Cursul 5
Cum funcţionează karma
Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli
Lecția 4, partea b
Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții.
Doi factori care determină karma să rodească chiar în această viață.
1. Primul factor este:
Shing gyi kye par
Shing înseamnă obiect.
Kye par înseamnă deosebit, distinctiv, ieșit din comun.
La ce ne referim? Ne referim la importanța obiectului în karma. Dacă înainte am vorbit despre tipurile de karma care trebuie să rodească, acum vom vorbi despre factorul față de care acumu-lăm acest tip de karma.
Dacă obiectul este distinctiv, foarte puternic, karma acumulată nu numai că va trebui să rodească, ci va rodi chiar în această viață.
Mă întorc din nou la tantra. Ideea în tantra este de a lucra cu un obiect foarte puternic, astfel încât karma acumulată să rodească în această viață şi astfel să ajungem la iluminare tot în această viață.
Care este acest obiect puternic? Cu cât obiectul este mai apropiat de iluminare cu atât este mai puternic. Lama este obiectul cel mai puternic. Dacă îl vom sprijini, dacă ne vom îngriji de necesitățile lui, de bunăstarea lui, îl vom asculta, toate acestea vor face să acumulăm karmă extrem de puternică.
Acțiunile făcute în a sprijini dharma, în a crea condițiile necesare pentru a fi transmisă dharma, a preda dharma, a învăța, a medita, a face temele când Lama [ne] cere, a dona în scopul de a răspândi dharma, sunt şi ele foarte intense.
Acțiunile față de Sangha, față de cei care sunt foarte avansați spiritual, care pot să ajute pe mulți să ajungă la iluminare, [toate acestea] sunt foarte puternice din punct de vedere karmic.
În lectura cursului 5 (textul original), sunt descrise faptele a doi călugări care trăiau în aceeași comunitate și care la un moment dat a fost scindată.
Unul dintre călugări care era foarte avansat în realizările lui spirituale și în înțelegerea dharmei, a depus mari eforturi pentru a-i apropia pe oameni, reușind în cele din urmă să strângă legăturile dintre ei.
Al doilea călugăr, invidios pe reușita acestuia, începu să-l critice și îl porecli “Femeia”. Dacă ne gândim la circumstanțele acestei povesti, adică vechea Indie, unde statutul social al femeii era inferior, [pentru că] ea nu putea învăța și nici nu putea avea acces la dharma, să dai cuiva porecla de „femeie” era extrem de jignitor.
Călugărul invidios, spunea în zeflemea: “Priviți femeia care apropie alte femei!”, bătându-și joc și de ceilalți călugări din comunitate.
Se povestește că acest călugăr care i-a umilit pe ceilalți, a devenit femeie chiar în acea viață, după care s-a născut încă de 500 de ori ca femeie, adică într-o societate în care statutul femeilor era inferior.
Cum știm asta? Bineînțeles că toate aceste povești au fost spuse de Buddha. El a afirmat că acel călugăr care s-a reîncarnat de 500 de ori ca femeie a fost el însuși.
Scopul acestei povești este nu numai de a nu [mai] umili femeile, ci de a ilustra faptul că un act îndreptat împotriva cuiva care este avansat în dharma este foarte grav, iar consecințele lui vor apărea chiar în această viață.
Este foarte interesant faptul că schimbarea de sex apare de foarte multe ori în literatura budistă. Sunt relatate multe cazuri în care schimbarea sexului la oameni se petrece în mod spontan.
Pe cine vom ajuta mai întâi?
Acțiunea de a ajuta poate fi evaluată în funcție de importanța obiectului pe care îl ajutăm:
– este foarte bine să ajutăm un animal, dar este cu mult mai bine să fie ajutat un om.
– este mult mai puternic actul de a ajuta pe cei bolnavi sau nevoiași, decât pe cei care nu sunt aşa.
– dacă ar trebui aleasă o persoană ca să-i dăruim ceva, acela care sprijină pe cât mai mulți să ajungă la iluminare este cu mult mai important din punct de vedere karmic decât oricare altul. Deci a acționa față de un Lama, față de dharma, este cu mult mai puternic.
2. Al doilea factor este:
Sampa kye par
Sampa ̶̶ gând
Kye par înseamnă deosebit, distinctiv, ieșit din comun.
Acest factor se referă la faptul că motivația sau intenția care însoțește fapta trebuie să fie foarte puternică. Dacă înainte am discutat despre faptul că obiectul trebuie să fie deosebit, să fie puternic, acum vom vorbi despre motivația faptei.
Deci ca să vedem rezultatele faptei chiar în această viață, motivația care o însoțește trebuie să fie ieșită din comun.
Motivația, emoția și credința.
Din nou revenim la faptul că cei doi factori joacă un rol foarte important în tantra.
În tantra, cu cât fapta este făcută dintr-o credință puternică, cu intenție serioasă, rezultatele ei vor fi mult mai intense. Este foarte important să ne folosim de toate instrumentele logice pentru a elimina orice îndoială, pentru a nu interfera cu credința noastră.
Ceea ce este important în tantra este să se ajungă la o stare de credință sinceră şi adevărată. În cazul în care ceva ne împiedică să ajungem acolo, este de datoria noastră să clarificăm lucrurile și să eliminăm piedicile, pentru că altfel nu vom putea vedea rezultate.
Tot în lectura cursului 5 (textul original) se află povestea unui eunuc.
În acele vremuri se știe că regii aveau în curtea regală eunuci care păzeau haremurile.
Se povestește că într-o zi un eunuc văzu pe cineva mânând o cireadă de 500 de tauri. Eunucul îl întrebă pe stăpân încotro mâna cireada, iar acesta îi răspunse că duce taurii la castrat.
Eunucul cunoscând durerea prin care trece o ființă când este castrată și având multă milă și compasiune pentru toată turma de tauri care stătea în fața lui, scoase toți banii pe care îi avea și cumpără toată cireada, pentru a împiedica suferința castrării prin care ar fi trebuit să treacă taurii.
Povestea spune cum că, urmare a intenției sale puternice cu care a acționat, i-a apărut organul sexual chiar în acea viață.
Sunt multe astfel de povești. Geshe hla povestește că tatăl lui fusese un pasionat vânător şi pescar. În fiecare vară mergea înflăcărat să vâneze și să pescuiască. La sfârșitul vieții sale, se îmbolnăvi de cancer, trecând prin diverse operații.
Geshe hla spune că a văzut corpul tatălui său, tăiat de sus până jos așa cum se taie un pește pe toată lungimea lui. Geshe hla ne-a spus că intensitatea emoției cu care participa la vânătoare și la pescuit, în a lua viața altei ființe, a dat roade încă în viața lui.
Deci factorii care determină karma să dea roade chiar în această viață sunt:
1. forța obiectului
2. forța intenției.
Vom trece acum la următoarea listă și anume:
Cele patru tipuri de obiecte puternice
Rămânem în aceeași categorie a karmei care rodește chiar în această viață.
Am vorbit mai înainte de cele trei diamante, care sunt obiecte puternice ̶̶ Buddha, Dharma şi Sangha ̶̶ , iar acum vom trece peste încă alte patru obiecte.
Adevărul este că șansa de a le întâlni nu este prea mare, dar pentru ca materia [predată] să fie completă le vom preda în continuare. Toate cele patru obiecte sunt cazuri de persoane care au ieșit din meditație profundă, meditație cu care au ajuns la realizări spirituale foarte înalte.
1. Primul exemplu este cel al unei persoane care tocmai a ieșit din meditația de încetare, adică anumite forțe karmice din viața lui încetează complet. Acest tip de meditație este foarte apropiat de Nirvana.
Când un astfel de om iese din meditație, el este ca un prunc din punct de vedere spiritual. Cel ce se află la acest nivel este extrem de vulnerabil și de sensibil, dar în același timp puterea lui este imensă datorită realizării lui spirituale.
Primele clipe care însoțesc marea realizare spirituală sunt extrem de importante din punct de vedere karmic atât pentru cel ajuns la această realizare cât și pentru cei care îl sprijină.
Deci a sprijini o astfel de persoană este o karmă foarte puternică. Și invers, răul făcut unei astfel de persoane este o karmă negativă.
2. Al doilea exemplu este al unei persoane care a ieșit din meditația asupra iubirii necondiționate.
Acest lucru nu este Bodhicitta, deoarece în școala Abhidharma nu se vorbește de ea. Această școală vorbește despre iubirea necondiționată, despre Brahmavihara iubirii sau Metta.
Brahmavihara înseamnă cele patru stări divine sau cele patru virtuți.
Metta ̶̶ iubirea
Karuna ̶̶ compasiunea
Mudita ̶̶ empatia
Uppekha ̶̶ comportament egal
Cel ce iese dintr-o astfel de meditație în care aproape că mintea a încetat, reprezintă un obiect înalt. Dacă aveți ocazia să fiți aproape de o asemenea persoană, sprijiniți-l cât puteți.
3. Al treilea exemplu este al unei persoane care percepe pentru prima oară vacuitatea.
Din nou spunem că sprijinul [oferit] acestuia acumulează o karmă foarte puternică.
4. Al patrulea exemplu este al unei persoane care a ieșit dintr-o meditație prin care a ajuns la nivelul de Arhat / Arhant.
Adică a ajuns la nivelul în care și-a eliminat orice afecțiune mentală din curentul lui de conștiință. Ce înseamnă afecțiune mentală? Afecțiunea mentală este un factor mental ce perturbă liniștea sufletească.
Câți se află la aceste stadii de dezvoltare spirituală? Foarte putini.
Cum putem şti la ce nivel se află în meditație cel care meditează lângă noi? Adevărul este că nu știm, de aceea va trebui să ne purtăm cu mult respect față de toți și să le acordăm tot sprijinul necesar.
Cele trei (tipuri de) rezultate karmice.
Vom trece acum de la Abhidharmakosha la Je Tsongkapa. Je Tsongkapa a scris lucrarea Lam Rim Chenmo adică Marea expunere a etapelor pe calea spre iluminare.
În cursul 1 am trecut peste o parte a ei.
Și acum revenim din nou la ea. Tot ceea ce a scris Je Tsongkapa a fost compilat de la Buddha, adică nu el a inventat ceea ce a scris, ci [el] doar a prelucrat informația și a pus-o într-o formă accesibilă nouă.
Cele trei (tipuri de, factori) rezultate sunt: Nam min , Gyun thun şi Dak dre.
1. Severitatea rezultatului corespunde gravității actului
Primul (tip de) rezultat este:
Nam min
Ceea ce înseamnă rodire sau rezultat karmic.
Am discutat în această lecție despre când se petrece rodirea și ce o determină să rodească. Je Tsongkapa se referă la acest aspect al karmei [într-un mod] puțin diferit.
El nu ne vorbește despre când și dacă rodește karma, ci despre cum rodește ea.
El prezintă modul în care rodește karma referindu-se la fiecare din cele zece fapte rele: omorul, furtul, comportamentul sexual inadecvat și așa mai departe.
Clasificarea în funcție de intensitatea intenției:
– dacă actul a fost făcut cu intenție puternică, cum ar fi omorul din ură, efectul lui va fi coborârea în infern în viața următoare.
– dacă actul a fost făcut la un nivel mediu emoțional, efectul lui va fi nașterea în lumea spiritelor flămânde.
– și dacă actul a fost făcut cu o intenție minoră sau fără intenție, efectul va fi nașterea în lumea animală.
Clasificarea în funcție de importanța obiectului
Despre importanța obiectului am discutat mai înainte. A omorî o insectă este o faptă rea, dar și mai grea este omuciderea. De ce omuciderea este foarte gravă din punct de vedere karmic? Pentru că omul este cu mult mai aproape de iluminare.
Șansa unei furnici să ajungă la iluminare în această viață este cu mult mai mică. Ea va trebui să treacă mai întâi prin multe alte vieți. Omul are cu mult mai multe mijloace care îi permit să ajungă la iluminare, de aceea cu cât ne apropiem mai mult spre iluminare, cu atât rezultatul este mai grav.
2. Calitatea rezultatului corespunde calității actului
Al doilea (tip de) rezultat (factor) este:
Gyun thun
Gyun thun înseamnă similitudine.
Je Tsongkapa ne vorbește despre similitudinea dintre faptă și rezultat, mai bine zis asemănarea dintre calitatea faptei și calitatea rezultatului. Sunt aici două componente – Nyong wa (experiențe similare, rodire similară personală) și Je pa (obicei similar, tendința de a face fapte similare).
De exemplu, dacă am făcut o faptă negativă, şi spre norocul nostru nu am ajuns în infern sau în lumea spiritelor sau în lumea animalelor, şi ne-am născut ca ființe omenești, purtăm în continuare energia negativă a faptei.
Deci rezultatul în viața noastră va fi conform faptei făcute. Deoarece lista corespondențelor se află în lectura cursului 5 (textul original, pagina 84-89), vom trece peste ea pe scurt.
1. De exemplu, dacă avem karma omorului, și am reușit să ne naștem ca oameni, rezultatul, mai târziu, va fi o viață plină de boli, sau o viață scurtă, sau un trai în zone în care viața este mereu în pericol. (obicei – devii o persoană care găsește plăcere în a omorî și în restul situațiilor similare)
2. Karma furtului – dacă am furat în viața anterioară și am reușit să ne naștem ca oameni, efectul faptei va fi o viață plină de lipsuri, sau nu va fi niciodată suficient, sau o viață de sărăcie, ce deții este doar proprietate comună cu ceilalți. (obicei – devii o persoană care găsește plăcere în furt și în restul situațiilor similare).
3. Karma comportamentului sexual inadecvat – dacă am avut un comportament sexual inadecvat, și ne-am născut ca ființă umană – efectul lui va fi o viață în care vom avea probleme în a ne ține partenerul lângă noi, sau partenerul tinde să flirteze, sau este dorit de altele și cu greu îl putem păstra.
Există și un alt gen de rezultate karmice, cum ar fi: nu avem încredere în oamenii din jurul nostru sau nu ne putem baza pe ei, sau simțim că oamenii ne pot trăda sau în viața noastră există multă concurență și cu greu putem păstra ceea ce deținem. În concluzie efectul dominant este lipsa de loialitate și înșelarea încrederii. (obicei – devii o persoană care face din ce în ce mai ușor acest tip de comportament).
4. Karma minciunii – karma minciunii rodește prin faptul că oamenii nu cred când le spunem adevărul, adică nu au încredere în noi. Un alt efect al karmei minciunii este înșelăciunea, suntem înșelați. (obicei – devii o persoană care face din ce în ce mai ușor acest tip de comportament).
5. Karma vorbirii care dezbină – efectul ei este că oamenii din jurul nostru se luptă între ei sau se confruntă mereu sau au un caracter neplăcut. (obicei – devii o persoană care face din ce în ce mai ușor acest tip de comportament).
6. Karma vorbirii aspre sau dure – un efect personal pe care o are această karmă pentru noi este că auzim multe lucruri neplăcute, insulte, mustrări, reproșuri, înjurături, țipete. Avem mereu impresia că cei care ne vorbesc vor să ne provoace, să ne enerveze. (obicei – devii o persoană care face din ce în ce mai ușor acest tip de comportament).
7. Karma vorbirii inutile, fără sens – efectul ei este că oamenii nu sunt interesați să audă ceea ce vrem să le spunem, nu prețuiesc spusele noastre, asta din partea lor. În ceea ce ne privește pe noi, efectul karmei va fi nesiguranța de sine, vom fi nesiguri de ceea ce spunem, ești afectat printr-o lipsă de încredere. (obicei – devii o persoană care face din ce in ce mai ușor acest tip de comportament)
8. Karma râvnirii, a lăcomiei – în cazul în care nu ne naștem ca ființe umane, rezultatul acestei karme va fi nașterea în lumea spiritelor flămânde. Dacă ne-am născut ca oameni atunci vom fi dominați de dorințe, de pofte, de pasiuni. Avem o personalitate a cărui motiv dominant este multitudinea dorințelor, vrem una, vrem alta. Alergăm neîncetat după lucruri și niciodată nu suntem mulțumiți de ceea ce avem sau de ceea ce obținem. (obicei – devii o persoană care face din ce în ce mai ușor acest tip de comportament).
9. Karma de a te bucura de răul celuilalt și invidia – trăsătura generală a acestei karme este de a nu-l încuraja pe celălalt, de a nu-l susține, de a nu-i ura lucruri bune, din contră: ne bucurăm de răul altuia. Atunci când această karmă va rodi, ne vom trezi în situații în care nu vom fi ajutați sau nu se va găsi nimeni care să ne ajute. Tendința noastră ori va fi să-i rănim pe ceilalți, sau să le facem rău, ori să fim noi înșine mereu loviți de ceilalți. (obicei – devii o persoană care face din ce în ce mai ușor acest tip de comportament).
10. Karma ignoranței, a concepției greșite – rezultatul aceste karme va fi și mai multă ignoranță, adică multă prostie, stupiditate. Avem tendința să fim evazivi, confuzi, vicleni, imprevizibili. (obicei – devii o persoană care face din ce în ce mai ușor acest tip de comportament).
Dacă vrem să vedem ce fel de karmă avem, ne vom uita la ceea ce se întâmplă în viața noastră, ceea ce întâlnim în viața noastră în funcție de lista pe care v-am expus-o, listă care nu este completă deoarece ne-am referit doar la cele zece fapte negative.
De fapt lista este cu mult mai lungă. Deci dacă sesizăm un fenomen ce ni se întâmplă, asemănător cu cel listat, înseamnă că va trebui să ne purificăm de [respectiva] karma acumulată.
Deci primul factor a fost severitatea rezultatului, iar al doilea calitatea rezultatului.
Vom trece la al treilea factor (tip de rezultat) care este Dak dre.
3. Mediul înconjurător ca rezultat al karmei.
Dak dre
Dak dre înseamnă rezultatul de mediu.
Je Tsongkapa ne spune că rezultatele karmelor pe care le-am acumulat nu le simțim numai personal ci ele afectează și mediului nostru înconjurător. Vom parcurge în continuare lista acestor rezultate karmice.
1. mediul înconjurător ca rezultat al karmei omorului este un mediu în care este lipsă de mâncare, există foamete, sau există mâncare dar care nu este hrănitoare. Plantele de cultură nu cresc sau mâncarea este greu de digerat, sau ne face rău. Un mediu în care medicamentele nu au efect.
2. mediul ca rezultat al karmei furtului este unul în care totul este insuficient, plantațiile și culturile de plante de asemenea sunt insuficiente sau se strică, secetă, inundații. Deci un mediu în care orice lucru [sau fenomen] duce la lipsuri.
3. mediul ca rezultat al karmei comportamentului sexual inadecvat – este unul poluat, murdar, cu mirosuri de fecale și urină, noroi, praf, multă mizerie. Un mediu în care aerul sau apele sunt poluate, sunt invazii de insecte sau lucrurile sunt neplăcute, neestetice.
Dacă vedem aceste lucruri în viața noastră, în mediul în care trăim, sursa provenienței lor nu este doar comportamentul sexual inadecvat ci și infidelitatea sau lipsa de încredere care nu sunt legate neapărat de viața de familie. Deci sursa poate fi infidelitatea sau neîncrederea în general.
4. mediul ca rezultat al karmei minciunii este descris ca fiind unul în care oamenii nu cooperează unii cu alții, munca de echipă nu reușește niciodată, [colegii, oamenii] se ciondănesc mereu, se înșală reciproc, își bagă cuțite în spate, conduc la eșecul celuilalt. În general mediul este înfricoșător și plin de lucruri de care ne este frică.
5. mediul ca rezultat al karmei vorbirii care dezbină unul în care se trăiește foarte greu. Călătorești doar cu dificultate, sunt multe gropi, dealurile nu pot fi urcate, multe prăpăstii, multe obstacole pe drum și multă teamă, pe unde mergi îți este [mereu] frică, și [în realitatea ta] sunt multe lucruri de care să-ți fie frică.
6. mediul ca rezultat al karmei vorbirii aspre sau dure – din nou, zona în care trăim este plină de obstacole, cum ar fi trunchiuri de copaci căzuți, spini, pietre ascuțite, cioburi de sticlă. Toată zona este secetoasă, pustie, nu sunt râuri, lacuri, este uscăciune, pământul este uscat sau îmbibat de substanțe otrăvitoare, sau de săruri. Un mediu în care sunt călduri mari sau amenințător sau plin de lucruri înfricoșătoare.
7. mediul ca rezultat al karmei vorbirii inutile sau fără sens – este unul în care fructele nu rodesc sau nu rodesc la timp sau sunt frumoase pe dinafară și stricate pe dinăuntru, sau nu sunt gustoase, [mediu în care] rădăcinile plantelor se usucă. Mediul poate fi unul fără parcuri sau locuri de odihnă sau locuri în care să te poți reface, locuri unde să te poți odihni, nu există parcuri, nu există poienițe, nici islazuri cu apă proaspătă, și există multe lucruri în jur de care te temi.
8. mediul ca rezultat al karmei râvnirii sau lăcomiei. Orice începem nu reușim să terminăm, tot ceea ce avem începe să se diminueze, nu avem niciodată prea mult, fiecare lucru bun care intră în posesia ta începe să se strice, puțin câte puțin. La fel şi toate lucrurile din jurul tău, cu trecerea anotimpurilor, de la o lună la alta, pe zi ce trece…
9. mediul ca rezultat al karmei bucuriei de răul celălalt și invidiei – Lumea este în haos, epidemii, plină de răutate, conflicte, războaie, certuri între națiuni. Mediul poate fi periculos datorită animalelor de pradă, a șerpilor veninoși, a scorpionilor, a insectelor care înțeapă sau datorită hoților sau bandiților sau a spiritelor rele. Și toate acestea se datorează numai invidiei noastre, a bucuriei de răul celuilalt sau că nu am dat suportul necesar celui care avea nevoie.
10. mediul ca rezultat al karmei ignoranței şi a concepției greșite – a ne naște într-o lume în care singura noastră sursa de fericire este pe cale de dispariție, încet și sigur. Trăim într-o lume în care dharma se pierde încetul cu încetul. Aceasta este o profeție care apare în învățăturile budiste, se spune că suntem într-un punct în care dharma este în creștere temporară în vest, dar în general se vorbește de căderea ei. Trăim într-o lume în care oamenii au păreri greșite, care cred, de exemplu, că a fugi după lucruri materiale este suficient și este ceea ce le va aduce fericirea. Cu alte cuvinte o lume plină de concepții greșite, în care există sentimentul că nu știm încotro să ne îndreptăm, nu avem nici un sprijin, suntem expuși și vulnerabili.
Întrebarea este ce facem cu toate aceste informații? Cum ne pot ajuta?
Ne uităm la lucrurile din viața noastră și din jurul nostru și încercăm să identificăm pe acelea care nu funcționează, ne uităm pe lista [de mai sus] și vedem la care dintre cele zece cazuri se potrivește.
De exemplu, dacă trăim într-un mediu bolnăvicios sau periculos, vom începe să fim atenți în a proteja viața sau de a ne îngriji să facem bine altuia. Această listă este foarte utilă pentru că ne direcționează exact spre acele locuri în care avem cel mai mult de purificat.
Grup Facebook