Cursul 4
Dovada vieților viitoare
Primul nivel al logicii și percepției budiste (Pramana)
Conform învăţăturilor lui Geshe Michael Roach.
Potrivit traducerii conferințelor Lamei Dvora Tzvieli.
Lecția 7
Dovada existenței vieții viitoare este necesară
pentru a arăta că iluminarea poate fi atinsă.
Am văzut în lecția 6 că există o cale de a deveni Buddha.
Buddha şi-a dezvoltat compasiunea, a practicat, și-a înlăturat toate afecțiunile mentale, a devenit o percepție corectă.
Am văzut că la baza acestei căi stă dezvoltarea marii compasiuni. Și am văzut că pentru a o dezvolta este nevoie de mulți eoni pe calea sutrei, dar nu și pe calea tantrei. Deci, datorită faptului că este nevoie de atâția eoni ca această compasiune să se dezvolte, asta înseamnă că aceeași conștiință trebuie să treacă de la o încarnare la alta. În acest sens a apărut nevoia de a dovedi continuitatea conștiinței după ce trupul fizic a încetat să mai funcționeze.
Și aceasta este motivația maestrului Dharmakirti să dezbată aceste teorii cu Charvaka, vechea școală indiană, să le dovedească că acea conștiință rămâne chiar și atunci când corpul s-a terminat.
Lecțiile 7, 8 și 9, se vor axa pe prezentarea demonstrațiilor continuității conștiinței. În lecția 7 va fi prezentată demonstrația lui Khedrup Je, primul Panchen Lama (1385 – 1438 e.n).
Khedrup Je
Khedrup Je a fost discipolul lui Je Tsongkapa. Demonstrația este preluată din “Îndepărtarea întunericului minții în ceea ce privește cele șapte cărți asupra percepției valide”, text scris de Khedrup Je.
Drup = vine de la cuvântul a realiza, cel realizat.
Ke = înțelept. Deci, înțeleptul realizat.
Je = rege. Acest cuvânt este folosit pentru a sublinia respectul profund, considerația deosebită pentru acest maestru: Venerabilul Khedrup Je.
Și înainte de a intra în demonstrația lui, avem nevoie de o noțiune importantă și anume:
Nyerlen gyi gyu
Gyu = cauză.
Gyi = al.
Nyerlen = materială.
Nyerlen gyi gyu înseamnă cauză materială.
Cauza materială – această noțiune nu se referă neapărat la ceva legat de materie, ci la o cauză principală.
Vreau să nu înțelegeți cuvântul “material” ca și cum ar fi legat de materie.
Deci, ce este Nyerlen gyi gyu? De exemplu, să luăm stejarul. Care este cauza materială pentru stejar? Sămânța unui stejar. Acesta este cauza principală. Fără ea nu există stejar. Bineînțeles că numai semințele nu sunt suficiente, nu este așa?
Pe lângă faptul că este nevoie de o sămânță de stejar, este nevoie de lumina soarelui, de apă, de pământ bun. Deci, trebuie să existe condiții care să-i permită stejarului să crească. Cauza materială a stejarului este sămânța de stejar. Ceea ce caracterizează cauza materială este asemănarea ei cu rezultatul. Din sămânța de stejar nu va crește niciodată alt copac.
Deci, cauza materială este de fapt principalul lucru, fără de care nu am avea un stejar, indiferent de cât de multă ploaie sau soare ar fi. Fără sămânța de stejar, nu va fi stejar. Ambele lucruri sunt necesare pentru a produce un rezultat. Deci, este nevoie de o cauză principală și de condițiile materiale pentru a-l obține.
De ce am vorbim despre toate acestea? Pentru că vrem să demonstrăm continuitatea conștiinței, a minții. Vrem să înțelegem care este cauza materială a minții.
Cauza materială a minții
Vom face o scurtă meditație.
Închideți ochii.
Gândiți-vă care ar putea fi cauza materială a minții voastre în momentul prezent?
Desigur [că] trebuie să existe un motiv, nu? Mintea noastră este ceva care se schimbă permanent și funcționează, iar tot ceea ce se schimbă și funcționează trebuie să aibă un motiv. De aceea trebuie să existe o cauză pentru momentul prezent al minții noastre. Care ar putea fi ea? De unde a venit mintea mea acum?
Vă mai amintiți care este definiția minții? Definiția minții este: ceva clar și conștient, sau [care] știe. Deci, acest lucru al meu este clar și știe. De unde vine acest lucru, în acest moment?
Puteți să deschideți ochii.
Mintea din momentul prezent trebuie să vină din momentul precedent. Și de unde vine mintea din momentul precedent? Evident că ea vine din momentul anterior. Mergând înapoi în acest fel, unde se va ajunge? La momentul nașterii.
Întrebarea este: copilul are minte în momentul nașterii? Cum știm că el are minte? El plânge [imediat] de cum se naște pentru că nu-i este bine. Pruncul simte ceva, conștientizează ceva, deci are minte.
Cu toții suntem de acord că pruncul simte ceva, poate ceva primitiv. Poate că el simte cald – rece, lumină – întuneric, plăcut – neplăcut, poate că are anume sentimente.
Oare în clipa anterioară clipei în care s-a născut, a avut copilul minte? Fătul are o minte? Sigur că are.
Și dacă ne întoarcem înapoi la embrionul de o lună, apoi la embrionul de o zi, vom ajunge la momentul conceperii. Deci, mintea există.
Care este cauza acestei minți?
Ceea ce dorim este să ne ajutăm de Khedrup Je pentru a căuta de unde provine acea minte.
A păstra o minte deschisă
Doresc să vă atrag atenția la faptul că argumentele pe care le vom aduce, dacă pe de o parte vi se vor părea logice, pe de alta vă va fi greu să le acceptați.
Motivul împotrivirii se datorează întregului sistem de credințe pe care le avem. Spre deosebire de concepția asupra vieții pe care am adoptat-o, concepție care ne face să suferim, cea nouă ne va scoate din suferință. Deci, datorită faptului că noua concepție este diferită și va contrazice ceea ce credem, ne face să ne simțim incomod și de aici va veni rezistența la aceste idei.
Deci, avem nevoie să ne păstrăm mintea deschisă, să examinăm totul, pentru că dorim să ajungem la iluminare. Majoritatea credințelor pe care le avem, pe care le-am adoptat cu timpul, nici nu știm de ce le avem și nici măcar nu le-am verificat.
Este nevoie de curaj pentru a examina lucrurile în mod obiectiv, să fie și în concordanță cu ceea ce percepem. Dacă analiza noastră se bazează pe o logică solidă care ne convinge, nu vom mai putea continua să credem în ceva care nu a trecut testul logic.
Rezultatul este că, comportamentul nostru se va schimba treptat, deoarece viziunea noastră asupra lumii s-a schimbat.
Dovada sursei minții prin excluderea posibilităților (eliminare)
Demonstrația logică a lui Khedrup Je se numește demonstrația prin excludere sau prin absurd.
În această demonstrație se vor verifica toate posibilitățile, excluzându-le una câte una, până când vom rămâne cu o singură opțiune.
Așa cum am spus mai înainte, ceea ce căutăm este cauza materială a primului moment al minții din această viață.
Care este numele conștiinței în momentul nașterii?
Tibetanii consideră momentul de concepție a fătului (fertilizarea) ca [fiind] ziua lui de naștere. Atunci când cineva este întrebat “Ce vârstă ai?”, el numără și cele nouă luni petrecute în pântecul mamei.
Kyebu Kye Matak Gi Rikpa
Kyebu = om sau persoană.
Kye = naștere, a se naște sau a fi creat sau născut.
Matak = imediat, chiar acum.
Gi = al.
Rikpa = minte sau conștiință.
Kyebu kye matak gi rikpa înseamnă mintea omului care s-a născut chiar acum.
Clasificarea tuturor fenomenelor
Atunci când spunem “toate lucrurile”, ne referim [aici] doar la lucrurile pe care le cunoaștem. Lucrurile care nu pot fi cunoscute nu sunt discutate.
Cuvântul tibetan pentru toate lucrurile este:
She Ja
She ja înseamnă toate lucrurile cunoscute.
Oare cunoaștem toate lucrurile? Nu. Știm doar ce știm. Asta înseamnă că lumea noastră are mai puține lucruri? Da. În lumea noastră, spre deosebire de lumea lui Buddha, există mult mai puține lucruri pentru că el deține atotcunoașterea, pe când noi cunoaștem foarte puțin. Deci, atunci când vorbim despre Sha Ja, vorbim despre lucrurile pe care le putem ști, nu numai pe cele pe care le știm în mod personal, după care vom trece la ceea ce știe Buddha. Mai putem spune că She Ja sunt toate lucrurile pe care Buddha le știe, pentru că el le cunoaște pe toate.
Prima clasificare a tuturor fenomenelor: lucrurile care se schimbă și cele care nu se schimbă.
Orice lucru poate fi neschimbător = Takpa sau schimbător = Mi Takpa.
Exemple de lucruri neschimbătoare sau invariabile – Takpa:
– Spațiu gol.
– Vacuitatea.
De exemplu vacuitatea pixului este lipsa existenței lui de sine. În lecția 5 am vorbit despre faptul că vacuitatea este neschimbătoare, dar nu permanentă. Când pixul dispare și vacuitatea lui va dispare.
Cum se schimbă lucrurile variabile?
Am menționat faptul că dacă un lucru se schimbă, înseamnă că, cauza se schimbă. Să luăm exemplul seminței de stejar. Dacă îi dăm apă, soare și pământ, ce se va întâmpla? Va începe să germineze, nu-i așa? În timp ce germenele se dezvoltă, ce se întâmplă cu sămânța? Se va diminua și va dispărea complet.
Exact prin același proces trece și cauza care va deveni în cele din urmă un rezultat. Așa funcționează Karma. Semănăm semințe karmice care rămân o vreme în curentul nostru de conștiință, stocând energie, iar când se produc condițiile externe, acestea vor da rod. Ce se va întâmpla cu sămânța? Va dispărea.
Deci, germenul este acum cauza răsadului iar răsadul este cauza pentru copac. Deci tot ceea ce a fost o cauză devine un rezultat care la rândul lui va deveni cauza pentru lucrul următor. Tot timpul există această transformare a energiilor, a lucrurilor, a cauzelor care se transformă în rezultate. Acesta este felul în care lumea fizică există. Așa funcționează lumea.
Mintea este un lucru în schimbare, prin urmare
și cauza materială este, de asemenea, un lucru în schimbare.
Mintea este schimbătoare sau neschimbătoare? Răspunsul este că mintea din fericire se schimbă. De ce spunem „din fericire”? Pentru că acest lucru ne va permite să ajungem la iluminare. Dacă ea nu s-ar fi schimbat, atunci nu ar mai fi avut nici un rost să mai învățăm.
Am văzut că rezultatul trebuie să fie similar cauzei materiale, la fel ca și în natură. Stejarul este rezultat al seminței de stejar, și odată cu creșterea copacului sămânța lui se epuizează. În timpul în care cauza este epuizată, rezultatul este creat. Energia stocată în sămânță se transformă într-un copac, de aceea trebuie să existe similitudinea. Deci, dacă mintea este ceva care se schimbă, va trebui să căutăm cauza materială a ei în lumea lucrurilor în schimbare. În acest caz, vom părăsi lumea lucrurilor invariabile și vom merge spre cea a lucrurilor variabile/schimbătoare.
Prima clasificare a lucrurilor schimbătoare
Vom împărți lucrurile schimbătoare în lucruri fizice, mentale și lucruri care nu sunt nici fizice și nici mentale. După cum am văzut în lecția (2,b) ele sunt noțiunile, concepțiile.
Cuvântul tibetan:
Bempo
înseamnă materie sau lucru fizic.
Rikpa
Rikpa înseamnă minte, conștiință sau mental.
Acest cuvânt l-am avut în Rikpa Shi – cele patru argumente sau raționamente. El are numeroase interpretări în tibetană cum ar fi raționament, logică, metodă, potrivit.
În continuare vom analiza fiecare subdiviziune a tuturor lucrurilor existente schimbătoare pentru a determina dacă una dintre ele poate fi cauza materială a minții.
1. Poate mintea să fie ceva fizic?
După cum am spus în lecția anterioară, școala Charvaka considera mintea ca fiind o proprietate a corpului. Deci, întrebarea este: Poate fi corpul fizic cauza materială a minții? Cu alte cuvinte, această școală susține că mai întâi există un corp, iar oarecum mintea vine de la el. Cel de-al treilea lucru pe care ea îl susține este că această minte este rezultatul corpului. Iar aici vom intra în polemică cu această școală. De ce trebuie să facem asta? Pentru că și noi avem uneori astfel de credințe. De aceea este important să le verificăm pentru noi înșine.
Și acum gândiți-vă că o persoană stă în meditație și încearcă să se conecteze cu sinele și cu lumea. Deci, dacă o persoană se află în meditație, în ce fel împarte lumea fizică? El împarte lumea fizică după simțuri și ceea ce este în afara simțurilor. Simțurile sunt în noi, iar restul sunt în afara noastră.
Partea fizică o vom caracteriza prin simțuri. În lectura acestui curs simțurile sunt denumite ”puteri” sau “forțe”, ceea ce înseamnă forțe senzoriale. În limba tibetană, pentru simţuri se folosește cuvântul:
Wangpo
Deci, avem aspectul lumii fizice care este legat de mine adică de simțurile mele și restul lumii fizice, pe care o denumim lumea fizică exterioară.
Chi
Chi înseamnă extern; în afară; exterior, cu alte cuvinte lumea formei exterioare. “Extern” se referă la mine, relativ la mine. “Formă” și “fizic” sunt sinonime deocamdată.
Mai este ceva în lumea fizică? Lumea fizică este ori o parte din mine ori nu.
Prin toate aceste posibilități vom trece, una câte una, căutând cauza materială a minții în momentul fertilizări. Din nou, nu trebuie să uităm că toate aceste analize sunt făcute din perspectiva celui care meditează. Atunci când el se uită la lumea sa fizică își spune: “Ori acest lucru îmi aparține prin mijlocirea simțurilor, ori aparține lumii din afara mea, lumii fizice exterioare”.
1a. Poate mintea să vină din simțuri?
Întrebarea care se pune este: Este posibil ca, cauza materială a minții în momentul fertilizării, primul moment al minții fătului, să fie legată de forțele simțurilor, de cele cinci simțuri?
În limba tibetană:
wangpoy suk
Acest cuvânt se referă la țesutul legat de simțuri ca fiind un model care include toată materia fizică vie.
Vom merge în continuare să eliminăm posibilitatea: cauza materială a minții vine din cele cinci simțuri.
Khedrup Je ne spune că vom analiza dacă mintea vine din toate cele cinci simțuri împreună sau este suficient unul sau vine dintr-o combinație de cel puțin două.
– Să presupunem că le punem pe toate împreună.
Khedrup Je ne spune: este nevoie de toate cele cinci simțuri pentru a avea minte? Ce se întâmplă dacă cineva are un simț deteriorat? Bineînțeles că mintea lui încă există. Chiar și un făt poate avea un simț deteriorat iar asta nu înseamnă că el nu are minte. Poate chiar în momentul fertilizării, un cromozom să fie deficient și fătul să se nască fără urechi. Are el minte? Asta înseamnă că nu este nevoie ca toate cele cinci simțuri să fie împreună pentru ca mintea să existe. Deci, această posibilitate se elimină.
Poate este suficient un singur simț?
– Să presupunem, de exemplu, că este suficient să avem simțul vederii pentru ca mintea să existe sau cu alte cuvinte, cauza materială a minții este simțul vederii. Khedrup Je ne spune: “Dacă este adevărat că rezultatul este similar cauzei materiale, atunci înseamnă că atunci când vedem ceva în mintea noastră, cu ochii minții, atunci ar fi trebuit să vedem cu aceeași precizie și claritate așa cum vedem cu ochii noștri. Deci, mintea ar trebui să aibă aceeași putere de discernământ pe care o are și simțul vederii. Dar nu o are.
Dacă mă uit acum la imaginea lui Buddha, mă uit mult și încerc să-mi imprim imaginea în minte, închid ochii și încerc să văd această imagine. Ce văd? O imagine difuză, neclară. Deci, mintea mea nu are aceeași capacitate pe care o are simțul vederii, nu-i așa? Asta înseamnă că mintea nu poate veni de la un singur simț.
În același mod se analizează și combinația a două sau trei dintre simțuri.
Deci, în acest fel am eliminat posibilitatea ca mintea să vină ori din toate simțurile laolaltă, ori dintr-unul singur, ori din combinațiile lor.
1b. Poate mintea să vină din lumea fizică exterioară?
Ne vom îndrepta acum spre lumea materială exterioară. În limba tibetană:
chiy suk
Cum experimentează cel care meditează lumea fizică exterioară? El nu se gândește la tabelul periodic de elemente a lui Mendeleev.
El nu se va gândi: “Aici am un atom de aur și aici am un atom de carbon”. Nu asta este ceea ce crede el. Deci, cum va experimenta lumea? El va experimenta lumea prin ceea ce noi numim cele patru elemente:
Sa, Chu, Me, Lung
Pământ, apă, foc, aer.
Cel care meditează experimentează lumea prin duritate, fluiditate, cald–rece și mișcare. Aceasta este modul de reprezentare a lumii fizice descrise în Abidharma Kosha, toate din experiența meditației.
Deci, atunci când vorbim despre o lume externă, putem scrie între ghilimele: cele patru elemente.
Materia fizică externă poate fi grosieră sau subtilă
Să presupunem în continuare că mintea vine din Sa, Chu, Me, Lung , lumea exterioară. Khedrup Je spune: materia exterioară este ori întreagă ori atomi. Deci, dacă ne referim la realitatea înconjurătoare, ea este:
– grosieră, realitatea pe care o percepem cu ajutorul celor șase simțuri.
– subtilă, cum ar fi atomii, realitate pe care nu o putem percepe cu ajutorul simțurilor noastre.
Autorul mai spune: “Avem două posibilități: cauza materială este ori ceva ce putem percepe, ori este la nivelul subtil al atomilor. Ea este un lucru sau atomi”.
Deci, fie că este ceva ce putem percepe, fie că sunt atomii despre care știm că există dar nu-i putem percepe cu ochiul liber, decât dacă ne aflăm în meditație profundă. Să ne reamintim din nou că ne referim la cineva care face meditație profundă și are o bună concentrare, care poate vedea atomii, poate vedea particule subatomice. Toate acestea sunt descrise în Abidharma Kosha. Cum de știau aceste lucruri? Numai prin meditație.
1b – 1. Poate fi materia fizică exterioară grosieră cauza materială a minții?
Materia fizică poate fi împărțită în ,, cu sau fără părți”. Khedrup Je ne spune acum: “un lucru poate fi și el împărțit în două: fie că are părți, fie că nu are părți”.
a. Să spunem că, cauza minții mele este ceva material care are părți. Este ea oare toată colecția de părți sau este suficientă [doar] o singură parte? Aceeași poveste ca și mai înainte.
1. Dacă cauza materială a minții este întregul format din toate părțile împreună, atunci în momentul în care lipsește unul, nu mai există conștiință? Lucru care nu are sens.
2. Și dacă este suficient ca doar o singură parte să fie cauza materială a minții, asta înseamnă că mintea ar trebui să moștenească atributele părții! Este la fel ca în exemplul cu simțurile. Care este din nou o contradicție.
b. Apoi el spune: “Dacă, cauza materială este ceva întreg, care nu are părți? Cum poate fi ceva ce nu are părți?”. Totul are părți, nu?
Orice lucru material are părți, nu-i așa? Are partea stângă și partea dreaptă. Are partea superioară și partea inferioară. Orice lucru material pe care îl putem percepe, are părți. Este trivial.
Khedrup Je spune: „Dacă, cauza materială este ceva întreg care nu are părți, atunci, ar trebui să existe fără nici o legătură cu părțile lui și fără nici o legătură cu detaliile lui. Ceva care ar exista în afara părților lui.
Comentatorul ne dă ca exemplu corpul fizic. Una dintre părțile lui este fața. Vă citesc din lectura cursului:
“Dacă vorbim despre corp ca și cum nu ar avea părți, ceva care există într-un fel în afara părților sale, înseamnă că dacă acoperim fața cu o bucată de pânză, atunci întregul corp ar trebui să fie acoperit. Dacă există detalii care nu sunt acoperite, atunci avem două părți, o parte acoperită și una neacoperită. În acest caz, ar trebui să putem vedea în mod clar fața acoperită ca ceva întreg, chiar și atunci când fața ca detaliu a fost acoperită cu pânză”.
În acest fel am eliminat posibilitatea că întregul nu are părți. ”
Cu toate că această demonstrație este banală, va trebui să trecem peste ea, deoarece ne agățăm de acest corp ca și când ar exista în afara părților lui. Khedrup Je ne spune că este posibil să facem și alte analize, cum ar fi mutarea membrelor corpului. Am făcut asta când am analizat vacuitatea corpului.
1b – 2. Poate fi materia fizică exterioară subtilă cauza materială a minții?
Să presupunem că atomii sunt cauza materială a minții.
a. Dacă fiecare atom ar produce mintea, atunci ar trebui să avem acum multe conștiințe mentale. Lucru care nu are sens.
b. Dacă atomii trebuie să acționeze împreună ca un grup, atunci mintea nu ar putea apărea niciodată dacă un singur atom ar fi absent. Să luăm atomii corpului fizic. Să presupunem că toți atomii împreună sunt cauza materială a minții. Ei sunt organizați în celule. După cum știm celulele se schimbă permanent. Dacă o celulă moare, un atom va dispărea. Asta înseamnă că mintea nu mai există? Deci nu este logic.
Să facem un scurt rezumat. Ceea ce am făcut până acum a fost să demonstrăm prin eliminare.
Dacă am avea nevoie de toți atomii ca mintea să existe, în situația în care unul dintre ei ar dispărea, mintea nu ar mai exista.
Dacă numai un singur atom ar produce conștiința, atunci ar trebui să avem o mulțime de conștiințe, după numărul de atomi existenți. Nici acest lucru nu este posibil, pentru că avem o singură minte.
Pe scurt, ne spune Khedrup Je: „cu toate că aceste analize sunt destul de simple, am exclus posibilitatea ca, cauza materială a minții să fie fizică”.
2. Cauza materială a minții trebuie să fie mentală.
Comentatorul ne spune: “Acest raționament, în care am folosit procesul de eliminare a tuturor celorlalte posibilități, ne duce la concluzia că, cauza materială pentru minte este mintea însăși”.
Deci, acum va trebui să ne continuăm raționamentele pe ramura mentală – Rikpa.
Colecția fenomenelor mentale este împărțită în: cele care sunt ale mele și cele care nu sunt ale mele.
Avem două posibilități: mintea mea și mintea celorlați.
2a. Cauza materială a minții, în primul moment al fătului, poate fi mintea altora?
shen gyi gyu
Shen = alții.
Gyu = curent. Are sensul de curent al conștiinței.
Poate cauza materială a minții mele să fie legată de părinții mei? Comentatorul ne spune: “Aici avem o problemă pentru că, uneori, cineva poate fi un dulgher profesionist sau un mare artist, iar fiul său nu este artist. Sau invers, poate tatăl să fie un om prost, iar fiul lui să fie extrem de talentat. Dacă cauza materială a minții fiului vine din mintea tatălui, atunci fiul ar trebui să fie exact ca tatăl. Dar fiul nu este.” Deci, ne spune Khedrup Je: „mintea noastră nu poate veni din mintea părinților”. În concluzie, nu există [posibilitatea] ca mintea altcuiva să fie cauza materială a minții mele.
2b. În acest caz, cauza materială a minții în primul meu moment ca făt, trebuie să vină din mintea mea.
Deci, cauza materială a minții mele trebuie să provină din fluxul meu de conștiință.
Rezumatul demonstrației lui Khedrup Je
Până acum, Khedrup Je ne-a adus în punctul în care cauza materială a minții mele trebuie să fie în mintea mea. Am exclus toate posibilitățile. Ea nu poate veni nici din lucrurile fizice și nici din mintea altora.
Un alt mod de a explica de ce cauza materială a minții nu poate veni din lumea materială.
Demonstrația folosește elementele de bază.
Dacă mintea este ceva clar și conștient sau ceva clar și știe, poate fi un element oarecare cauza materială a minții?
Substanțele chimice din corpul meu ar putea să-mi creeze mintea? Rezultatul moștenește atributele cauzei sale materiale. Deci, dacă cauza materială este ceva fizic și are proprietăți fizice, atunci și mintea ar fi trebuit să fie la fel. Dar mintea nu are proprietăți fizice.
Dacă o bombă atomică ar exploda chiar acum, poate că corpul meu se va evapora complet dar mintea va rămâne neatinsă. Ea va părăsi doar trupul. Mintea nu este ceva fizic, nu are aspect material. Nu este limitată în timp în comparație cu corpul, care este limitat în timp. Ea nu poate fi tăiată și nu poate fi arsă. Nu poate fi cântărită și nici măsurată.
Între creier și minte există vreo legătură?
Da, există. Mintea mea are legătură cu acest corp. Există o legătură între activitatea creierului meu și minte în timp ce trăiesc. Dar nu acesta este cauza materială a minții. Nu este negată legătura dintre trup și minte, minte și creier. Dar cu toate acestea nici creierul, nici corpul, nici atomii, nici elementele și nici părinții, nu sunt cauza materială a minții.
Și asta datorită faptului că mintea are proprietăți care sunt complet diferite de toate lucrurile pe care le-am enumerat, inclusiv creierul meu. Creierul este materie fizică care poate fi tăiată, el este limitat în spațiu, este limitat în timp, poate fi deteriorat. Dar nu putem face toate acestea cu mintea; ea are caracteristici complet diferite.
Maestrul Dharmakirti, ne spune în lecția următoare:
“Nu numai că mintea nu depinde de creier, ci dimpotrivă, creierul depinde de minte”.
Vom vorbi despre asta. Este adevărat că există o legătură între minte și trup. Putem spune că mintea se află în corp într-un anumit sens. Într-un fel, ea merge cu corpul. Tot ceea ce încercăm [să facem], este să negăm faptul că trupul este cauza materială a minții.
Așa cum am văzut, concluzia la care am ajuns a fost că, cauza materială a minții în primul moment al fertilizării trebuie să vină din mintea mea.
Deci, singurul loc de a căuta cauza materială a primului moment al minții mele ca făt, este mintea mea înainte de fi făt. Deci, a existat un moment al minții înainte de primul moment al vieții mele. Și cu asta am terminat, pentru că dacă a existat un moment înainte, atunci au existat multe momente anterioare.
(mandala)