Lecția 6 – ACI 8

Cursul 8
 Moartea și tărâmurile de existență
 Nivelul 2 de cunoștințe superioare (Abhidharma)

Conform învățăturilor lui Geshe Michael,
traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli
     Lecția 1

Lecția 6

 

Tipurile de subzistență și lumea fizică

În lecția 6 vom vorbi despre tipurile de subzistență. Lucrurile care ne susțin, lucrurile care ne hrănesc. Ceea ce este foarte interesant, că este mai mult decât știm de obicei.

Cuvântul tibetan aici, este:

Se este cuvântul pentru mâncare sau a hrăni sau ceva care ne susține, ne întreține.

Kam este un cuvânt care are multe semnificații. Interpretarea adecvată aici este porții hrănitoare. Ce ne hrănește, lucruri care ne hrănesc.

Printre lucrurile care ne hrănesc, există lucruri la nivel grosier și există lucruri la nivel subtil. De exemplu:

    – Am vorbit despre bardowa și am spus că se hrănesc cu mirosuri.

    – Ființele din lumea dorințelor caută hrană.

Ce este mâncarea? În istoria lumii, ea variază de la o perioadă la alta. Și când spun istorie nu este ceea ce știm din cărțile de istorie, ci ceea ne ce vorbește Abhidharma Kosha la nivel cosmic de eoni și vom vorbi despre cosmologie care  este descrisă și ea în capitolul trei. Vom vedea cum începe lumea, cum se sfârșește, cum este distrusă, cum sunt ființele la începutul lumii, cum sunt ele la sfârșitul lumii, ce se întâmplă cu ele. Pe scurt, va fi foarte, foarte interesant. 

De exemplu, se vorbește despre eoni. Când începe un eon, oamenii încep cu o durată de viață foarte lungă de 80.000 de ani. Oamenii vorbesc. Așadar, când citim despre Metusala sau Matusalem, fiul lui Enoh care potrivit Bibliei, ar fi trăit 969 de ani, și de aici provine expresia vârstă matusalemică, se potrivește perfect descrierilor din Abhidharma Kosha. Doar că ei pornesc de la 80.000, și merg în jos. Noi astăzi ne aflăm într-un proces de declin. Viața devine din ce în ce mai scurtă. Puteți spune: „Datorită medicinei moderne, durata de viață a crescut”. Dacă ne uităm în ultimii cincizeci de ani, sau în ultima sută de ani sau pe scara cosmică de milioane de ani, nu este nimic. Atunci când rata de trai coboară la zece ani, lumea va fi distrusă. Și vom vorbi despre asta.

Cum începe? Când oamenii sunt la început de eon, viața lor este foarte lungă, de 80.000 de ani, ei sunt foarte, foarte puri. Nu mănâncă mâncare ca a noastră. Se hrănesc cu nectar, ceea ce nu lasă prea multe resturi. Zeii de asemenea se hrănesc cu nectar. Asta beau ei. Trăiesc într-o permanentă încântare. 

Apoi este descris procesul în care totul începe încet, încet, să se întineze. Mintea se întinează, cum corpul devine din ce în ce mai dens. Pe măsură ce corpul devine mai dens și cerința de mâncare va deveni mai consistentă. Cineva începe să ia două porții, cineva începe să stocheze, cineva începe să construiască o casă pentru a se diferenția de ceilalți. Și, încet-încet, totul devine din ce în ce mai poluat, încep necazurile și, datorită dorințelor lor, corpul devine mai dens și se întărește și devine din ce în ce mai grosier. Mâncarea fină nu produce deșeurile pe care le produce mâncarea grosieră, și pur și simplu se lasă greu și este absorbită de organism. Acestea sunt descrierile, Kam Gyi Se.

Tipurile de subzistență care ne păstrează în lumea dorințelor

Acum să vorbim despre Kam Gyi Se: care sunt lucrurile care ne subzistă în viață. Și vom vorbi despre patru tipuri de subzistență. Toată descrierea care urmează se referă doar la lumea dorințelor, deoarece în afara lumii dorințelor nu există dorință de mâncare și mirosuri.

1. Deci, primul tip, despre care am vorbit deja, a fost mâncarea. Se referă la lumea pasiunilor. În lumile superioare nu există dorință de mâncare. 

2. Al doilea este:

Ce este Rekpa? Dacă ne uităm în imaginea Roții Vieții, putem vedea un inel interior cu 12 secțiuni. În prima secțiune este reprezentat un orb care reprezintă ignoranța, iar în secțiunea șase putem vedea un bărbat și o femeie împreună. Acesta este Rekpa. Rekpa înseamnă contact.

Cuvântul nu se referă la atingerea sexuală, ci este doar simbolul pe care îl folosim. Contactul are un sens cu mult mai larg. Contactul este o întâlnire. De exemplu, când vorbim despre văz. Ce înseamnă să vedem un anume lucru? Înseamnă că există un obiect, există ochiul care îl vede și există conștientizarea vederi. Pentru că, dacă cineva îmi dă un knockout, ochiul meu poate fi deschis și să continue să primească raze de lumină, iar copacul este încă acolo, dar nu-l conștientizez. Deci, trebuie să fie întrunite trei lucruri ca să existe contactul, adică Rekpa. Deci, contactul este între:

    • obiectul simțurilor,
    • simțul potrivit,
    • conștientizarea acelui simț.

În Abhidharma Kosha există o descriere foarte detaliată a acestor procese, a modului în care funcționează simțurile, dar nu în acest capitol. 

De exemplu, doar [faptul] că vedem mâncarea este ceva care ne subzistă [hrăneşte]. Se spune că nimeni nu moare de foame dacă a văzut mâncare, adică – atâta timp cât vede mâncarea atunci el are speranța că o va obține. Și chiar dacă îi este foarte foame, nu va muri când va vedea mâncarea, va muri doar atunci când și-a pierdut speranța că va primi mâncare. 

Un alt exemplu: Un bărbat moare și în curând soția lui moare și ea după el, pentru că speranța ei a dispărut. Contactul cu acea persoană o susținea.                                                

3. Al treilea lucru se numește:

Sem înseamnă minte. Atunci când spunem Sempa înseamnă mișcarea minții sau gândul. Și asta este practic karma.

În cursul 5, prima frază citată a fost: „Diversitatea lumilor se naște din karma”.

Ce este Karma? „Karma este mișcarea minții (sau gândul) și consecințele ei”.    Deci, karma este de fapt o mișcare a minții, deci gândurile sunt foarte importante. Nu doar faptele, mai ales gândurile.

De ce acest lucru intră pe lista lucrurilor care ne subzistă? Pentru că karma este cea care ne aduce la nașterea următoare. Mintea care părăsește acest corp și karma din interiorul acestei minți ne duc la nașterea următoare. Aceasta este esența karmei, aceasta este mișcarea minții. Mișcarea minții ne susține pentru a ne continua viața. 

4. Al patrulea lucru este:

 Namshe înseamnă conștiință, cunoaștere, cogniție.

Care este diferența dintre conștiință și minte? În acest context, conștiința este unul dintre factorii minți. Mintea are emoții, există discernământ și există conștiința, care s-ar afla ca și cum pe fundal. Totul este cufundat în conștiință care este transparentă și clară. Este starea generală a minții pe care o avem cu toții, care este în permanență acolo, chiar dacă există situații de care suntem mai conștienți sau mai puțin conștienți, dar avem tot timpul un anumit grad de conștientizare.

Fiecare ființă care are o minte are propria conștiință. Și această conștiință trece prin diferite etape și este diferită când dormim de cea când suntem trezi. Ea este diferită când suntem în Bardo de ceea când trăim. Întotdeauna va exista un anumit grad de conștiință, fără de care nu am putea vorbi despre minte. Fără minte, nu ar exista conștiință și, prin urmare, nicio ființă. Mintea susține existența unei ființe.

Acest Namshe este baza pentru Sempa – minte. Sempa se întâmplă în Namshe. El este cufundat în această conștiință, ca și când ar locui acolo.

Așadar, aceștia sunt în general factorii care ne susțin. Niveluri de subzistență merg de la cele grosiere la cele fine. 


Factorii care hrănesc organismul

Vom prezenta încă o listă cu patru factori care ne hrănesc. Dacă mai înainte am vorbit de factorii care ne hrănesc, [factori] care nu neapărat au ținut de corp, acum vorbim despre corp.

Cei patru factori care ne hrănesc organismul se referă la lucruri care ne hrănesc corpul fizic, care cuprinde simțurile noastre, celulele, organele de simț.

Trebuie să ne amintim că Abhidharma Kosha, a fost scrisă de oameni care au meditat mult. Pentru o persoană care face multă meditație, și [care] este foarte serioasă, începe să se experimenteze pe el însuși altfel. El nu experimentează carbon și hidrogen, ci soliditate, curgere, trezie. Și această persoană experimentează și exteriorul și interiorul.

El se cufundă în interior, și experimentează, de exemplu, corpul ca pe un cumul de organe de simț:

    • ochiul,
    • urechea,
    • nasul,
    • gustul,
    • simțul tactil. El experimentează corpul său ca pe un organ tactil, simțind presiune, căldură și așa mai departe.

Deci Abhidharma Kosha vorbește despre corp în limbajul simțurilor, pentru că este experiența noastră. Dacă ne uităm cu adevărat la modul în care ne experimentăm corpul, noi nu simțim ficatul, nu experimentăm stomacul. Este doar despre ceea ce am fost învățaţi despre ficat și stomac și apoi avem o anumită reprezentare a acestora. Dar când ne uităm la ceea ce este în experiența noastră – [aceasta] trece prin simțuri.

Deci, este vorba despre lucruri care hrănesc organele de simț și lucrurile care hrănesc elementele din spatele organelor de simț. Care sunt elementele din spatele organelor de simț? Este vorba despre:

Sa     = pământ,
Chu  = apă,
Me    = foc,
Lung =
aer.
Așadar, acestea sunt cele patru elemente. Alte descrieri conțin cinci sau șase elemente, dar când vine vorba de lumea fizică, de obicei sunt patru. Cel care meditează nu experimentează atomi și molecule. El experimentează soliditatea, curgerea, mișcarea și căldura. El asta experimentează, aceste elemente de după organele de simț.

Acum vom vorbi ce anume hrănește simțurile și elementele. În medicina estică, cu siguranță în medicina tibetană, se spune că sănătatea organismului este rezultatul echilibrului dintre aceste elemente. Iar boala este un indiciu al dezechilibrului dintre ele.

În continuare vom prezenta lista inclusă în Abhidharma Kosha, a lucrurilor care hrănesc organismul:

1. Și primul lucru este:

Cuvântul Se l-am avut înainte.

    Se   = mâncare.
    Ka  = gură.

Deci aici, avem hrana care se bagă în gură – mâncarea. Mâncare adevărată, alimente fizice. Nu trebuie să vorbim prea mult despre asta pentru că știm.

2. Al doilea lucru se numește:

 Lek înseamnă bine, bun.

În Sutra inimii, Buddha spune de trei ori: „lek so, lek so, lek so”. Adică: „Este bine, este bine, este bine”. 

    Ja          = a face.
    Lek Ja 
= înseamnă a face bine corpului nostru.

Adică să ne îngrijim de corpul nostru. Cum ar fi: să facem masaj, băi, să ne dăm cu uleiuri pentru corp, să facem yoga, etc. Yoga este Lek Ja. Acestea sunt lucruri care fac bine corpului nostru.

Lek Ja face parte în lista anterioară din Sempa și Rekpa.

În lectura cursului, există o dezbatere în ceea ce privește lumina. Ea face parte din Lek Ja? Vedem lumina sau simțim căldură, este Lek Ja sau este Rekpa? Nu vom intra în asta.

3. Al treilea lucru este:

   Nyi înseamnă somn, a dormi. Acest lucru este evident, nu trebuie să vorbim prea multe despre asta.

4. Al patrulea lucru este:

Ting Ngen Dzin este concentrarea pe un singur punct.

Concentrarea este bună pentru corp. De fapt, o persoană la care oamenii vin mereu și îi distrage atenția, este mai puțin sănătoasă, și asta nu este bine. Este bine pentru noi să fim concentrați. 

Ting Ngen Dzin, nu este Shamata, dar este un factor care duce la Shamata. Lama Dvora Hla spune: „Este foarte bine pentru sănătatea noastră, în general, și pentru minte, în special. Există oameni care meditează serios, care petrec multe ore meditând și vă pot spune din experiența mea, că atunci când sunt în retreat și meditez multe ore pe zi, sănătatea mintală se îmbunătățește foarte mult, nevoia de somn scade foarte mult, nevoia de hrană este foarte scăzută, pur și simplu meditația este hrănitoare”.

Când oamenii meditează și mai serios, există o practică în care ei pot învăța să trăiască cu fructe de pădure sau foarte puțină mâncare. Și pot trăi așa ani de zile, meditând, și pentru asta au nevoie doar de puțină esență, și trăiesc bine, nu sunt slabi, sunt sănătoși și sunt puternici. Nu începeți să încercați asta acum!

Cu cât vom cultiva mai mult Ting Ngen Dzin, nevoia de lucruri grosiere scade, iar bucuria noastră va crește, înțelepciunea va crește, pacea sufletească se va adânci. Nu există nimic care să se compare cu un retreat. Oare este vorba de concentrarea legată doar de meditație sau de orice fel de activitate de concentrare? Răspunsul este că în general, concentrarea este un lucru bun, dar meditația este una dintre cele mai bune forme de concentrare. Artiștii, de exemplu, care se concentrează foarte mult pe arta lor, trăiesc adesea mulți ani. Arthur Rubinstein, de exemplu, a trăit 95 de ani, a murit în anul 1982.

Concentrarea este foarte bună pentru că ea hrănește. Și dacă avem tendința de a deranja pe cineva care este concentrat, atunci nu îi facem o favoare.

Tot ceea ce hrănește ființele din Samsara este impur.

De ce avem nevoie de mâncare? Mâncarea ne susține în Samsara. Atât timp cât suntem în Samsara, toate aceste lucruri care ne hrănesc sunt impure:

 Sak Che înseamnă impur.

 Sak Me înseamnă pur.

Sak Cheimpur. Sak Mepur.

Deci, ce face mâncarea impură? Ceea ce face ca hrana să fie impură este pentru faptul că ea susține o formă de existență care este impură. Nu hrana în sine, ci datorită faptului că ea susține o formă de existență samsarică, de aceea este impură prin însăși natura sa.

Ce o face să fie impură?  Toate lucrurile care provin din karma sunt impure. Se vor degrada, vor muri, vor dispărea, se vor reîncarna.

Atunci este important să mâncăm alimente ecologice sau nu?

Și ca să rezumăm toată această discuție, putem spune că toate lucrurile care ne susțin și ne fac bine, aparent, în lumea convențională, masajele, băile, tenisul și altele, ne fac să ne simțim confortabil, sunt distractive și, eventual, ne îmbunătățesc și sănătatea. Toate acestea sunt doar aparent, pentru că de fapt ele sunt determinate de karma. Dar ceea ce este important să înțelegem este că ele sunt Sak Che, impure. Putem căuta mâncarea cea mai bună sau cea mai sănătoasă, și asta e bine. Este bine să avem grijă de sănătatea noastră, dar nu să exagerăm. Nu investiți toată energia în ele, deoarece, până la urmă, veți muri. Acest lucru este important până la o anumită limită. 

Mâncarea este mâncare, nu este sănătoasă și nici nesănătoasă, în sine. Ceea ce decide este karma.

Pe de altă parte, toate lucrurile samsarice despre care am vorbit au trăsătura de a ne fura. Exemplul folosit în scrierile budiste este ca toate aceste lucruri sunt ca șerpii care ne încolăcesc strâns și ne trag după ei. A fi preocupați prea mult de corp, de mâncare, de sala de sport și așa mai departe, devenind astfel complet acaparați de ele – nu acesta este obiectivul. Scopul nostru nu este ca celulele noastre să fie mai pure și totul să fie întotdeauna organic. Vom muri cu asta.

Lama Dvora Hla povestește: „A fost o perioadă în care m-am ocupat mult de veganism și vegetarianism, lucru care a fost foarte important pentru mine, și am plecat la Amirim ( Amirim este o așezare vegetariană din nordul Israelului, situată la 650 de metri deasupra nivelului mării, pe un deal cu vedere la Marea Galileii, cuprinde agricultura ecologică și vegetarianism. În 2018 avea o populație de 837 de locuitori). Am fost cazați într-o casă, iar proprietarul ne-a oferit o minunată masă vegetariană – totul era organic și corect. Gazda ne-a spus o poveste despre doi bătrâni care au locuit în Amirim, unul avea optzeci și nouă de ani și celălalt de nouăzeci de ani. Ambii erau prieteni apropiați. Cel de optzeci și nouă de ani a murit. La înmormântarea acestuia a venit și prietenul de nouăsprezece ani și a spus: „I-am spus să nu bea lapte”. 

Deci, lucrurile trebuie făcute cu măsură. Trebuie să menținem acest corp într-un mod sănătos. De ce? Pentru că el este un instrument pentru iluminare. Nimic mai mult. Aceasta este singura valoare pe care o are. În măsura în care grija pentru corp se face în acest scop, este minunat. Dar nu trebuie exagerat, deoarece există și alte lucruri de făcut. Trebuie să medităm, să studiem, să face servici altora, yoga și alte multe lucruri. Totul trebuie mobilizat din compasiunea noastră pentru ființe. Pentru faptul că suntem aici, vom acționa ca un Bodhisattva care dorește să se ilumineze în beneficul tuturor ființelor. Atunci este minunat. Dacă înainte am acționat din egoism – acum vom acționa dintr-o altă motivație, iar astfel vom acumula o karmă cu totul diferită.

Ce urmează

Există și alte aspecte peste care vom trece în continuare, cum ar fi eonii și cosmologia lumii. Vom vorbi despre lumea pe care o oferim în rugăciunea „Mandala”. În lecția 7 vom vorbi despre diverse forme ale infernului, iar în lecția 8 despre tipurile de eoni. 

Ultima parte a cursului va fi seminarul Moartea și sfârșitul morții.

Acest seminar nu vine din Abhidharma Kosha, ci din Lam Rim Chen Mo a lui Je Tsongkapa și alte materiale. Printre altele, vor fi prezentate îndrumările marilor Lama asupra modului de comportament față de cei care mor, cum să ne pregătim pentru moartea noastră, cum să fim cu alții. Subiectele sunt foarte importante.

Cum se raportează toate acestea la practică? Scopul nostru nu este să vă învățăm cum să muriți, ci cum să nu muriți. Dar dacă se întâmplă asta – măcar vă veți crește șansele data viitoare. Și îi ajutați și pe alții.

Așadar, seminarul este foarte, foarte bogat și foarte important pentru oricine se află în calea lor spirituală, nu numai pentru un budist.

Lectia 6b

Vom continua de unde am rămas. Am vorbit în general despre:

    – Formele de existență din Samsara,
    – Am vorbit despre lumea oamenilor,
    – Am vorbit despre lumea spiritelor,
    – Am vorbit despre lumea animalelor,
    – Am vorbit despre ființele care se află între moarte și renaștere, Bardo.
    – Apoi am vorbit puțin despre ceea ce ne susține: formele de hrănire, și am văzut că mâncarea este o mică parte dintr-un șir lung de lucruri.

Vorbim în continuare despre capitolul trei al cărții Abhidharma Kosha, iar capitolul trei are, de asemenea, descrieri incredibile ale cosmosului, ale universului, așa cum le percepe o ființă iluminată.    Veți vedea că descrierile de acolo nu sunt neapărat în conformitate cu ceea ce sunteți obișnuiți din cărțile de știință, dar nu uitați, desigur, că vorbim despre oamenii ale căror perspective sunt complet diferite de ale noastre și de cele ale oamenilor de știință. Și este important să auziți aceste descrieri. Vă voi spune mai târziu de ce.

Lumea: bază perisabilă    

Următoarea descriere vorbește despre lume. Lumea în sanscrită este Loka. În limba tibetană, se spune:

    Prima silabă Jik înseamnă a distruge,
    Ten înseamnă bază.

Așadar, cuvântul „lume” în tibetană este o bază care se distruge, adică lumea este văzută ca ceva care trebuie să se distrugă, ca ceva temporar, efemer. 

Acum suntem în Abhidharma Kosha. Abhidharma este o școală inferioară a budismului. Ea nu este inferioară, ci este o școală de jos a budismului. În această școală nu se vorbește despre vacuitate, ci despre lipsa de sine, ceea ce nu este exact același lucru. În această școală se pune mult accent pe impermanență: tot ceea ce există în această lume este trecător. Orice [lucru] provine din karmă, iar când karma se va schimba și el se va schimba.

Un model al lumii

Abhidharma Kosha ne dă un model de cum a fost creată lumea. Geneza după Abhidharma Kosha. De fapt, există două descrieri ale „modului în care a fost creată lumea” în literatura budistă.

1. Una provine din Abhidharma Kosha, care este foarte cunoscută. După cum am menționat, Abhidharma Kosha este acceptată de către toate curentele budiste, deci toate acceptă această descriere.

2. O altă descriere, care este puțin diferită – există similitudini, dar există și multe diferențe – apare în Tantra Kalachkara. Dalai Lama face inițieri ale acesteia și ea este diferită de toate celelalte Tantre. Această Tantra conține, printre altele, descrieri cosmologice. Sunt descrieri foarte detaliate despre lume, oameni și corpul uman. Toate aceste sunt prezentate în Yoga Tibetană, seria 4.

Astăzi vom vorbi despre descrierea lumii așa cum apare în Abhidharma Kosha.

Este important să o cunoaștem pentru că ea este folosită mai târziu în tot felul de ritualuri. În rugăciunea „Mandala”, care mulțumește liniei marilor Lama, apare muntele în mijloc cu cele patru continente. Ele provin din Abhidharma și fiecare reprezintă o virtute spirituală. Atunci când oferim Mandala va trebui să ne concentrăm asupra acestor lucruri.


Cum a început totul

Deci ei spun: La început a existat un spațiu gol. Și de asemenea, exista o energie a vântului. Vântul a început să sufle în cerc și, treptat, a început să sufle mai tare, iar vârtejul de vânt, a început să se solidifice din ce în ce, formându-se un disc de vânt. Acest disc de vânt se numește:

   Kyil Kor înseamnă disc,
    Lung = vânt.
    Deci un disc de vânt!

Așa cum, așa cum am spus anterior, totul începe încet, pe parcursul a miliarde de ani, vârtejul de vânt se solidifică, iar apoi devine un disc de vânt.

O lume de vânt, aur și apă

Deci, avem un model al lumii pe care îl puteți vedea desenat mai jos.

    – Există un disc de vânt,
    – Deasupra este un disc de aur,
    – Peste el un disc de apă,

Vom vorbi puțin despre dimensiuni. Abhidharma Kosha indică, de asemenea, dimensiunile tuturor discurilor. Ele au fost transpuse în kilometri.

Deci, în Abhidharma Kosha există o măsură numită Sor. Nimeni nu știe exact cât este, dar se estimează că Sor are aproximativ un inci, adică 2,5 cm. Este una dintre dimensiuni. Și merg de la subatomic la galaxii. Există toate aceste unități. 

Sor este cea mai mică unitate, poate două degete. Cea mai mare unitate se numește Yojana =12-15 km.

Ca un tort în trei straturi

Vă puteți imagina un tort? Primul disc este discul de vânt. Deasupra lui se află un strat de aur, iar deasupra aurului există apă.

Acesta este desenul mandalei universului dincolo de percepția noastră normală.

Dimensiuni imense

Vă vom da dimensiunile discurilor. Discul de vânt:

Diametrul său, oamenii au calculat diametrul în funcție de măsura Yojana, și au ajuns la 7×1060 milioane de kilometri. Dimensiune ce o putem compara cu a unei galaxii mari. Înălțimea acestuia este de 11,2 milioane de kilometri. Adică, este foarte plat în comparație cu înălțimea.

Discurile de aur și apă:

Acestea sunt mult mai mici.

Diametrul ambelor, este aproximativ 8,2 milioane de kilometri, înălțimea discului său de aur este aproximativ 2,2 milioane de kilometri, iar înălțimea apei este de aproximativ 5,5 milioane de kilometri. Este un ocean imens, în diametru de 8,2 milioane de kilometri. Multa apă.


Vedere de sus

Vom privi acum lumea de sus.

Acesta este discul apei. Cercul cel mai mare este marele ocean.

În jurul marginii exterioare există un lanț muntos de munți; Este un lanț de munți din fier a căror bază este scufundată în apă. Așadar, acesta este inelul exterior din fier.

Mai există încă 6 inele de munți făcuți din aur, și între lanțuri este apă. Un ocean. În centru se află Muntele Meru, care este în apă. Acesta este muntele la care ne referim în Mandala.

Așadar, acesta este modelul pe care îl avem și, după cum am menționat, este un model pe care ar trebui să-l cunoaștem; Totul are o semnificație simbolică importantă.

În mijloc se află muntele Meru. El are terase. Cu cât se urcăm mai mult, la mari înălțimi se află zeii de la nivele de Samten. Aici trăiesc zeii.

Sus, se află două paradisuri Ogden și Okmin. Fiecare parte a muntelui Meru, este făcută din materiale diferite.


 – Cel orientat spre est este alb, de ce este alb? Pentru că este făcut din argint.

 – Cel orientat spre sud este albastru, pentru că este făcut din piatra prețioasă Lapis.

 – Cel orientat spre vest este roșu și este din rubin.

 – Cel orientat spre nord este galben, deoarece este din aur.

Dimensiunile Muntelui Meru

Mărimea acestui munte: 580.000 de km în apă și alte 580.000 de km deasupra apei. Aceasta este înălțimea lui. Vă puteți imagina, că este ceva uriaș, gigant.

Dimensiunea Samsarei

Ceea vom spune nu vine din Abhidharma Kosha. Cât de mare este Samsara? Cât durează Samsara? Cât timp ne învârtim și suferim în roata vieții? Lama Dvora Hla ne dă o descriere a Samsarei pe care a auzit-o de la Ken Rinpoche. El spunea: Să presupunem că există o pasăre care zboară deasupra Muntelui Meru și ține în cioc o eșarfă delicată de mătase, iar o dată la un secol trece peste munte și eșarfa alunecă, mângâind muntele. Timpul necesar pentru această eșarfă să erodeze muntele, acesta este timpul de când am fost în Samsara, acesta este timpul în care suferim. Foarte mult timp.

Uneori ni se dă și următoarea imagine: Am vorbit despre faptul că oamenii trebuie să-și părăsească corpul și să intre în altul, în continuu. Toate aceste corpuri, pe care le-am avut, pentru fiecare dintre noi, dacă ar fi fost adunate, s-ar forma un munte cu mult mai înalt decât Meru.

 Inelele muntoase și mările

În jurul muntelui Meru există inele muntoase.

   –  Inelul exterior este din fier și alte șase inele muntoase sunt de aur, iar între ele se află apă, există un ocean. 

   –  Muntele Meru este cel mai înalt. Primul lanț muntos imediat de lângă el, este jumătate din înălțimea muntelui Meru, iar fiecare inel care urmează este jumătate din înălțimea celui anterior. Fiecare coboară jumătate din înălțime. 

   –  Oceanul dintre lanțuri este marea interioară care se numește „marea distracției”. Toate apele interioarele, dintre inelele de aur, sunt numite tot în acest fel. 

    – Marea dintre ultimul lanț de aur și cel de fier, se numește „marea exterioară” sau oceanul exterior.

Continente și sub-continente    

În acest ocean exterior, există continente.

Există 4 continente și fiecare continent are 2 sub-continente. 

Fiecare continent are o formă ușor diferită. Cea de la sud are formă trapezoidală și are 2 sub-continente pe părți, la est continentul este semicircular și are de ambele părți sub-continente, iar continentul din nord este dreptunghiular. 

Când spunem „muntele măreț cu cele patru continente”, ne referim la acest munte și la aceste patru continente pe care le facem cu mâinile noastre. Nu vom intra în mai multe detalii.

Aceste continente sunt populate de oameni, dar de tipuri diferite. Oamenii din diferitele continente diferă foarte mult, de exemplu în longevitatea vârstei.

Mărimea lor se schimbă. Vă amintiți de Gulliver în țara piticilor? Este foarte interesant, să găsim aici lucruri similare. Foarte interesant că și în această reprezentare a lumii, există o țară a uriașilor și una a piticilor.     Unde ne aflăm noi? Noi trăim pe continentul sudic – Dzambu.

Vacuitatea direcțiilor

Să vorbim despre vacuitatea direcțiilor. Cum stabilim direcțiile în lumea obișnuită?

De obicei ne orientăm după soare. Soarele răsare la est și apune la vest, ceea ce este adevărat pentru toate țările lumii, nu este așa? Există vreun loc în lume în care soarele să răsară la vest? Nu.

Dar dacă luăm pe cineva care stă în Antarctica și pe cineva care stă la Polul Nord, și ei se uită spre est, se uită în aceeași direcție? Gândiți-vă o clipă la asta.

Dar să lăsăm asta deoparte. Chiar dacă suntem în România și ne uităm spre locul în care răsare soarele, pentru noi este est. Acum, imaginați-vă pentru o clipă, că cel care privește spre est începe să meargă în direcția soarelui. Să zicem că între el și soare ar fi o linie, și să presupunem că depășește soarele. Mai merge el spre est?

Deci perceperea direcțiilor, este proiecția noastră. Trebuie să reflectăm puțin la asta. Este atât de intuitiv pentru noi, pentru că nu am fost niciodată de partea cealaltă a soarelui, dar gândiți-vă, că este cu siguranță posibil, nu este așa? Toată orientarea noastră este în funcție de soare.   Budiștii au rezolvat problema foarte simplu: Deoarece totul este relativ și pentru că totul este o proiecție și pentru că nu putem vorbi despre un astfel de loc absolut care este estul și v-am dat un exemplu! Ei spun: „Ceea ce se îndreaptă spre mine este estul”. Și așa au terminat problema.

Cele patru continente

În continuare vom da numele celor patru continente.

1. Continentul din sud – Dzambuling

Continentul Dzambuling este cel mai important pentru că noi trăim în el.

    Cuvântul Ling înseamnă continent.

Numele acestui continent este Dzambu, deoarece crește aici un copac uriaș a cărui fructe sunt foarte, iar atunci când cad în apă, sună Dzambu. De aceea, el este numită astfel.

Ceea ce caracterizează continentul nostru, este că viața nu este constantă. Se schimba de la persoană la persoană, precum și de la o perioadă la alta. Există alte continente care sunt diferite, în care viața este destul de fixă. Deci, după cum am menționat, acest continent are o formă trapezoidală.

2. Continentul de Est se numeșteCorpul cel mare”. În limba tibetană:

Lu Pak Po înseamnă Corpul cel mare.

3. Continentul de nord – „Sunetul teribil”.

În limba tibetană:

    Dra înseamnă sunet,
    Mi Nyen ceva neplăcut, teribil, ce poate fi intimidant – în funcție de context.
    Deci, Sunetul teribil.

4. Continentul de Vest – „Vaca”.

În limba tibetană:

    Ba lang cho se referă la cirezi și la vaci.

    Ba este vacă, deci cei de pe acest continent folosesc vacile.

Așa cum am spus că fiecare continent are două sub-continente.

Când oferim mandala scurtă, avem mărețul munte cu cele patru continente, împreună sunt cinci lucruri.

Dacă doriți să vă exprimați recunoștința și mai profundă, atunci va trebui făcută ceremonia de oferire a mandalei lungi. În mandala lungă se oferă 73 de lucruri. Ceremonia este foarte frumoasă și este însoțită de o melodie specială. Într-o zi vă voi învăța mandala lungă. Cele două subcontinente de la est se numesc Corpul și Corpul cel mare, cele de nord – Sunetul teribil și Partenera, cele din sud – Evantaiul și Celălalt (traducerea literală a numelui este „coadă de bou”, care era folosită în mod obișnuit ca ventilator), și cele din vest – În mișcare și Calea supremă ( în alt comentariu se numesc Înșelăciunea și Calea cea mare deoarece aspectul său este înșelător, iar cei care merg pe pământul ei se scufundă în ea)

 Galaxiile

Ceea ce am descris până acum este doar o lume. Cât de multe lumi există? Se pare că sunt foarte multe și toate sunt locuite și au aceeași structură.

    • Un cumul de o mie de astfel de lumi formează o galaxie mică. O mică nebuloasă.

    • O mie de galaxii mici, formează o galaxie medie.

    • Și o mie de galaxii medii, este o galaxie uriașă. Există nenumărate galaxii uriașe.

Deci, așa cum am menționat anterior, o galaxie uriașă este un milion de galaxii mici, iar galaxia mică nu este atât de mică. Deci, avem și multe opțiuni de locuri în care ne putem naște. De aceea, ființele Bardo trebuie să zboare foarte repede, în tot universul, pentru a-și găsi tatăl și mama.

Karma decide. Dacă cineva moare, probabilitatea ca el să devină o ființă umană și de asemenea să se nască lumea noastră – după acest model – este foarte mică.

Se spune că Buddha că ar fi vrut să o învețe pe mama sa care a murit și într-o zi și-a părăsit pentru un timp discipolii și s-ar fi dus într-o  galaxie complet diferită, unde mama sa s-a reîncarnat în următoarea ei viață.

Este acesta un model realist?

Maestrul Vasubandhu ne oferă acest tip de model în Abhidharma Kosha și nu uitați că el a fost Arya, iar oamenii care au perceput direct vacuitatea văd lucruri care pentru noi sunt de-a dreptul uluitoare. Ceea ce descrie, el a văzut foarte clar. Nouă poate ni se pare ciudat.

Comentatorii încearcă să explice de unde provine acest model, așa cum și alții încearcă să explice Biblia.

Unii încearcă să compare acest model cu lumea noastră și spun: continentele sunt India și China… Posibil. Dacă ne uităm la formele lor și la hartă, este posibil să găsim o asemănare. Așadar, aceasta este o explicație care descrie de fapt diferite continente din lumea noastră.

Unii spun că însuși Vasubhandu nu ar fi crezut în aceste lucruri, ci ne-a transmis pur și simplu aceste cunoștințe care existau la vremea respectivă. Nu uitați că a el strâns cărți care existau pe vremea lui, și deja trecuseră 800 de ani de la Buddha, iar în acea vreme multe scrieri dispărură. Maestrul Vasubhandu a adunat ceea ce a mai rămas. Apoi, sunt cei care spun că pur și simplu ne-a transmis o cunoaștere pe care a găsit-o, care era parțială, că era incompletă.

Dar toate acestea sunt mai puțin interesante pentru noi. Că este India sau China sau altceva, este mai puțin interesant. Ceea ce este cu mult mai interesant, este explicația vacuității. Faptul că vedem lumea așa cum o vedem, este o proiecție a unei anumite karme care ne rodește în momentul de față, iar când această karma se va termina vom fi proiectați într-o altă lume.

În altă parte a cărții Abhidharma Kosha, sunt descrise elementele noastre. De exemplu, avem elementul de foc, căldura – există lumi care nu au elementul de foc. Ființele acolo suferă groaznic. Nici măcar nu pot supraviețui. Ele se nasc acolo și mor imediat. Pentru că suferința este atât de îngrozitoare.

Cum se poate imagina un astfel de model atât de mare și detaliat?

Toate aceste distanțe enorme care au fost menționate – totul este o proiecție. Există o etapă în care veţi putea reduce distanțele, deoarece ați preluat controlul spațiului și a timpului din canalele voastre.