Cursul 5
Cum funcţionează karma
Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli
Lecția 3 – prima parte
Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții.
Ce înseamnă o faptă bună și ce înseamnă o faptă rea din punct de vedere karmic
Vom începe cu noțiunea de faptă bună.
Gewa
Gewa înseamnă faptă bună sau binefacere.
Mi gewa
Mi gewa înseamnă fapta care nu este bună, o faptă rea.
Definițiile pe care le vom da pentru fapta bună și faptă rea sunt luate de la marele comentator tibetan
Chim Jampel Yang
El a trăit în secolul al 13–lea şi a fost printre puținii comentatori ai Abhidharmakosha, carte care este greu de înțeles.
Rezultat karmic
Vom începe cu noțiunea
Nammin
Min înseamnă a rezulta, a rodi.
Deci Nammin înseamnă rezultat karmic sau factor care rodește.
Fiecare rezultat karmic are natura lui nammin, adică are acest aspect al seminței plantate, care are o durată de germinare și după care încolțește. Așa și rezultatul karmic va apărea întotdeauna după o anumită perioadă de timp.
Nagarjuna, un mare înțelept budist ce a trăit în secolul al patrulea, considerat ca fiind al doilea Buddha, s-a referit la nammin ca fiind o mare tragedie.
Tragedia fiind existența acestui proces de maturizare, rezultatul venind la un interval de timp [decalaj] față de cauză. Această diferență de timp dintre cauză și efect poate fi foarte mare, uneori trecând pragul acestei vieți.
Noi nu vedem rezultatele, de aceea ne provocăm suferință prin faptul că plantăm cauze care ne vor aduce suferință în viitor.
Deci aspectul lui nammin este legat de scurgerea timpului dintre cauză și efect/rezultat
Definiția faptei bune
Reshik nammin yi-ong dang ten du dukngel kyobpay le ni gewa
Reshik — pe termen scurt
Nammin — rezultat karmic
Yi – ong — plăcut
Dang — și
Ten du — pe termen lung
Dukngel — suferință
Kyobpay — protecție
Ni — cuvânt de legătură
Gewa — faptă bună, binefacere, virtute
Definiția este următoarea: fapta bună este cea [fapta] care ne aduce pe termen scurt un rezultat plăcut, un rezultat karmic dorit și pe termen lung ne protejează de suferință, aducându-ne astfel la Nirvana.
Deci o faptă bună înseamnă o experiență plăcută nouă. Cine spune că ea este plăcută? Eu spun că este plăcută. Şi dacă este așa, înseamnă că experiența mea este pozitivă, este ceva ce mi-am dorit şi am primit.
Cele trei categorii de rezultate karmice
Vom vorbi în continuare despre trei tipuri de fapte bune. De fapt clasificarea pe care o vom prezenta se aplică și faptelor care nu sunt bune, se aplică tuturor rezultatelor karmice.
1. Prima categorie este aceea a rezultatelor karmice ale faptelor pe care le facem – prin gând, vorbă și acțiuni pe care le vom experimenta în viața de acum.
Lucrurile la care ne referim aici sunt cele la care ne gândim, facem și spunem, a căror rezultate karmice vor da rod în viața pe care o ducem acum.
Ce fel de lucruri trebuie să fie acestea? Ele trebuie să fie neobișnuite, ieșite din comun. Fapta trebuie să fie de o calitate excepțională, care să aibă o energie deosebită. În lecțiile următoare le vom discuta pe larg.
Unul dintre motivele esențiale ale predării acestui curs este de a cunoaște exact care sunt acele fapte puternice şi ieșite din comun pe care trebuie să le facem care să ne conducă la Nirvana chiar în această viață.
Va trebui mai întâi să învățăm şi să înțelegem aceste lucruri înainte de a ne putea ocupa de ele. În tantra, practicantul se ocupă de cele mai puternice lucruri posibile, pe baza cunoașterii şi a înțelegerii profunde a karmei şi a vacuității, în scopul de a ajunge la iluminare în această viață. Şi dacă nu în această viață atunci [va fi] în viața imediat următoare.
2. A doua categorie a rezultatelor karmice sunt cele care vor rodi în viața imediat următoare.
3. A treia categorie sunt rezultatele karmice care vor rodi cu mult mai târziu, în viețile ce vor urma după viața imediat următoare.
Despre toate acestea vom vorbi mai târziu.
Rezultatele karmice care vor rodi imediat după această viață, depind de starea în care se află mintea noastră în clipa morții. Adică ce fel de minte vom avea în momentul morții. Ce abilități ne-am dezvoltat în această viață, pe care să le putem folosi în momentele extrem de dificile și confuze ale morții? Toate acestea vor stabili în mare măsură ce se va întâmpla cu noi în viața viitoare.
Desigur că viața următoare mai depinde şi de ceea ce am făcut în această viață, inclusiv practica şi controlul pe care l-am obținut asupra minții, de karma acumulată, de karma bună care ne va proiecta/ trimite în viața următoare.
Este bine de știut că aceeași karmă care ne-a adus în această viață pe care o trăim, se dezintegrează. Energia cu care am venit în această lume se anihilează. Cu fiecare clipă trăită, ne consumăm această karmă.
Va trebui să învățăm acum să ne reînnoim karma bună, cum să o intensificăm pentru ca ea să ne ridice la următorul nivel. Fără de asta, karma bună se va termina, iar buzunarele adânci pe care le avem pline de karmă rea vor prelua controlul după moarte.
Vom vorbi acum despre a doua parte a definiției faptei bune și anume, că ea ne va conduce spre Nirvana.
Se pune întrebarea dacă orice faptă bună în mod necesar ne conduce spre Nirvana.
Fiți atenți că ne referim aici la Nirvana pentru că suntem în școala Detailiștilor, Vaibhashika. În această școală, Nirvana este considerată ca fiind nivelul cel mai înalt la care se poate ajunge.
Desigur că noi ținem de Mahayana, de Calea de Mijloc, de școala cea mai înaltă a căii de mijloc și anume Prasangika Madhyamika.
Să revenim la întrebarea pusă: Oare orice faptă bună ne conduce la Nirvana?
Răspunsul este: Nu.
Datorită faptului că trăim în samsara, având o minte îmbibată de ignoranță, adică nu înțelegem corect realitatea, chiar și faptele bune pe care le facem sunt impure, sunt pătate. De aceea se spune că aceste fapte nu au destulă putere să ne conducă la Nirvana.
Ele sunt complet nerelevante? Răspunsul este: „Desigur că nu.”. Fiecare faptă bună este importantă, ea nu se pierde pentru că rămâne înregistrată pe banda karmică, de aceea fiecare faptă bună este relevantă. Orice faptă este o sămânță și în același timp, cauza viitorului rezultat karmic.
În cazul în care facem multe fapte bune, ne vom amplifica energia pozitivă şi pe măsura ce acest proces va spori, ele ne vor scoate în final din samsara.
Deci nu este corect să spunem că faptele bune nu contribuie la progresul nostru spre Nirvana, dar atâta timp cât mintea noastră va fi [este] plină de ignoranță, puterea lor va fi de mică intensitate.
Ele într-adevăr se acumulează în timp dar într-un ritm foarte lent. De aceea se spune că drumul sutrei nu este destul de puternic. Când mă refer la calea sutrei, mă refer în sensul „sutra spre deosebire de tantra”, sau studiile deschise spre deosebire de cele secrete.
Calea deschisă reprezintă de fapt o bază a căii secrete. Este foarte important să înțelegem calea deschisă, să o controlăm, să o asimilăm bine, pentru că fără ea căile tantrice nu vor funcționa.
Calea deschisă, în sine nu este suficient de intensă, și nu pentru că ea nu funcționează, ci pentru că ea durează mult timp. Ea funcționează pentru că Buddha a transmis-o ca fiind un mijloc de a ajunge la Nirvana, de a ajunge la iluminare. Această cale poate să dureze trei Kalpa. Kalpa înseamnă eon sau eră, şi reprezintă de ani.
Se spune că lui Buddha i-au trebuit trei eoni ca să ajungă la iluminare. Și dacă acest lucru ia trei eoni, din punctul meu de vedere este ceva care nu merge, pentru că nu am timp să aștept atât de multă vreme, şi bineînțeles nici cei care doresc să ajungă la iluminare nu au timp de așteptat.
Cum ne putem amplifica karma?
Există două moduri de a ne amplifica karma, despre care vom vorbi mai târziu pe larg. Acestea sunt:
1. Primul lucru la care deja ne-am referit, care diminuează forța unei binefaceri este faptul că mintea noastră este plină de ignoranță — nu ne înțelegem realitatea.
De aceea, cu cât se va aprofunda înțelegerea realității noastre, cu cât vom învăța mai mult, cu atât ne vom dezvolta înțelepciunea (sherab) care va fi antidotul ignoranței. Cu cât va crește înțelepciunea, ignoranța se va diminua, iar puterea binefacerilor noastre făcute din înțelepciune se va amplifica.
Deci primul mod este de a învăța, de a aprofunda și de a intensifica viziunea corectă a realității, înțelegerea vacuității. Bineînțeles că școala Abhidharmakosha, ce face parte din Hinayana, nu vorbește de vacuitate ci de realizarea lipsei de sine.
Noțiunea de vacuitate este folosită numai de către școlile care fac parte din Mahayana.
Vacuitatea celor trei sfere
Atunci când faceți o faptă bună, de exemplu dăruiți ceva sau faceți fapte de caritate, este foarte important să vă amintiți de vacuitatea implicată în acțiunea efectuată, în sensul că cel care dăruiește, cel care primește şi fapta în sine sunt goale de orice natură de sine, sunt goale de orice existență proprie de sine.
Dacă eu dau o carte cuiva, ce am făcut?
Am luat un obiect care a fost lângă mine și l-am dat celuilalt. Deci deplasarea acestui obiect se numește faptă bună.
Dacă voi face invers, voi lua cartea de pe masa cuiva și nu l-am anunțat, nu i-am spus lui nimic și am pus-o pe masa mea, ce am făcut în această situație? Am furat.
În ambele situații nu am făcut altceva decât să deplasez un obiect dintr-un loc în altul.
Prima faptă a fost considerată ca una bună iar a doua ca una rea. Care este diferența?
În ambele fapte a fost implicată mutarea. Vă voi lăsa pe voi să vă gândiți şi să găsiți răspunsul, şi vă voi da un indiciu: ambele fapte sunt goale de orice existență proprie de sine.
Este foarte important atunci când faceți un lucru bun, pozitiv, să vă amintiți de vacuitatea celui care dă, a celui care primește şi a obiectului în sine. Desigur că această înțelegere nu se aplică numai unei fapte de generozitate, ci se aplică tuturor faptelor.
Orice lucru pe care îl veți face, chiar dacă vă păstrați o conduită morală, sau dacă evitați să vă enervați sau dacă veți spune vorbe bune cuiva, acesta va fi gol de orice natură.
În budism, cel care dă, cel care primește şi fapta săvârșită se numesc cele trei sfere ale faptei. Cu cât ne vom reaminti mai mult vacuitatea celor trei sfere, cu atât se va amplifica karma faptei.
Dedicarea
2. Al doilea aspect care amplifică fapta, care o face să fie pozitivă, mai intensă, este dedicarea.
Dacă vom face o faptă bună și cu asta am terminat, energia ei se va diminua și se va disipa. Ceea ce noi dorim este de a ne crea obișnuința de a dedica faptele bune pe care le-am făcut, iluminării noastre și a celorlalți.
După cum știți, la sfârșitul fiecărei lecții spunem:
gewa di kyewo kun
Gewa înseamnă fapta bună, pe care o dedicăm.
Datorită faptei mele bune
Pe care am făcut-o chiar acum,
Fie ca toate ființele
Să-și desăvârșească
Colecția de merite și înțelepciune.
Și astfel, să dobândească
Cele două corpuri sublime
Ce numai din cele două se înfăptuiesc.
Cui dedicăm fapta? Atunci când spunem „Și astfel, să dobândească, cele două corpuri sublime…” intenționăm ca toate ființele să ajungă la iluminarea lui Buddha.
Această dedicație, fie în cuvinte, fie în gând, va trebui să însoțească orice binefacere pe care o facem.
-
- dacă veniți la o lecție de dharma şi vă petreceți timpul ascultând – la sfârșitul acesteia o vom dedica.
- dacă vă faceți temele – dedicați.
- dacă traduceți un material din engleză cuiva care nu înțelege bine aceasta limbă– dedicați.
- dacă ajutați pe cineva să-şi facă temele – dedicați
- dacă ajutați pe cineva să corecteze lecțiile și textele – dedicați
- orice faptă bună, chiar dacă nu este legată de dharma – dedicați fapta iluminării voastre, a bunăstării și iluminării celui căruia îi dedicați.
Este foarte important să dedicați fapta scopului suprem.
Dacă spunem : „Fie ca datorită faptului că te-am ajutat, să nu mai știu de lipsuri“, în termenii unui practicant dharma, este o dedicație pentru un scop mărunt.
Deci nu voi trăi în lipsuri, și ce va fi după aceea? Și cum rămâne cu celelalte feluri de suferințe ale mele şi a celuilalt?
Noi dorim să mergem la scopurile cele mai înalte, pentru că dacă le vom realiza, toate celelalte se vor rezolva de la sine. În lumea lui Buddha nu există lipsuri.
Ceea ce dorim este să începem să dedicăm în mod permanent fiecare faptă pe care o facem în scopul iluminării noastre și a celuilalt.
Poate că la început când facem binefaceri nu ne vom aminti să le dedicăm, dar dacă ne vom antrena, încet, încet, dedicația va veni automat. Cu cât procesul se va accelera, rezultatele vor începe să curgă în viața noastră.
Definiția faptei negative, rele
nammin yi mi-ongway le ni mi-gewa
Nammin — rezultat karmic
Yi mi-ongwa — neplăcut, nedorit.
Le — faptă, karma
Ni — cuvânt de legătură
Mi gewa — faptă rea
Definiția este următoarea: o faptă negativă sau o faptă rea este cea care va da un rezultat karmic neplăcut și de nedorit.
Ceea ce este interesant în cele două definiții, este că nu există nici un fel de critică. Nu vine nimeni să spună: asta ai făcut bine și asta nu ai făcut bine. Nu există cineva din afara noastră care să ne critice.
Criteriul a ceea ce este bun și a ceea ce este rău depinde numai de noi, nu există nimic în afară de noi. Binele ne va aduce binecuvântarea și nouă şi celorlalți, iar răul va provoca suferința noastră, și suferință celorlalți.
Întrebare despre eutanasie
Întrebarea este dacă cineva care suferă, este în chinurile bolii şi ne roagă să-i punem capăt zilelor, iar noi din dorința de a-l ajuta îi îndeplinim ruga. Acest fapt este bun sau rău?
După definiția dată, fapta bună sau rea este determinată de rezultatul care va veni. Dacă vom omorî pe cineva, chiar dacă intențiile noastre sunt bune, acest lucru ne va aduce în viitor suferință, ori în această viață, ori în următoarea, ori în alte vieți.
Problema noastră este că avem vederi înguste. Deoarece trăim în samsara suntem limitați, nu putem vedea întregul tablou.
Legile karmice fac parte din realitatea foarte ascunsă (ascunsă foarte adânc). Le vom dezbate pe larg în cursul 4 [cursul ACI 4].
Există trei tipuri de realități: realitatea evidentă, ascunsă și foarte ascunsă. Numai Buddha poate să înțeleagă mecanismul karmei și să vadă simultan aceste realități.
De aceea înțelegerea noastră depinde de ceea ce Buddha ne-a învățat. Dacă el a spus că orice omor ne aduce suferință, va trebui să ne bazăm pe spusele lui.
Poate că noi nu vedem aceste lucruri, dar asta nu înseamnă că nu sunt corecte. Un iluminat vede absolut totul, vede simultan toate cele trei realități, de aceea tot ceea ce este legat de realitatea foarte ascunsă, vom trebui să ne bazăm pe autoritate.
Întrebarea se pune: pe cine ne putem baza și pe cine nu ne putem baza? Cine deține autoritatea și cine nu?
Buddha vine și ne spune : „Eutanasia vă va aduce suferință”.
De ce să-l credem, dacă simțim altfel? În acest caz, vom verifica dacă alte lucruri pe care Buddha le-a susținut sunt adevărate, cum ar fi descrierea suferinței.
Oare aceasta se aplică în viața noastră? Experiența noastră de viață confirmă această descriere?
Putem continua să ne uităm și la alte lucruri pe care le putem vedea, pe care le experimentăm și care țin de realitatea evidentă, și să le comparăm cu ceea ce Buddha a afirmat. Oare spusele lui sunt consistente? Sunt logice?
Și dacă spusele lui sunt valabile în majoritatea cazurilor, atunci și încrederea noastră va crește și în final se va ajunge la încrederea absolută.
Desigur că acest proces nu se întâmplă automat, ia timp și ar trebui să fie treptat, și în care va trebui să verificăm cu multă atenție corectitudinea căii, şi să nu credem orbește.
O altă întrebare se pune despre ce se va întâmpla cu cel suferind care a cerut să i se pună capăt zilelor?
Se vor întâmpla două lucruri:
1. Primul lucru este ca rugămintea celui suferind îmi va aduce suferință, şi în același timp cel care suferă își acumulează karma negativă pentru că mă face să cad în păcat.
2. În al doilea rând, dorința suferindului de a se sinucide este o karmă foarte grea, deoarece cât timp trăim o viață de om:
a) speranța de a ajunge la iluminare nu s-a stins
b) iar omul când suferă, își consumă karma negativă, se curăță de ea. Și mai mult, este foarte posibil ca suferința lui să fie ultimul lucru de care să se curețe în această viață și prin moartea lui să treacă într-o lume și mai bună. Prin întreruperea vieții, mai mult ca sigur va exista și mai multă suferință în cealaltă parte.
Bineînțeles că toate acestea nu avem cum să le vedem. Dar din motivele de mai sus, spunem că a lua viața cuiva din milă pentru suferința lui și dorința în sine de a fi omorât datorită chinurilor fizice, este o karmă negativă.
Cum se poate curăța karma negativă?
Există două moduri de a curăța karma negativă:
-
- Ori prin a suferi
- Ori prin a o purifica și a nu-i permite să se maturizeze.
A suferi este o cale automată. Dacă nu vom învăța cum să purificăm karma negativă, vom suferi.
Suferința curăță karma. Desigur că nu este recomandată o astfel de cale pentru că este foarte grea. Ceea ce se recomandă este de a învăța cum să neutralizăm semințele care stau în conștiința noastră, pentru ca ele să nu mai poată rodi.
Dacă ne întoarcem la situația în care vedem pe cineva care suferă, care se chinuie în dureri, atunci va trebui să căutăm să-i alinăm durerile pe orice cale care este legală și morală. Dacă voi reuși să-l ajut sau nu, este complet în afara controlului meu.
Dacă persoana are acea karmă de a suferi, indiferent de ce voi face, el va continua să sufere. Dacă karma lui negativă stă să se consume, atunci ajutorul meu va fi modul în care ea se va consuma.
Dacă karma cuiva de a fi sărac, de exemplu, stă să se termine, atunci banii pe care îi dau, va fi modul în care ea se va termina […în care va scăpa de sărăcie…]. Dacă nu i se va termina karma de a trăi în lipsuri, nu contează câți bani îi voi da, nu va ieși din starea lui.
De aceea spunem că nu deținem controlul. Singurul lucru pe care pot să-l fac este atunci când este nevoie să ajut, voi merge și voi ajuta.
Dacă ne întoarcem din nou la definițiile faptelor bune și rele, binele și răul sunt determinate de rezultatele pe care ele ni le aduc.
Atunci când se spune în literatura budistă: „fă așa și nu așa” nu se referă la faptul că:
Buddha a spus
Lama a spus
Așa scrie în carte
sau pentru că așa ne-a spus Biblia, ci pentru că dacă voi face într-un fel voi suferi și în alt fel nu voi suferi. Deci a face sau a nu face, sunt legate complet de rezultate.
Problema este că nu vedem întotdeauna rezultatele acțiunilor noastre. Și exemple evidente ale neînțelegerii şi ale ignoranței noastre sunt modul în care ne referim la cauze şi efect.
1. De exemplu îmi pun nemulțumirea pe seama cuiva care m-a mințit sau pe seama taxelor mari. Cu alte cuvinte ne aruncăm nemulțumirea pe spatele a ceva exterior nouă.
2. Un alt mod în care ne demonstrăm neînțelegerea este că uităm de nammin, adică uităm de timpul care trebuie să treacă de la cauză până la rezultat. De exemplu, dacă voi face o declarație falsă la impozite voi rămâne cu mai mulți bani. Această gândire este complet greșită, pentru că banii vin întotdeauna din semințele generozității, pe care le-am plantat în trecut, pe când declarația falsă plantează semințele lipsei, adică în viitor voi trăi în lipsuri.
3. O altă modalitate este atunci când facem lucrurile cu jumătate de inimă. Dacă ne dorim rezultate bune va trebui să plantăm semințele bune pe parcursul întregului drum. Atunci când va trebui să îndeplinim o anume faptă, va trebui să acționăm cu toată inima, cu toată intenția și realizarea ei să fie cât mai perfectă.
Dacă vom face lucrurile pe jumătate, Lama Khen Rinpoche spunea:
Vrei rezultate neplăcute? Plantează cauze neplăcute.
Vreți ca rezultat eliminarea suferinței? Plantați semințele perfecte. Dacă o dată veniți la lecții de dharma și altă dată nu veniți, sau dacă veți face numai o parte din temele date și rezultatele vor fi conform cauzelor. Acesta este modul în care karma funcționează.
Karma neutră
Yi-ong yi mi-ong le shenpay le ni lungmaten
Yi – ong — plăcut
Yi mi ong — neplăcut
Le — fapta
Shenpay le — diferită de celelalte
Ni — cuvânt de legătură, care
Lung ma ten — faptă neutră
Definiția este: Karma neutră este fapta diferită de cele două, care dau un rezultat dorit sau nedorit.
Exemple de karma neutră:
-
- când vin acasă obosit, și vreau să mă odihnesc, să mă liniștesc deschid televizorul și urmăresc o emisiune care nu este violentă dar nici stimulatoare. Acest lucru nu este nici rău nici bun, este neutru
- când proiectăm ceva
- sau când ne gândim la lucruri care nu au aspectul nici de bun, nici de rău. Gândurile neutre reprezintă majoritatea.
Atunci când facem fapte neutre, suntem adânc scufundați în ignoranță.
Pentru cel care a ieșit din ea nu mai există fapte neutre, ci numai fapte de binefacere, fapte pozitive. În tot acest timp în care facem lucruri neutre, suntem scufundați într-un fel de somn adânc, al ignoranței.
Grup Facebook