Cursul 4
Dovada vieților viitoare
Primul nivel al logicii și percepției budiste (Pramana)
Conform învăţăturilor lui Geshe Michael Roach.
Potrivit traducerii conferințelor Lamei Dvora Tzvieli.
Lecția 5 – a doua parte
Este oare posibil ca un Creator care este omniscient să fie schimbător?
Să trecem la a doua posibilitate. Vom lăsa la o parte conceptul școlii Chervaka de creator neschimbător și vom trece la alte școli care vorbesc despre un Creator care se schimbă. Vom vedea în continuare cum este descris un astfel de Creator. Maestrul Dignaga scrie:
Pentru că nu există nimic care să-l ajute în vreun fel,
Chiar dacă se schimbă, nu există o percepție corectă.
Am spus că, din punct de vedere logic, o astfel de entitate atotcreatoare, omniscientă și care nu se schimbă, nu există.
Aici comentatorul ne spune: Bine, hai să-i permitem să se schimbe. El este Lordul puterii, o entitate iluminată și prin urmare “lipsită de orice dorință și omniscienţă”. Apoi comentatorul spune: ”Cei care susțin că există o astfel de entitate, chiar dacă îl consideră schimbător, ei ar spune că,de la bun început, ea ar trebui să fie o persoană liberă de orice dorință și omniscientă, fără să fie nevoie să mai treacă prin procesul de experimentare a dorinței și celelalte, pe parcursul timpului său în roata renașterilor și apoi să se bazeze pe practica corectării acestora”.
Pe scurt, ei spun că entitatea creatoare nu a fost niciodată impură, nu a avut niciodată afecțiuni mentale și nu a făcut o practică pentru a le înlătura. El a fost întotdeauna pur.
Acesta este sensul cuvintelor ” nu există nimic care să-l ajute în vreun fel”.
Altfel spus “Lordul puterii, care nu a fost supus afecțiunilor mentale în timp ce se afla în roata renașterilor, nu este ajutat de partea pură a existenței” . El a fost întotdeauna pur și nu a trebuit niciodată să practice pentru a ieși dintr-un loc impur spre un loc pur.
Cu alte cuvinte, dacă el nu a fost niciodată impur și nu a suferit niciodată, atunci înseamnă că nu i s-a întâmplat niciodată nimic bun sau rău. Aici maestrul Dharmakirti spune: “Deci el nu poate fi omniscient”. Argumentul puternic pe care-l aduce este: ”Pentru ca o entitate să fie omniscientă, ea trebuie să sufere, să practice, să facă antidot și să ajungă de cealaltă parte, să perceapă vacuitatea în mod direct și așa mai departe. Fără toate acestea, el nu poate ajunge să fie omniscient pentru că nu știe, de exemplu, calea de ieșire”.
Ce aspect al omniscienței ne interesează?
Dacă până acum am vorbit despre ce nu este omnisciența, în continuare vom prezenta ce este omnisciența.
Langja
Langja înseamnă ce trebuie să practicăm.
Dorja
Dorja înseamnă ce trebuie să abandonăm, la ce trebuie să renunțăm.
Buddha ne învață calea de a ieși din suferință. El ne învață:
a. ce trebuie să practicăm, ce trebuie să facem.
b. ce ar trebui să nu mai facem.
De ce trebuie să ne învețe el aceste lucruri? Dacă ne uităm la modul în care ne trăim viața convențională:
– pe ce ne risipim timpul.
– unde se duc toate eforturile noastre.
– ce practicăm.
– putem vedea că nu mergem în direcția corectă.
Căutăm bani, căutăm respect, să fim lăudați, dorim să ni se dea atenția cuvenită, vrem ca ceilalți să aibă păreri bune despre noi. Vrem să ne simțim bine, dorim să arătăm bine, vrem lucruri materiale și ne petrecem timpul pentru a le obține, permanent practicăm cum să realizăm toate aceste lucruri.
Ce ne spune Buddha să facem?
– “servește-i pe alții”.
– “dezvoltă-ți compasiunea”.
– “uită-te la ceilalți ca fiind superiori față de tine”.
În Cele opt versete de antrenarea a minții, scrie:
Fie ca să învăț de a prețui orice ființă vie
Mai mult decât perla ce îndeplinește orice dorință
Și în inima mea cu drag să o păstrez
Pe calea împlinirii țelului meu suprem.
Aceasta este Langja.
Cu oricine voi fi și în orice loc mă voi găsi
Fie ca să pot, din toată inima mea,
Să mă văd pe mine însămi inferioară
Și pe celălalt superior.
Așa facem Langja? Există o cale spre iluminare. Există o cale de ieșire din suferință. De ce nu știm asta? Pentru că nu avem atotcunoașterea. Numai Buddha știe perfect ce trebuie să practicăm.
Cum știm că nu știm? Conform rezultatelor. Ne aflăm încă într-o lume a suferinței. Trupul nostru îmbătrânește și va veni ziua când ne vom îmbolnăvi, vom suferi de dureri și vom trece prin procesul morții.
Toate acestea dovedesc faptul că nu cunoaștem calea de ieșire din suferință, de aceea este necesar să-l auzim pe cel care cunoaște acest drum și asta îl face să fie atotcunoscător.
Ceea ce-l face pe Buddha să fie omniscient, este faptul că știe exact ce ar trebui să practicăm și ce ar trebui să nu mai facem.
Maestrul Dignaga ne spune că o entitate omniscientă, cunoaște toate pietrele de pe fundul oceanului, cunoaște toți peștii care înoată în ocean, vede foarte departe. Toate acestea sunt incluse în atotcunoaștere, dar ele sunt lucruri care nu ne ajută. Cum ar putea să ne scoată din suferință cineva care vede foarte departe sau care știe câți pești sunt în ocean?
Maestrul Dignaga ne spune: “Dacă m-ar fi ajutat vederea la distanță, atunci mi-aș fi luat ca profesor un vultur, pentru că el vedea foarte departe.” El ne spune: “Nu aceasta este atotcunoașterea pe care o caut”. Toate aceste abilități fac parte din omnisciență. Buddha, de exemplu, nu a vorbit niciodată despre aceste lucruri pentru că ele nu ajută.
Cum ne ajută atotcunoașterea sa? Prin faptul că, el știe exact ceea ce trebuie să practicăm și ce ar trebui să încetăm să mai facem. El cunoaște ce cauzează suferința și cum se iese din ea. Acesta este aspectul atotcunoașterii care ne interesează și despre asta vorbim aici.
Toate fenomenele din univers pot fi împărțite în pure și impure. De ce trebuie să știm asta? Pentru că nu știm ce este pur și ce este impur. Nu știm care dintre acțiunile noastre, care dintre gândurile noastre duc la puritate și care nu.Iar pentru că toate acestea fac parte din realitatea ascunsă, avem nevoie de Buddha.
Buddha a organizat toate aceste cunoștințe, care ne ajută să ieșim din suferință, sub forma celor patru adevăruri nobile sau cele patru adevăruri al lui Arya. Ele sunt următoarele:
1. Primul adevăr – adevărul suferinței.
Dukngel Denpa
Dukngel = suferință.
Denpa = adevăr sau realitate.
Dukngel denpa înseamnă adevărul suferinței.
Aceste adevăruri se mai numesc și adevărurile lui Arya, deoarece acesta după ce a ieșit din meditație își vede și suferința lui și propria noastră suferință, pentru că el poate citi mintea tuturor. El vede cât de chinuită este mintea noastră. De asemenea, el vede al doilea adevăr.
2. Al doilea adevăr – adevărul originea suferinței.
Kunjung Denpa
Adevărul suferinței și originea suferinței sunt cele două adevăruri ale părții impure a existenței.
Datorită faptului că suntem în partea impură a existenței și datorită ignoranței noastre, suferim și continuăm să producem cauze pentru noi suferințe.
Deci, aceste două adevăruri, sunt lucrurile pe care ar trebui să le abandonăm. Aceasta este Dorja. Va trebui să încetăm să mai producem cauze ale suferinței. Ceea ce ne învață Buddha, este să renunțăm exact la acele lucruri pentru a nu mai învârti roata Samsarei.
3. Al treilea adevăr – încetarea suferinței.
Gokden
Gok = încetare, oprire.
Gokden înseamnă adevărul încetării suferinței.
Buddha ne spune că suferința poate fi oprită.
4. Al patrulea adevăr – există o cale de încetare a suferinței.
Lamden
Lam = cale.
Den = adevăr.
Adevărul opririi suferinței și a existenței unei căi de încetare a suferinței reprezintă partea pură a existenței. Acesta este Langja, ceea ce trebuie să practicăm. Calea este practica acelor lucruri care vor pune capăt în cele din urmă suferinței și acesta este scopul nostru. Scopul nostru de aici, este Gokden. Lamden este calea de a ajunge la acest obiectiv. Atât Nirvana, cât și atotcunoașterea se află în Gokden, iar Lamden este calea.
Deci, care este calea pe care ne-a dat-o Buddha? Înțelegerea vacuității și ce să facem pentru a dobândi această înțelegere.
Cum putem să dăm crezare cuvintelor lui Buddha?
După cum am spus mai înainte, Buddha este omniscient și are o percepție proaspătă și infailibilă a tuturor fenomenelor. După care s-a pus întrebarea: “Cum putem verifica dacă percepția lui este infailibilă?
Răspunsul la această întrebare a fost următorul: deoarece nu avem nici un mod de a vedea lucrurile pe care Buddha le vede, vom merge să verificăm dacă ne putem încrede în spusele lui.
Deci, căutam să verificăm dacă Buddha vorbește despre lucruri pe care le-am experimentat sau dacă se potrivesc cu experiența noastră sau dacă vorbește despre lucruri pe care le putem deduce logic. În cazul în care experiența și logica personală nu ne ajută să-i verificăm spusele în mod direct, vom merge indirect. Ne vom folosi de instrumentele pe care le avem despre percepția directă și percepția logică asupra lui însuși Buddha. Iar în acest mod se va răspunde la întrebarea, de ce să-i dăm lui crezare.
Acum vă întreb: care dintre cele patru adevăruri ale arienilor, le putem verifica în mod direct? Răspunsul este: doar primul adevăr.
Singurul adevăr pe care îl putem verifica direct prin experiența noastră, este adevărul suferinței. De ce? Pentru că, încă nu știu dacă există un sfârșit al suferinței, pentru că nu am ajuns încă acolo nu am ajuns încă în acest loc unde nu mai există suferință, pentru că nu am parcurs întreaga cale.
Originea suferinței, este adevărul ascuns, este înțelegerea karmei. Deci, nici acest lucru încă nu-l știm, pentru că dacă am fi știut, am fi încetat de mult să mai plantăm semințele suferinței. Deci, nu știu încă toate aceste lucruri.
După ce Buddha s-a iluminat și-a spus: “Cum pot să le explic oamenilor toate lucrurile pe care le-am văzut? Oare vor înțelege ei? Ei nu au văzut toate acestea. Nu am un limbaj comun cu ei”.
Atunci Buddha și-a spus că “Unicul mod de a ajunge la ei, este să le vorbesc despre primul adevăr”.
Ce a făcut Buddha? Le-a vorbit oamenilor despre suferință, asta pentru că suferința este atât de minunată și atât de demnă de glorie? Nu. Ea este dezgustătoare și intolerabilă, dar așa ne-a perceput Buddha. El a spus: “Le voi vorbi oamenilor despre ceva pe care ei îl pot verifica, prin experiența lor personală. Ei știu că îmbătrânesc, ei știu că în lume există oameni care nu au ce mânca, că există copii cu SIDA, că există accidente rutiere și multe altele. Toate acestea se pot verifica şi nu numai atât. Le voi vorbi despre nivelurile de suferință subtilă. Nu le voi vorbi numai despre suferința aspră, evidentă și insuportabilă, ci le voi vorbi și despre suferința prin care trec clipă de clipă. Dacă au mâncat o masă și le-a fost bine, după alte câteva ore nu le mai este bine. Dacă au găsit un partener și a fost minunat, după un an sau doi, de-abia așteaptă să scape de el”.
Nici un alt învățător nu a vorbit atât de detaliat despre faptul că viața noastră este atât de pătrunsă de suferință, chiar prin faptul că existăm, chiar dacă am făcut totul bine și corect. Însuși faptul că ne-am născut, este că trebuie să murim. Orice lucru care începe, va trebui să ia sfârșit. Cauzele care determină sfârșitul lui, provin numai din faptul că el a fost creat.
Citat din începutul capitolului 4 din Abhidharma Kosha sau Tezaurul înaltei înțelepciuni:
Le le jikten natsok kye
De nyi sempa dang de je
Le = karma, cu sensul de fapte/acțiuni.
Le = din.
Jik = a distruge.
Ten = bază.
Jikten = lume.
Natsok = varietate, diversitate.
Kye = creat/născut.
Sensul frazei este: “Diversitatea lumilor se naște din karmă.”
Ce spune Buddha, de unde a venit lumea noastră? Lumea noastră nu a fost creată de cineva, de “Ishwara”, de o entitate neschimbătoare, omniscientă, permanentă, dar și omnipotentă. Atunci, de unde provine lumea noastră? Ea provine numai din karma noastră, din ceea ce facem.
De unde vine karma? A doua frază De nyi sempa dang de je spune: “Din gândurile noastre și ceea ce ne determină ele să facem”.
La ce adevăr ne referim acum? Ne referim la al doilea adevăr.
Deci, Buddha ne-a vorbit mai întâi despre suferință, după care ne-a spus de unde vine suferința. El ne spune că toate lumile pe care le putem cunoaște, inclusiv lumea noastră, vin din karma noastră, din gândurile noastre și din ceea ce am făcut în trecut altora.
Cu alte cuvinte, el ne spune că dacă trăim într-o lume care nu este pură, într-o lume a durerii și a suferinței, înseamnă că am făcut fapte necurate, am avut gânduri necurate, că avem afecțiuni mentale, iar toate acestea se manifestă într-o lume suferindă.
Budismul promite că nu vom mai avea probleme? Nu. El ne spune că vom avea probleme, de ce? Pentru că avem o minte impură. Nu vă așteptați să nu mai aveți probleme. Problemele vor veni. De ce ele vin?
Pentru că, karma pe care am plantat-o rodește, iar ea nu provine dintr-o minte pură. Atunci de ce am mai avem nevoie de budism dacă oricum vom suferi?
Răspunsul este, că avem nevoie de a ne purifica și de a planta noi semințe pure, iar treptat facem Langja și Dorja. Ce înseamnă Dorja?
Dorja, de exemplu, este oprirea gândurilor de gelozie față de alte persoane sau a gândurilor de furie sau de ură față de alții.
Ce înseamnă Langja? Înseamnă, de exemplu, să fim buni cu ceilalți, să nu-i mințim, să căutăm să le dăm ajutor. Deci avem Langja, avem Dorja și mai avem și jurămintele care ne împiedică de a ne comporta imoral. Toate acestea sunt practici generale de a ne purifica mintea. Pe calea pe care o facem, vor apărea în continuare probleme, deoarece ele sunt rezultatul karmelor pe care le-am semănat deja, karme pe care nu le-am purificat și care continuă să dea rod.
Deci, nu vă așteptați ca problemele să dispară brusc. Ele vor continua să se întâmple, dar dacă veți practica corect, reacția voastră în fața lor, va fi cu totul diferită.
Cu toate că, karma va continua să rodească, ceea ce se va întâmpla ca rezultat al practicii, pe de o parte va fi diminuarea fricii, a panicii, iar pe de alta, veți fi mai mulțumiți, mai liniștiți și veți accepta în mod pașnic tot ceea ce se întâmplă, chiar și atunci când se produce un dezastru. Poate vă aduceți aminte de regele Kalinka care a dat poruncă soldaților să reteze membrele călugărului pentru că acceptase să-i dea reginei învățături. Dar, cu toate că acesta trecea prin dureri groaznice, inima lui nu suferea. Da, este adevărat că durerea lui era teribilă, dar nu exista acea suferință care este legată de frică, de mânie, de resentimente, deoarece își dădea seama că singur și-a adus-o asupra lui.
Dacă înțelegem că orice situație se întâmplă conform legilor karmice, adică legile karmice funcționează, atunci o putem folosi în beneficiul nostru. Iar în acest fel am obținut cheia spre paradis.
Am vorbit mai înainte despre imaginea unui Dumnezeu Creator. Am încercat noi oare să negăm existența unui Dumnezeu? Nu neapărat. Ceea ce se încearcă este negarea ideilor care nu funcționează, idei care sunt contrare logicii și care ne mențin în suferință. Dacă cineva percepe imaginea divină ca pe cineva care răsplătește binele cu bine și răului cu rău, care este un alt mod de a exprima legile karmice, este foarte bine. Numiți-l cum vreți. Puteți să-i spuneți Dumnezeu, dacă doriți. Ceea ce contează cel mai mult este înțelegerea acestor legi care spun că binele aduce bine și răul aduce rău.
Ceea ce Buddha ne spune, este să facem Langja, să facem Dorja, adică ce trebuie să practicăm și ce trebuie să abandonăm, iar asta nu numai pentru că ne scoate din suferință, ci și pentru că este un mod plăcut de a ne trăi viața între timp.
Cu cât vom practica mai mult, bucuria va crește în inimile noastre. Cu toate că realitatea va rodi în continuare în funcție de karma pe care am plantat-o în trecut, atitudinea față de ea și concepția noastră asupra lumii încep să se schimbe.
(mandala)
Grup Facebook