Conștientizările Căii Treptate spre Iluminare
Prima parte
Retreat inclus în cursul 9
Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael, Lama Trisangma și Peter Watson
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli
Lecția 8b
Problema vasului
Pabongka Rinpoche și cartea sa „Eliberarea în palma mâinii tale”
Următorul nostru subiect, care ar fi trebuit să fie înainte de Lam Rim și Sutra, este despre Pabongka Rinpoche, cel prețios. Rinpoche înseamnă „cel prețios”.
Primul Pabongka Rinpoche (1878-1941). Numele său monahal este Jampa Tenzin Trinley Gyatso. S-a născut într-o familie influentă din provincia Tseng din centrul-nord-ul Tibetului. A intrat de copil în Casa Gyalrong din Mănăstirea Sera Mey, una dintre colegiile celei mai mari Universități Monahale din Sera și a obținut titlul de Geshe – maestru în filosofia budistă. Lecțiile intense pe care le-a oferit publicului larg l-au făcut să devină o figură spirituală principală a vremurilor sale, iar eseurile și cărțile sale – aproximativ 15 de volume – tratează toate aspectele gândirii și practicii budiste.
Una dintre cărțile sale se numește „Eliberarea în palma mâinii tale”
Pabongka Rinpoche a trăit în secolul al XX-lea și a scris un comentariu minunat asupra cărții Lam Rim Chen Mo a lui Je Tsongkapa, scrisă acum 600 de ani. Am spus că Je Tsongkapa a scris cartea din conștientizările sale profunde și a inclus toate curentele budiste, toate aspectele diferite pe care le-a transmis Buddha.
Je Tsongkapa le-a sintetizat în minunatul său Lam Rim, „Lam Rim Chen Mo ”, introducând și multe citate din spusele marilor înțelepți. Când oamenii au văzut ce perlă prețioasă le-a căzut în mâini au început să practice. Acesta este curentul Gelugpa.
Ca rezultat al practicii, s-a creat apoi multă experiență. Și această experiență de 500-600 de ani, Pabongka Rinpoche ne-a transmis-o în cartea sa. Deci, cartea lui, practic, are același conținut ca și în „Lam Rim Chen Mo”, dar prezentarea exprimă experiența generațiilor de practicanți care au practicat acest material, de aceea cartea are o valoare uriașă pentru noi.
În lecția 7 am vorbit despre importanța Lamei. Am auzit că Lama este foarte important, că trebuie să învățăm să-l tratăm cu respect și să-l vedem ca pe un Buddha, dar cum facem practic asta, dacă nu-l vedem ca Buddha? Cum facem asta?
Pabongka Rinpoche ne oferă însăși practica pe care să o facem, astfel încât să ne putem bucura cu adevărat de imensa binecuvântare pe care o primim din întâlnirea cu Lama și să nu o ratăm.
Deci, unul dintre lucrurile pe care le face, ne pregătește mai întâi să beneficiem de binecuvântarea învățăturilor în general și începe cu – cum trebuie să ascultăm Dharma?
Pot veni cei mai minunați profesori și poate chiar vă întâlniți Lama și vă oferă cele mai minunate învățături, dar nu sunteți în stare să-i ascultați cum trebuie. Atunci ce se va întâmpla? Prin urmare, este foarte important ca elevul să fie pregătit.
Ceea ce urmează vine de la Pabongka Rinpoche și de la Maestrul Asanga.
Nu trebuie să-l îmbunătățim pe Buddha
Niciunul dintre marii scriitori de Dharma nu a încercat să inventeze nimic nou.
Buddha este perfect. Este iluminat, este omniscient și știe perfect ce are nevoie fiecare și cum are nevoie, așa că nu este necesar să-l îmbunătățim pe Buddha.
Ceea ce face fiecare scriitor este să explice clar publicului care stă în fața lui, studenților săi, și să-și potrivească explicațiile publicului pe care îl are. Asta este tot.
Chiar dacă organizează materia diferit sau o grupează diferit, el nu adaugă niciun conținut nou. Pe el nu-l interesează faima, ci doar să aducă altora binecuvântare.
Și asta îl face celebru. Aceasta este exact karma care aduce celebritatea.
Deci nu este nevoie să-l îmbunătățim pe Buddha. El trebuie doar tradus.
Sursa: textul „Nivelurile ascultătorilor” scris de maestrul Asanga
Acum îl avem pe Pabongka Rinpoche – Je Tsongkapa – Maestrul Asanga.
Una dintre cărțile pe care a scris-o Maestrul Asanga se numește „Shravaka Bhumi” în sanscrită. În tibetană se numește:
Nyen Sa
Nyen sa înseamnă Nivelurile Ascultătorilor.
Și aceasta este o carte veche, desigur, și ca toate cărțile antice, este foarte greu de citit singur fără explicații, este foarte concisă.
Dacă vă mai amintiți Maestrul Asanga se află pe linia de transmisie a bodhicittei, el este cu bodhisattva. Și Shravaka Bhumi – înseamnă „Nivelurile Ascultătorilor”. Cine sunt „ascultătorii”? „Ascultătorii” sunt cei care practică scopul îngust, Hinayana. Ei practică scopul îngust, dar nu pe linia bodhisattva.
Deci el este un mare Bodhisattva și a scris cartea „Nivelurile ascultătorilor” în care predă practica Hinayana! Și este o capodoperă. Aceasta este baza practicii Hinayna. De exemplu, în ea scrie cum trebuie dezvoltată Renunțarea și ce meditații trebuie făcute.
În seminarul „Pregătire pentru tantra” este prezentată meditația asupra lucrurilor respingatoare – Min Dukpey Gompa care este una dintre meditațiile Hinayana care cultivă Renunțarea.
Cum să asculți Dharma?
În primul rând, când mergem să ascultăm Dharma, este important să înțelegem că aceasta este singura cheie de a ne scoate din samsara. Este singurul medicament care ne scoate din suferință.
Dacă cineva ne-ar da rețeta pentru unicul remediu pentru cancer – „iată formula!” Atunci l-am păstra ca pe un lucru prețios, de mare valoare. Nu l-am pune acolo unde s-ar putea uda, sau să se rupă, sau să se murdărească. Ci l-am păstra cu sfințenie pentru că poate salva atât de mulți oameni.
Așa este și Dharma, cu excepția faptului că ne salvează nu numai de cancer, de sida sau alte boli, dar și de orice suferință.
Deci, atunci când cineva vă oferă Dharma în dar, dacă înțelegeți ce primiți acum, atunci prețuiți asta. Nu veniți să ascultați Dharma și să vă lăsați distrași de gânduri: „Ah! Ce trebuie să fac mâine și pe cine am uitat să sun?”. Dharma este medicamentul suprem.
Pentru ca ascultarea să fie adecvată, aveți nevoie mai întâi de această perspectivă asupra Dharmei. Trebuie să înțelegeți ce primiți aici.
Acesta este un aspect.
Cele trei probleme ale vasului
Și asta ne aduce la învățătura pe care ați auzit-o în cursul 1, și anume cele trei probleme ale vasului.
Care sunt cele trei probleme ale vasului?
Vasul suntem noi. Elevul este vasul. Lama toarnă ceaiul sau apa pură a Dharmei în vas. S-ar putea ca ceaiul să fie excelent, cu miros parfumat, cu un gust minunat și cu proprietăți vindecătoare, dar vasul trebuie să fie adecvat, altfel nu va primi nicio binecuvântare de la acest ceai.
- Prima problemă a vasului – el este inversat sau cu susul în jos
Lama toarnă și toarnă și nu intră nimic, pentru că vasul este cu gura în jos.
Există o poveste despre un maestru Zen:
Se spune că un mare profesor de budism ce preda budismul într-o celebră universitate, își formase o mare apreciere pentru budism. El decide să meargă la un înțelept Zen ca să audă direct de la el și nu doar din cărțile sale academice. El vine la înțelept și îi spune: „Sunt profesor de asta și asta, și predau la universitate, țin conferințe acolo și acolo, și am auzit că ești un mare înțelept Zen și te rog să mă înveți Dharma.”
Japonezii au ceremonii ale ceaiului foarte frumoase. Au căni mici de ceai și ceainice, iar înțeleptul îi spune: „Te rog stai jos”, se înclină în fața lui și începe să-i toarne ceai, iar el toarnă și toarnă și ceașca se umple și el toarnă și toarnă și totul se revarsă, și el toarnă și toarnă. Iar profesorul spune: „Scuze! Dar ceaiul dă pe dinafară” Înțeleptul îi răspunde: „Da, așa este. Și tu ești așa. Du-te golește-te mai întâi și apoi întoarce-te.”
Cu ce seamănă asta? Dacă veniți la o lecție de Dharma și ați auzit deja și pe alți profesori, și v-ați format părerile voastre, aveți deja o concepție asupra lumii, și încercați să comparați și să vedeți cum ați putea potrivi lucrurile la cele pe care le știți, asta înseamnă că – nu auziți ce vi spune. Comparați cu ceea ce știți deja. În acest caz nu puteți asculta. Vasul este cu susul în jos. Nu intră nimic. Sunteți plini.
Este important să veniți la lecție goliți. În Zen se pune mult accent pe acest lucru. Ei o numesc mintea începătorului. Veniți cu mintea de începător. Uitați tot ce știți, cel puțin când sunteți la lecție.
Puteți lua înapoi totul, dar când veniți la lecția de Dharma, goliți-vă. Lăsați Învățătura să vină la voi.
Lui Ken Rinpoche îi plăcea să dea următorul exemplu: „Dharma este ca apa de zăpadă topită care curge din vârfurile munților.” Această apă limpede și pură, poate să curgă doar în oceanul de la poalele muntelui, de aceea dacă vreți să sorbiți din ea, trebuie să fiți ca oceanul de jos. Nu trebuie să fiți un vas cu gura în jos.
Asta înseamnă:
a.Când veniți la curs, lăsați-vă deoparte opiniile și ideile voastre, precum și preferințele și prejudecățile. Toate aceste lucruri, lăsați-le deoparte, altfel nu veți primi Dharma. Veți primi ceea ce credeți că este Dharma și nu ce este cu adevărat Dharma.
b.Al doilea lucru care trebuie lăsat deoparte și care face ca vasul să fie cu susul în jos – sunt preocupările voastre zilnice. Toate gândurile care vă umplu mintea —Oare am încuiat ușa când am plecat de acasă?
Încercăm la început să ne îndreptăm gândurile spre lecție cu ajutorul rugăciunilor, dar nu este suficient. Trebuie să faceți un efort conștient pentru a fi disponibili la lecție. Sfatul este ca înainte de a veni la clasă să vă pregătiți mintea. Stați o clipă și spuneți-vă: „Acum merg la un curs de Dharma. Voi auzi Dharma, care este un medicament sfânt pentru toate bolile mele și ale altora și vreau să fiu un vas adecvat.” În acest fel vă creați intenția de a integra.
- A doua problemă a vasului – este murdar.
Lama toarnă apă pură în vas, dar el nu este curat.
Ce înseamnă vas murdar? Aceasta este motivația elevului. Dacă motivația este impură, atunci oricât de pură ar fi învățătura, elevul va primi ceva impur.
Ce înseamnă motivație impură? De exemplu, cineva caută să-și facă doctoratul din asta? Sau „Predau Dharma ca să îmi pot îmbunătăți metoda de predare ca să am mai mulți elevi”.
Dacă căutăm un beneficiu personal sau reputație, sau beneficiu material, sau beneficiu din ceea ce vor spune despre noi sau ce vor crede despre noi, ce are legătură cu ego-ul – aceasta este o motivație impură.
Motivația de a veni să auzi Dharma ar trebui să fie: „Cum pot scăpa de suferință și cum să-i ajut pe alții să iasă din suferință”
Dacă vin din motivația: „Sufăr. Nu știu cum să opresc suferința. Oamenii pe care îi iubesc suferă, nu știu cum să-i ajut. Vin aici să primesc învățătură despre cum să fac asta” – aceasta este motivație pură. Dacă veniți cu această motivație, Dharma vă va aduce beneficii, vă va aduce și vouă și altora multă binecuvântare.
Deci, este foarte important să vă pregătiți mintea înainte de lecție:
a.Decideți să vă goliți mintea de toate lucrurile care îl umplu în acest moment.
b.Gândiți-vă câteva minute înainte de lecție: „Care este motivația mea? Cu ce vin la lecție? Ce mă mână? De ce am venit aici? Am venit aici pentru a învăța cum să opresc suferința și să-i ajut pe alții”, și în acest fel vă întăriți această motivație.
- A treia problemă a vasului – vasul este crăpat. Are o scurgere.
Lama toarnă, toarnă, toarnă și nu rămâne nimic. Elevul spune: „Da, da, da!” și după o oră nu mai știe ce s-a spus. Este ca și cum am citi ziarul. Ce a fost în ziar azi? Nu ne mai aducem aminte. Luăm alt ziar. Suntem într-o generație degenerată, nu ne amintim.
Venim la un curs de Dharma. Un an mai târziu, profesorul vorbește din nou despre același lucru, și spunem: „Da! Așa este, corect! Ai mai spus asta odată”. Ne-am amintit doar când profesorul ne-a pomenit din nou. Așa suntem. Dar dacă am uitat, asta înseamnă că nu putem folosi informația, pentru că nu ne este disponibilă. Deci nu este suficient numai să auzim, ci trebuie să ne și amintim.
Deci, în meditația de dinainte de lecție, luați decizia:
-Acum voi fi un vas deschis.
-Voi veni cu motivația potrivită
-Îmi voi aminti ce îmi spune.
-Voi asculta cu intenția de a-mi aminti ceea ce mi se spune la lecție, pentru că trebuie să transmit mai departe.
Meditație
Să facem o scurtă meditație asupra acestui lucru.
Așezați-vă în templul liniștit din mintea voastră.
Îndreptați-vă spre acest loc minunat care poate fi sursa întregii fericiri dacă știți să deschideți ușa acolo.
Și încercați să vă simți ca acasă în templul vostru liniștit.
Acum, întoarceți-vă la una dintre lecțiile anterioare pe care le-ați auzit, poate ieri, poate săptămâna trecută, și încercați să vă amintiți cu ce minte v-ați dus la lecție?
Ați fost liberi să ascultați?
Dacă da, minunat. Bucurați-vă de asta și de toate lucrurile bune care au venit ca rezultat.
Dacă nu, atunci de ce nu? Ce v-a deranjat? Care a fost problema?
Vom trece prin cele trei probleme ale vasului și vom verifica care a fost problema pe care ați avut-o.
Dacă vasul a fost invers. Mintea voastră a fost plină de tot felul de lucruri și, prin urmare, nu era liberă să asculte? Poate ați stat acolo și v-ați angajat în comparații sau judecăți sau critici, sau ați fost preocupați de diverse subiecte care nu au legătură cu lecția?
Și dacă așa au stat lucrurile, ce ar fi putut să ajute? Există lucruri pe care le-ați fi putut face sau ați putea face în situații similare în viitor, pentru a depăși acest obstacol în calea ascultării?
Fiți atenți dacă ajungeți la vreo concluzie și luați decizia să vi-o amintiți.
Continuați și verificați care a fost motivația voastră. Cu ce motivație v-ați dus la lecție? A fost vasul curat?
Dacă nu, sau aproape nu – este posibil să fiți avut atât o motivație pură, cât și o altă motivație. Ce trebuie să faceți pentru a curăța vasul? Oare este ceva ce ați putea face înainte de lecția care va urma ca să puteți fi un vas curat?
Ați venit pregătiți să integrați bine Învățătura și să vă amintiți de ea, sau a fost o scurgere? Mai țineți minte Învățătura?
Dacă nu, ce ați putea face ca să aveți o ascultare completă?
Învățătura ar fi avut un alt efect asupra voastră dacă nu ați fi avut aceste probleme? Încercați să vedeți dacă există un nivel mai înalt de ascultare și de a beneficia de Învățătura pe care o primiți.
Încercați să vă imaginați un elev perfect și încercați să vedeți dacă puteți dezvolta un asemenea nivel înalt de ascultare și ce trebuie să faceți pentru a vă crește nivelul de ascultare?
Puteți deschide ochii.
Generarea motivației
Versetul 12:
(12a)
Acest corp de timp liber este mai valoros decât
Perla ce îndeplinește orice dorință;
Și acesta este singurul moment
În care ai găsit o asemenea viață.
(12b)
Atât de greu o găsești și atât de ușor o pierzi,
Ca fulgerul pe cer!
Gândește-te bine la acest lucru
Și înțelege că toate activitățile lumești
Sunt ca pleava purtată de vânt.
Pentru a obține esența acestei vieți,
Trebuie să te străduiești zi și noapte.
Eu, yoghinul, așa am practicat,
Acesta a fost antrenamentul meu.
Tu, căutător de libertate, fă același lucru ca și mine.
În acest verset, maestrul Je Tsongkapa vorbește despre raritatea acestei vieți și despre impermanența ei. Timpul pe care îl avem la dispoziție este foarte scurt și foarte prețios și va trece într-o clipă.
Dacă privim în urmă la viața noastră, putem constata cum anii au fugit. Mai ieri eram copii și iată-ne astăzi maturi. Viața trece într-o clipă și nu știm cât timp ne-a mai rămas. Și el va trece într-o clipă.
Dacă ne-am expus Dharmei, acest medicament suprem pentru toată suferința și dacă este adevărat că trebuie să ajungem la conștientizări profunde înainte de a le putea lua cu noi în viața următoare, iar conștientizările profunde necesită multă muncă, atunci Dharma va trebui să devină centrul vieții noastre. Dacă înțelegeți bine asta, atunci nu există altă opțiune.
Oamenii întreabă: „Voi fi capabil să percep vacuitatea în această viață, sau nu?” Răspunsul este că nu știm, dar cu siguranță nu vom reuși dacă nu încercăm. Trebuie încercat. Ce altceva putem face cu această viață?
Altfel, ne vom reîncarna din nou și din nou. Și asta am făcut-o deja de nenumărate ori fără niciun rezultat.
Pe de altă parte, orice conștientizare spirituală la care am ajuns – vine cu noi. Chiar dacă acum este slabă, plantează sămânța care va deveni mai puternică în viitor.
Nu știm unde vom fi peste o clipă. Nu știm unde vom fi peste an, peste lună, peste o săptămână, la sfârșitul zilei? Și cu toate acestea ne este greu de a da sens în mod conștient vieții. Ne lăsăm purtați de instincte, de dorințe, de pasiuni, de lucrurile samsarice. Dar dacă tot ați venit la un curs de Dharma – v-ați hotărât în sfârșit să vă eliberați timpul, să lăsați deoparte celelalte ocupații – măcar beneficiați din plin de ea, de timpul pe care îl investiți aici.
Prin urmare, este extrem de important să profitați la maximum de timpul prețios pe care îl petreceți acum. Este foarte prețios și va trece la fel cum trec toate celelalte lucruri.
Gândiți-vă o clipă:
–Cum ar fi să trăiți fără teamă?
–Cum ar fi să aveți o minte lipsită de resentimente față de absolut nimeni: nici față de guvern, dușman, vecin, soț, copil, părinte, șef, coleg?
–Cum ar fi să trăiți într-o lume în care să nu-i mai vedeți pe cei dragi îmbătrânind și îmbolnăvindu-se și murind?
–Cum ar fi să trăiți într-o lume în care știți că fiecare lucru pe care-l faceți pe tot parcursul zilei aduce cuiva o binecuvântare. Că fiecare ființă este atinsă de binecuvântarea voastră
Gândiți-vă cum ar fi să puteți aduce binecuvântare tuturor ființelor în fiecare clipă a vieții voastre?
Și acum, din această motivație, curățați-vă vasul ca să puteți ajunge acolo.
Pabongka Rinpoche spune că ulciorul fisurat din care apa se scurge este o problemă foarte dificilă, care este foarte greu de rezolvat. Așa este mintea noastră. Vii la un curs de Dharma și nu-ți mai amintești ce s-a vorbit sau îți amintești puțin.
Un mod bun este să reveniți asupra materiei predate. De aceea am tradus temele, testele, testul final, meditații numai ca voi să repetați materialul. Și dacă predați, trebuie să reveniți asupra materialului.
Este important să vă întâlniți cu colegii și să vorbiți cu ei despre lecție, să dezbateți lecția. „De ce este adevărat ce s-a spus? De ce este așa ? Nu mi se potrivește, nu înțeleg”. Nu există o altă preocupare mai semnificativă pentru timpul vostru. Pentru că nu ne amintim! Repetarea materialului este esențială. La ce bun dacă veniți la toate cursurile și apoi nu vă mai amintiți nimic?
De asemenea, este complet greșit să ne așteptăm ca Lama să repete.
Uneori cursanții spun: „Stai, așteaptă! N-am avut timp să scriu. Oprește-te o clipă! Poți repeta ce ai spus?’”
Adică, îl opresc pe Lama și îi opresc pe toți ceilalți din clasă pentru că n-am avut timp să scriu?
Nu vă așteptați ca Lama să repete. El nu se repetă.
De multe ori, cele mai importante învățături sunt date în afara lecției, printr-o aluzie sau printr-un comportament sau reacție a Lamei față de voi.
De aceea ar trebui să vă amintiți imediat și să-l implementați și să nu credeți că Lama va repeta din nou. Și asta este de neprețuit.
Lama Dvora Hla spune:
„Mi-am pierdut Lama. L-am pierdut pe Ken Rinpoche și multe lucruri pe care am sperat să mi le explice, nu mi le mai poate explica, s-a dus din lumea asta.”
De aceea trebuie să ne dezvoltăm această atitudine față de Dharma că fiecare cuvânt este gravat în stâncă, pentru că s-ar putea
Grup Facebook