Cursul 4
Dovada vieților viitoare
Primul nivel al logicii și percepției budiste (Pramana)
Conform învăţăturilor lui Geshe Michael Roach.
Potrivit traducerii conferințelor Lamei Dvora Tzvieli.
Lecția 5 – prima parte
Idam Guru Ratna Mandalakam Niryatayami
Idam = aceasta.
Guru = Lama sau Lama inimii.
Ratna = giuvaer prețios sau este un nume pentru fiecare dintre cele trei diamante. Se mai spune: ”cele trei ratne”.
Niryatayami = eu ofer.
Mandalakam = mandala.
Traducerea este Lama inimii mele, îți ofer această mandală prețioasă.
Subiectul acestei lecții este omniscența, și are două părți:
1. În prima parte se va discuta despre ce nu este omniscența.
2. Iar în a doua, ce este cu adevărat omniscența.
Înainte de a intra în aceste subiecte, vom defini ce este mintea.
Definiția minții este: ”Mintea este ceva clar și conștient”.
Fiecare ființă are conștiință, iar numitorul comun al tuturor este că această conștiință este clară, este transparentă, nu are proprietăți fizice și este conștientă. Știe sau este conștientă. Aceasta este o definiție a minții.
Natura minții
Oare mintea are o natură proprie de sine? Bineînțeles că nu. Mintea nu are nici natură proprie de sine și nici existență proprie de sine. Ea este goală de a fi o minte în sine.
Este mintea o realitate convențională sau ultimă? Dacă vorbim de minte, înseamnă că ea este o realitate convențională/ relativă, o realitate normală, o realitate care poate fi conceptualizată, despre care se poate vorbi și poate fi proiectată.
Mintea ≠ vacuitatea. Mintea este goală de orice proprietate, așa cum sunt toate celelalte obiecte existente. Atunci când vorbim despre pix, nu vorbim despre vacuitatea pixului, pentru că pixul este ceva pozitiv, ceva care există, pe când vacuitatea este o lipsă.
Deci, în primul rând, mintea însăși este o realitate relativă, o realitate convențională.
Dacă mintea este o realitate convențională, are o cauză sau nu? Bineînțeles că da. Pentru că orice lucru existent din realitatea convențională vine dintr-o cauză.
Oare mintea este schimbătoare? Orice lucru care are o cauză va trebui să se schimbe, deoarece cauzele duc la rezultate, iar rezultatele devin cauzele viitoare și așa mai departe. Deci mintea trebuie să fie schimbătoare.
Lucrurile schimbătoare și neschimbătoare
Vom discuta în continuare despre lucrurile schimbătoare/variabile – neschimbătoare/invariabile.
Takpa
Mi takpa
Takpa = neschimbător/invariabil. Câte odată se traduce permanent.
Mi Takpa = schimbător/variabil sau impermanent
“Neschimbător” față de “constant”
În budism se face des confuzia dintre “permanent” și “neschimbător“. Aceste două noțiuni nu sunt același lucru și vom exemplifica acest lucru.
Să luăm în considerare pixul.
– Este el un obiect schimbător?
– Da. Deci, este Mi Takpa.
– Este el un pix în sine?
– Nu. Deci, el este gol de a fi un pix în sine. Care este vacuitatea pixului? Vacuitatea pixului este lipsa existenței lui de sine.
– Dacă pixul este schimbător, oare vacuitatea lui se schimbă?
– Nu. Datorită faptului că vacuitatea este o lipsă a existenței de sine, chiar și dacă pixul se schimbă, atâta timp cât există un pix, vacuitatea lui nu se schimbă.
Atât timp cât vorbim despre un pix, vacuitatea lui nu se schimbă.
Vacuitatea lui spune că nu există nici un fel de pix cu existență proprie de sine, care să nu fie proiectat de mintea noastră, ca urmare a karmei pe care am acumulat-o.
Pixul se schimbă de la un moment la altul, însă lipsa existenței de sine nu se schimbă.
Vacuitatea nu moștenește caracteristicile pixului. Dacă pixul este negru, vacuitatea lui nu este neagră.
Atât timp cât vorbim despre un obiect, vacuitatea lui nu se schimbă.
De îndată ce acest pix va arde, se va evapora și nimeni nu-l mai vede, atunci vacuitatea lui a dispărut, pentru că vacuitatea lui este lipsa de existență proprie de sine.
Deci, dacă nu mai există nici un pix, atunci nu va mai exista nici vacuitatea lui. Iar acesta este motivul pentru care nu se folosește noțiunea de “permanent”, ci de ”neschimbător”. ” Atât timp cât există un pix, există și vacuitatea lui. Nu este pixul, nu mai avem nici ce discuta despre vacuitate.
Vacuitatea este neschimbătoare, dar nu permanentă
Acum vorbim de Takpa și Mi Takpa, așa cum am spus pixul se schimbă de la o clipă la alta, dar vacuitatea lui nu se schimbă. Vacuitatea lui este neschimbătoare – Takpa, dar ea nu este permanentă.
Când pixul dispare și vacuitatea lui va dispărea. Deci, de aceea nu vom traduce ca “permanent”? Nu este eternă.
Conștiința este ceva ce se schimbă dar, este permanentă
Ce se întâmplă cu mintea? Oare mintea se schimbă? Ea este permanentă în sensul de etern?
Mintea a existat dintotdeauna și va exista dintotdeauna. Dar ea se schimbă.
Caracteristicile minții
Una dintre caracteristicile minții este:
Nampa
Nampa înseamnă “aspect“.
Ce face mintea? Ea este lucidă și știe sau este conștientă.
În momentul în care ne gândim la pix, ce face mintea noastră? Ea primește aspectul stiloului. Mintea este clară și știe. Ea percepe obiecte. Ea, este cea care percepe obiectele percepute. În momentul în care percepe pixul, mintea va primi aspectul pixului. În momentul în care percepe guma de șters, mintea va primi aspectul gumei. Gândul care ne trece prin minte la un moment dat, care este legat de obiectul pe care mintea l–a perceput, vopsește mintea din acea clipă.
Aceasta este mintea noastră în acel moment. Când suntem cu pixul, este mintea noastră în acel moment.
Mintea are întotdeauna obiecte și reflectă obiecte. Ea este întotdeauna cu reflexia obiectului pe care îl percepe și are calitatea obiectului pe care îl percepe în timp ce percepe acest obiect. Noi spunem că mintea are proprietatea oglinzii, pentru că de îndată ce este cu obiectul, acesta reflectă obiectul. Este reflexia lui.
În momentul în care suntem cu pixul, suntem concentrați pe pix, mintea noastră este reflectarea pixului. Este în aspectul pixului.
Să spunem pentru un moment că avem telepatie și că cineva se gândește la un pix.
Deci, în acel moment, mintea persoanei are aspectul pixului şi asta este ceea ce vom percepe. Ce citim în acel moment? Știm că se gândește la un pix, pentru că mintea lui în acel moment este o oglindire a ceea ce el crede despre pix.
Acest subiect despre modul în care percepe mintea și modul în care aceasta funcționează, este foarte important în budismul tibetan. Există școli care nu fac parte din Gelugpa, care spun că dacă vom percepe exact cum mintea reflectă pixul, în momentul în care se gândește la pix, am perceput vacuitatea.
Cu toate că este foarte important și util să urmărim acest proces care explorează modul în care mintea funcționează, apare o problemă pentru că mintea este o realitate convențională, astfel încât toată această explorare a modului în care funcționează mintea este o explorare a realității convenționale. Lucru care nu ne va elibera.
Este doar o stare normală a minții. Aceasta nu este starea ei ultimă care să ne scoată din Samsara.
Iar acum, următoarea întrebare. Dacă mintea are atributul de a fi Nampa, de a fi în aspectul obiectului pe care îl percepe, suntem de acord că obiectul perceput se schimbă, ce înseamnă asta despre minte?
Asta înseamnă că mintea se schimbă din clipă în clipă, deoarece obiectul se schimbă în orice moment. Mai mult de atât, ea sare de la obiect la obiect. Dar asta este o altă problemă. Atât timp cât obiectul pe care-l percepe mintea este un obiect schimbător, atunci și mintea va trebui să fie schimbătoare.
Conștiința lui Buddha se schimbă în orice moment
Întrebarea este: oare omnisciența este schimbătoare?
Omnisciența este schimbătoare. În ultima lecție am spus: “În primul moment în care Buddha a devenit un Buddha, el vede trecutul, prezentul, viitorul și toate fenomenele. În clipa următoare, de asemenea vede trecutul, prezentul, viitorul și toate fenomenele. Dar fenomenele sunt schimbătoare. Deci, mintea lui se schimbă, deci și atotcunoașterea se schimbă.
Vom rămâne cu aspectul Nampa. Aspectul Nampa înseamnă că mintea este o reflectare a ceea ce percepe. Dacă mintea percepe schimbarea lucrurilor, atunci ea însăși trebuie să se schimbe.
Am spus că toate lucrurile sunt schimbătoare, există ceva care nu se schimbă?
Da, există vacuitatea, care am spus că nu se schimbă! Mintea lui Buddha percepe vacuitatea în mod direct, nu este așa? Vacuitatea nu se schimbă, deci ce înseamnă asta?
Maestrul Dharmakirti ne spune următoarele: “Dacă percepem un obiect schimbător, asta înseamnă că mintea mea se schimbă. Dacă percep un obiect neschimbător, asta nu înseamnă că mintea este neschimbătoare”. De ce? Pentru că mintea care percepe obiectul neschimbător, trece de la un obiect la altul. El percepe vacuitatea unui pix, după care percepe vacuitatea altui pix. Mintea trece de la un obiect la alt obiect.
Deci, pe de o parte, schimbarea obiectului indică faptul că mintea se schimbă. Pe de altă parte, dacă obiectul nu se schimbă, nu indică faptul că mintea este neschimbătoare.
Lucrurile funcționale sunt lucruri cauzate, ele sunt schimbătoare
Vom vedea în continuare că există câteva lucruri care sunt considerate sinonime cu logica budistă:
1. Ceva care se schimbă.
2. Ceva care este cauzat. Tot ceea ce este cauzat este schimbător, deoarece cauzele duc la rezultate, iar rezultatele devin noi cauze și așa mai departe. În sutra Diamond cutter scrie:
Învață să vezi că orice,
De cauze este adus
Precum o stea,
O problemă de percepție,
O lampă , o iluzie,
Roua , bula,
Un vis , un fulger
Chiar și un nor .
3. Ceva care funcționează. Orice lucru care face ceva, trebuie să se schimbe.
Deci, toate cuvintele pe care le-am spus: Mi Takpa, funcționează, este cauzat, provine din karma, se degradează, exprimă în esență același aspect al variabilității.
Nu există subiect fără obiect
Ne întoarcem să spunem încă câteva cuvinte despre minte, după care vom trece la atotcunoaștere. Am spus că mintea reflectă obiectul pe care se concentrează. În fiecare moment, ea se concentrează pe un obiect și îl reflectă.
Termenul tibetan pentru obiect este:
Yul
În timp ce subiectul, cel care deține obiectul, este:
Yulchen
Poate oare exista mintea fără obiect?
Mintea nu poate exista fără obiect. Mintea este “Ceva clar și știe”, deci ea trebuie să știe ceva. Mintea întotdeauna trebuie să cunoască ceva. Dacă obiectul nu există, atunci nici subiectul nu există.
Mintea este definită de funcția sa. Funcția minții este să știe ceva. Mintea este preocupată de obiect în orice moment. Chiar și atunci când meditează asupra vacuității, obiectul lui este vacuitatea. Mintea este comparată cu funia ce leagă elefantul, pentru că ea este în permanență ține ceva.
Există o cauză pentru conștiință
După cum am spus mintea se schimbă și am mai spus că “a fi schimbător” și “a fi cauzat” înseamnă același lucru, deci rezultă că mintea este cauzată, este provocată de o cauză.
Care este cauza minții mele? Cauza este, momentul precedent. Mintea mea din această clipă a venit din mintea mea din clipa precedentă. Vom vorbi despre asta mai târziu.
Conștiința lui Buddha
Dacă am vorbit până acum despre cum funcționează mintea lui Buddha, ne vom întoarce din nou la omnisciență. Am spus despre Buddha că el nu are – Jepak Tsema, adică percepția lui nu se bazează nici pe logică și nici pe memorie. Percepția lui este întotdeauna directă și proaspătă.
Această percepție a lui are, oare și excepții? Da, deoarece Buddha îmi poate citi mintea, de exemplu, iar mintea mea nu percepe vacuitatea direct. Așadar, am o înțelegere intelectuală a vacuității, deci atunci când Buddha îmi citește mintea, are o percepție directă a minții mele, inclusiv ceea ce este în mintea mea. Prin urmare, atunci când îmi percepe mintea, percepe obiectul în mod intelectual și nu în mod direct. Este ca și când Buddha, poate avea o percepție care nu este directă. Cu alte cuvinte, atunci când mă percepe, el percepe cum percep eu nu în mod direct.
Omnisciența
Tamche Kyenpa
Tamche = tot.
Kyenpa = cunoaștere.
Tamche Kyenpa înseamnă atotcunoașterea sau omnisciență.
Ceea ce nu este omnisciență
Vom vorbi în continuare despre ce nu este omnisciența, iar pentru asta vom mergem în India antică unde existau tot felul de religii și de credințe în Dumnezeu, mergem la școala pe nume Charvaka. Această școală credea într-un Dumnezeu, atotcreator.
Termenul tibetan pentru Creatorul lumii este:
tamche jepa wangchuk
Tamche = tot.
Jepa = a crea.
Wangchuk = dumnezeu, suveran, conducător, lord.
Iată ce spune această școală despre ce înseamnă Dumnezeu. Ei spun că există:
– O divinitate care a creat totul.
– că el este puterea suverană.
– că este invariabil.
– că există pe cont propriu.
– că are o percepție corectă a tuturor fenomenelor.
Aceasta este descrierea lor despre Dumnezeu.
Dak
Ishwara
Dak înseamnă cineva care creează totul, este omnipotent, omniscient, nu se schimbă, are o existență proprie de sine, a existat veșnic și are o percepție corectă a tuturor fenomenelor.
Acum vom contrazice existența lui, pentru a submina această credință a școlii Charvaka. Este ceea ce face maestrul Dharmakirti. De ce maestrul Dharmakirti în acest moment are o dispută cu Charvaka? Pentru că, atâta timp cât vom fi atașați de astfel de credință, nu ne vom putea elibera de suferință. Vom fi constrânși de a continua să suferim.
1. El nu poate fi neschimbător în timp ce percepe fenomenele variabile .
El “are o percepție corectă, directă asupra tuturor fenomenelor”. Dar după cum am spus fenomenele sunt schimbătoare, deci și mintea lui este schimbătoare.
Școala Charvaka spune: “El este omniscient și neschimbător” . Dar după cum am văzut el nu poate fi neschimbător. Dacă știe toate lucrurile, atunci el trebuie să fie schimbător. Deci, dacă mintea are aspectul lucrurilor pe care le știe și acestea se schimbă, divinitatea nu poate fi neschimbătoare.
2. El nu poate fi neschimbător dacă creează lumea și o percepe.
Dacă el este neschimbător, omniscient și creează lumea, înseamnă că:
– înainte nu a existat lumea, deci el percepe ceva.
– iar după ce au fost create lucrurile, percepe altceva.
Deci, el în mod necesar trebuie să se schimbe, nu-i așa?
Logic ideea unui Creator invariabil nu este posibilă. Dacă înainte nu a existat lumea, după care el a creat-o, asta înseamnă o schimbare, nu? Mintea lui percepe schimbarea; Mintea lui s-a schimbat, deci el s-a schimbat. Nu putem spune că, Creatorul este separat de mintea lui.
Atât de simplu am respins ideea unui Creator invariabil. Doar privind cum funcționează mintea.
Chiar și acei dintre noi care nu sunt religioși, cred în existența lui Dumnezeu, care este omnipotent, omniscient, neschimbător care face totul și înțelege totul. Iar aici este problema, pentru că trăim cu această credință. Pentru că acționăm și ne comportăm în consecință
Ceea ce dorim este să privim la aceste convingeri pe care le avem și care ne împiedică să ne eliberăm din suferință. Acesta este singurul motiv. Nu avem nici un interes să respingem o teorie sau alta.
Nu vrem să respingem filosofii sau să creăm filosofii noi, ci vrem să înțelegem de ce suferim și cum putem ieși din suferință.
3. Ideea unui creator neschimbător, contrazice modul gradual în care sunt cauzate lucrurile, a însăși existenței timpului.
Lucrurile schimbătoare pe care le percepe Creatorul, se întâmplă treptat. Dacă ceva se schimbă, atunci există un proces energetic. Există o cauză care devine rezultat, rezultatul devine o cauză care va conduce la un alt rezultat și așa mai departe.
Acest moment al minții conduce la următorul moment al minții care și el va conduce la momentul următor al minții. În permanență există o transformare de energie. Există o tranziție. Schimbarea care se întâmplă în mod constant, este treptată. Iar această schimbare graduală este imperioasă.
Dacă ne referim la celulele corpului nostru se schimbă în permanență, iar acest proces este progresiv. Orice astfel de schimb energetic este întotdeauna treptat.Dacă Creatorul este invariabil, atunci cum de există timpul în acest univers?
Ceea ce încercăm să spunem este că, ideea, că nu existat nimic și deodată a apărut ceva, nu este logică, deoarece schimbarea lucrurilor este întotdeauna un proces treptat.
Am văzut până acum, că dacă Creatorul este omniscient, înseamnă că deja știe toate fenomenele. Fenomenele se schimbă, deci mintea lui se schimbă. Prin urmare, este imposibil să vorbim despre un astfel de Creator neschimbător.
4. Dacă el funcționează ca un Creator, el trebuie să schimbe.
Revenim din nou la sinonimele “schimbător”, “funcțional”, “cauzat”. Până acum ne-am referit la noțiunea de ”schimbător”, iar acum ne vom referi la noțiunea de ”a funcționa”.
Dacă această entitate despre care vorbește școala Charvaka, este creatoare, înseamnă că funcționează, nu? Dacă funcționează, trebuie să se schimbe. Acesta este un alt mod de a arăta că nu are sens să se vorbească despre un Creator care nu se schimbă.
De unde apare împotrivirea de a renunța la credințele pe care le avem?
Cu toții avem un întreg set de convingeri:
Cine suntem noi?
Ce este lumea?
Cum existăm?
Cum există lumea?
Ce cauzează ce?
Ce funcționează și ce nu funcționează?
Avem grămezi de credințe. Iar acum prezentăm o viziune diferită.
Contrar opiniei noastre existente, care ne face să suferim, există o altă concepție care ne scoate din suferință. Dar ea este diferită.
Dacă ea ar fi fost identică cu a noastră, nu am mai avea de suferit. Deci, prin definiție ea este diferită și va contrazice ceea ce credem noi.
Problema este că noi credem în lucruri, fără să mergem și să le examinăm logic, așa cum am făcut acum.
Nici măcar nu știm ce alte credințe mai sunt încă în noi. Pe de altă parte, credem în ele, suntem atașați de ele, suntem obișnuiți cu ele și ne este comod cu ele.
Iar acum vine cineva și ne spune ceva diferit, lucru care ne provoacă disconfort și de aici vine împotrivirea.
Așa că trebuie să fim pregătiți pentru asta.
Toate aceste lucruri în care credem și de care suntem atașați, fără a le analiza, sunt obstacole în calea iluminării.
Cu ajutorul logicii, vom putea ajunge la lucruri metafizice. Vom putea percepe vacuitatea și astfel ne vom elibera de suferință.
Iar pe de altă parte, dacă vom renunța la logică și la această cale de a descifra treptat temelia lumii noastre, în mod cert nu ne vom elibera niciodată din suferință.
Grup Facebook