Lectia 5 – Aci 6

Cursul 6

Sutra „Tăietorul de diamant”

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 5

 

Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții.

 

Mii și mii de planete locuite ..

Și din nou Învingătorul vorbi:

O, Subhuti ce crezi? Să presupunem că unul dintre fii sau fiicele nobilei familii ar lua toate planetele acestui măreț sistem lumesc, un sistem cu mii și mii de planete și le-ar acoperi bine cu toate cele șapte feluri de comori prețioase și le-ar oferi cuiva ca ofrandă. Ar crea acel fiu sau fiică mulți munți de merite prin această faptă?

Subhuti răspunse respectuos:

O, Învingătorule, mulți ar fi. O, tu Cel Plecat la Extaz, într-adevăr mulți ar fi. Acest fiu sau fiică ar crea mulți munți de merite printr-o astfel de faptă. Și de ce este așa? Pentru că, O, Învingătorule acești munți măreți de merite sunt munți de merite care nu ar putea exista niciodată. Și acesta este motivul pentru care Cei Astfel Plecați pot vorbi despre „munți măreți de merite, munți măreți de merite”.

Să vorbim puțin despre miile și miile de planete.

Acest subiect se referă la capitolul cinci din Abhidharma Kosha. Ea are opt capitole. Primele cinci vorbesc despre lumea noastră impură, iar ultimele trei vorbesc despre lumea pură.

Cursul 5 se bazează pe capitolul 4, care descrie modul de funcționare a karmei. Capitolul 5 al Abhidharmei Kosha vorbește despre univers, despre cosmologia budistă.

–   Este descris începutul lumii și cum se termină ea.

–   Este descris sfârșitul lumii. Lumea se sfârșește într-un fel de explozie a unei supernove. Focul va distruge lumea. Dacă lumea are un început ea va trebui să aibă și un sfârșit. La fel și Dharma, ea începe și trebuie să se și termine.

În acest capitol sunt descrise sistemele lumii, ca și galaxiile.

1. Primul sistem al lumii este format din 1000 de planete locuite.

Tong chipu

În Abhidharma Kosha se vorbește despre existența multor planete pe care trăiesc ființe, nu numai oameni, ci și animale. Toate cele șase forme de existență există pe fiecare planetă.

2. Al doilea sistem este de 1.000.000 de planete locuite.

Tong barma

La acest nivel este vorba de o mie de sisteme, având fiecare o mie de plantele locuite.

3. Al treilea sistem este de 1.000.000.000 de planete locuite

Tong chenpo

Este vorba de un sistem format din o mie de sisteme de la nivelul doi.

Care sunt cele șapte comori principale? Ele sunt: aurul, argintul, lapislazuli, agate, perle, scoici și carneolul. În text ni se spune că un fiu sau o fiică acoperă miile de planete cu toate aceste comori, pe care le oferă apoi ca ofrande.

Acest lucru este o mare binefacere. El poate oare acumula munți de merite?

Să citim sutra în continuare:

Și atunci Învingătorul spuse:

 Să presupunem, Subhuti, că unul dintre fii sau fiicele nobilei familii ar lua toate planetele acestui măreț sistem lumesc, un sistem cu mii și mii de planete și le-ar acoperi bine cu toate cele șapte feluri de comori prețioase și le-ar oferi cuiva ca ofrandă. Să presupunem, pe de altă parte, că cineva ar lua un singur vers cu patru rânduri din această prezentare a Dharmei și l-ar explica bine altora. Făcând acest lucru, persoana ar crea și mai mulți munți de merite în comparație cu predecesorul său: meritele sale vor fi nenumărate și dincolo de orice estimare.

Și de ce este așa? Pentru că, o, Subhuti, asta va avea ca rezultat iluminarea totală și perfectă a Celor Astfel Plecați, Distrugătorii Inamicului, Buddha Complet Iluminați. Acest lucru, de asemenea, dă naștere tuturor binecu-vântaților Buddha”.

De ce faptul de a explica chiar și un vers de patru rânduri al sutrei acumulează infinite binefaceri? Pentru că asta dă naștere tuturor Buddha, iar Buddha poate ajuta toate ființele de pe toate planetele simultan.

 

Meritul infinit purifică toată suferința

Chiar și o singură persoană care ajunge la iluminare este o binefacere infinită. De ce? Pentru că, dacă cineva vine și explică ceva de genul acesta, el plantează semințele în conștiința celui ce ascultă și, ca urmare, aceste semințe vor da rod într-o zi și îl vor aduce la iluminare. De aceea, binefacerea pe care o face este infinită, incomparabilă cu binefacerea de a acoperi miile și miile de planete cu toate cele șapte tipuri de comori și de a le oferi ofrandă lui Buddha.

Mulți întreabă: Cum putem să ne purificăm karma?  Cel mai bun mod de a purifica karma este scris aici. Este să luăm acea sutră sau „o prezentare a Dharmei ca cea de față” și să o pronunțăm, să o înțelegem, să o citim. Acestea sunt cele care duc la iluminarea lui Buddha. Purifică tot răul din lume. Înlătură suferința. Este cel mai puternic lucru de a elimina suferința.

 

Nenumărate corpuri

Textul spune:

„Iar Învingătorul spuse din nou:

Și îți spun mai mult, o, Subhuti, să presupunem că un bărbat sau o femeie și-ar oferi propriile corpuri, și să presupunem că ar face asta cu un număr mare de corpuri, cât toate picăturile din râul Gange”.

Ne oprim o clipă pentru a explica ce înseamnă să facem acest lucru cu mai multe corpuri.

Când începem lecția, mai întâi ne prosternăm, pentru că nu avem timp să așteptăm și trebuie să acumulăm multe binefaceri.

Prosternarea acumulează binefaceri. De ce? Pentru că ne folosim de trupul, vorba și gândirea noastră, pentru a ne prosterna la înțelepciunea înaltă, la înțelepciunea vacuității care ne va scoate din suferință. Nu avem suficiente binefaceri, și nu este suficient să ne prosternăm de trei ori dimineața și de trei ori seara.

Deci, ce ne sfătuiesc înțelepții? Ei ne spun ca înainte de a începe să ne prosternăm, să ne imaginăm că avem multe corpuri. Să ne imaginăm că toate ființele vii stau împreună în spatele nostru. Noi îi conducem pe toți. Noi stăm în fața lor, mama și toți membrii de familie de sex feminin stau în stânga noastră, iar tatăl și toată familia noastră de sex masculin în dreapta. În spatele celor de sex feminin stau toate femeile din univers și în spatele celor de sex masculin stau toți bărbații din univers.

Câte făpturi există? Nenumărate. Umplem tot spațiul cu ele. Ne imaginăm că toate făpturile sunt ființe umane, chiar dacă ele sunt animale, spirite și creaturi ale infernului. Buddha face tot timpul cu noi exerciții de imaginație, încearcă să ne amplifice vizualizările. Deci, ne imaginăm cât mai multe ființe care stau în spatele nostru și ne prosternăm împreună cu ele spre iluminarea tuturor. Atunci când ne prosternăm, toate ființele acumulează, de asemenea, binefaceri. Chiar și când spunem:

Până la iluminarea mea
Mă refugiez
În Budha, Dharma și Sangha.

Prin puterea faptelor bune pe care le fac
Să ajung la iluminarea completă
Pentru binele fiecărei ființe vii.

Ne vom imagina că întreaga companie din spatele nostru face la fel ca noi. Ca și când am vorbi într-o mie de limbi.

Aceeași imagine se folosește și în fraza:

să presupunem că un bărbat sau o femeie și-ar oferi propriile corpuri, și să presupunem că ar face asta cu un număr mare de corpuri.”

Ca și cum am face o mulțime de replici, și le oferim lui Buddha ca ofrande.

Ce înseamnă a oferi trupul ca ofrandă? Așa cum Buddha și-a dat trupul său drept mâncare tigrului înfometat. Buddha și marii Bodhisattva își sacrifică trupurile dacă este benefic pentru cineva. Ei fac asta tot timpul, și poate vom ajunge și noi cândva să fim în locul lor. Dar până atunci, nu încercați să vă oferiți corpul. Suferința altora este atât de insuportabilă încât nu mai avem nevoie de corp dacă cineva suferă. Și dacă poate ajuta pe cineva, atunci îl dăm.

Dar cum a spus maestrul Shantideva: „Începeți să dați mai întâi un morcov și după acea doi, și așa mai departe”. Încet, încet, vom ajunge cu toții în acest loc. Când vom deveni Bodhisattva și Mahasattva, atunci nu va mai exista durerea, ci o mare plăcere.

 

Lacrimile lui Subhuti

”Să presupunem că un bărbat sau o femeie și-ar oferi propriile corpuri, și să presupunem că ar face asta cu un număr mare de corpuri, cât toate picăturile din râul Gange. Pe de altă parte, să presupunem că cineva reține chiar și numai  un singur vers de patru rânduri din această învățătură și o explică altora bine. Drept urmare, a doua persoană va acumula cu mult mai multe merite prin acest act decât cel dintâi: meritele sale vor fi nenumărate și dincolo de orice estimare.

Apoi, prin puterea acestei învățături, tânărul călugăr Subhuti începu să plângă. Și după ce își șterse lacrimile, îi vorbi astfel Învingătorului.”

Ne vom opri aici. Ideea a fost să ne oprim în acest punct de sensibilitate. Subhuti vorbește în mod constant cu Buddha, și își dă seama de puterea acestui studiu și începe să plângă.

 

*******

 

Cele șase perfecțiuni

Să vorbim despre această ofrandă a corpului, la care se referă Buddha.

Buddha începe de fapt să ne vorbească despre cele șase perfecțiuni, generozitatea fiind prima dintre ele.

1. Perfecțiunea generozității.

Jinpa


Jinpa
înseamnă generozitatea.

Există patru moduri de a dărui:

    • A dărui lucruri materiale și bani celor care au nevoie de ele.
    • A dărui adăpost. A oferi protecție persoanelor care au nevoie. A oferi încredere. Se poate da casa ca adăpost sau protecție împotriva fricii. Deci adăpostul poate fi ori fizic, ori mental.
    • A dărui iubirea.
    • A dărui Dharma. Este cea mai înaltă generozitate. De ce? Pentru că Dharma învață pe om cum să-și creeze lucrurile de care are nevoie.

Dăruirea Dharmei este însoțită de explicarea înțelepciunii oamenilor – odată ce înțeleg înțelepciunea și înțeleg karma și vacuitatea, ei pot începe să-și creeze lumea.

În text ni se spune că nu există comparație între binefacerile acumulate de cineva care ar lua toate planetele acestui măreț sistem lumesc, un sistem cu mii și mii de planete și le-ar acoperi bine cu toate cele șapte feluri de comori prețioase și le-ar oferi cuiva ca ofrandă, și binefacerile infinite a altuia care ar lua chiar și un singur vers de patru rânduri din această prezentare a Dharmei și l-ar preda corect altora. De ce? Pentru că în acest mod el își poate crea o realitate cu lucrurile materiale de care are nevoie.

Deci, ce să dăm mai întâi? Dacă suntem capabil să predăm Dharma – vom preda-o.

 

Cele trei sfere ale generozității

Vom vorbi acum despre un alt aspect al generozității, și anume dăruirea cu înțelepciune. Și în acest context, ne vom referi la trei sfere de generozitate.

a. Cel care dăruiește.

Jinje

b. Cel care primește.

Jin Yul

c. Obiectul transferat sau actul de a dărui.

Jinja

 

Vacuitatea celor trei sfere

Ceea ce face ca generozitatea să devină perfecțiunea generozității este înțelegerea vacuității celor trei sfere.

De ce este generozitatea perfectă? Pentru că odată ce ea este însoțită de înțelepciune, va deveni un mijloc de a trece dincolo de Samsara.

Cuvântul perfecțiune în limba sanscrită este paramita – a trece dincolo/a transcende.

În limba tibetană se spune:

Pa rol tu chin pa

Cum transformă înțelepciunea actul de generozitate în unul perfect?

–   în primul rând, eu, cea care dăruiesc, înțeleg că eu nu am o existență proprie de sine care să nu depindă de ceea ce am făcut altora în trecut.

–   în al doilea rând, nici cel care primește darul meu, nu există independent de proiecția mea, iar această proiecție depinde de ceea ce le-am făcut altora în trecut.

–   în al treilea rând, nici obiectul pe care îl dăruiesc nu are o existență independentă de toate aceste lucruri.

–   iar actul de generozitate în sine este gol. Ce înseamnă acest act? Iau un obiect și îl mut dintr-un loc în altul. Ce face ca acest act să devină un act de generozitate? Intenția. Eu sunt cea care dau sensul de generozitatea acestui act, prin faptul că percep această mișcare a obiectului ca un act de a da.

Cu cât suntem mai conștienți de aceste lucruri, cu atât le interiorizăm, cu atât acțiunea de a dărui va acumula mai multe binefaceri.

Iar Bodhisattva – ne spune Buddha aici – care a înțeles această prezentare a Dharmei, adică a perceput direct vacuitatea, atunci când dăruiește, întregul său act de a da va acumula nenumărate merite. Până atunci, meritul de pe urma actului de a da, este relativ mic și nu este suficient de puternic pentru a ne elibera de Samsara. Prin urmare, va trebui să ajungem la perceperea vacuității cât mai repede.

 

2. Perfecțiunea moralității

Tsultrim

 Tsultrim este cuvântul tibetan pentru etică, moralitate sau etică morală.

Am vorbit despre cele trei nivele ale moralității:

– jurămintele de eliberare,
– jurămintele Bodhisattva,
– Jurămintele tantrice
.

Fiecare nivel este mai înalt decât cel anterior.

    • În prima categorie de jurăminte, accentul principal este pus pe a nu răni pe ceilalți.
    • În a doua categorie, accentul este pus pe a fi bun cu ceilalți, de a le aduce binecuvântare și dezvoltarea Bodhicittei.
    • În a treia categorie, accentul se pune pe atingerea rapidă a iluminării în această viață.

Și aici sunt folosite cele trei sfere. Dacă, de exemplu, ne referim la jurământul de a nu fura, avem cele trei sfere: există hoțul, persoana de la care s-a furat și lucrul furat.

 

Aripile care ne aduc spre iluminare

Cuvântul jurământ poate uneori să ne sperie sau să ne facă să ne simțim limitați. Jurământul nu are rolul să ne limiteze și nici nu implică un fel de pedeapsă care coboară din cer. El are rolul de a ne antrena pentru a ajunge la iluminare.

Putem compara jurămintele cu aripile care îl ridică pe Bodhisattva spre iluminare. Ele sunt cele mai puternice lucruri la care trebuie să fim atenți pentru a ne ilumina. Acesta este motivul pentru care a venit Buddha și ne-a dat lista de jurăminte, pentru că nu știm cum să ajungem la iluminare. De aceea este nevoie de o ființă iluminată, pentru a ne explica calea.

Fiecare perfecțiune și fiecare jurământ pe care îl păstrăm, va trebui să fie însoțit de înțelegerea karmei și a vacuității.

De ce trebuie să ne păstrăm jurămintele? Nu le păstrăm pentru că:

– nu este etic,
– sau că Lama ne-a spus așa,
– sau pentru că guvernul sau biserica ne-au spus,

nu, ci pentru că nu avem de ales. Dacă nu le păstrăm, vom suferi. Iar Bodhisattva care înțelege vacuitatea, a perceput-o direct, nu se va gândi niciodată să încalce regulile de circulație sau ceva de genul acesta. El știe bine că încălcările regulilor morale aduc suferință.

 

3. Perfecțiunea răbdării

Sopa

Sopa înseamnă răbdare sau a nu ne supăra.

Este arta de a nu ne supăra, de a ne stăpâni nervi în momentele de provocări.   Aceste lucruri sunt cele mai dificile pentru noi, sunt cel mai greu de realizat, pentru că ne sare țandăra pe loc. Când dăm ceva, avem timp să ne gândim: dăm, nu dăm. Nervii, se declanșează într-o clipă.

 

4. Perfecțiunea bucuriei efortului

Tsundru

Tsundru poate fi tradus ca bucurie a efortului sau bucuria de a face ceva bun.

Aceasta este bucuria de a face toate lucrurile despre care am vorbit: de a dărui, de a ne păstra jurămintele, de a ne menține răbdarea, de a ne dezvolta abilitatea meditativă, de a dobândi înțelepciune.

 

5. Perfecțiunea meditației

Samten

Sensul cuvântului este de a dezvolta o abilitatea meditativă.

 

6. Perfecțiunea înțelepciunii

Sherab

 

Buddha și cel patru corpuri

Primele patru perfecțiuni creează colecția de merite, iar ea produce corpul fizic al lui Buddha.

Perfecțiunile 5 și 6 creează colecția de înțelepciune, iar ea produce corpul înțelepciunii lui Buddha sau Dharmakaya.

Perfecțiunea numărul patru – bucuria efortului – se aplică tuturor perfecțiunilor.

De ce sunt aranjate perfecțiunile în această ordine? Ele sunt în această ordine în funcție de apropierea lor spre iluminare.

 

Nivelele Bodhisattva

Un Bodhisattva care practică Calea Mahayana, de îndată ce a perceput direct vacuitatea, începe să desăvârșească prima Paramita – perfecțiune, întrucât dorește să ajungă la nivelul lui Buddha pentru a putea ajuta toate ființele. Spre deosebire de un practicant Hinayana, al cărui accent este pus pe el însuși, Bodhisattva începe apoi să-și elimine afecțiunile mentale una după alta prin practicarea perfecțiunilor.

–   Bodhisattva care a ajuns la primul nivel, perfecționează generozitatea, folosindu-se de înțelegerea vacuității.

–   Odată ce a adus generozitatea la perfecțiune, acesta ajunge la nivelul al doilea, unde își va perfecționa moralitatea.

–   După ce a ajuns la perfecțiunea moralității, Bodhisattva se va ridica la nivelul al treilea, și așa mai departe până la nivelul zece.

Asta înseamnă că Bodhisattva până când nu-și va desăvârși generozitatea nu va păstra moralitatea? În niciun caz. El lucrează în paralel cu toate perfecțiunile, dar una o sporește pe alta.

De ce în această ordine? Pentru că una o trage pe cealaltă.

–   De exemplu, când o persoană practică generozitatea, pe măsură ce exersează se eliberează din ce în ce de atașamentele față de lucruri, și va începe să-și îndrepte atenția tot mai mult spre ceilalți.

–  Pe măsură ce accentul îl va pune pe ceilalți, moralitatea va începe să joace un rol mai important. Atenția pe nevoile celorlalți, este ceea ce îl va ajuta să-și dezvolte comportamentul etic.

–   Odată cu dezvoltarea moralității, se va crea o bază bună pentru dezvoltarea răbdării, deoarece ceilalți vor deveni foarte importanți pentru el.

Maestrul Shantideva în capitolul despre răbdare scrie:

Orice mi s-ar întâmpla,
Bucuria mea nu mi-o voi tulbura.

–   Dacă ne păstrăm bucuria, nu ne vom mai supăra. Dacă decidem: ”Indiferent de ce mi se întâmplă, nu-mi voi pierde bucuria”, resentimentele nu se vor mai strecura în mintea noastră, iar supărarea din noi se va diminua.

Deci, dacă decidem să nu ne tulburăm bucuria, atunci supărarea nu mai are cum să-și ridice capul. De ce ne supărăm pe celălalt? Pentru că nu suntem de acord să ne bucurăm. Supărarea și bucuria nu merg împreună.

–   Dacă ne diminuăm resentimentele, și avem și răbdare, bucuria va crește în inima noastră, iar acest lucru va crea o bază pentru dezvoltarea bucuriei efortului.

–   Deci ne-am dezvoltat bucuria efortului. Ne place să facem fapte bune. Ne păstrăm Conștiința noastră este curată. Ce fac toate acestea? Ne vor permite să ne dezvoltăm concentrarea. La început va trebui să ne luptăm cu lenea, pentru că nu ne place atât de mult să ne așezăm și să medităm. Mintea noastră nu este obișnuită să fie ținută în frâu, să stea nemișcată și să se concentreze asupra unui lucru.

Ceea ce ne oferă puterea de a medita este rodirea perfecțiunilor anterioare, a bucuriei efortului, a iubirii pentru întreaga creație și a înțelegerii că nu putem ieși din samsara și nu putem să-i ajutăm pe ceilalți dacă nu ne dezvoltăm abilitatea de a medita.

–   Dezvoltarea capacității noastre de a medita, ne va permite să dobândim înțelepciunea. Aceasta este ordinea dintre perfecțiuni.

 

Vacuitatea perfecțiunilor

Să presupunem că am realizat concentrarea meditativă. Există oare concentrarea în sine?

Ne vom folosi din nou de cele trei sfere.

    1. Vacuitatea celui care meditează.
    2. Vacuitatea obiectului asupra căruia se meditează.
    3. Vacuitatea procesului de meditație: locul în care se meditează, perna de meditație, poziția în care se stă, modul de a medita: mai focusat, mai puțin focusat, tot ce are legătură cu procesul.

Înțelegerea vacuității acționează ca un factor care purifică karmele negative.

Acumulăm karma doar atunci când nu înțelegem cele trei sfere. Numai așa acumulăm karma. De aceea, se spune că Buddha nu mai acumulează karma, ci numai binefaceri.

Pentru a acumula karma, este nevoie de dualism, este nevoie de gândire conceptuală, este nevoie de ignoranță. Și datorită faptului că până acum am fost ignoranți, am acumulat atât de multă karma. Deci, orice fapt, chiar și un act de bunătate pe care îl facem, nu este pur. În tibetană se spune Sakche Kyi Le adică  karma impură. Mintea este îmbibată de ignoranță. Nu înțelege ce face. Percepțiile sale sunt greșite.

Ceea ce ne menține în Samsara este neînțelegerea provenienței lucrurilor și a legăturilor pe care le facem între ele, legături care nu numai că sunt false, ci nici nu există.

 

Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții.