Conștientizările Căii Treptate spre Iluminare
Prima parte
Retreat inclus în cursul 9
Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael, Lama Trisangma și Peter Watson
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli
Lecția 9b(Lecția 9d – cursul 9)
Lam Rim scurt, partea a VII-a
Am spus că:
- trebuie să medităm,
- să înțelegem suferința,
- a ne lua refugiul și,
- să ne respectăm moralitate.
Purificarea minții
Versetul 14:
(14a)
Nu vei putea progresa rapid
Pe calea care este supremă,
Atâta timp cât nu ai găsit
Baza adecvată a corpului și a minții.
Mergi, atunci, și învață
Cum să produci cauzele care le împiedică
Să fie incomplete.
El ne spune fără echivoc: „Dacă vrei să progresezi pe calea care este supremă – adică spre iluminare – trebuie să-și purifici trupul și mintea”. Aceasta este baza adecvată. Trebuie să le purifici pe acestea două. Deci, dacă vrei să te purifici trebuie să înveți cum să produci cauzele care le vor împiedica să fie incomplete. Și ce va face posibilă realizarea acestor lucruri? Refugiul și respectarea moralității.
Din lectura cursului:
„Pentru a ajunge pe calea care este supremă – adică în starea de omnisciență – trebuie să ai o viață care să posede toate caracteristicile necesare: calități precum cei opt factori care decurg din faptele tale trecute. Acestea opt includ: o viață lungă, o formă fizică atractivă și așa mai departe. Atâta timp cât nu vei găsi un astfel de corp și minte, poți încerca să practici Dharma, dar nu vei putea progresa rapid. Pentru a obține tipul de corp și de minte care are toate aceste caracteristici necesare, trebuie să înveți cum să produci cauzele care le vor împiedica să fie incomplete. Aceste cauze sunt, printre altele, protejarea vieții altora și oferirea de ofrande de lumină pe masa de altar.
Este posibil ca în această etapă să faci tot ce îți stă în putere pentru a acționa în conformitate cu legile karmei, dar, din cauza neatenției sau a unui atac ale afecțiunilor mentale, este posibil să faci o greșeală. De aceea textul sursă spune acum cum să practici cele patru forțe:
În continuare, el spune:
(14b)
De aceea este esențial
Să te grăbești și să te purifici
De poluarea infracțiunilor
Și duhoarea păcatelor trecute
Comise prin toate cele trei uși,
În special de obstacolele
Pe care le provoacă astfel de păcate.
Bazează-te pe cele patru puteri,
Continuu și cu mult respect.
Eu, yoghinul, așa am practicat,
Acesta a fost antrenamentul meu.
Tu, căutător de libertate, fă același lucru ca și mine.
Ce sunt „Cele trei uși”? Comportamentul, vorba și gândirea. Ne exprimăm prin ele și așa ne creăm karma. În principal prin gândire.
El spune: „Am săvârșit multe păcate în trecut pentru că am fost în samsara de multă vreme. Acestea stau cu noi”. El se folosește de cuvântul – „duhoare”. Păcatele stau cu noi și ne creează obstacole mai târziu pe calea spre iluminare. Nu putem reuși să ne antrenăm din cauza lor, de aceea este esențial să le purificăm. Nu multe Lam Rim-uri vorbesc despre purificare. Interesant!
Je Tsongkapa ne vorbește despre purificare aici. El ne spune: „Bazează-te pe cele patru puteri, continuu și cu mult respect”. Este ca și meditația, ea trebuie făcută mult, ca să vedem diferențe. La fel și ritualul de purificare trebuie făcut tot timpul.
Din lectura cursului:
„În general, oamenii ca tine și ca mine sunt plini de afecțiuni mentale și păcate pe care le-au comis prin toate cele trei uși prin care ne exprimăm: corpul, vorba și mintea. Mai precis, suntem poluați de duhoarea păcatelor, care sunt greșite prin propria lor natură, cât și a infracțiunilor sau cazurilor în care am încălcat regulile stabilite de Buddha. Este esențial să te purifici de cele două tipuri diferite de obstacole: cele create de faptele tale rele și cele cauzate de gândurile tale rele.
Acest lucru este valabil mai ales pentru obstacolele cauzate de faptele rele. Trebuie să te bazezi, continuu, pe practica tuturor celor patru puteri, care implică confesiunea și înfrânarea, pentru a realiza această purificare. Aceste patru puteri sunt: puterea de bază, puterea de distrugere, puterea de înfrânare și puterea antidotului. Ar trebui să urmați aceste patru cu mare respect.
Formularea rândului despre a fi „poluat”, apare în multe versiuni ale textului așa cum apare aici, și trebuie să o citești în acest fel. Unele lucrări liturgice includ o particulă gramaticală diferită care ar face să sune ca „purificarea prin poluare”.
În alte texte poți găsi mai multe detalii despre fiecare dintre cele patru puteri și despre modul în care trebuie făcut ritualul de confesiune. Refrenul aici este același ca și înainte.”
Cele patru puteri
Vom trece pe scurt peste cele patru puteri.
Cuvântul „putere” în tibetană este Top.
1.Puterea de bază
Ten Gyi Top
Ten – bază sau fundație
Top – putere sau forța
Gyi – al
Deci, Ten Gyi Top este puterea de bază.
Care este puterea de bază?
Nu există purificare fără refugiu. Refugiul este cel care ne protejează. Refugiul în „Cele Trei Diamante”. Refugiul în înțelegerea înțelepciunii din inima noastră – aceasta este baza.
Am comis o infracțiune, am păcătuit. Am căzut, acum vreau să mă ridic. Ca să mă ridic, trebuie să mă sprijin pe ceva. Acest sprijin, această bază pe care mă pot sprijini pentru a mă ridica este refugiul. Acesta este refugiul pe calea budistă.
2.Puterea de distrugere
Nampar Sunjinpey Top
Top – putere
Nampar – complet sau în întregime sau total
Sunjinpa – a distruge, a elimina, a nimici, a eradica
Deci, puterea distrugerii sau puterea de distrugere.
3. Puterea de înfrânare
Nyepa Le Larndokpey Top
Nyepa – faptă rea
Le – act sau karma
Larndokpey – a te reține, a te înfrâna, a evita
Top – putere
Deci, puterea de înfrânare, care te împiedică să faci fapte negative.
4.Puterea de corecție sau antidotul
Nyepo Kuntu Chupey Top
Nye – antidot sau a ispăși ceva, a repara ceva
Kuntu – tot
Chupey – acțiuni
Top – putere
Deci, puterea care corectează acțiunile, sau„putere de corecție”.
Puterea de bază
- Puterea de bază este refugiul.
Atunci când vedem ființele că sunt mânate de pasiunile lor, alergând în colo și încoace fără niciun scop și se epuizează fără rost, și apoi cad și mor ca muștele, ne spunem: „Vreau să mă refugiez pe calea spirituală care mă va duce spre fericirea adevărată”. Refugiul vine și cu bodhicitta.
Privim ființele cu multă compasiune pentru inutilitatea existenței lor, iar ele nici măcar nu știu asta. Au o perspectivă a următoarelor cinci minute, poate șase luni înainte și n-au idee ce le așteaptă.
Ele nu-și înțeleg deloc realitatea, nu văd inutilitatea a ceea ce fac și se ostenesc fugind după lucruri fără rost. Apoi corpul lor se epuizează, se degradează, ajung la spital, la azil de bătrâni și s-a terminat.
Ne refugiem, în primul rând datorită faptului că înțelegem toate acestea și din motivația de compasiune, de bodhicitta.
Puterea regretului, a distrugerii
- A doua putere este foarte importantă în procesul de purificare. Am numit-o aici „puterea de distrugere”. Ea este puterea regretului.
Cineva a țipat, eu am țipat înapoi, sau m-am răzbunat pe el, am făcut o prostie pentru că așa am obiceiul să acționez.
A trecut ceva timp, m-am trezit: „Vai! Ce am făcut?”
Dacă înțeleg bine karma și vacuitatea, înțeleg cum plantez karma în mintea mea și îmi spun: „Am plantat acum o sămânță și ea va rămâne în mintea mea mult timp până o voi putea purifica sau până va rodi. Și îmi va provoca multă suferință.” Aici regretul este o formă de înțelepciune care înțelege ce s-a întâmplat aici.
Dacă vi se întâmplă zile la rând să vă sculați dimineața: „Azi m-am trezit prost dispus, nu știu ce s-a întâmplat, m-am trezit cu fața la cearceaf”. Și asta va putea dura și o săptămână de a vă trezi cu fața la cearceaf și nici măcar nu știi de ce. Acesta este semn că ați făcut ceva în trecut, de care nu vă mai amintiți și acum vă tulbură liniștea sufletească pentru mult timp.
A regreta bine necesită înțelepciune
Regretul poate veni doar din înțelegerea karmei și a vacuității. Altfel sunt doar sentimente de vinovăție și nu valorează nimic. Asta nu anulează puterea faptei.
Pentru a-i anula puterea, trebuie să stai cu ambele picioare pe această bază a înțelepciunii care înțelege ce anume mișcă roțile acestei lumi. Ce determină realitatea mea? Acțiunile mele. Acum am făcut o faptă rea, a fost o prostie, îmi va provoca suferință. Exact ceea ce urăsc – i-am făcut altuia. Garantat se va întoarce la mine. Eu am făcut asta cu mâinile mele.
Acestui regret pe care îl numim „regret care se bazează pe înțelepciune”, i se spune „puterea de distrugere”, deoarece aplicarea înțelepciunii asupra faptei mele, începe să-i distrugă puterea.
Pentru că atunci când voi înțelege – voi înceta să o mai fac pe viitor.
Aceasta este a doua putere. Și cu cât știm mai mult, cu cât învățăm mai mult, cu cât practicăm mai mult și cu cât înțelegem mai mult karma și vacuitatea, cu atât proasta dispoziție va veni mai puternic. În urma fiecărui astfel de act, regretul va fi mai profund, deoarece rezultatul va deveni mai palpabil. Momentan poate fi teoretic; „Mi-au spus la lecție că dacă fac asta, asta mi se va întâmpla”, dar cu cât practicăm mai mult singuri, cu atât ne vom da seama de adevăr, iar atunci reacția/regretul va fi mai profund, iar apoi ne vom mai trezi de câteva ori prost dispuși și va trece. Și asta este perfect. Purifică karma. Deci asta este a doua forță.
Deci, regretul, așa cum am menționat, șterge o parte semnificativă a karmei, a faptei, dar nu toată. De aceea sunt necesare încă două puteri.
Puterea de înfrânare
- A treia putere – am numit-o „puterea de înfrânare” și ceea ce o conduce este a doua putere. A doua putere – regretul, înțelege prostia pe care am făcut-o și de aceea spun: „Acest lucru îmi va provoca suferință. Nu mai vreau să fac astfel de lucruri. M-am săturat de suferință. Nu mai vreau să fac asta”. Asta mă determină să mă înfrânez pe viitor. S-ar putea să am mai multă conștientizare și motivație pe viitor, și asta mă va determina să mă înfrânez.
Puterea regretului vine din înțelegerea cât de greu este să dezrădăcinăm semințele karmice. Pentru ca cele patru puteri să aibă succes, ele trebuie activate mult. Desigur că asta depinde de gravitatea actului, dar de obicei trebuie să le activăm mult timp și cu multă intenție pentru ca ele să reușească.
Prin urmare, cu cât există mai multă înțelegere, cu cât există mai multă înțelepciune, cu cât avem mai multe conștientizări personale asupra mecanismului karmei și a modului în care funcționează – nu numai teoretic în cărți, ci și personale – cu atât vom fi mai motivați să ne înfrânăm.
Și dacă decideți să nu repetați fapta – aceasta este puterea de înfrânare.
- În primul rând, este important ca o astfel de decizie de a nu mai repeta fapta să fie de obicei însoțită de o perioadă de timp. Asta înseamnă să nu luăm o decizie generală, pentru că nu vom sta în ea, pentru că avem obiceiuri proaste. Deci trebuie să stabilim o perioadă de timp.
Dacă am obiceiul de a fi critic și înțeleg deja suferința pe care mi-o aduce, atunci când m-am scăpat și am criticat, regret, și apoi îmi spun: „Înfrânează-te! Stop!”. Dar dacă spun: „Nu voi mai critica niciodată oamenii”, știu că nu voi sta în asta și nu va fi bine. Așa că îmi spun: „În următoarele 24 de ore, orice ar face ei, nu voi spune o vorbă și nu mă voi gândi la nimic. Voi accepta ce se întâmplă. Va fi perfect tot ceea ce fac ei.” Adică, asta pentru o zi.
Deci, o zi întreagă nu critic indiferent de ceea ce fac ei. Tot ceea ce fac ei este perfect. Fie că stau în asta sau nu, nu îmi voi stabili o perioadă de timp în care să nu pot sta în decizia luată, pentru că atunci voi eșua evident. Nu aceasta este puterea de înfrânare.
- Nu subestimați valoarea puterii de înfrânare. Deși fapta a fost deja făcută, ea are o putere enormă. Treptat, treptat, vă creați o nouă gândire, contrară celei de dinainte. Această înfrânare începe să reducă treptat puterea afecțiunii mentale care m-a determinat să critic.
Rezultatul este, că atunci când începem să activăm puterea de înfrânare, în scurt timp, ne vom înfrâna natural. Nu ne mai vine să criticăm, începem din ce în ce mai mult să acceptăm, vom fi mai satisfăcuți și se creează mai mult spațiu în minte. Se eliberează spațiu în minte, avem mai multă pace, mai multă fericire și mai mult timp în viața noastră. Nu ne mai frământăm atâta cum ne frământam înainte: „Am criticat și el s-a enervat, și eu m-am enervat din nou pe el, acum mă simt vinovat și nu mai pot medita cum trebuie”. Eliberați de frământări vom merge înainte și să facem bine în lume.
Puterea de înfrânare produce o karmă foarte puternică
Aș spune că această putere principală – puterea de înfrânare – are o karmă foarte puternică.
Dacă :
–cineva a spus ceva și
–vouă v-a sărit țandăra și
–sunteți cât pe-aci să-i răspundeți urât, sau
–vă deschideți gura și
–vă amintiți și
–vă închideți din nou gura, chiar în mijlocul frazei, ați început să spuneți… „Nu mai are importanță!”, toate acestea au o putere enormă. Plantează karme contrare care purifică acele karme.
Deci, chiar dacă nu sunteți încă în stare să-i spuneți un cuvânt bun când țipă la voi, este ok. Veți ajunge și acolo.
Regretul este important pentru că face parte din tratamentul de vindecare. Tratamentul este ca voi să vă asumați întreaga responsabilitate a ceea ce se întâmplă, să înțelegeți ce ați plantat acum. Trebuie să recunoașteți nebunia – nu a voastră, ci a faptei.
Nu începeți să vă etichetați, pentru că asta întărește ignoranța. Nu aveți nicio calitate proprie de la sine. Sunteți lipsiți de orice calitate de sine.
Nu începeți să vă spuneți „Sunt prost” sau „Sunt așa sau așa”. Nu! A vă spune asta este o prostie. De ce este o prostie? Pentru că vă va face să suferiți.
Deci, este important să vă simți prost față de fapta făcută. Este important să vă luați decizia fermă de a vă înfrâna de la faptă. Aceasta este ceea ce purifică karma.
Și avem nevoie și de a patra putere.
Puterea de corecție, antidotul
- A patra putere este puterea de corecție, antidotul. Iar puterea de corecție este ispășirea. Trebuie să facem invers. Dacă am omorât, atunci trebuie să avem grijă de oameni sau de bolnavi pentru o lungă perioadă de timp – în funcție de gravitatea actului. Dacă am ucis o persoană sau un făt – trebuie să facem asta pe o lungă perioadă de timp.
Genghis Khan și oile
Templul din New Jersey – unde Ken Rinpoche a trăit și a predat mulți ani până la moartea sa – a fost construit de către o etnie mică care își are rădăcinile în Mongolia și Genghis Khan numită Kalmyk. Călugării acestei comunități au o poveste interesantă. Genghis Khan în urmă cu câteva sute de ani a plecat să cucerească Europa și la un moment dat sub influența unui călugăr tibetan ce făcea parte din curentul Sakya, a venit în Mongolia, iar fiul său a devenit budist. Acesta a decis să oprească toate războaiele pe care le purta și a dat comandă armatei să se retragă. O parte din armată s-a retras și o parte a rămas blocată lângă un râu din Rusia. Ei au rămas acolo și s-au stabilit în Rusia. Cu timpul comunitatea mongolă numită Kalmikya s-a mărit. Ei și-au păstrat limba și au practicat budismul tibetan. Mai târziu naziștii i-au persecutat și aceștia s-au împrăștiat în toată Europa. Au ajuns în Franța, Iugoslavia.
Apoi au emigrat în Statele Unite. O fundație lăsată în urmă de Tolstoi, a donat o parte din banii ei pentru achiziționarea de terenuri pentru această etnie Kalmyk din New Jersey, SUA. Și așa s-au stabilit în New Jersey. De multe ori membrii comunității au nume de familie ruse, pentru că au trăit în Rusia timp de câteva sute de ani. Și mulți dintre ei vorbesc rusa. Pentru că nu aveau bani de construit, mongolii și-au construit multe colibe. Și pentru că erau budiști, au construit acolo trei temple budiste. Ei avuseseră câțiva Lama care au murit și atunci au început să caute un Lama.
Ei s-au adresat lui Dalai Lama și l-au rugat să le trimită un Lama. Iar Dalai Lama l-a trimis pe Ken Rinpoche la ei. Și în acest fel au primit un maestru de prim rang. Dalai Lama nu a trimis întâmplător un asemenea maestru pentru a servi în această calitate. Aceasta este înțelepciunea lui Dalai Lama. Pe atunci nu era Ken Rinpoche, ci Sermey Khensur Lobsang Tharchin Rinpoche (1921–2004), nu era încă stareț atunci, dar era Hlarampa Geshe.
Pentru a susține examenul de Geshe, este nevoie de 25 de ani de studii în mânăstire. Acest examen se susține oral în fața unui public numeros și toți îl pot examina. Candidatul la titlu trebuie să dezbată cu toată lumea și să învingă. Primii doi care ies eminenți se vor numi Hlarampa Geshe. Deci aceștia sunt elita. Ken Rinpoche era Hlarampa Geshe. El a devenit șeful adjunct al colegiului tantric, iar dacă nu ar fi fost chinezii ar fi devenit directorul colegiului și ar fi devenit conducătorul curentului Gelugpa. Acesta este Ken Rinpoche al nostru.
Dar au venit chinezii și colegiul tantric a fost distrus. Ken Rinpoche a ajutat foarte mult la restaurarea „Sera Mey” în India, iar apoi Dalai Lama l-a trimis în comunitatea Kalmyk din New Jersey. Un loc mic, o comunitate fără mijloace – aici a fost prestigiosul nostru Ken Rinpoche. Câțiva ani el a trăit aproape fără surse de susținere.
Apoi Dalai Lama l-a trimis pe Geshe Michael la Ken Rinpoche. Lama Art Engle a studiat cu Ken Rinpoche și așa am câștigat cu toții un mare maestru. Cei din Kalmyk n-au avut habar pe cine primesc.
Geshe Michael l-a întrebat pe Dalai Lama: „Dacă mă întorc în Statele Unite, unde pot studia?” Așa că i-a spus: „Du-te în New Jersey”.
Geshe Michael a crescut în Phoenix, Arizona, iar pe coasta Pacificului din California a făcut mult surfing. Ca să vină la New Jersey, pentru el a fost sfârșitul lumii . Dar acolo era Lama.
Je Tsongkapa ne-a spus:
Baza a tot ce-i bun
În această viață și în cele următoare,
Este sfântul învățător spiritual,
Ce calea ți-o dezvăluie.
Încearcă să te porți adecvat față de el
Prin fapte și în gând,
Și orice s-ar întâmpla în calea ta
Nici cu prețul vieții nu renunța!
Bucură-i inima și oferă-i ca ofrandă
Executarea perfectă a tuturor instrucțiunilor sale!
Eu, yoghinul, așa am practicat,
Acesta a fost antrenamentul meu.
Tu, căutător de libertate, fă același lucru ca și mine.
El ne spune: „Întâlnești Lama, mergi cu Lama”.
Nimic nu mai contează. Lasă valurile, lasă surful, mergi la Lama.
Se povestește că cineva a venit să viziteze Templul, iar Ken Rinpoche îi spune lui Geshe Michael: „Du-te să-i faci o ceașcă de cafea”, iar el îl întreabă: „Cum îți place cafeaua?” Și zice: „Pune niște lapte”. Se duce și deschide frigiderul și nu e lapte. Nu este nimic! Și acolo stătea ilustrul maestru. Apoi a venit Geshe Hla și Lama Art și încetul cu încetul, comunitatea a crescut și așa aveți acum Dharma.
Deci, cum a apărut Dharma? Mulțumită lui Genghis Khan.
Dacă vă uitați în urmă la această istorie, totul a fost construit pentru ca voi să primiți Dharma.
Genghis Khan a făcut ce a făcut asta pentru voi, Stalin și Hitler au făcut făcut asta pentru voi, chinezii au făcut asta pentru voi, Dalai Lama a făcut asta pentru voi, Geshe Michael și Ken Rinpoche – au făcut totul pentru ca Dharma să ajungă la voi
„Am să vă spun o istorioară despre un tânăr Kalmyk care a fost soldat în Vietnam. Familia lui se stabilise în Franța după război. Apoi, în anii 2006, a emigrat în Statele Unite și s-au stabilit împreună cu ceilalți Kalmyk care locuiau deja în New Jersey la „Freewood Acres” din Howell. De îndată ce ajunseră, tânărul este luat imediat în armată, i-au pus pușca în mână și i-au spus: „Du-te și trage acolo în junglă”. Nici măcar nu vorbea engleză. S-a dus în junglă și a tras cu pușca așa cum i se ordonase. Nu mai știa dacă a ucis sau nu, dar probabilitatea era mare. După câtva timp înțelese gravitatea faptei și se umplu de regrete. Ken Rinpoche îl cunoștea și pe el și pe familia lui, și știa că tatăl său are oi pe care le creștea pentru lapte, și i-a spus: „Cumpără oile de la tatăl tău, crește-le până vor muri de moarte naturală”. El le-a crescut timp de 14 de ani.
Aici se încheie lecția 9.
Întrebare: Ce înseamnă să percep direct vacuitatea? Nu este asta o contradicție? Vacuitatea înseamnă că nu este nimic de văzut.
Răspuns: Nu o percepem cu ochii fizici, pentru că ochii fizici văd doar obiectele simțurilor. Vacuitatea nu este un obiect al simțurilor. Și mai mult de atât! Nici măcar nu este un obiect al gândirii conceptuale. Fiecare gând pe care îl avem este conceptual. Gândim în cuvinte, concepte, imagini, implicații. Așa gândim noi.
Deci, când spunem „percepția directă a vacuității” – ne referim la percepția cu ochiul înțelepciunii. De aceea este atât de greu să o percepem! Pentru că nu o putem percepe cu ochiul, nici măcar cu mintea și trebuie să atingem acest nivel profund de meditație. După ce în prealabil am învățat mult despre vacuitate și ne îndreptăm meditația spre vacuitate, abia atunci poate fi percepută direct. Deci, „a percepe” este între ghilimele.
Nu există un mijloc fizic prin care vacuitatea să fie văzută în mod direct. Dar da, este o conștientizare legată de fluxul de energie din canale.
Întrebare: Cum explicăm că mintea noastră a existat înainte, pe baza exemplului că ar putea fi în alte locuri în viitor; Un vis, imaginație etc.?
Răspuns: Mintea nu este limitată în loc și timp. Este complet diferită de corp și, prin urmare, și atunci când corpul moare, nu putem trage concluzia că și mintea încetează.
După ce am făcut separarea dintre minte și corp, acum ne uităm în tot acest proces pe care Dharmakirti ne conduce încetul cu încetul: de unde vine mintea mea?
Dacă este un lucru în schimbare, trebuie să aibă o cauză.
Atunci unde ar putea fi această cauză?
- Poate fi în corp? Noi spunem: „Nu! Nu poate fi în corp deoarece cauza materială este întotdeauna similară cu rezultatul, iar rezultatul nu este fizic. Deci nu poate fi în corp”.
- Bine! Deci, dacă nu poate fi în corp, atunci ea trebuie să fie în minte.
Și acum mergem și întrebăm: „Dar în ce minte? Poate în mintea părinților? Apoi spunem: „Dacă mintea părinților a fost un factor care a produs mintea mea, atunci ar trebui să semăn cu părinții”. Dar știm cu toții că există copii care seamănă cu părinții lor și alții care nu seamănă deloc. Deci nu poate fi în mintea părinților.
Atunci cauza trebuie să fie în mintea mea.
Apoi mergem înapoi și trecem la primele momente ale pruncului și suntem convinși că pruncul are minte, pentru că plânge. Ceva îl deranjează, nu este mulțumit. S-a născut cu o minte samsarică. Înainte de a avea minte în momentul nașterii, el a avut minte și în clipa înaintea nașterii și, așa mergem din clipă în clipă în urmă. Știm că fătul are sentimente.
Și dacă fătul are minte, atunci mergem la fătul din momentul concepției. Mintea era deja acolo. De unde vine mintea asta? Și în acest mod logic ajungem la concluzia că trebuie să existe o existență anterioară.
Îndoiala va locui în noi mult timp, până când vom percepe direct vacuitatea. Puteți găsi toate aceste lucruri în cursul 4.
Grup Facebook