ACI 2 – Diamantele Iluminării – Lecția 2b

Cursul 2: Diamantele Iluminării
Primul nivel al perfecțiunii înțelepciunii

(Prajna Paramita)

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael,
traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 2, b

 

Modul în care se refugiază fiecare practicant se potrivește mental cu modul lui de a gândi.

O clasificare suplimentară a practicanților: ascultătorii, cei deveniți de la sine Buddha și Bodhisattva.

În literatura Mahayana există și o altă clasificare a practicanților, în funcție de tendințele pe care le au.

– Cei ce se numesc nyentu, adică „ascultătorii”:

nyentu

– Cei ce se numesc ranggyel sau pratyeka-buddha în sanscrită, ceea ce înseamnă „cei deveniți de la sine Buddha” sau „realizați solitar”:

ranggyel

– Și al treilea tip de practicanți, care sunt de fapt practicanții cu scopul înalt, se mai numesc și jangsem, care înseamnă Bodhisattva:

jangsem

În lecția următoare vom vorbi mai pe larg despre ei.

 

Alte tipuri de refugiu

Mai există încă două tipuri de mers la refugiu. În total sunt cinci. A merge la refugiu, în limba tibetană, se spune Kyamdro.

Refugiul în cauză

gyuy kyamdro

Gyu   = cauză.
Gyuy = a cauzei.

Gyuy kyamdro = a te refugia în cauză.

Deci, ce înseamnă „a te refugia în cauză”?

De exemplu, ne uităm la Buddha și spunem: „Iată o ființă iluminată, care a realizat toate virtuțile sublime”. Deci, luăm o virtute a lui Buddha – compasiunea lui infinită – și spunem: „Mă refugiez în asta, pentru că Buddha are compasiune infinită și mă poate ajuta. Dacă și eu îmi voi dezvolta compasiunea nesfârșită, atunci voi putea ajuta”. Acest lucru se numește refugiul în cauză. Adică: „Acum am nevoie de ajutor, am nevoie de protecție, mă voi refugia în ceea ce mă va proteja. Dacă îmi voi dezvolta înțelepciunea, ea mă va proteja. Dacă îmi voi dezvolta compasiunea, ea mă va proteja”.

Dar pentru că nu le-am realizat încă, avem nevoie de ajutorul altora pentru a ne ajuta să le dezvoltăm. Așadar, ne refugiem în cele Trei Diamante: Buddha, Dharma și Sangha, care ne vor ajuta să ne dezvoltăm aceste lucruri.

În loc de „cauză”, putem spune că ne refugiem într-o calitate pe care o altă persoană a realizat-o sau ne refugiem într-o altă persoană care are cele Trei Diamante deja stabilite în minte. Cu alte cuvinte, căutăm aceste calități în exteriorul nostru. Înțelegem că suntem la necaz și căutăm pe cineva care să ne ajute. Asta înseamnă că ne refugiem în calități care sunt în afara noastră.

Putem întâlni, de exemplu, un Arya și să ne spunem: „Oh, uite, el este deja Arya, și-a rezolvat toate problemele și acum mă poate ajuta”.

Refugiul în Arya este un refugiu minunat, pentru că el, cu adevărat, ne poate ajuta. Refugiul în cele Trei Diamante – spre deosebire de orice lucru lumesc, care este nesigur și nesemnificativ – este cu adevărat refugiu, și el este mental.

Refugiul în rezultat

Drebuy kyamdro

Drebuy kyamdro = refugiul în rezultat.

Dacă mergem acum să practicăm, ca rezultat vom fi un Buddha. Dacă practicăm și facem întreaga cale, vom ajunge la iluminarea deplină. Nu există altă opțiune. De ce? – Pentru că totul este gol și karma funcționează. Dacă sunt plantate toate semințele potrivite, copacul va trebui să răsară. Rezultatul va trebui să vină, mai devreme sau mai târziu.

Deci, acest Buddha care vom fi în viitor are atotcunoașterea. Pentru el, trecutul, prezentul și viitorul sunt simultane. Totul este aici, acest Buddha este deja aici, este Buddha care vom fi în viitor. Cu toți percepem timpul liniar: „Acum nu sunt încă Buddha, dar voi fi în viitor, sau acum nu sunt încă pur, dar mai târziu voi fi mai pur”.

Acest Buddha se află deja aici. Pentru el, eu nu sunt în trecut, ci în prezentul lui. Mă refugiez în Buddha care mă va ajuta mereu. Mă iubește mai mult decât se iubește pe el însuși pentru că înțelege ce este el însuși. Buddha este deja aici. Și în el mă refugiez. Acest fapt se numește a te refugia în rezultat. Mă refugiez în Buddha care voi fi în viitor. Este cel mai înalt și mai frumos mod de a ne refugia.

De ce? Pentru că:

• • • Mă refugiez într-o divinitate iluminată, care cuprinde în ea cele Trei Diamante. Buddha are toate conștientizările dharmice necesare, nu îi lipsește niciuna. Și, înainte de a deveni Buddha, a fost Arya. Acest Buddha viitor, care voi fi, este deja aici și cuprinde toate cele trei diamante.
    • Pe lângă asta, Buddha este foarte apropiat de mine, am relații intime cu el. Buddha este foarte interesat de bunăstarea mea. El este îndrăgostit de mine și eu de el. Sunt strâns legat karmic de el.

El este perfect și e deja aici. Prin urmare, a te refugia în rezultat înseamnă a te refugia într-un obiect care cuprinde toate cele trei diamante.

Refugiul în Lama

Care este problema? Problema este că toate acestea sunt, momentan, doar o idee. Încă nu sunt în contact cu Buddha, nu-l cunosc. Nu trăiesc așa, nu gândesc așa.

Refugiul în rezultat este extrem de puternic. Dar, deocamdată, este doar o idee abstractă și nu ne considerăm iluminați. De fapt, vedem că avem defecte, nu-i așa?

Dar, să nu uităm că avem tendința de a proiecta.

Lama Dvora Hla povestește: „Cândva am predat la Technion, la Facultatea de Matematică. Pe atunci am avut un coleg de catedră care era și vecinul meu. Eram buni prieteni. Într-o noapte am visat că sunt în casa lui și văd pe perete un covor. Și acel covor a fost cel mai frumos lucru pe care l-am văzut vreodată. Era absolut perfect în ceea ce privește culorile și țesătura lui. Nu am știut că îmi plac atât de mult covoarele.

Pe scurt, când m-am trezit din vis, imaginea covorului era încă foarte vie în mintea mea, și mi-am zis: „Cine a creat covorul pe peretele profesorului?”. Nu-mi amintesc să fi văzut cu adevărat la el în casă vreun covor. Dar în vis i-am atârnat pe perete cel mai frumos covor.

Atunci:

A. Mi-am dat seama că eu am făcut covorul, pentru că în vis putem face totul, nu-i așa? Și covorul, și profesorul, totul.

B. Și ce este mai interesant este faptul că am ales să atârn covorul pe peretele lui și nu pe al meu.

Asta facem tot timpul, proiectăm lucruri. Ne spunem: „Sunt încă impur, dar Lama este perfect. Lama este înțelept, plin de virtuți și compasiune”.

Cel mai bun mod de a ne refugia este în Lama. Pentru că, pe de o parte, cuprinde toate cele trei diamante, iar pe de alta, el este proiecția mea, la fel ca și  covorul pe care l-am atârnat în casa colegului meu.

Întrebare: Asta nu înseamnă refugiul în cauză? Răspuns: Când ne refugiem în Lama, înțelegând că el este proiecția mea, atunci este pe undeva la mijloc. Pentru că atunci ne dăm seama că acest Lama pe care l-am creat este complet gol de orice natură. Și dacă el este frumos, înseamnă că eu sunt frumos. Dacă Lama este înțelept, asta este pentru că eu sunt înțelept. Încă nu le-am realizat în mine, doar le proiectez pe altcineva.

Desigur, că în măsura în care îl văd că este impur, aceasta este impuritatea mea. Nu există o altă lume decât cea pe care o proiectez. Nu există nimic altceva care să fie în afara proiecțiilor mele. Există numai ceea ce eu proiectez. Iar dacă proiectez un Lama care înțelege și mă învață vacuitatea, mă învață înțelepciunea, este înțelepciunea pe care deja o am, dar o proiectez asupra altuia. Și așa funcționează mintea noastră.

În cazul în care nu proiectăm un Lama, înseamnă că nu am acumulat suficiente binefaceri pentru a-l întâlni. Asta nu înseamnă că nu avem un Lama, ci încă nu-l identificăm, nu l-am întâlnit încă. Dar, va veni ziua în care îl vom recunoaște: „Wow, el este persoana care mă va promova spiritual”.

Când ne dăm seama că Lama este proiecția noastră, este ceva între cauză și rezultat.

Lama este singurul obiect care reunește cele trei diamante.

 

Practica pe toată viața

Cu toate că prezentăm liste și caracteristici – să nu credeți că am epuizat subiectul în vreun fel. Dacă a lua jurămintele de refugiu este nivelul elementar, de început, al jurămintelor în budism, atunci când ne dăm seama în ce necazuri ne aflăm, vom căuta să ne refugiem mai adânc.

Așa cum Chiwa mi takpa – meditația asupra morții și a impermanenței, deși este destul de timpurie în practică, ea este tot timpul practicată, la fel este și tema refugiului.

Pe măsură ce progresăm în conștientizările noastre, a înțelegerii Dharmei – Sutra sau Tantra, subiectul refugiului se va adânci. Vom continua să ne refugiem tot timpul. Cu timpul sensul refugiului se va adânci în funcție de gradul de înțelepciune pe care îl dobândim, în funcție de cât de mult înțelegem Vacuitatea, de Bodhicitta pe care o avem. Refugiul unui Bodhisattva de nivel unu nu este la fel cu refugiul unui Bodhisattva la nivelul opt.

Cu toate că ei se pot ruga folosind aceleași cuvinte, mințile lor sunt complet diferite. Puterea refugiului lor este diferită. Și acest lucru este valabil pentru toată practica.

 

Meditația – tipurile diferite de refugiu

Așezați-vă comod și închideți ochii.

Fiți atenți ca spatele să fie drept, umerii echilibrați, gura ușor închisă, dar relaxată. Ochii să fie închiși ușor. Relaxați-vă fața. Capul să nu fie nici prea coborât, nici prea ridicat. Așezați-vă mâinile în poală, mâna dreaptă peste cea stângă.

Și acum concentrați-vă pe respirație. Observați trecerea aerului prin nări. Imaginați-vă că stați ca un străjer de pază la intrarea în nări și observați senzațiile pe care le aveți acolo.

În ochii minții voastre, creați-vă acum un loc de refugiu, un loc de refugiu fizic. Un loc frumos, în care ați vrea să fiți, în care vă place să stați. El poate fi pe malul mării, sau o zonă de munte, sau în interiorul unei case splendide. Un loc în care vă simțiți în siguranță, vă este bine în el.

Faceți ca locul de refugiu să fie cât se poate de frumos. Și cu cât va fi mai real și cu mai multe detalii, cu atât va fi mai bine. Ce culoare are nisipul, ce culoare are cerul, ce culoare are apa mării?  Încercați să vedeți cât mai multe detalii.

Și dacă nu puteți vedea locul în amănunt, dar știți că sunteți acolo, conectați-vă la sentimentul pe care îl aveți.

Pentru mintea voastră nu există limite. Refugiul poate fi oriunde și poate arăta cum vreți voi.

În stânga voastră, vedeți-o pe mama voastră pe care o țineți de mână. Ea este cea care v-a dat viață, această viață rară și prețioasă, și ea are nevoie de voi, pentru că este în Samsara și are nevoie de voi să o ajutați.

În dreapta voastră se află tatăl vostru pe care îl țineți de mână. Înțelegeți că și el are nevoie de voi, are încredere în voi, depinde de voi, de realizările voastre spirituale pentru a-l ajuta.

În continuare, imaginați-vă că toți oamenii pe care i-ați întâlnit vreodată, chiar și cei pe care nu i-ați întâlnit, se află în spatele vostru. O mulțime de ființe și viețuitoare se află toate în spatele vostru.

Cu toții apar sub formă de ființe umane. Și ei, de asemenea, au nevoie de voi, depind de voi, depind de practica voastră care să-i salveze de la suferință.

Și acum imaginați-vă că puteți vorbi direct conștiinței lor. Și îi învățați ce înseamnă să se refugieze spiritual.

Îi învățați ce este Vacuitatea, ceea ce înțelegeți voi că ar fi Vacuitatea. Despre faptul că lucrurile nu au nicio natură proprie de sine, că lucrurile care apar în fața lor este în funcție de karma pe care o au, de cât de buni au fost cu ceilalți.

Vedeți-vă cum le explicați Vacuitatea și Karma, până când ei înțeleg. Acest lucru, desigur, include înțelegerea voastră despre propria voastră vacuitate cât și a vacuității lor. Atât voi, cât și ei, nu aveți nicio natură proprie de sine. Atât voi, cât și ei sunteți rezultatul karmei, karma pe care voi înșivă ați plantat-o. Și asta înseamnă că-i învățați Diamantul Dharma.

Arătați-le un om care a perceput direct Vacuitatea. Imaginați-vă că reușiți să-i convingeți să se străduiască să ajungă la acest statut. Că aspiră cu toții să înțeleagă Vacuitatea. Asta înseamnă că-i învățați Diamantul Sangha.

Imaginați-vă acum că v-ați atins deja scopul ultim. Că sunteți iluminați. Că sunteți un înger de o frumusețe uluitoare. Un înger de sex masculin sau feminin, nu contează. Nu contează sexul pe care îl aveți acum – nu este musai să se potrivească cu cel al îngerului. Aveți un corp pur de lumină, iar conștiința voastră este plină de iubire, compasiune și omnisciență.

Acum, învățați-i pe ceilalți, cât puteți voi mai bine, ce înseamnă atingerea scopului suprem. Și promiteți-le că veți face tot ce puteți pentru a-i aduce acolo.

Puteți deschide ochii.

Acesta este un exemplu de meditație care cuprinde aproape tot ce am spus despre refugiu. Este inclus și scopul înalt, pentru că îi aduceți pe toți cu voi. În meditație este inclus atât refugiul în cauză, cât și în rezultat. Chiar și voi ca fiind iluminați, și ceilalți ca fiind iluminați. Cuprinde Bodhicitta. Este cel mai frumos mod de a ne refugia. Și desigur, cu cât înțelegem Vacuitatea mai bine, cu atât refugiul va fi mai puternic.

 

Legătura dintre mersul la Refugiu și principiile Karmei

Vă reamintesc din nou, refugiul în cauză înseamnă că eu, de exemplu, mă uit la Buddha, la ceea ce am auzit și mi s-a spus despre el. Și îmi spun, de exemplu: Buddha este omniscient, Arya a perceput direct Vacuitatea. Mă refugiez în calitățile pe care le au aceste ființe, pentru că dacă le-aș avea și eu, acestea sunt cele care mă vor ajuta”.

Ce face ca refugiul să devină refugiul în cauză?

a. Atunci când ne refugiem în cele Trei Diamante – în credința că ne pot ajuta – vom începe să acționăm conform îndrumărilor și învățăturilor lor. Acest lucru ne va proteja, mai ales de răul pe care ni-l facem atunci când acționăm din ignoranță. Deci, un aspect al refugiului în cauză este îndrumarea și studiul celor trei diamante.

b. Al doilea aspect – atunci când acționăm în conformitate cu îndrumările și învățăturile pe care le primim – vom începe treptat să eliminăm răul din noi și să cultivăm binele. Treptat se va dezvolta în noi compasiunea și concepția corectă – și acestea vor începe să ne protejeze, din interior. Vom înceta faptele care ne mențin în suferință și vom mări numărul de fapte care ne aduc fericirea. De aceea, refugiul în cele Trei Diamante este începutul unui lanț care începe din afară, iar când învățăturile și îndrumările sunt interiorizate – va fi cauza profundă care ne va proteja.

c. Al treilea aspect important al refugiului în cauză este fermitatea cu care prețuim virtuțile și valorile lor Ele sunt în Buddha, în Arya. Încă nu ni le atribuim. Când ne uităm la compasiunea lui Buddha, de exemplu, ne spunem: „Aceasta este calitatea pe care și eu vreau să mi-o dezvolt. Pentru că ea mă va proteja”. Între timp, numai Buddha o are. De aceea ne refugiem în această calitate așa cum apare la Buddha, adică în exteriorul nostru, pentru a o dezvolta în noi.

Când spunem „să o dezvolt în mine”, de fapt merg la rezultat. Cum ajung la acest rezultat? Cu cât mă voi concentra mai mult pe această calitate pe care o are altcineva, cu atât întăresc mai mult această amprentă în minte. Și acesta este un principiu important în Karma:

Când prețuiesc o anume calitate a lui Buddha, de fiecare dată când îmi îndrept gândul spre ea, întăresc această amprentă în mine.

Dacă văd în Buddha o trăsătură minunată, sau în învățătorul meu, și o admir în inima mea

– cu cât fac asta mai mult, cu atât plantez mai mult semințele pentru ca ea să devină o realitate pentru mine. Așa ne folosim de cele trei diamante, așa ne folosim de Lama.

Avem tendința de a proiecta asupra lor calitățile nobile și sublime. Cu cât îi vom servi mai mult, îi vom admira și respecta mai mult, vom avea mai multă încredere în ei, cu atât vom interioriza mai mult aceste calități în noi. Acesta este principiul karmic. Așa funcționează karma. Aceste gânduri devin cauzele care vor produce acest rezultat pentru mine.

– Și mai puternic, este refugiul în rezultat. Dar nu toată lumea o poate face, nu este ușor. Și refugiul în cauză funcționează, doar puțin mai lent.

– Și tot în acest fel funcționează și rugăciunile.

Cum funcționează rugăciunile? – Dacă totul este proiecția mea și nu vine de la sine, atunci pentru ce mă rog? Mă rog să vină Lama. Dar el, în sine, nu mă poate salva. Nu are o astfel de putere. Buddha nu este atotputernic, pentru că, dacă ar fi fost așa, de mult m-ar fi ajutat.

Dar, de fiecare dată când ne rugăm unei divinități pe care o venerăm, o respectăm, întărim această amprentă și apoi ea va funcționa. Rugăciunea plantează semințe, iar când ele vor germina, vom avea în realitate binecuvântarea. Cu adevărat vom primi binecuvântarea Lamei, pentru că toți Lama își binecuvântează discipolii.

Dar puterea acestei binecuvântări vine de la discipol și nu de la Lama. Lama, la rândul lui, nu are putere. Lama nu este sfânt în sine și nu există nimeni care să nu fie pur în sine. Cu toții sunt lipsiți de orice natură și sunt proiecția noastră.

Atunci când începem să ne purtăm față de învățătorii noștri cu respect, cu încredere, cu sfințenie, încet, încet ei vor deveni exact așa cum ne purtăm, pentru că sunt în totalitate creația noastră. Și în acest fel ei ne binecuvântează.

Așa funcționează lumea. Totul funcționează conform legii Karmei și a Vacuității. Nu există nimic care să nu fie proiecția noastră. Nu există ceva care să vină din afară. Și nu putem face nimic în acest moment decât să plantăm semințele care vor rodi în viitor.

Asta este tot ceea ce putem face.

Prezentul este copacul care deja a răsărit, el este rezultat al Karmei din trecut.

Dacă există violență în lumea mea acum, asta înseamnă că am fost violent în trecut. Nu există altă cale de a proiecta așa ceva. Asta înseamnă că am purtat cândva război împotriva altora? Nu. Dar una din legile Karmei spune – Karma se amplifică. Este de ajuns să fi avut zece secunde gânduri de agresivitate față de cineva. Și, dacă continuăm să avem un astfel de comportament, vom întări semințele plantate, iar când ele vor rodi, va fi sub forma unei lumi agresive și violente.

Care este singurul lucru pe care îl pot face pentru a preveni războiul? Este de a elimina agresivitatea din inima mea.

Pentru a ne putea să urmări comportamentul, este bine să folosim carnețelul. La fiecare două ore ne uităm la felul în care vorbim cu ceilalți, cum ne gândim la alții. Ce facem în ceea ce privește agresivitatea noastră. Dacă facem acest lucru în mod constant, Karma noastră va începe, treptat, să se schimbe. Și, în cele din urmă, lumea noastră se va schimba într-o lume în care domină pacea.

În Yoga Sutra, în al treilea capitol, este descris modul în care cineva, prin meditație, pe măsură ce progresează, poate obține control real asupra semințelor karmice. Maestrul Patanjali spune: „Orice conflict se liniștește – în prezența celui care și-a eliminat din inima lui orice agresivitate”.

O astfel de persoană – oriunde s-ar afla – acolo nu va mai exista nici un conflict. Când cineva și-a eliminat toate semințele de violență și agresiune din inima sa, orice conflict în viața sa a încetat. Așa funcționează Karma. Proiectăm lumea din semințele noastre karmice. Ele stau în chakra inimii, nu în inima fizică, și de aici ne proiectăm lumea.