am spus la propriu, iar altele pe care le-am enumerat au fost la figurat, ele trebuie interpretate și aici te voi ajuta să înțelegi”.
- Cele trei caracteristici/atribute
Și acum, Buddha împarte toate lucrurile din lumea noastră în trei categorii. Pe care le-am numit cele trei atribute.
1. Kuntak
Buddha spune: „Atunci când am spus că nimic nu există prin definiție, nu are existență proprie de sine, m-am referit la lucrurile imaginare inventate de mintea noastră. Lucrurile care nu există cu adevărat, care sunt rodul imaginației noastre.”
Și Buddha dă exemplul florii care crește în aer. Acesta este un exemplu de un lucru care ni-l putem imagina, dar care nu există. Acesta este unul dintre exemple, care este mai puțin interesant. De ce? Pentru că nu ne interesează lucrurile pe care ni le imaginăm și care nu există.
Ah, dar există lucruri pe care le născocim în mintea noastră care se referă la lucrurile din realitatea noastră, cum ar fi, de exemplu, numele cuiva. Inventăm un nume și i-l dăm cuiva.
Am numit acest lucru kuntak. În română spunem construcție. O construcție poate fi un nume, poate fi o etichetă, poate fi un gând, poate fi o idee, ceva în capul nostru pe care l-am inventat în raport cu realitatea.
Toate acestea sunt în capul nostru, iar Buddha spune: „Când am spus că nimic nu are existență de sine, mă refeream în primul rând la acestea. Ele nu au existență prin definiție. Nu au o anumită natură care să le definească, pentru că sunt invenția noastră, ele nici măcar nu există”.
2. Shenwang
Atunci când ne uităm la lucrurile din lumea noastră, care sunt schimbătoare, care nu sunt imaginare și care există – le-am numit Shenwang.
Shenwang înseamnă: sub controlul unei alte forțe, controlat de o altă forță.
Sensul este „controlat de cauze și factori care l-au adus la existență. Orice lucru este cauzat într-un anume fel. 99,99% din lucrurile care se află în lumea noastră sunt așa, adică sunt schimbătoare și condiționate de cauzele și factorii lor. Aceste lucruri le-am numit shenwang.
Buddha spune: „Când vorbeam despre acestea”, fiți atenți la faptul că ele există prin definiție, suntem în a treia învârtire a roții. Ele au un fel de natură proprie, au o existență prin definiție, au o anumită unicitate, există ceva care face ca acest pix să fie unic și care îl deosebește de alt lucru.
“Când vorbesc acum despre lipsa naturii lor proprii, mă refer la faptul că ele nu au natura de a se schimba de la sine. Aceste lucruri se schimbă, dar natura de a se schimba nu este de la sine. Ele depind întotdeauna de cauzele lor, nu pot veni fără cauze. Deci, când mă refeream la lipsa naturii proprii, mă refeream la faptul că nu au natura să se schimbe de la sine.”
„Dacă cauza nu există, nici efectul nu există, atunci lucrul nu va apărea în lumea mea. Deci, lucrurile sunt supuse cauzelor și factorilor care le determină existența.” Acestea sunt Shenwang.
3. Yongdrup
Al treilea tip de lucruri l-am numit Yongdrup și acestea sunt lucrurile supreme.
Și aici, când vorbim despre lipsa naturii proprii, spunem că lucrurile nu au natura proprie de a fi supreme. Ce înseamnă asta?
Am spus că Buddha ne vorbește despre Yongdrup în două moduri.
a. Un mod în care vorbește despre Yongdrup este obiectul pe care îl percepe Arya atunci când se află în meditația profundă a vacuității. Acesta este obiectul pe care, atunci când o persoană îl vede în meditație profundă și ca urmare atunci când iese din ea, toate afecțiunile sale mentale sunt curățate treptat, după care va ieși complet din suferință. Acesta este un prim sens.
b. Un al doilea sens al lui Yongdrup este faptul că nimic în lumea noastră nu există de la sine.
Deci avem trei atribute:
1. Avem kuntak – construcție.
2. Shenwang – lucrul dependent și
3. Yongdrup, care este totalitatea.
Deci, acestea au fost, pe scurt, noțiunile pe care le-am folosit în lecția trecută. Și vom continua să discutăm despre ele.
Cele cinci afirmații celebre ale lui Buddha
în a doua învârtire a roții
Vă mai amintiți de scena în care Buddha încearcă să-l ajute pe bodhisattva? Bodhisattva îl întreabă pe Buddha: „Nu înțeleg ce ai vrut să spui când ai zis că nimic nu are propria lui natură de sine”. Iar Buddha îi răspunde: „Bine, te ajut. N-am vrut să spun ceva atât de total. Există trei cazuri, și în fiecare caz am vrut să spun ceva puțin diferit. În primul caz am vrut să spun că lucrurile nu au cu adevărat existență proprie, în al doilea caz am spus că ele nu au natura proprie de a se schimba, și în al treilea caz am spus că lucrurile nu au natura proprie de a fi supreme.”
Acum, Buddha discută cu Bodhisattva și despre alte lucruri pe care le-a spus în a doua învârtire a roții, pe care Bodhisattva nu le înțelegea. Buddha se întoarce la lucrurile pe care le-a spus în a doua învârtire a roții și le interpretează pentru bodhisattva.
În „A doua învârtire a roții Dharmei”, Buddha a dat cinci afirmații faimoase. Arya Nagarjuna le citează mult. Așa că acum vom trece peste ele.
1. Lucrurile sunt lipsite de natură proprie.
Ngowo nyi mepa
Ngowo – esență, natură, natură proprie.
Ngowo nyi mepa înseamnă lucrurile sunt lipsite de natură proprie sau nimic nu are natură proprie.
Acesta este prima dintre cele cinci afirmații pe care Buddha le-a rostit în „a doua învârtire a roții Dharmei”.
În lecțiile 1 și 2 am vorbit deja despre asta.
2. Nimic nu începe
Ma kyepa
Ma – cuvânt de negație,
Kyepa – a crește; a se naște; a se forma, a fi creat, a fi făcut,
Ma kyepa este a doua afirmație pe care Buddha a făcut-o în „A doua învârtire a roții Dharmei”, care înseamnă „Nimic nu începe” sau „Nimic nu crește”.
3. Nimic nu se oprește
Ma gakpa
Gakpa – a se opri, a înceta, a se termina.
Dacă înainte a fost „nu începe”, acum este invers, „nu se oprește”. „Nimic nu se oprește”. Deci în a doua învârtire a Dharmei Buddha a spus: „Nimic nu are natură proprie, nimic nu începe, nimic nu se oprește”.
Buddha ne trage covorul de sub picioare. Tot ceea ce am crezut despre realitatea noastră, Buddha spune: „Nu este adevărat”.
4. Lucrurile se află într-o stare de pace, dintotdeauna.
Suma ne shiwa
Shiwa – a fi liniștit; a fi calm; pace.
Acest cuvânt mai înseamnă și Nirvana.
Suma ne – dintotdeauna, primordial, fără de început.
A doua afirmație a lui Buddha din a doua învârtire a roții este „Totul se află în pace, dintotdeauna” sau „Toate lucrurile existente se află deja în pace și au fost așa încă de la început”.
5. Prin însăși natura lor, lucrurile sunt în Nirvana.
Rang shin gyi yong su nya-ngen le depa
Nya-ngen – tristețe, jale, îndurerare,
Nya-ngen le depa – dincolo de tristețe,
Nya-ngen le depa este cuvântul tibetan pentru nirvana.
Shiwa este un sinonim pentru nirvana, pe când Nya-ngen le depa este cuvântul pentru nirvana.
Yong su – complet,
Rang shin gyi – prin natura lor.
Rang shin gyi yong su nya-ngen le depa înseamnă „Toate lucrurile existente, prin însăși natura lor, au depășit complet starea de durere”. Asta înseamnă că sunt deja în nirvana.
Ultimele două afirmații sunt foarte asemănătoare ca semnificație. De asemenea, și cele care spun „nimic nu începe” și „nimic nu se oprește” sunt de fapt două fațete ale aceleiași monede. Deci, le putem pune ca perechi.
Hai să vorbim despre ele.
1. Lucrurile sunt lipsite de natură proprie.
Am discutat despre Ngowo nyi mepa și despre cum se relaționează la cele trei categorii în lecțiile 1 și 2.
Acum vom trece la celelalte patru afirmații.
2. Lucrurile nu încep.
Buddha a spus „Lucrurile nu încep” – Ma kyepa.
Oare ziua începe? Soarele răsare dimineața?
Pentru mine soarele a răsărit azi dimineață. Mi se pare că el a răsărit fără nicio legătură cu mine. Pare că soarele a răsărit fără să mă aștepte pe mine să mă trezesc, că își face treaba indiferent de mine.
Ce spune Madhyamika? Spunem că totul în viața noastră, inclusiv răsăritul soarelui, nu se poate întâmpla fără ca eu să-l proiectez. Karma mea mă forțează să-l proiectez.
Asta înseamnă că proiectez soarele să răsară și dacă nu-l proiectez să răsară, el nu va răsări. Dacă nu am karma pentru această proiecție, atunci în lumea mea soarele nu va răsări dimineața.
Există oameni care nu au karma să vadă soarele răsărind dimineața, nu-i așa? De exemplu, orbii, sau cei care sunt în comă, [ei] nu văd soarele răsărind dimineața. Ceea ce înseamnă că soarele nu răsare dimineața de la sine.
Ceea ce am descris acum este Ma kyepa din perspectiva „Madhyamika”, a școlii Căii de Mijloc.
Școala Numai Minte, care este subiectul nostru în acest curs, are o altă explicație în ceea ce privește această problemă. Ea spune că lucrurile au un fel de existență prin definiție, au un fel de natură proprie. Soarele este un lucru schimbător, nu-i așa? Știm când este soare și când nu este soare. Școala Numai Minte spune că soarele are ceva care îl definește, are propria sa existență unică. Soarele nu este ca luna. Are unicitate.
Atunci când școala Numai Minte aude Ma kyepa, că lucrurile nu încep, ei vor spune: „Acest lucru necesită explicație”.
Să nu uităm că acest curs se referă la când să luăm lucrurile la propriu și când la figurat, când să le interpretăm. Deci, aici școala spune: „Acest lucru trebuie interpretat”.
Bodhisattva îi spune lui Buddha: „La ce te referi când spui că soarele nu răsare?”.
Acest exemplu se referă la afirmația „nu începe”.
Este ca și cum Buddha îi spune: „Desigur că soarele răsare de la sine. Îl vezi că răsare în fiecare dimineață și alți șase miliarde de oameni îl văd răsărind dimineața. Deci, toată lumea greșește?”
a. Ce spune școala „Madhyamika”?
„Cu toți greșesc”. Conform școlii Căii de Mijloc, cu toții greșesc. Dacă cineva crede că soarele răsare de la sine, se înșală.
b. Ce spune școala Numai Minte?
Această școală nu va considera că oamenii greșesc. Ce va începe să facă? Ea va începe să împartă lucrurile în trei categorii înainte de a da un răspuns. Când Buddha vorbește despre Ma kyepa, în școala Numai Minte, el va vorbi despre cele trei atribute.
Deci, să luăm Ma kyepa și să o împărțim în trei categorii.
I. Construcțiile nu încep (și nu se opresc)
Să începem cu kuntak-urile, cu construcțiile, cu noțiunile pe care îi avem în cap, cu lucrurile mentale, care sunt rodul imaginației noastre, așa cum se relaționează la soare.
Noțiunea de „soare” începe sau nu începe? Nu, este o idee. Ideea nu se schimba, nu-i așa? Nu începe, nu se oprește. Mergem în paralel și cu Ma kyepa și cu Ma gakpa. Deci, ideea „soarele” nu începe, nu se oprește.
De aceea atunci când vorbim despre kuntak-uri, ele, desigur nu încep și nu se opresc. Ele nu există, sunt doar lucruri imaginare inventate de mintea noastră. Ele nu există cu adevărat, nu prin definiție. Nu au o natură care să le definească.
Dar numele „Tashi”? Vă mai amintiți de băiețelul Tashi? Numele Tashi nu începe, nu se oprește. Când se naște copilul, îi dăm un nume. Din momentul în care i-am dat numele, el va fi Tashi. Dacă nu-și va schimba numele, el va fi Tashi. Numele nu începe și nu se oprește. El nu trece prin aceste procese. Este doar o idee.
Ideile iau existență, durează o vreme, și atunci când omul moare, numele nu mai este asociat cu nicio persoană, apoi dispare, încetează să mai existe. El nu are un început și un sfârșit ca soarele care răsare și apune, fenomen care se schimbă, el este doar un concept în capul nostru.
Ceea ce spunem este că ideea nu trece prin acest proces. Dacă ideea va fi denumită altfel mai târziu, nu contează. Ideea din mintea noastră este constantă. Poate mai târziu gândirea mea se va dezvolta, dar atunci va fi deja o idee nouă. O idee, odată ce vine în ființă, este permanentă. Așa este descrisă în această școală.
Buddha spune: „Atunci când vorbesc despre lucruri care sunt kuntak, sunt concepte, sunt noțiuni, care sunt în imaginația noastră, într-adevăr, ele nu au natura să înceapă sau natura să se oprească. Ele nu încep și nu se opresc”.
Așadar, în școala Numai Minte, când Buddha spune că „lucrurile nu au început”, s-a referit la propriu sau la figurat, în ceea ce privește kuntak?
În școala Numai Minte, atunci când ne restrângem doar la kuntak, Buddha a vorbit la propriu, literalmente.
II. Totalitatea nu începe (și nu se oprește)
În școala Numai Minte, Yongdrup înseamnă vacuitate.
Oare vacuitatea începe și se sfârșește în sensul fenomenelor din lumea noastră care încep, trec printr-un curs de creștere, cresc și apoi se diminuează?
Nu. Atâta timp cât am un obiect, acesta are vacuitatea lui. Ea nu devine mai puțină vacuitate sau mai multă vacuitate. Ea nu se diminuează sau se mărește.
Vacuitatea pixului nu se micșorează/nu se diminuează atunci când mina pixului s-a consumat. Nu ne referim la faptul că soarele este mai sus pe cer, mai jos pe cer. Atâta timp cât există soare în lumea mea, acest soare are vacuitatea sa în sensul de Yongdrup al școlii Numai Minte.
Vom vorbi mai mult despre asta, încă nu am terminat de explicat. Vacuitatea soarelui nu se diminuează și nu dispare încet. Ea există atâta timp cât obiectul există și dispare atunci când obiectul dispare.
Așadar, vacuitatea nu trece printr-un proces de creștere și descreștere, în sensul de Ma kyepa, Ma gakpa – nu are natura de a crește sau de a începe și, natura de a se sfârși.
Deci, Buddha, atunci când vorbește în școala Numai Minte despre Yongdrup, el se referă la propriu.
III. Lucrurile dependente
Atunci când, în sutra numită Comentariul despre adevărata intenție a sutrelor, Buddha vorbește despre Ma kyepa și Ma gakpa și încearcă să le asocieze celor trei atribute, el sare peste shenwang. Vom vorbi despre asta mai încolo.
3. Lucrurile nu se opresc.
Să vorbim despre Ma gakpa. Să luăm exemplul morții noastre, când viața noastră se termină.
În „Sutra inimii”, Buddha spune: „Nu există moarte, nu există bătrânețe…” Ceea ce a spus Buddha este la propriu sau la figurat?
Dacă nu spun conform cărei școli, ar trebui să mă întrebați, pentru că vorbim în funcție de diferitele școli de gândire.
a. Conform școlii Madhyamika
⇒ Nu există moarte
Când Buddha a spus: „Nu există moarte”, a vrut să spună la propriu? Da.
Da, noi suntem cei care proiectăm moartea. Avem karma care ne impune să ne vedem murind și separându-ne de acest corp. Și asta este la propriu. Și când spune: „Nu există moarte”, ce-a vrut să spună? El spune: Dacă îmi purific suficient mintea, dacă acumulez suficiente binefaceri, karma mea se va schimba și, așa cum ea mă forțează acum să mă văd murind, următoarea mea karma mă va proiecta într-o altă existență în care nu există moarte. Pentru că școala Madhyamika spunem că nimic nu are existență proprie.
Acest lucru este cu totul adevărat și oricine dintre noi poate face asta. Acestea nu sunt doar niște idei filozofice și atât. Deși acest curs este un curs de filozofie, noi nu predăm filozofie de dragul filosofiei.
Predăm această filozofie ca să ne putem folosi de înțelegerea ei pentru a scăpa de proiecțiile care ne provoacă suferință: inclusiv moartea, inclusiv boala, inclusiv suferința, inclusiv singurătatea – orice fel de suferință.
Școala Madhyamika spune că totul este o proiecție, inclusiv propria noastră moarte, iar dacă reușim să ne îndreptăm afecțiunile mentale care ne controlează, dacă reușim să le purificăm și să le eliminăm din mintea noastră, nu va mai exista karma care să ne proiecteze moartea.
⇒ Nu există suferință.
Întrebare: Dacă văd un copil lovit, unde este proiecția aici?
Răspuns: Voi răspunde printr-o altă întrebare, cu intenția de a ne neutraliza emoțiile. Când vezi un copil ai cărui părinți îl iubesc și au grijă de el, asta nu este tot o proiecție? Dacă nu ne neutralizăm emoțiile, nu putem vedea nimic. Atunci când ne domină o afecțiune mentală, nu putem vedea nimic.
Când o persoană experimentează ceva bun în viața sa sau ceva rău în viața sa și indiferent la ce vârstă o experimentează, totul este o proiecție. Puteți spune: „Dar copilul nu a făcut nimic în această viață care să-i pricinuiască bătaia!”. Da, probabil că așa este, dar asta este tot o proiecție karmică din semințele lui karmice. Și pentru asta suntem aici. Dacă înțelegem aceste lucruri, nu vom mai planta semințe negative și atunci nu va mai trebui să ne naștem într-o realitate suferindă.
Sunt atâția copii bătuți în lumea noastră, oameni înfometați, oameni bolnavi de SIDA, copii născuți cu malformații, și multe alte forme de suferință. Și ceea ce spunem este că fiecare formă de suferință din lumea noastră vine din proiecție. Proiecțiile au nevoie de timp ca să se manifeste. Și de obicei atunci când ele se manifestă, de mult am uitat de cauzele lor. De aceea vorbim aici despre toate aceste lucruri.
Această învățătură ne aduce în starea în care să nu mai avem de a face cu astfel de situații. Ele nu se vor mai întâmpla în viața noastră, pentru că nu vom mai avea karma să le proiectăm.
⇒ Și fiecare dintre noi o poate face.
Daca sunteți aici înseamnă că:
-
- Nu sunteți un copil bătut. Nimeni nu vă lovește acum.
- Aveți suficient timp liber să fiți aici și nu vă chinuie nicio durere. Altfel
n-ați fi fost aici. - Aveți destulă abundență materială care vă permite astăzi să nu munciți din greu, și să stați aici și să ascultați aceste lucruri.
- Aveți capacitatea mentală de a înțelege aceste cuvinte.
- Aveți interes să veniți la curs; dintre toate lucrurile pe care le-ați fi putut face, ați ales să veniți aici și să auziți despre Kuntak și Shenwang.
Desigur, nu este suficient că am scris și am vorbit despre kuntak. Va trebui să meditați asupra acestor lucruri, să le integrați, să le practicați și să le verificați cu ajutorul carnețelului și, în cele din urmă, să vă transformați complet cursul vieții noastre prin înțelegerea acestor cunoștințe.
Pentru asta învățăm despre kuntak și shenwang. Altfel – ar fi pierdere de timp. Aceasta a fost școala Madhyamika.
b. Conform școlii Numai Minte
Ce ar spune școala Numai Minte?
Ea spune să analizăm în funcție de cele trei atribute.
I. Oare Kuntak-urile se opresc? Nu, ele nu se opresc pentru că nici măcar nu încep. Ele sunt lucruri imaginare, nu există cu adevărat. Școala spune: „Ele nu există prin definiție”. Acesta este limbajul pe care îl folosește.
II. Dar ce putem spune despre vacuitate? Vacuitatea îmbătrânește și se degradează până când va muri? Nu, nu se întâmplă asta.
III. Și, când vine vorba de shenwang, Buddha îl trece cu vederea.
4. Toate lucrurile existente se află într-o stare de pace, dintotdeauna
Să trecem la patru.
Suma ne shiwa − lucrurile au fost dintotdeauna în pace. Asta a spus Buddha în a doua învârtire a roții Dharmei. În a doua învârtire a roții Dharmei el a predat „Sutra inimii”, „Sutra tăietorul de diamant”, sutrele „Prajna Paramita”.
Deci Buddha spune: „Lucrurile au fost dintotdeauna în nirvana, în pace, de la bun început”.
Am vorbit mai înainte de Shiwa și am spus că este un sinonim pentru nirvana, pe când Nya-ngen le depa este cuvântul pentru nirvana.
Dar mai există între ele o mică diferență de sens.
Shiwa aici este un termen folosit în literatura budistă care înseamnă că lucrurile se află în partea pură a realității.
Puritate și impuritate
La începutul cursului 5, am enumerat capitolele cărții „Abhidharma Kosha”. Există opt capitole. Primele cinci se referă la ceea ce se numește „partea impură a realității”, iar ultimele trei se referă la „partea pură a realității”.
- Partea impură
Care este partea impură a realității? Este partea samsarică, partea care implică afecțiunile mentale.
Cu toții ne aflăm în samsara pentru că mintea noastră este plină de afecțiuni mentale. Dacă ne uităm bine la noi, putem observa
⇒ Ori că suntem sub influența unei afecțiuni mentale, avem o criză de furie, sau o criză de ignoranță,
⇒ Ori ne creăm cauza pentru criza următoare, pentru că reacționăm din ignoranță și ne generăm cauza următoarei afecțiuni mentale,
⇒ Ori suntem acum în contact cu ceva care este rezultatul unei minți afectate, o minte care a fost afectată anterior.
Asta este tot ce există.
Dacă ne uităm la chifla pe care am mâncat-o în această dimineață, spunem, că ea se află în partea impură a lucrurilor. Nu pentru că ar avea bacterii în ea, ci pentru că se va consuma. Orice lucru din viața noastră este:
⇒ Ori este rezultatul a ceva impur,
⇒ Ori este suferință în prezent,
⇒ Ori va crea suferință.
Faptul că am acest corp, va trebui să sufăr când îmbătrânește, se îmbolnăvește sau moare. Așa este totul, aceasta este partea impură a vieții și cu toții ne aflăm în ea.
- Partea pură
Mai există și partea pură, care se numește Shiwa aici.
Care sunt lucrurile pure, neafectate din viața noastră? Foarte puține, aproape că nu există. Învățătura Dharma, de exemplu, este pură. Ea nu va aduce suferință. Dar puteți spune: „Ah, am fost la un curs de Dharma și apoi soțul meu a țipat la mine”. Oare el a țipat la tine pentru că ai fost la o lecție de Dharma? Așa ceva nu se poate.
Deoarece, conform legilor karmei, un lucru bun nu poate produce un rezultat negativ. Faptul că a țipat la tine, aceasta este o karmă diferită, cu mult mai veche.
A veni la o lecție de Dharma nu poate crea suferință.
– În lecțiile de Dharma ne eliminăm ignoranța și acesta nu poate fi decât un antidot împotriva suferinței. Deci, asta înseamnă a fi, de exemplu, pur.
– Înțelegerea vacuității la orice nivel, se află în partea pură.
– Dezvoltarea Renunțării, la orice nivel, se află în partea pură.
– Dezvoltarea compasiunii, se află în partea pură
– Practica de meditație, se află în partea pură.
Deci, toate lucrurile care sunt legate de Dharma, conștientizările legate de Dharma și realizările spirituale se află în partea pură. Toate aceste lucruri ne scot din suferință.
Câte dintre acestea avem? La început sunt o picătură în ocean.
Deci, acestea sunt două părți separate: partea impură a vieții și partea pură a vieții.
Shiwa înseamnă ceva care este liber de partea afectată, care nu se află în partea impură.
Buddha a spus în a doua învârtire a Dharmei că „Toate lucrurile sunt Shiwa, de la bun început”. Ele au fost mereu în partea neafectată.
La ce s-a referit? Până acum am spus că orice este impur.
- Conform școlii Madhyamika
Să luăm „Madhyamika”. Ea spune că în partea impură există afecțiuni mentale, dar afecțiunile mentale nu există de la sine.
Care este cauza afecțiunilor mentale? Ignoranța.
Dacă eliminăm cauzele afecțiunilor mentale, ele nu vor mai exista. Ele nu pot veni fără cauzele lor.
Deci, dacă le eliminăm, atunci suntem deja în Shiwa.
- Conform școlii Numai Minte
Conform școlii Numai Minte, la ce s-a referit Buddha? Iar aici trebuie să ne relaționăm pe rând la kuntak, shenwang și yongdrup.
I. Kuntak
Kuntak-urile sunt lucruri imaginare sau născociri ale imaginației noastre. Sunt lucruri care nu există, nu au existență definitorie, sunt în mintea noastră. De aceea putem spune că ele sunt în pace.
II. Vacuitatea
Dar vacuitatea? Se află ea în partea afectată? Desigur că nu. Vacuitatea este, de asemenea, lipsită de lucrurile afectate mental.
III. Shenwang
Dar Shenwang? Majoritatea lor sunt suferință. Fie că sunt suferință, fie că vor crea suferință în viitor, fie că vin din suferință.
Lumea pe care o trăim, lumea pe care suntem forțați să o experimentăm, este doar proiecție. Ea este 99% o creație a minții noastre, care se află într-o stare haotică, într-o stare de neînțelegere. Mintea noastră, de altfel, reflectă starea energiilor din corp, care sunt și ele într-o stare haotică, pentru că mintea, gândurile și vânturile merg împreună.
Deci, ori lucrurile sunt rezultat al haosului, al haosului din mintea mea, ori sunt haosul în sine, dacă sunt într-o astfel de situație, ori creez mai mult haos, pentru că nu înțeleg.
Cum a numit Buddha această stare? El a numit-o: „Adevărul suferinței”, iar noi trăim în acest adevăr al suferinței.
– Sau lucrurile nu sunt bune, lucruri pe care nu ni le dorim și care ne provoacă suferință,
– Sau avem lucruri bune în viața noastră, dar ele se vor sfârși, sau ni se vor lua, cum ar fi sănătatea noastră, soții noștri, locul de muncă, succesul nostru, reputația noastră. Ele vor lua sfârșit mai devreme sau mai târziu.
Și dacă vă aflați aici, probabil că deja le-ați experimentat în viața voastră. Cel care neagă acest adevăr nu va veni aici.
Din nou Lordul Buddha sare peste shenwang – lucrurile schimbătoare –, pentru că ele nu se potrivesc acestei descrieri.
5. Toate lucrurile existente, prin însăși natura lor, sunt în Nirvana
Trecem la a cincea afirmație:
Rang shin gyi yong su nya-ngen le depa
Buddha spune: „Prin însăși natura lor, lucrurile existente sunt complet în Nirvana”.
În cursul 2, lecția 6, am învățat despre tipurile de nirvana.
a. Primul tip de nirvana, este încetarea totală și ireversibilă a tuturor afecțiunilor mentale, și a cauzelor lor, atunci când am perceput direct vacuitatea. Adică, Arya, care a perceput vacuitatea în mod direct, se folosește de ceea ce a perceput pentru a-și elimina toate afecțiunile mentale și a cauzelor lor, iar lumea lui va fi purificată. Aceasta este definiția clasică a nirvanei.
b. Al doilea tip de nirvana, se numește:
Rang shin gyi nya-ngen le depa
Adică, nirvana naturală. Nirvana naturală se referă la vacuitate.
c. Când spunem Nya-ngen le depa adică „Lucrurile sunt dincolo de durere”, înseamnă
Nyang-de, sau nirvana, este o abreviere pentru nyang-ngen (durere) le (dincolo) depa (plecat), sau plecat dincolo de durere.
Deci, Buddha spune aici că lucrurile, prin însăși natura lor, sunt dincolo de partea afectată a lucrurilor, sunt de partea pură a lucrurilor.
Cinci și patru sunt asemănătoare.
Dacă ne uităm la școala Numai Minte, la ce s-a referit Buddha aici?
I. Kuntak – Sunt ele oare pure, lipsite de afecțiuni mentale? Da, am spus că acestea sunt doar idei.
II. Vacuitatea este în partea pură? Da.
III. Din nou se sare peste shenwang.
Kuntak-urile sunt cu adevărat pure?
Vă voi pune o întrebare dificilă: Oare kuntak-urile nu sunt afectate?
Oare kuntak poate crea suferință? Și încă cum!
Toată suferința noastră vine din concepția greșită, din neînțelegere, din Gakja. Deci, cu siguranță, kuntak poate crea suferință.
În tibetană există expresia
Pelcher
Pelcher înseamnă în general, majoritatea sau aproape toate.
Asta înseamnă că dacă cineva găsește ceva ieșit din comun, atunci argumentul nostru nu este greșit: „O clipă! Eu am spus în general!”.
Deci, în general, kuntak-urile nu sunt în partea afectată. Majoritatea.
Acum veți spune: „Toată suferința noastră este cauzată de kuntak-uri.”, dar nu toate, poate unul sau două, de Gakja – adică un lucru de sine stătător imaginat care n-ar putea exista în primul rând. Un astfel de Gakja poate provoca toată suferința. Atașamentul de sine greșit poate provoca toată suferința, dar majoritatea kuntak-urilor nu sunt așa.
Natura shenwang-urilor
Dar în ceea ce privește shenwang?
Buddha nu îi spune lui Bodhisattva: „Uită de tot ce am spus în a doua învârtire a roții”. Buddha spune doar: „Trebuie să înțelegi detaliile a ceea ce am vrut să spun, trebuie să detaliez pentru tine”.
Deci avem o problemă aici, pentru că, pe de o parte, Buddha nu retractează cele spuse în a doua învârtire, și pe de altă parte, când îi explică acum lui Bodhisattva, sare peste shenwang-uri. De ce?
De fapt, în prima afirmație, [în care spune] că lucrurile nu au natură proprie, el a vorbit despre shenwang. Dar în ultimele patru afirmații despre care vorbim astăzi, Buddha sare peste shenwang.
De ce credeți că Buddha sare peste shenwang?
Shenwang-urile sunt lucruri care încep
și se opresc prin însăși definiția lor…
Pentru că da, ele încep și se opresc.
Shenwang-urile, lucrurile schimbătoare, într-adevăr încep și se opresc. Soarele răsare și apoi apune. Je Tsongkapa spune:
shenwang ranggi tsennyi kyi kye gak
Rang gi tsennyi – prin însăși definiția lor,
Kye gak – încep și se opresc.
Shenwang, prin însăși definiția lor, încep și se opresc.
Aceasta este natura shenwang-urilor, sunt lucruri dependente, sunt lucruri care se schimbă, iar natura lor este să înceapă și natura lor este să se oprească. Aceasta este natura lucrurilor schimbătoare.
În plus, dacă luăm în considerare semnificația a ceea ce este pur și ceea ce nu este pur, despre care am vorbit mai înainte, nu putem spune că shenwang-urile sunt în partea pură.
shenwang pelcher kunnyon gyi du
Pelcher – în general, în majoritatea cazurilor,
Kun nyon – lucruri afectate, impure,
Du – incluse.
Adică, în cele mai multe cazuri, lucrurile dependente, shenwang-urile, aparțin laturii impure a lucrurilor.
…și într-adevăr avem tendința să credem așa…
Când spunem
– Soarele răsare de la sine, soarele este shenwang, este un lucru în schimbare, are natura proprie de a răsări și de apune,
– vasul are natura lui proprie de a fi creat și apoi să se spargă,
Cine crede în aceste lucruri? Noi.
– Când pierdem ceva, ne pare rău.
– Când avem minus în bancă, ne plângem.
– Când cineva ne lovește mașina, îi spunem: „De ce nu ai fost atent?”. Pentru că noi credem că celălalt ne-a făcut asta.
– Când cineva ne rănește, îi spunem: „Cum îți permiți să vorbești așa cu mine?”. Pentru că credem că lucrurile vin de la el.
La ce ne gândim când Buddha spune „Nu există moarte?”. Credem că vorbește la figurat. Asta ar spune și școala Numai Minte. Ea spune: „Moartea este shenwang, acest lucru trebuie explicat, Buddha nu a vrut să spună la propriu”. Așa gândim și noi, așa credem.
Ceea ce vrem să spunem este că fiecare dintre noi poate schimba toate aceste lucruri, dacă depune efort. În primul rând, trebuie să veniți la lecții, iar apoi să vă faceți temele. Dacă nu veți face asta, veți uita în scurt timp tot ce vi s-a spus aici și nu va avea niciun efect asupra voastră, iar atunci va fi pierdere de timp.
Nu vă va aduce niciun beneficiu, și nici nu-i veți putea ajuta pe ceilalți care suferă.
De aceea doresc să vă îndemn, să vă faceți temele, testele, meditațiile și testul final. Ele nu sunt ușoare în acest curs, dar făcându-le nu veți uita semnificația acestor învățături.
Trebuie să ne luptăm tot timpul cu mintea noastră, care este greșită. Ea este plină de concepții greșite tot timpul.
Acest curs ne cere să gândim.
…dar ele nu încep sau se opresc sau sunt impure de la sine…
În cartea sa „Lekshe nyingpo Drange”, Je Tsongkapa îl citează și pe maestrul Asanga, considerat unul dintre cei mai mari gânditori ai școlii Numai Minte, chiar dacă el însuși nu a aparținut acesteia. Maestrul Asanga a scris trei cărți din perspectiva școlii Numai Minte, ceea ce denotă că ea este importantă și, de asemenea, a scris două cărți din perspectiva școlii Madhyamika. Se spune, de fapt, că nu maestrul Asanga le-a scris el, ci el le-a primit de la însuși Maitreya, în paradisul său.
Cât de departe este de mers?
Nu trebuie mers nicăieri, ci putem ajunge stând pe perna de meditație dacă ne purificăm mintea.
Deci, Je Tsongkapa îl citează pe Maestrul Asanga, care a spus că Lordul Buddha a sărit într-adevăr peste shenwang în cele cinci afirmații ale sale, dar asta trebuie interpretat. Buddha nu a intenționat cu adevărat să treacă peste shenwang. Este evident de ce el nu s-a referit la shenwang-uri.
Ele sunt lucruri care se schimbă, lucruri care sunt dependente de propriile lor cauze și condiții. Maestrul Asanga clarifică:
Ranggi gyukyen mene makyewa dang magakpa
Gyu – cauze,
Kyen – condițiile de sprijin. Aceasta se referă la cauzele principale și la condițiile de sprijin. În cursul 4 am vorbit despre cauzele materiale.
Gyukyen – cauze și condiții,
Ranggi – ale lor,
Me – nu,
Ne – dacă.
În română acest Ne se spune primul.
Așa este sintaxa tibetană.
Makyepa – nimic nu începe,
Dang – și,
Magakpa – nimic nu se oprește.
Makyewa dang magakpa – nimic nu începe și nimic nu se oprește.
Deci, dacă cauzele și condițiile lor lipsesc, atunci Makyewa dang magakpa nimic nu începe și nimic nu se oprește sau Nimic nu începe și nimic nu se oprește fără principalele lor cauze și condiții de sprijin.
Shenwang-urile nu pot apărea fără cauzele și condițiile lor. Este simplu de înțeles, de aceea Buddha nu le-a menționat. Desigur că ele nu încep și nu se opresc de la sine. Au nevoie de cauzele și condițiile lor.
… și în acest fel explicația lui Buddha include de fapt și shenwang-urile
Oare putem spune că shenwang-urile nu încep sau nu se opresc?
Da, putem spune asta dar trebuie adăugat: shenwang-urile nu încep dacă nu apar cauzele și condițiile lor.
Așadar, maestrul Asanga, în calitate de purtător de cuvânt al școlii Numai Minte, spune că Buddha a lăsat de înțeles că ultimele patru afirmații se aplică lucrurilor schimbătoare, dar numai atunci când includem cauzele și condițiile lor.
Ce înseamnă toate acestea pentru noi?
Dacă condițiile încă mai sunt acolo, dacă încă mai este ignoranța, atunci suferința va continua să apară, pentru că cauzele și condițiile sunt încă acolo. Și invers, dacă vrem să punem capăt suferinței, trebuie să oprim cauzele suferinței. Atunci nu va mai fi suferință.
Chiar și școala Numai Minte va spune exact același lucru, în acest sens este același lucru.
– Ce spunem de faptul că Shenwang-urile nu sunt în partea afectată a realității?
Să nu uităm că afirmațiile patru și cinci vorbesc despre partea afectată și partea pură a realității. Ce spunem de faptul că shenwang-urile nu sunt în partea afectată a realității?
Nu sunt de la sine. Dacă cauzele și condițiile nu sunt acolo, atunci ele nu se află în partea afectată.
Deci, când vorbim despre Shenwang, trebuie să adăugăm: „Nu fără cauzele și condițiile lor”.
Natura totalității
Conform sutrei, nici totalitatea nu crește și nici nu se oprește.
Când vine vorba de totalitate, sutra începe să folosească termeni foarte ciudați. Ea spune „Vacuitatea nu crește și vacuitatea nu se oprește, pentru că ea continuă din momentul neschimbării neschimbate, până la momentul stabilității stabile”.
Tak pa takpey du dang Tersu tersu kyi du
Adică, „din momentul neschimbării neschimbate, până la momentul stabilității stabile”.
Je Tsongkapa explică: Deoarece vacuitatea nu este ceva creat, nu începe și nici nu se termină. Și din moment ce nu aparține părții afectate a realității, i se aplică și afirmațiile patru și cinci, adică ea se află dintotdeauna în pace și prin însăși natura sa este nirvana.
La ce ne referim mai exact?
Iar aici este important să fim preciși în înțelegerea noastră; Trebuie să fim preciși în înțelegerea vacuității, altfel nu ne este de nici un folos.
Vacuitatea este similară cu spațiul gol într-un sens anume, dar nu este spațiu gol, nu este un ecran gol, este doar similar cu asta.
Vacuitatea este similară cu spațiul gol, în sensul că în spațiul gol nu este nimic. Nu există lucruri în el.
Atunci când vorbim despre vacuitate, o legăm întotdeauna de un fenomen. Pelcher, în general. Aproape întotdeauna o legăm de fenomen.
Când spunem că pixul este gol, nu vorbim despre cât spațiu ocupă sau câtă mină de scris are, ci despre faptul că el este gol de a exista de la sine, fără ca eu să-l fi proiectat. Fără proiecția mea nu există pix. M-am întors pentru o clipă la Madhyamika.
Deci, atunci când vorbim despre vacuitate, aceasta este întotdeauna atașat de obiect, Pelcher – aproape întotdeauna. Și în absența unui obiect, nu putem vorbi de vacuitate, este lipsit de sens.
Este complet lipsit de sens să vorbim despre vacuitate fără a ne referi la obiect. Și aceasta este o greșeală comună, pentru că transformă vacuitatea în „ceva”! Asta face ca vacuitatea să fie ceva care există cumva de la sine, ceva care este pozitiv, în timp ce vacuitatea este întotdeauna în limbaj negativ, este întotdeauna o absență.
De ce anume este gol pixul? Este gol de orice existență proprie de sine care nu provine din proiecția pe care o proiectez pe o colecție de date brute.
De aceea punem Pelcher pentru vacuitate și spațiul gol, pentru că vacuitatea nu este un fenomen.
Dar dacă scoatem aceste două lucruri, întotdeauna vom vorbi despre vacuitatea fenomenelor. N-are sens să vorbim despre vacuitate ca existând undeva. Pentru că noi nu vorbim despre o vacuitate geografică sau fizică, unde nu există lucruri. Noi vorbim despre lipsa existenței de sine. Existența de sine trebuie să fie pentru ceva, de aceea vacuitatea este lipsa existenței de sine.
De unde am pornit? [De la] „Neschimbarea neschimbată”.
„Neschimbarea neschimbată și stabilitatea stabilă” sunt nume pentru momentul de început al acestui pix și momentul de sfârșit al acestui pix. Adică, vacuitatea acestui pix ia naștere când acest pix ia existență și încetează sau se oprește când acest pix încetează. Și tot timpul, din momentul nașterii până în momentul morții pixului, vacuitatea este același vacuitate, este neschimbătoare. Ea nu scade, nu crește, nu se diminuează. Nimic din toate acestea nu se întâmplă vacuității pixului.
Sau vacuitatea pixului, de exemplu, există ca un lucru neschimbător de când a început pixul; iar vacuitatea pixului va continua atâta timp cât pixul va exista.
(vacuitatea este un lucru neschimbător care nu se schimbă pe tot parcursul existenței pixului)
Deci aceasta este terminologia ciudată care apare în carte.
Să nu uităm că suntem în școala Numai Minte care vorbește despre shenwang – lucruri care se schimbă și despre kuntak – concept, idee.
Există soarele care a răsărit și există ideea mea despre soarele răsărit. Acestea sunt două lucruri diferite. Ideea mea este permanentă, este frumoasă, este ideală, este perfectă.
Soarele este perfect, dar dacă ne uităm cu telescopul astronomic, vom vedea pete solare, ceea ce este altceva. Deci, școala face distincție între lucrul schimbător care este în realitate și ideea care o lipesc pe el.
Ceea ce se întâmplă este că în timp amestecăm cele două lucruri. Spunem: „Tashi se comportă urât în clasă”, dar numele „Tashi” nu se comportă urât. De-a lungul timpului, amestecăm Kuntak-ul și Shenwang-ul, conform acestei școli de gândire, iar aceasta este una dintre problemele noastre.
Atribuim idei fixe lucrurilor care sunt în permanență în proces de schimbare, iar acesta este unul dintre motivele pentru care suferim. Vom vorbi mai mult despre asta.
Din lectura cursului:
A doua dintre cele trei lipsuri tratate aici este descrisă în Comentariul asupra adevăratei intenții după cum urmează:
Și din alt punct de vedere am spus că nimic din ceea ce există nu crește sau nu se oprește vreodată; că toate au încetat și au fost așa încă de la început; și că, prin însăși natura lor, au depășit complet starea de tristețe. Când am spus asta, mă refeream la calitatea de a fi lipsit de orice natură de a fi ultim: ceea ce este descris de absența unei naturi proprii a obiectelor.
De ce este așa? Iată cum funcționează. Calitatea de a fi lipsit de orice natură de a fi suprem – care este descrisă de absența unei naturi proprii a obiectelor – este ceva care continuă doar în timpul neschimbării neschimbate și în timpul stabilității stabile. Acesta este acel lucru neprodus care este natura reală a tuturor lucrurilor existente, și este liber de tot ceea ce este afectat mental.
Gândiți-vă la acest lucru, la această natură reală a lucrurilor, un lucru neprodus care continuă în timpul neschimbării neschimbate și în timpul stabilității stabile. Pentru că este un lucru neprodus, el nu crește și nici nu se oprește. Și pentru că este lipsit de orice lucru afectat mental, atunci este, de asemenea, stins, încă de la bun început, și ceva care, prin însăși natura sa, a depășit complet starea de tristețe. . .
Marele Comentariu explică expresia „timpul neschimbării neschimbate” ca referindu-se la tot timpul care a trecut deja, iar expresia „timpul stabilității stabile” ca referindu-se la tot timpul care urmează să vină.
Grup Facebook