Cursul 5
Cum funcţionează karma
Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli
Lecția 7, a doua parte
Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții.
În această lecție ne întoarcem din nou la Abhidharmakosha, și vom vorbi despre ce înseamnă karma albă si neagră.
1. Karma neagră
În limba tibetană karma neagră se traduce:
Nakpoy le
Nak înseamnă negru
Le ̶ karma
Nakpoy le înseamnă karma neagră.
Ce înseamnă karmă neagră?
Cu toții ne aflăm în lumea dorințelor, lume care face parte din samsara.
Samsara este lumea dorințelor? Nu, pentru că samsara este împărțită în:
– lumea dorințelor
– lumea formelor
– lumea fără formă.
Lumea dorințelor este tărâmul inferior al samsarei și este lumea cea mai suferindă.
De ce se numește lumea noastră, lumea dorințelor? Pentru că ceea ce o caracterizează este pasiunea, mai ales pentru mâncare și sex.
Există și alte forme de existență care aparțin de samsara, cum ar fi lumea zeilor, care la rândul ei este împărțită între lumea dorințelor și încă alte două lumi. Deoarece nu acesta este subiectul nostru de astăzi, nu vom intra acum în el.
Ființele din lumea formelor și cele din lumea fără formă se află în meditație foarte profundă, dar nu au perceput vacuitatea.
Acestea nu acumulează karmă negativă, dar pentru că încă nu şi-au eliminat karmele negative din viețile trecute, ele trăiesc în continuare în samsara.
Ca rezultat al acestui fapt, atunci când li se va termina karma de a mai trăi în aceste lumi, ele vor cădea direct în infern, deoarece forțele karmelor negative se intensifică.
Pentru a avea suficientă putere de a depăși forța de gravitație a karmelor negative va trebui să percepem vacuitatea în direct. Mintea noastră va trebui să fie amestecată cu înțelepciunea, [și] nu să rămână dominată de ignoranță.
Dar când vom ajunge în această situație, toate karmele bune pe care le vom acumula nu vor fi suficient de puternice.
Deci, în aceste lumi ființele nu acumulează karma negativă, ci karma pozitivă. Pe de altă parte atunci când noi facem o faptă negativă, o faptă rea, karma pe care o strângem este neagră.
De ce i se spune neagră? Deoarece esența ei este neagră, în sensul că fapta rea ne va aduce în viitor suferință. Karma neagră este karma care se acumulează numai în lumea dorințelor.
2. Karma albă
Karma albă în limba tibetană este:
Karpoy le
Karpoy ̶ alb
Le ̶ karma
Bineînțeles că o faptă bună ar trebui să fie o faptă albă. Dar nu este așa. Binefacerile pe care le facem nu sunt karma albă.
Ca sa fie karma albă, ființa care o colectează trebuie să fie în afara lumii dorințelor. Numai ființele din lumea formelor și din lumea fără formă pot să acumuleze karma albă, faptele lor sunt albe.
Rezultatul karmei albe este plăcerea. Esența karmei albe este albă deoarece cel care o strânge, nu suferă în momentul când face fapta. Și cu toate astea într-un târziu aceste ființe vor trebui să moară.
Atunci când noi facem un act bun suferim pentru că însăși existența noastră este suferință. Cu fiecare clipă corpul nostru îmbătrânește, se slăbește, suntem mai puțini sănătoși. Energiile care ne-au adus în această lume sunt în continuă degradare. Chiar și atunci când înfăptuim ceva bun, suferim.
3. Karma mixtă
Al treilea tip de karma este karma mixtă:
Karnak drepa
Kar înseamnă alb
Nak înseamnă negru
Drepa ̶ mixt/amestecată
Ce înseamnă karma mixtă? Karma mixtă este karma acumulată atunci când facem o faptă bună.
– latura albă a karmei provine din faptul că actul bun a fost făcut cu motivație pură. Motivația de a ajuta pe celălalt, de exemplu.
– latura neagră a karmei provine din faptul că mintea noastră este plină de ignoranță, datorită faptului că trăim în lumea suferinței.
Rezultatul acestei karme este alb, adică plăcerea. Esența ei este neagră datorită faptului că mintea și corpul suferă în timpul efectuării faptei.
În lumea dorințelor, karma acumulată este ori mixtă ori neagră.
Karma pură
Mai există o noțiune, și anume:
Sak me kyi le
ceea ce înseamnă karma pură.
Ea este diferită de tipurile de karma despre care am vorbit pentru că ea are rolul de a curăța karmele negre şi albe.
Dacă vă mai aduceți aminte de nammin, ceea ce înseamnă rodirea, acest tip de karma nu are acest aspect de nammin, de rodire.
În textul lecturii cursului 5 scrie: karma pură înlătură karma neagră și karma albă. Iar aici se ridică întrebarea: de ce vrem să înlăturăm karma albă? După cum știm, karma albă ne aduce numai rezultate bune. Care este problema karmelor albe? Răspunsurile la aceste întrebări vor fi date în următoarele lecții.
Calea karmică
Vom vorbi în continuare despre calea karmică sau calea de acțiune.
Calea karmică în limba tibetană este:
Le kyi lam
Pentru că o cale karmică să fie completă ea va trebui să aibă patru componente. Toate aceste detalii vin de la Maytreia prin maestrul Asanga.
Cele patru componente care fac karma să fie completă:
1. Prima componentă este obiectul implicat, el se numește bază:
Shi
Shi înseamnă bază.
Ce înseamnă baza unei acțiuni karmice? De exemplu, în cazul unui act de crimă, obiectul este persoana ucisă. Orice acțiune are un obiect.
Într-o lecție trecută am vorbit de importanța obiectului.
– părinții sunt obiecte karmice foarte importante,
– Lama, învățătorii, sunt obiecte karmice foarte importante. Orice profesor spiritual este foarte important.
Motivul pentru care se pune atât de mult accent pe obiect, se datorează karmei care este extrem de puternică atunci când acțiunea este față de un obiect important.
Când am vorbit despre generozitate, am spus că generozitatea față de un Lama nu este aceeași cu generozitatea față de cineva care nu este Lama.
A da cuiva care suferă, este cu mult mai intens din punct de vedere karmic decât a da cuiva care nu suferă. A fi darnic față de o ființă umană este mai puternic decât a da unui animal.
2. A doua componentă a căii karmice sau a acțiunii karmice este:
Sampa
ceea ce înseamnă gând, adică gândul implicat într-o acțiune. Această noțiune include și alte elemente cum ar fi intenția sau motivația.
3. A treia componentă este:
Jorwa
ceea ce înseamnă a săvârși fapta.
De exemplu, intenționez să omor pe cineva, voi lua cuțitul și merg să-l omor. Aceasta înseamnă a executa. Și asta și la bine și la rău. În ebraică se spune: „Calea spre infern este pavată cu intenții bune”, adică chiar dacă avem intenții bune nu este același lucru cu a face cu adevărat fapta, nu este aceeași karmă. A gândi de a omorî pe cineva este mai puțin grav decât acțiunea de a merge și de a-l răni.
4. A patra componentă a căii karmice este:
Tartuk
ceea ce înseamnă finalizarea faptei.
Dacă am mers să omor pe cineva… să presupunem că l-am înjunghiat cu cuțitul, dar nu am reușit să-l omor, asta înseamnă că nu mi-am finalizat fapta, acțiunea. Aceasta este o karmă un pic mai puțin severă decât karma când l-am omorât cu adevărat. Se spune că acțiunea este finalizată atunci când omul este mort.
Gândurile din spatele acțiunii
În continuare vom vorbi mai pe larg despre sempa, adică despre gând.
sempa
Sempa are trei elemente:
a. identificarea corectă a obiectului.
Ma trul ma
Exemplul pe care îl voi da apare în lectura cursului 5. Dacă am intenționat să-l omor pe Ion şi l-am omorât pe Costel, asta înseamnă că am greșit în identificarea persoanei.
Karma acestei fapte este mai puțin gravă decât karma în care am intenționat să omor și am dus fapta până la capăt.
Și invers, dacă am făcut cuiva un serviciu dar nu am știut că el este un mare Bodhisattva sau un mare Lama, deci nu l-am identificat corect, karma pe care o acumulam este pozitivă dar nu la fel de puternică ca şi karma acumulată față de un obiect identificat corect.
b. gânduri rele/ afecțiuni mentale.
Nyun mong
înseamnă afecțiune mentală sau gând dăunător, gând rău. Cu alte cuvine ce se petrece în mintea noastră în timp ce acționăm. În limba sanscrită se spune klesha.
Când merg și ucid pe cineva din ură sau furie, karma pe care o acumulez este cu mult mai puternică decât cea pe care a acumulat-o când am omorât de dragul sportului.
Cu cât vom fi mai intens implicați emoțional într-o acțiune, cu atât afectează mai mult karma.
La fel se petrece și atunci când este vorba de fapte pozitive. De exemplu, serviciul pe care îl fac unui Lama, cu mult devotament şi iubire, karma faptei este foarte puternică.
c. Motivaţia
Al treilea element foarte important este:
Kun long
ceea ce înseamnă motivație.
Cele trei otrăvuri
Ce ne motivează sau ce ne determină să facem ceva negativ?
Dacă vă aduceți aminte, am vorbit într-o lecție trecută despre cele trei otrăvuri, care sunt:
1. Dorința, pofta, pasiunea, ce provin din ignoranță.
2. Aversiunea.
3. Ignoranța, din care provin primele două.
În lectura cursului 5 se discută pe tema celor zece precepte și care este otrava care se activează în momentul când sunt încălcate.
De exemplu, în cazul furtului, otrava care se activează este dorința ignorantă. Atunci când doresc un lucru care aparține altcuiva, lipsa neînțelegerii de ce acela are un lucru bun și eu nu am mă va determina să fur.
Sunt fapte care sunt motivate de dorință, sunt fapte motivate de aversiune, ignoranța participând în toate. Sunt, de asemenea fapte motivate de toate cele trei otrăvuri.
Karma cetățeanului care sprijină o acțiune militară
În Abhidharmakosha sunt prezentate câteodată discuții legate de situații etice, cum ar fi: dacă vreau să elimin pe cineva și știu că este ceva rău să omori, voi plăti pe cineva care să-l omoare în locul meu. Am finalizat calea karmică făcând acest lucru?
Abhidharmakosha se referă la acest punct în contextul unei acțiuni militare.
Se întreabă așa: Ce se întâmplă dacă eu trăiesc într-un stat care deține armată, iar aceasta acționează violent împotriva altei populații sau se luptă cu altă armată?
Eu nu fac parte din cadrul militar dar sunt de acord ca armata să meargă “să facă ordine”. Și în consecință, ea merge și face ordine, dar și ucide oameni. Am acumulat karma negativă?
Abhidharmakosha răspunde că da. Și mai mult, spune următoarele:
Mak lasokpar dun chik chir
tamche jepapo shin den
Mak înseamnă război,
La sok par ̶ şi aşa mai departe,
Dun chik ̶ lege
Chir ̶ deoarece
Tamche ̶ toţi
Je pa po ̶ execută
Shin den ̶ ei sunt că
În caz de război sau orice altă activitate,
legea este aceeași și pentru cei ce sprijină
cât și pentru cel ce execută.
Dacă sprijin o acțiune, am acumulat exact aceeași karma negativă pe care o acumulează cel care apasă pe trăgaci.
A te opune dar fără violență
Se ridică întrebarea dacă este bine să ne împotrivim acțiunilor violente. Răspunsul este da, este de datoria noastră să ne opunem unor acțiuni violente.
Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne răzvrătim sau să nu mai plătim taxe statului – va trebui să facem tot ce putem pentru a ne asigura că intenția noastră este clară, numai prin mijloace pașnice se poate evita războiul.
Revoltele sau acțiunile agresive nu sunt bune. În măsura posibilităților noaste, ne vom folosi de mijloace pașnice pentru a preveni actele de violență.
Bineînțeles că vom reuși sau nu, acest lucru depinzând de karma pe care o avem, dar asta nu înseamnă că trebuie să stăm și să nu facem nimic. Ceea ce trebuie făcut este să ne exprimăm intenția și opinia în mod direct și explicit.
Prețul karmic al mâncărurilor gurmét
Există restaurante în care se servesc homari sau raci, și pentru ca să fie proaspeți îi păstrează vii în acvarii. Când sunt comandați homari de către clienți, încă de vii, ei sunt puși pe gheață, și apoi aruncați în apă clocotită, pentru a-și păstra gustul bun.
Khen Rinpoche s-a referit la gravitatea acestor situații, spunând că oamenii condamnă acele creaturi la infernul rece sau cald încă de vii.
Cei răspunzători de aceste masacre, vor suferi enorm după moartea lor. Ei vor coborî direct în infernul rece sau cald. De ce este relevantă această situație?
Pentru că se pune întrebarea: Ce se întâmplă dacă eu voi merge la un asemenea restaurant și voi comanda să mi se aducă o porție de raci? Răspunsul este exact la fel ca și în fraza pe care am v-am dat-o. Dacă voi comanda mâncare într-un astfel de restaurant, voi fi părtașă la aceste fapte, de aceea voi acumula exact aceeași karmă grea pe care o acumulează și bucătarul.
De ce karma celui care ucide din furie, este mai grea decât a celui care ucide cu sânge rece?
Răspunsul este următorul: cu toate că cel care ucide cu sânge rece nu are emoții puternice, fapta lui denotă ignoranță crasă și nerespectarea legilor karmice. Nerespectarea legilor karmice lasă amprente extrem de puternice în conștiință. În ambele cazuri se acumulează karma negativă puternică.
Revenind la emoția care însoțește fapta, amprenta pe care o lasă pe banda de imprimare karmică, este cu mult mai adâncă; energia ei fiind cu mult mai intensă. De aceea, se spune despre karma care se acumulează în urma unui act care este însoțit de sentimente puternice că este foarte intensă.
Psihologii, cei care fac reclame, cunosc acest lucru. Cel care vrea ca reclama lui să aibă succes, va încerca să afecteze nivelul emoțional al clientului, să-i stârnească cât mai multe emoții intense. Cu cât sentimentul este mai intens cu atât amprenta va fi mai adâncă.
Deosebirea dintre karmă și calea karmică
Să vedem acum care este deosebirea dintre karma şi acțiunea karmică. Există trei situații:
1. Lucruri care sunt karmă și nu sunt cale karmică,
2. Lucruri care sunt cale karmică dar nu karmă,
3. Lucruri care sunt și karmă și cale karmică.
1. Ce poate fi acel lucru care este karma dar nu și cale karmică?
Un exemplu este gândul, un simplu gând care poate fi unul și neutru. Gândul în sensul că decid să fac ceva. Acesta este karma și nu cale karmică pentru că nu are cele patru componente pe care le-am denumit, ale căii karmice.
Pot aici să apară mici confuzii, adică să se creadă că dacă nu am trecut prin toate etapele unei acțiuni karmice, adică identificarea corectă a obiectului, motivația, executarea și finalizarea ei, aceasta nu este karma. Da, gândul este karma care se înregistrează pe banda karmică, dar nu și cale karmică.
Ca și radiațiile de mică intensitate care acumulează dezastre
Cu toate că nu facem fapte grave, [nu] ucidem sau furăm, tragedia este că mintea noastră este plină de gânduri necurate. Și chiar dacă nu facem ceva concret, aceste gânduri sunt ca radiația radioactivă de mică intensitate care se acumulează în timp.
Dacă avem, de exemplu, gânduri de gelozie, chiar dacă nu am făcut sau spus ceva în această direcție, orice astfel de gând este karma care se adună. Dacă avem în mod frecvent gânduri de gelozie, ele vor intra în obișnuința noastră, fapt care va crea o amprentă foarte puternică.
Dacă această amprentă va ajunge să fie dominantă în mintea noastră, ne poate determina să ne naștem în viața următoare în lumea spiritelor. Deci chiar dacă nu am finalizat calea karmică, aceste lucruri acumulează karma.
2. Ce poate fi acel lucru care este karma și calea karmică?
Karma care este și cale karmică sunt considerate a fi încălcările primelor șapte precepte.
Lu – ngak dun
Lu înseamnă corp
Ngak ̶ vorbire
Dun ̶ şapte
Adică cele șapte legate de corp și de vorbire: crima, furtul, comportamentul sexual neadecvat, minciuna, vorbirea dezbinătoare, vorbirea dură, vorbirea inutilă.
La aceste fapte participă gândul (o mișcare a minții, adică karma), care mă motivează să fac lucruri, pe care, într-adevăr le fac fie prin vorbă sau faptă (deci acțiune karmică).
3. Ce poate fi acel lucru care este cale karmică dar nu este karma?
Acest punct este puțin mai dificil. Încălcările ultimelor trei precepte intră în această categorie.
Yi kyi sum
Yi ̶ minte
Kyi ̶ al
Sum ̶ trei
adică cele trei încălcări ale minții.
Al zecelea precept este ignoranța. Ignoranța se află în mintea noastră în permanență, fie că există o mișcare a minții fie că nu.
Este mediul în care se găsește tot ceea ce fac și spun. Este ca și oceanul în care înoată peștii. Toate cele patru etape ale căii karmice sunt incluse în el. Deci ignoranța este o cale karmică fără să fie karma în sensul de mișcare a minții.
Dacă am obiceiul să râvnesc la bunurile altuia – chiar dacă momentan calea karmică nu este activă ( „…vreau rochia ei…”) – dacă există acest mediu de lăcomie, aceasta este cale karmică fără să fie karma.
Atunci când cineva se află în ignoranță, el nu a ales în mod intenționat să fie așa. Este o stare de spirit, în care există permanent.
Starea de a râvni, de a te bucura de răul altuia sau de a fi rău voit, sunt considerate ca fiind niște stări de spirit, care nu sunt neapărat conștiente, care stau în culisele minții. Ele sunt considerate a fi cale karmică deoarece determină mintea să se miște, ceea ce înseamnă karma.
Când ne referim la cele trei precepte ca fiind cale karmică şi nu karma, ne referim la starea de spirit care le însoțește și nu la partea lor activă.
Toate acestea sunt importante pentru a ne completa colecția de binefaceri
Scopul acestor studii, de a cunoaște cele patru componente ale căii karmice, este de a înțelege ce anume determină karma să fie completă.
Cine face lucruri rele și nu-i pasă de karma, pentru el oricum nu este important să știe. Dar este important pentru noi. Dacă dorim să ieșim din lumea suferinței avem nevoie să acumulăm enorm de multe binefaceri.
De aceea este foarte important să știm cum să acționăm astfel încât faptele [noastre] să fie puternice și complete. Este important ca:
– ele să fie îndreptate spre obiectul corect,
– să existe o motivație corectă, o gândire bună
– execuția și finalizarea lor să fie completă.
Care este finalizarea unei donații pe care am decis să o ofer Lamei?
Finalizarea este bucuria de a face o faptă bună. În budism, este obiceiul de a se spune: „Recunosc că am făcut o faptă bună, știu că ea îmi acumulează karma pozitivă și ca să pot să-mi sporesc această karmă, o voi dedica bunăstării mele și bunăstării celuilalt și mă voi bucura de ceea ce am făcut”.
Toate aceste vorbe semnifică înțelegerea legilor karmice și a vacuității, înțelegerea că această faptă îmi va aduce în viitor un rezultat bun, și sunt bucuros că am acționat așa.
Dacă vom începe să spunem: “Ah, cât de bun sunt!… Ce talentat sunt!… Cât sunt de deștept!…”, deja am căzut în capcana egoului. Este modul în care ne întărim egoul.
Grup Facebook