Cursul 4
Dovada vieților viitoare
Primul nivel al logicii și percepției budiste (Pramana)
Conform învăţăturilor lui Geshe Michael Roach.
Potrivit traducerii conferințelor Lamei Dvora Tzvieli.
Lecția 6 – a doua parte
Cum mă ajută Buddha?
a. Deoarece Buddha este omniscient înseamnă că știe exact de ce am nevoie. Ceea ce mă interesează să știu, nu este faptul că Buddha cunoaște toate pietrele de pe fundul oceanului, ci faptul că știe de ce anume am nevoie pentru a ieși din suferință.
b. În al doilea rând, are puterea de a mă ajuta. Numai Buddha are această putere. Cunoașterea însăși nu este suficientă, dacă el nu ar avea și abilitatea de a mă ajuta. Nu mă ajută cu nimic faptul că știe de ce anume am nevoie, dar nu mă poate ajuta.
c. Și în al treilea rând, chiar și dacă are abilitatea de a mă ajuta, nu este suficient, de ce? Pentru că el ar trebui să-şi dorească asta. Deci, nu numai că are puterea de a mă ajuta, ci este plin de compasiune. Iar compasiunea imensă pe care o are, este cea care-l determină să mă ajute tot timpul.
Deci, toate aceste lucruri sunt ascunse în primele rânduri pe care le-a scris Maestrul Dignaga.
Mă prosternez Celui devenit corect,
A cărui dorință este de a ajuta toate ființele, învățătorului,
Celui plecat la extaz, și Protectorului nostru.
Compasiunea, iubirea și diferența dintre ele
În această parte a lecției noastre vom vorbi despre compasiune.
Karuna înseamnă în limba sanscrită compasiune.
În limba tibetană:
Nying Je
Nying = esență sau inimă.
Je = rege/regină
Nying Je înseamnă regina inimii.
Cuvântul iubire în limba tibetană este:
Jampa
Jampa nu înseamnă iubirea care se agață de cineva, ci ea este iubirea care vrea să dăruiască, fără să ceară nimic în schimb. În limba sanscrită se spune Maitri = prietenos sau binevoitor.
Care este diferența dintre ele? În literatura tibetană, Jampa vrea să dăruiască tuturor fericirea fără a cere nimic în schimb, iar Nying Je vrea să ia orice suferință de la toți ceilalți.
Compasiunea și marea compasiune
Nying Je Chen Po
Chen po = mare.
Nying Je = compasiune.
Nying Je Chen Po înseamnă Marea compasiune sau marea regină a inimii.
Care este diferența dintre compasiune și marea compasiune?
a. Obiectul este cel face să transforme compasiunea în marea compasiune. Atunci când obiectul compasiunii sunt toate ființele, ea va deveni marea compasiune. Compasiunea obișnuită spune: “Acea persoană suferă și vreau să o ajut.” Marea compasiune spune: “Toate ființele suferă. Toată lumea din Samsara suferă. Vreau să-i ajut pe toți”. Aceasta este dorința sinceră care spune: “Aș dori să numai sufere nimeni”.
Deci, aceasta este diferența: marea compasiune – vrea să ajute toate ființele.
b. O altă explicație a diferenței dintre ele este următoarea:
Compasiunea vrea să ia durerea de la ceilalți, nu-i așa? Ea aspiră să-i elibereze pe toți ceilalți din suferință. Atunci când spunem: “Fie ca nici o ființă vie să nu mai sufere”, asta înseamnă că avem în noi compasiune, dar ea nu este încă o mare compasiune.
Cum va deveni ea o mare compasiune?
Dacă înainte am dorit ca toate ființele să se elibereze din suferință, acum doresc să le protejez. Eu însumi mă voi îngriji să le eliberez din orice suferință.
Deci, ceea ce transformă compasiunea într-o mare compasiune este dorința de a acționa eu însumi pentru a săvârși acest lucru. Nu voi aștepta ca altcineva să facă asta. Doresc ca eu însumi să le protejez.
Acesta este, de fapt, pasul 6 printre cei șapte pași pentru dezvoltarea Bodhicittei.
Ce înseamnă Bodhicitta?
semkye pa ni shendun chir
yangdak dzokpay jangchub du
Bodhicitta înseamnă aspirația de a atinge iluminarea completă pentru binele tuturor ființelor. Ea este total sinceră.
Bodhichita este starea în care mintea noastră este impregnată de această aspirație în fiecare moment. Cel care are cu adevărat Bodhicitta, va acționa în permanență pentru a ajunge la iluminare pentru binele întregii creații.
Cei șapte pași pentru dezvoltarea Bodhichitei
0. Pasul zero este:
Tang Nyom
Pasul zero este comportamentul egal față de toți ceilalți.
Deoarece cu toții suferim și cu toții ne dorim să fim fericiți, în acest sens, suntem cu toții egali.
1. Primul pas este de a-i recunoaște pe toți ca fiind mama noastră.
Mar She
Cu toate că acest pas – de a-i vedea pe toți ca fiind mamele noastre, este cel mai greu, dar, nu este imposibil de efectuat. Pentru aceasta avem nevoie de logica budistă înainte de a-l putea face.
Dacă mă voi convinge până la sfârșitul acestui curs, că mintea mea nu încetează la sfârșitul acestei vieți și că ea va continua, acest lucru înseamnă că am avut nenumărate vieți, iar în fiecare viață am avut o mamă, deci am avut un număr infinit de mame. Chiar dacă mama mea a încetat să mai existe în viața mea, acest lucru nu înseamnă că ea nu va continua să rămână mama mea. Deci, toate ființele care apar în viața mea, au fost odată mama care m-a născut. Deci, toată lumea este acum mama mea.
2. Al doilea pas este de a ne aminti de bunătatea mamei.
Drin Dren
3. Al treilea pas este de a ne răsplăti mama pentru bunătatea ei.
Drin So
Drin = bunătate.
So = a răsplăti/ a recompensa.
Drin So = a dori să răsplătim bunătatea.
Care este cel mai bun mod de a-i răsplăti bunătatea ei? Este de a o aduce la iluminare. Acesta este cel mai minunat mod de a-i ajuta pe toți cei dragi. De aceea, voi face tot ceea ce îmi stă în putere pentru a ajunge la iluminare pentru a putea să o răsplătesc pentru bunătatea ei.
Se povestește despre Buddha, că după ce a ajuns la iluminare, a început să predea elevilor lui și în mijlocul lecției dispare brusc. După ce se întoarce, elevii îl întreabă: “Unde te-ai dus?” Iar el le spune: ” M-am dus pe planeta în care mama mea sa reîncarnat ca să o învăț Dharma”.
4. Al patrulea pas este iubirea frumoasă, a-i dărui toată fericirea.
Yi wong jampa
Yi Wong = frumos.
Jampa = iubire.
Yi wong jampa înseamnă iubirea frumoasă.
Iubirea frumoasă este iubirea mamei pentru singurul ei copil. Acest pas este de a învăța să ne iubim toate mamele noastre, să iubim toate ființele din lume, cu aceeași iubire a mamei pentru unicul ei copil. De ce e frumoasă? Pentru că mama spune despre copilul ei că el este cel mai frumos, cel mai scump, cel mai bun și așa mai departe. Acesta este motivul pentru care această iubire se numește “iubire frumoasă“.
5. Al cincilea pas este marea compasiune.
Nying Je Chenpo
Nyingje = compasiune.
Chenpo = mare.
Nyingje chenpo înseamnă marea compasiune.
Acest pas spune, îi iubesc pe toți ca pe propriul meu fiu sau fiică, dar văd că ei suferă, așa că acum, vreau să îi ajut să-i scot din suferință. Aceasta este marea compasiune. În acest context, compasiunea este imensă deoarece ea se aplică tuturor.
6. Al șaselea pas este răspunderea personală.
Hlaksam Namdak
Cu toții suferă. Cine îi va ajuta? Eu însumi îi voi ajuta, eu singur îi voi ajuta. Cum? Făcând calea, după care le voi arăta calea. Este exact ceea ce a făcut Buddha. Datorită enormei lui compasiuni, el și-a spus: “Voi merge să descopăr drumul de ieșire din suferință. Voi practica și apoi îi voi învăța și pe ceilalți cum să iasă”.
7. Al șaptelea pas este
Sem kye
Sem = minte.
Kye = a se trezi sau a se naște.
Ca urmare a parcurgerii acestor pași și după o lungă practică, se dezvoltă Bodhicitta. Bodhicitta este o stare de conștiință în care nu mai există nici un alt interes, decât de a-i ajuta pe ceilalți. Și mai mult de atât, nu există nimic mai plăcut decât asta. Acesta este modul în care se dezvoltă plăcerea, marea plăcere a lui Buddha. Ea vine din Bodhichita.
Marea compasiune sfântă
Cu toate că Bodhichita, este o stare atât de înaltă, de extraordinară, de transcendentă, nu se poate compara cu Tuk Je Chen Po – marea compasiune a lui Buddha.
Tuk Je Chen Po
Care este diferența?
Nying înseamnă inima unui om obișnuit, iar Tuk înseamnă inima lui Buddha sau a unei ființe iluminate. În limba tibetană, există două grupuri de cuvinte, una pentru oamenii obișnuiți și alta pentru cei iluminați.
Deci, Tuk Je Chen Po înseamnă marea compasiune a lui Buddha sau marea compasiune sfântă a lui Buddha.
În cel de-al șaptelea capitol al ”Tezaurul cunoașterii” sau ”Tezaurul lucrurilor ce conduc până la dharma” (Abhidharmakosha), sunt prezentate opt diferențe între marea compasiune și marea compasiune sfântă. Acest text afirmă că marea compasiune sfântă se găsește numai în curentul de conștiință al unei ființe realizate precum Buddha. În textul original se spune:
Marea compasiune a lui Buddha, mintea iluzorie.
Colecția, aspectul, obiectul acțiunii,
Datorită echilibrului, datorită marii influențe
Diferența dintre ele are opt aspecte.
”În conformitate cu toate acestea, diferența dintre marea compasiune sfântă a lui Buddha și marea compasiune este imensă. Marea compasiune sfântă nu este o cale care este practicată la început de cale a Căii celei mari.
Diferența dintre marea compasiune sfântă, și compasiunea unei persoane care spune: “Eu însumi voi proteja toți oamenii”, este enormă.
În Marele Comentariu, Oceanul raționamentului, se spune, de asemenea:
”Din momentul în care aspectul compasiunii apare în curentul de conștiință, adică dorința total profundă de a elibera toate ființele din suferință, atunci numim această stare “marea compasiune sfântă” sau “marea compasiune”. Și de îndată ce apare în curentul de conștiință, putem vorbi despre ea ca și “Calea cea Mare”. Această stare de spirit este, de altfel, punctul de plecare al căii unice și o cauză specială pentru realizarea omniscienței”.
Prin urmare, marea compasiune este explicată ca fiind punctul de plecare pe ”calea cea mare”; iar, marea compasiune sfântă și marea compasiune se spune că sunt două cuvinte diferite pentru același lucru”.
”Calea cea mare” se referă la ”Calea Mahayana” sau ”Calea compasiunii”. Ea este calea pe care o practicăm pentru binele tuturor ființelor. Cu alte cuvinte, i se spune practicantului începător: “Nu începe încă să practici marea compasiune sfântă, pentru că nu ai instrumentele necesare”. Aceasta este una dintre rarele dăți când ni se spune: “Nu practica asta acum, pentru că încă nu poți”.
Printre altele, ceea ce-l diferă pe Buddha de noi, este abilitatea pe care o are de a scoate ființele din suferință. Cu toate că putem încerca să-i scoatem pe ceilalți din suferință, nu avem încă capacitatea de a face acest lucru. De aceea diferența dintre Tuk Je Chen Po și Nying Je Chen Po este ca de la cer la pământ.
În lectura acestui curs se află o întreagă dezbatere despre faptul dacă la aceia care nu sunt pe calea Mahayana dar, au ajuns la nivelul lui Arhat, există în inimile lor marea compasiune sau nu? În cele din urmă comentatorul spune: “Marea compasiune este astfel descrisă ca fiind începutul Căii celei Mari”. Este ceea ce ne aduce pe Calea cea mare.
De îndată ce v-ați dezvoltat marea compasiune, de îndată ce v-ați dezvoltat această dorință: ” Eu însumi voi acționa pentru a scoate toate ființele din suferință”. Acest “eu însumi” este ceea ce distinge între, cei care se află pe Calea cea mare și cei care nu se află pe ea.
Nu este suficient doar să spunem: ”Fie ca nici o ființă să nu mai sufere”. Ceea ce ne ridică pe Calea compasiunii este: “Eu însumi îi voi proteja. Voi ajunge la iluminare de dragul tuturor celorlalți “. Cu toate că prima dorință este minunată, ceea de a doua este la un nivel complet diferit. Comentatorul ne spune aici: ”Marea compasiune este astfel descrisă ca fiind începutul Căii celei Mari”, iar acum el spune: “Marea compasiune sfântă” și “Marea Compasiune” sunt două cuvinte diferite pentru același lucru”.
Cu toate că, maestrul Ken Rinpoche spunea că ele “Nu sunt deloc similare”, nu vom face diferența între ele. Această mare compasiune, este cea care ne va impulsiona să găsim cele patru adevăruri nobile.
Adevărul de a opri suferința și de a-i învăța pe alții să o facă, ne face să avem indirect o percepție corectă sau, cu alte cuvinte, omnisciența. De unde va veni toată cunoașterea? Din marea compasiune. Omnisciența vine din marea compasiune.
Pe calea sutrei, este nevoie de mult timp pentru a ajunge la iluminare. Conform poveștilor despre viețile anterioare ale lui Buddha, este nevoie de 3x ani. Cel care și-a dezvoltat Bodhicitta adevărată, autentică, care a ajuns deja la pasul al 7-lea, adică după ce a învățat să-i vadă pe toți ceilalți ca pe propriile lui mame, mai are nevoie de încă trei Kalpa. Kalpa sau eon este o perioadă de timp foarte lungă apreciată ca fiind de aproximativ de ani. Acesta este perioada de timp de a atinge iluminarea după ce ați devenit Bodhisattva.
În momentul în care deveniți Bodhisattva, toți Buddha vă vor considera fiul sau fiica lor. Veți primi ajutorul necesar de la toți Buddha. Toate forțele cerești vor veni să vă sprijine și să vă ajute.
Ken Rinpoche spunea: “Dacă compasiunea mea este într-adevăr atât de mare, atunci cum pot să aștept atât de mult timp? Între timp, oamenii suferă pentru că nu știu cum să-i ajut încă”.
Cel ce are o mare compasiune este pregătit să facă față oricărui obstacol dificil, numai ca să-i elibereze pe toți din suferința lor cât mai repede posibil.
Deci, dacă am o mare compasiune, ce voi face dacă va veni cineva și îmi spune: ”Știi? Există o cale de a ajunge la iluminare într-o singură viață, cale care a fost transmisă de Buddha”. Ce voi face? Voi lăsa totul și voi merge acolo.
Chiar și dacă toată lumea îmi va spune că am sărit de pe fix, mă va judeca, nu va înțelege ce fac, nu va înțelege de ce ies din normele societății și asta pentru că încă nu au karma să fie în același loc. Dacă, compasiunea mea este mare nu voi renunța la calea spre iluminare.
Gândiți-vă, că pentru a scurta totul într-o singură viață, aveți nevoie de ceva mult mai drastic, nu? Aveți nevoie de ceva ieșit din comun, ceva neobișnuit. Deci, în ochii lumii, va arăta ciudat. Va arăta diferit.
Vă voi da de exemplu pe Naropa (1016-1100), care este tatăl multor tantre. El a fost cel care ne-a adus tantra. Naropa a trăit acum aproximativ 1000 de ani în India. Se spune că pe lângă faptul că a fost un practicant deosebit, a fost și fiu de rege care a părăsit monarhia și s-a retras în mănăstire. Datorită faptului că Naropa a fost un mare învățat, a ajuns să fie starețul mânăstirii Nalanda, cea mai mare mănăstire din acea perioadă din India, perioadă în care budismul înflorise la maximum.
Naropa devenise un stareț admirat și respectat de întreaga lume. La un moment dat, după ce a învățat mult și a predat altora mulți ani, și-a spus: “Dar trebuie să ajung la iluminare”. El și-a abandonat poziția înaltă pe care o avea și a devenit tantrică. A mers să fie un yoghin. S-a dezbrăcat de roba de călugăr și, și-a înfășurat şoldurile cu o singură pânză, mergând să trăiască împreună cu partenera lui tantrică în locuri izolate. Naropa nu a încetat niciodată să fie călugăr. El nu și-a înapoiat jurămintele și a făcut tot ceea ce era necesar pentru a ajunge la iluminare.
Vă amintiți că în Cursul 1 am vorbit despre Tap și Sherab? Acestea sunt metoda și înțelepciunea, adică cele două aripi cu care Bodhisattva ajunge la iluminare. Deci, pentru a ajunge la iluminare, trebuie să aducem metoda și înțelepciunea la desăvârșire și de asemenea să le și fuzionăm. Printre altele, și energia masculină și feminină trebuie aduse și ele la desăvârșire. Cu toate că, cu toți avem aceste energii, energia masculină este mai dezvoltată la bărbații și mai puțin cea feminină, iar la femei invers. Ceea ce face calea spre iluminare să fie rapidă este că avem nevoie de sexul opus. Și acesta este răspunsul la întrebarea, de ce un călugăr practică cu un partener?
Să ne întoarcem din nou la subiectul nostru, dovada vieților viitoare.
Charvaka, o veche școală a materialismului indian susținea pe lângă faptul că, există un Creator imuabil/neschimbător, atotputernic și omniscient și faptul că, nu există nici o viață viitoare sau trecută. Ea spunea:
“Deci, ceea ce susțineți este faptul că vă puteți dezvolta o percepție corectă și pentru aceasta este nevoie de o mare compasiune, după care veți lucra cu ea timp de trei eoni. Asta înseamnă, că voi presupuneți că același curent de conștiință continuă de-a lungul veacurilor, nu-i așa? Cu alte cuvinte, asta înseamnă că acest curent de conștiință pe care îl am acum, trebuie să-l aduc la nivelul conștiinței lui Buddha, nu-i așa? Deci, pentru asta, am nevoie de timp. Trebuie să am o viață viitoare. Dacă nu sunt în Tantra,îmi va lua mult timp. Nu pot să termin totul în această viață. În această viață, nu am ajuns la o compasiune mare. Nici măcar nu am făcut primul pas, adică, să-i văd pe toți ca fiind egali. Deci, trebuie să presupun că există o viață viitoare. Așa ceva nu există, deci, un om nu poate deveni Buddha și deci ,nu poate deveni o percepție corectă”.
Maestrul Dignaga, vine și spune: ”voi dezbate aceste lucruri”.
Ca urmare a acestei declarații de deschidere și a faptului că pentru a deveni o percepție corectă este nevoie de o mare compasiune și că, este nevoie de timp pentru a dezvolta o asemenea compasiune, ceea ce înseamnă că trebuie să existe o viață viitoare, maestrul Dignaga demonstrează logic existența vieții viitoare.
Această demonstrație o vom face în lecția 7.
Voi trece pe scurt asupra raționamentului logic al maestrului Dharmakirti. Mai întâi el spune: “Să descriem ce este o percepție corectă”. În lecția 1 am definit percepția corectă.
Care sunt pașii pentru a dezvolta o percepție corectă?
Primul pas este dezvoltarea compasiunii iar pentru aceasta este nevoie de multe vieţi.
Al doilea pas a fost să dovedim că Buddha are Tsema.
Școala Charvaka spune că, atunci când corpul încetează de a mai funcționa, mintea încetează şi ea. Dharmakirti începe să dezbată aceste afirmații. De ce? Pentru că vrea să ne dovedească că putem deveni Buddha. Că putem ajunge la iluminare. De aceea are nevoie de o viață viitoare.
Să vedem acum ce spune această școală, ea are trei teorii despre legătura ce există între trup și minte.
1. Prima teorie spune, mintea este o calitate a trupului şi se dă următorul exemplu: așa cum alcoolul are calitatea de a ne îmbăta, așa și mintea este o proprietate a trupului. Acum, această școală ne oferă o altă teorie, care imediat pune sub semnul întrebării pe prima
2. A doua teorie spune că, mintea este parte a naturii corpului. Exemplul dat, este ca și când am avea un relief sau un model pe perete, adică: ”Așa cum relieful face parte din natura peretelui, așa și mintea este parte a naturii corpului”.
3. Iar cea de a treia teorie afirmă că mintea este un rezultat al corpului. Și aici ea, dă exemplul următor: Așa cum lumina vine de la lumânare, așa și mintea vine din trup.
De ce este important să clarificăm aceste lucruri?
Pentru că, dacă această școală a gândit în acest mod și noi gândim la fel. Atâta timp cât nu vom abandona aceste idei, vom crede cu adevărat că iluminarea nu se poate realiza. Mai mult de atât, trebuie să dovedim că există vieți viitoare, pentru că, altfel ar fi imposibil să ajungem la iluminare, pe calea sutrică.
Grup Facebook