Lectia 4a – Aci 5

Cursul 5

Cum funcţionează karma

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 4, partea a

 

Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții.

 

Al patrulea capitol din Abhidharmakosha este plin de liste și clasificări ale diverselor aspecte ale karmei. În acest curs veți primi doar o parte din aceste liste, numai pe acelea care sunt relevante în viața noastră şi al căror scop este de a fi aplicate imediat în lumea samsarică.

Cartea Abhidharmakosha cât şi comentariile asupra ei sunt foarte greu de înțeles. Spre marele nostru noroc, maestrul Je Tsongkapa a strâns învățăturile expuse în sutrele lui Buddha şi în vechile manuscrise, şi le-a pus sub o formă clară şi accesibilă în Lam Rim Chemo. Vom trece la Je Tsongkapa puțin mai târziu.

În această lecţie vom discuta despre rezultatele (consecințele) karmice. Prima clasificare a karmei peste care vom trece, va fi în funcție de momentul de timp în care vom experimenta rezultatele karmice.

Karma este împărțită în trei tipuri, și anume:

 

1. 1. Karma ale cărei rezultate le vom vedea în această viață.

Acest tip de karma este destul de rară. Puține rezultate vom putea vedea în această viață. De aceea se spune că dacă vrem să vedem rezultate, karmele vor trebui să fie extrem de intense, adică karma va trebui să fie executată cu o forță extraordinară.

Nu putem trece mai departe fără a nu ne referi la Tantra. Ideea în Tantra este de a lua calea Mahayana şi de a o face suficient de puternică astfel încât să dea deja rezultate în această viață.

Deci, toată ideea în tantra se bazează pe modul în care trebuie efectuate cele mai intense karme, pentru a avea șansa să experimentăm rezultatele lor chiar în această viață. Ne vom întoarce la acest tip de karma puțin mai târziu.

 

1. 2. Karma ale cărei rezultate le vom vedea în viața imediat următoare.

Al doilea tip de karma este cea a cărei rezultate le vom vedea în viața imediat următoare. Trebuie să menționez că nu ne referim aici la Bardo, adică la lumea tranzitorie dintre această viață şi următoarea. Conform budismului, după ce omul moare, el se naște şi moare în Bardo, adică el va exista o perioadă scurtă de timp în această lume, după care se va reîncarna în viaţa următoare. Deci atunci când spunem „viața viitoare” nu ne referim la Bardo.

 

1. 3. Karma ale cărei rezultate le vom vedea în viețile de după viața imediat următoare.

Trebuie să subliniem faptul că aceste lucruri nu le putem ști sau vedea, pentru că nu am ajuns încă la un nivel atât de profund de înțelegere al dharmei, de aceea trebuie să ne bazăm pe Buddha. Această cunoaștere ține de o realitate care este ascunsă de noi, tainică. Chiar şi cel care a ajuns la nivele destul de înalte, nu poate să vadă toate acestea.

Multora dintre noi, le este greu sa creadă în ceva ce nu pot vedea, de aceea este nevoie de cineva pe care să ne sprijinim. Toată concepția budistă este construită pe continuitatea existenței noastre, continuitate care depinde de karma pe care am acumulat-o, iar aceste lucruri sunt exact cele pe care nu le putem vedea.

Pentru a putea da crezare spuselor lui Buddha, va trebui mai întâi să verificăm dacă el este cu adevărat o autoritate pe care ne putem baza.

Acest lucru îl putem face cu ajutorul logicii noastre, până când vom fi convinși că Buddha într-adevăr știe bine ceea ce spune și că nu are nici cel mai mic interes să ascundă adevărul.

Cursul nr. 4 se ocupă de logica budistă.

În continuare vom trece pe scurt asupra a trei moduri de examinare a veridicității spuselor lui Buddha sau a oricărui învățător:

 

1. Primul examen este de a compara spusele învățătorului cu experiența noastră de viață, adică vom verifica dacă există ceva în experiența noastră de viață care să contrazică ceea ce ni se spune.

De exemplu: dacă cineva vine și îmi spune că soarele este albastru, din capul locului nu-l voi crede, pentru că din experiența mea directă eu văd că nu este albastru. Deci, în mod firesc reacția mea va fi de a elimina lucrurile care mi se spun, pentru că ele vin în contradicție cu experiența mea directă de viață.

 

2. Al doilea examen este de a verifica dacă lucrurile spuse de învățător sunt compatibile cu cele la care putem ajunge în mod logic.

De exemplu, dacă văd undeva fum, voi trage concluzia că acolo este un foc care arde. Dacă va veni cineva și îmi va spune că fumul vine din mintea mea, bineînțeles că logica mea îi va anula spusele, și asta datorită faptului că logica mea deductivă se bazează pe experiența de viață. Deci, chiar dacă nu văd focul în mod direct, pot, în mod sigur, să trag concluzia că acolo unde este fum este și foc. Dacă cineva îmi va spune că nu există foc, voi tinde să nu-l cred.

Deci primul examen constă în a verifica cum se potrivesc lucrurile care mi se spun în funcție de experiența mea de viață, iar al doilea, cum se potrivesc lucrurile în funcție de logica mea.

Până acum am acoperit două verificări:

a. Verificarea lucrurilor pe care le pot vedea eu însumi și apoi le compar cu spusele celui care-mi vorbește despre ele.

b. Verificarea lucrurilor pe care nu le pot vedea, dar pe care le pot experimenta în mod indirect, folosindu-mă de propria mea logică și comparând apoi cu ceea ce mi se spune.

Examenul al treilea se folosește în cazul în care există lucruri pe care nu le pot vedea și nici nu pot ajunge la ele prin logică, cum ar fi de exemplu legile karmice.

 

3. Al treilea examen este de a verifica consecvența spuselor învățătorului.

Oare ceea ce mi-a spus profesorul acum este în contradicție cu ceea ce mi-a spus în trecut?

Este oare el consecvent în ceea ce îmi prezintă?

Budismul ne încurajează în permanență să folosim aceste moduri de examinare și să punem întrebări, pentru că dacă nu vom întreba şi nu ne vom convinge că sursa care ne învață  este o sursă demnă de încredere, nu vom putea parcurge acest drum și nici nu vom putea vedea rezultate.

Bineînțeles că oamenii pot avea îndoieli cu privire la ceea ce li se spune.

Putem vorbi de două tipuri de îndoieli:

– un tip de îndoială este cea care spune: “nu știu ce se întâmplă acolo, dar nici nu voi merge să mă lămuresc”, tendința fiind de a renunța din capul locului.

Acest tip de îndoială tinde într-o direcție negativă, care nu ne servește în dharma.

– un alt tip de îndoială este cea care tinde într-o direcție pozitivă, care spune:
“Nu știu ce se întâmplă aici, nu înțeleg totul, dar voi continua să mă lămuresc, voi continua să învăț, și voi continua să pun întrebări cu scopul de a-mi clarifica îndoielile pe care le am.”

Acest tip de îndoială este exact tipul pe care budismul îl încurajează, pentru că el joacă un rol important în evoluția noastră.

Concepția noastră convențională asupra lumii în care trăim, lumea samsarică, nu cuprinde descrieri detaliate ale karmei, de aceea va trebui să ne bazăm pe Buddha.

Şi tot ceea ce v-am spus despre examinările logice, ele nu ne pot ajuta să decodificăm legile karmice deoarece acestea sunt considerate ca fiind un adevăr ascuns.

Ca să pot verifica corectitudinea acestor legi, mă voi folosi de logica mea pentru a verifica adevărul spuselor învățătorului. Și cum fac asta? Mă voi uita la alte lucruri despre care el îmi vorbește şi verific dacă se potrivesc experienței mele de viață. De exemplu: învățătorul îmi vorbește despre adevărul suferinței.

Acesta se potrivește în viața mea? Suferința pe care o văd în viață se potrivește cu descrierile lui Buddha? Buddha a descris cu toată atenția tipurile de suferință, intrând în orice arie a vieții noastre. Oare experiența mea concordă cu descrierile lui?

În concluzie vom verifica dacă învățătorul nostru este consecvent în ceea ce ne transmite, și dacă vom găsi că el este statornic, atunci îi vom acorda încredere în ceea ce spune și mai ales despre subiectele pe care nu le putem atinge deocamdată.

 

Noțiunea de “karma” în literatura budistă.

Noțiunea de karma se referă la latura negativă a ei, cu toate că legile karmice pe care le vom descrie mai departe nu țin numai de partea negativă ci și de cea pozitivă. Dar în general numele de karma se referă la ceea ce noi numim karma impură, necurată. Atunci când karma este pură, scripturile folosesc alți termeni, și anume virtute sau merit. Deja nu se mai vorbește de karmă.

Atunci când scrierile budiste se referă la karma, ele de fapt vorbesc de samsara, vorbesc de această calitate care se schimbă în permanență, care urcă şi coboară.

Doresc să vă spun că atunci când ne referim la karma faptelor pe care le facem în gând, vorbă și acțiune, ne referim la faptul că fiecare acțiune plantează o sămânță. Pentru ca sămânța să germineze și apoi să dea roade sunt necesare condiții de sprijin, cum ar fi: sol fertil, soare, umiditatea necesară. Aceasta este analogia care se folosește în karma.

Întotdeauna este nevoie de o cauză principală, aceasta fiind sămânța depusă ca rezultat a ceea ce am făcut, și de condițiile de sprijin.

 

Cele patru tipuri de karma care trebuie să rodească.

Înainte de a intra în detalii, se pune întrebarea dacă celelalte tipuri de karma care nu sunt cuprinse în lista pe care am să o prezint în continuare, nu „dau roade”, adică [dacă] semințele lor dispar. Nu. Buddha afirmă că semințele karmice nu vor dispare niciodată, dar pot exista circumstanțe ca ele să nu fie fertile, să nu dea roade. În continuare vom denumi tipurile de karma care vor da cu siguranță roade.

 

1. Fapta comisă cu emoție sau cu intenție foarte puternică.

Primul tip este fapta comisă cu o emoție foarte puternică sau cu intenție foarte puternică sau dintr-o motivație intensă.

Shuk drak po

Shuk         ̶̶   forță
Drakpo    ̶̶   feroce, puternică, înverșunare

Un exemplu al acestui tip de faptă este cea făcută cu multă ură.

Amprenta pe bandă de înregistrare karmică, pe care o lasă omorul săvârșit din ură imensă este atât de puternică încât ea va trebui sa dea roade. Efectele ei vor fi suferințe mari în viitor. Aceasta este latura negativă.

Din punct de vedere pozitiv, un act efectuat dintr-o imensă iubire față de Lama, dintr-un adânc devotament față de Lama, va trebui să dea roade chiar în această viață. De aceea, o mare parte din practica spirituală se bazează pe consolidarea relațiilor cu cel care ne învăță și dezvoltarea iubirii față de el. Acesta este modul care face ca lucrurile să devină mult mai puternice.

În această categorie putem să introducem și acțiunile făcute dintr-o ignoranță crasă, adică făcute dintr-o concepție a lumii care spune: „Nimic nu contează! Pot să fac ceea ce vreau! Nu există reguli de moralitate, nu există karma, nu există vacuitate. Toate astea sunt numai prostii!”. Astfel de acte vor avea de asemenea consecințe dure – și ele vor trebui să rodească.

 

2. Fapta comisă față de un obiect sfânt.

Al doilea tip este:

Yunten gyi shi

Yonten   ̶̶   calitate personală bună sau realizare spirituală sau virtute.
Gyi           ̶̶   cuvânt de legătură
Shi           ̶̶   bază

Deci bază a calităților spirituale.

Acest lucru se referă la Cele Trei Diamante, adică Buddha, Dharma și Sangha.

Aceste trei obiecte sunt considerate ca fiind extrem de importante pe scala binelui, a binefacerii. De aceea karma efectuată față de acestea va trebui să rodească.

Întrebarea este: care este motivul pentru care aceste trei diamante, Buddha, Dharma şi Sangha sunt atât de înalte?

– Buddha este exemplu al unei persoane care a ajuns la înțelepciunea profundă, a realizat calea şi a ajuns la iluminare.
– Dharma este înțelepciunea, este împlinirea, realizarea, este calea.
– Sangha se referă la toți cei care au perceput vacuitatea în mod direct, la cei care sunt Arya, persoane care sunt considerate ființe superioare, datorită faptului că au practicat calea într-o asemenea măsură, încât ne pot ajuta şi îndruma pe calea noastră.

Deoarece cele trei obiecte ne ajută să ne apropriem de iluminare, karma acumulată prin acțiunile noastre față de ele este foarte puternică.

Orice lucru, învățătură, persoană care ne aproprie de iluminare este cel mai important obiect din punct de vedere al acțiunii karmice, iar acțiunea făcută în raport cu un astfel de obiect este cea mai intensă.

Și de ce așa? Deoarece cu cât ne vom apropia mai mult de iluminare, abilitatea noastră de a-i ajuta pe ceilalți va crește foarte rapid. Pe măsură ce progresăm pe un drum spiritual, acțiunile noastre vor avea un impact cu mult mai mare asupra lumii.

Datorită bunătății inimii noastre, vom putea influența oamenii, iar înțelepciunea şi iubirea noastră va crește din ce în ce mai mult. În acest fel vom putea ajunge la un număr mult mai mare de oameni pentru a-i scoate din suferință.

De aceea orice lucru care sprijină progresul spre iluminare, este obiectul cel mai înalt față de care va trebui să acționăm. Acesta este motivul pentru care karmele acumulate sunt atât de intense.

 

3. Fapta comisă în repetate rânduri (de nenumărate ori).

Al treilea tip de karma care rodește este:

Gyun chak su

Tot aceste cuvinte împreună înseamnă iar și iar, având sensul de fapta pe care o comitem în repetate rânduri.

Dacă ne comportăm la fel de nenumărate ori, în fiecare zi sau destul de des, obiceiul nostru va lăsa o amprentă puternică pe banda de înregistrare karmică, și de aceea ea va rodi repede.

Motivul pentru care se pune atât de mult accent pe ceea ce facem în această viață, este că, desigur, cu cât ne vom obișnui mai mult de a face aceleași lucruri, de a gândi și de a vorbi, cu atât mai mult există șansa ca ele să dea mai repede roade și să ne influențeze viața următoare.

Și dacă fapta va fi comisă și cu intenție puternică, efectul ei îl vom resimți chiar în această viață.

De aceea învățătura despre karma este atât de importantă:

– ne obișnuiește cu lucrurile, care ne servesc pentru a ieși din suferință;
– și invers: ne dezrădăcinează obiceiurile care ne provoacă suferință.

Dacă vă întrebați dacă aveți un astfel de obicei, faptul că ne aflăm în lumea dorințelor demonstrează că fiecare dintre noi are cel puțin un obicei. Deci, avem ce munci în acest domeniu.

Avem obiceiuri care ne fac să ne naștem într-o lume plină de suferință, într-o lume în care va trebui să ne despărțim de tot ceea ce avem, într-o lume în care suntem constrânși să îmbătrânim, să ne îmbolnăvim și să murim, și asta pentru că avem Gyun chak su, obiceiuri care nu sunt corecte și care nu funcționează.

 

4. Uciderea părinților.

Ultimul tip de karma este:

Pa Ma Sopa

Pa        ̶̶   tatăl
Ma       ̶̶   mama
Sopa    ̶̶   a ucide, a omorî

Deci a omorî părinții.

Uciderea părinților este o faptă atât de grea încât ea va trebui să dea roade. Este practic imposibil să fugi de rezultatele ei.

Când spunem “va trebui sa dea roade”, nu ne referim la faptul că va da roade în această viață, ci la faptul că actul de omor va da roade în viața imediat următoare; cel care a comis crima după moartea lui va merge direct în infern.

 

Omorul din milă.

În Abhidharmakosha, scrie explicit că în situația în care vrem să ne ajutăm părinții să nu mai sufere, fapta de a le lua viața este atât de grea încât vom fi nevoiți să suferim de pe urmele ei, și să nu mai vorbim de faptul că nu ne este deloc clar dacă le oprim suferința cu adevărat.

Motivul este că nu putem vedea, nu putem ști ce se întâmplă în partea cealaltă.

Din dorința de a ajuta, de a grăbi moartea cuiva datorită imensei lui suferințe, putem cădea foarte ușor în capcană.

Lama Dvora povestește despre mama ei care se afla în comă la reanimare, legată de aparatele de respirație artificială. Văzând suferința mamei, se gândea cum să o ajute să nu mai sufere și credea că dacă ar decupla-o de la aparate, nu ar mai suferi.

Lama povestește că a rugat medicul să o deconecteze pe mama ei de la aparate, dar spre norocul ei acesta a refuzat-o. În acele momente, Lama Dvora spune că a fost foarte supărată pe medic, dar că și-a dat seama ce karmă grea ar fi acumulat.

Dorința noastră de a ajuta în aceste situații se bazează pe ignoranță, deoarece credem că dacă cel suferind va muri, durerile lui vor dispare; în mod firesc facem distincție între corpul fizic care devine inert, şi mintea care nu mai funcționează.

Nu avem nici cea mai mică idee despre ceea ce se întâmplă cu mintea după aceea. Tot ceea ce vedem este că organismul fizic încetează orice activitate, este tot ceea ce putem să măsurăm cu aparatele.

Nu avem cum să știm încotro pleacă mintea. Iar noi în loc să spunem: „Nu știu unde se duce mintea.”, spunem: „Dacă nu văd înseamnă că în mod sigur mintea a încetat să mai funcționeze”.

Acest mod de gândire este total greșit. Nu avem nicio certitudine. Conform budismului, este foarte probabil ca ei să sufere cu mult mai mult în locurile unde se duc, de aceea este de datoria noastră să nu-i grăbim într-acolo.

Se pune întrebarea: De ce karma de a ucide părinții este cu mult mai grea decât karma de a ucide o persoană oarecare?

Răspunsul este că părinții noștri ne-au dăruit acest corp. Fără de el nu avem nici o cale de a ajunge la iluminare. Pentru cel care intră în Tantra, corpul este o unealtă foarte importantă pentru a ajunge la iluminare. El, în sine nu este important pentru că îmbătrânește şi moare, dar datorită faptului că numai prin el se poate ajunge la iluminare, este de o mare valoare.

De aceea părinții, din punct de vedere karmic sunt obiecte esențiale, și la bine și la rău. Deci, karma de a face rău părinților este foarte grea, și invers: îngrijirea, asigurarea bunăstării și fericirii lor acumulează karma extrem de bună.

În cazul în care dorim să ușurăm durerile celui suferind, putem să-i oferim medicamente pentru ameliorarea și scăderea intensității lor, dar în nici un caz, nu ne grăbim să îi punem capăt vieții lui. Este foarte clar că a lua cuiva viața ne va aduce mari suferințe și necazuri în viitor, și mai mult, nu avem nici o idee dacă fapta noastră [într-adevăr] le va opri suferința.

Chiar și în situația în care cel suferind cere să-l ajutăm să moară mai repede, vom face tot posibilul să-i ușurăm durerile, dar sub nici o formă nu vom accepta să-i întrerupem viața.

În scrierile budiste scrie că dacă cineva reușește să neutralizeze energiile acumulate după un act de omor al unuia dintre părinți, el va trebui să meargă după moartea lui în infern, chiar și numai pentru o clipă, deoarece karma trebuie să rodească. Chiar dacă se purifică karma, dar datorită gravității faptei de a omorî părinții, ea va trebui să dea rezultate chiar și într-o formă ușoară.

 

Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții.