Cursul 9: Viața etică
Nivelul unu al disciplinei budiste (Vinaya)
Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli
Lecția 2 – a doua parte
Vom încheia această trecere scurtă peste Vinaya așa cum apare în Yishin Norbu –„Perla împlinitoare de dorințe” scrisă de Chone Lama.
A patra parte – a stăpâni jurămintele
După ce am acoperit partea principală a cărții, următoarea parte, partea a patra este să dobândim stăpânirea jurămintelor, cunoașterea jurămintelor.
În general, numărul de jurăminte variază în funcție de statutul omului: dacă este călugăr sau nu, dacă este călugăr junior sau călugăr senior.
Călugărițele au un număr diferit de jurăminte decât a călugărilor. Un călugăr senior are două sute cincizeci și trei de jurăminte.
În Vinaya, există și școli de gândire. Înainte existau cel puțin optsprezece școli diferite în Vinaya, iar tibetanii merg după o singură școală.
Această parte are câteva secțiuni pe care le vom enumera acum.
-
- Cinci niveluri de jurăminte în funcție de gravitate
Există cinci categorii de jurăminte. Ele sunt împărțite în cinci niveluri în funcție de gradul lor de gravitate:
– Extrem de grave, – Mai puțin grave, și
– Destul de grave, – Mai ușoare.
– Grave,
Dintre acestea există patru care sunt numite „de bază” sau cele „patru de bază”. Acestea sunt comune tuturor oamenilor care își iau jurămintele de eliberare.
Ceea ce vom studia este doar acea parte din ea care aparține celor care nu sunt călugări.
-
- Discuții despre conflictele dintre jurăminte
Există, de asemenea, o trecere în revistă a problemelor legate de situațiile în care aparent există conflicte între jurăminte. Situații în care conform jurămintelor trebuie să acționăm într-un fel, și conform altor jurăminte trebuie să acționăm în alt fel. Desigur, atunci când luăm jurămintele Bodhisattva și alte jurăminte tantrice, atunci, prin definiție, apar situații în care seturi diferite de jurăminte vor dicta comportamente diferite. În acest curs ne aflăm complet în Vinaya. Chiar și aici există situații care par conflictuale, și se discută pe marginea lor.
În plus de asta, când ajungem la jurămintele Bodhisattva, se va discuta despre ce să facem atunci când apar situații care aparent contrazic jurămintele Vinaya și Bodhisattva. Nu vom intra în asta.
-
- Discuții despre cum să ne comportăm atunci când budismul ajunge într-o țară nouă
În această parte, există, de asemenea, o discuție despre cum să ne comportăm atunci când budismul ajunge într-o țară nouă, ceea ce este relevant, și pentru țara noastră. La noi nu există mănăstiri budiste. Nu există cine să confere jurămintele monastice în România.
Există o descriere detaliată în Vinaya a ceea ce este adecvat de făcut și ce nu, atunci când budismul ajunge într-o altă țară. Obiceiurile țării sunt diferite de obiceiurile care existau în India antică. Sunt lucruri care trebuie adaptate la cultură, și sunt lucruri care nu se schimbă, care rămân fixe. Apoi există o discuție și instrucțiuni detaliate despre ce trebuie și ce nu trebuie. Nici noi nu vom intra în asta.
-
- Discuții despre situații excepționale și permise
De asemenea, există și o discuție despre tot felul de excepții. Fiecare regulă are o excepție. Chiar și aici sunt situații care sunt permise.
De exemplu, există situații în care cineva încalcă jurămintele, dar se află într-o stare de nebunie de moment sau tulburare sufletească de moment. Se consideră că a încălcat jurământul sau nu? De exemplu, dacă o persoană este în doliu, a pierdut pe cineva foarte apropiat, se considera că trece printr-o tulburare mare sufletească.
Sau cineva vrea să înapoieze roba, adică să renunțe la monahism. În acest caz trebuie să treacă printr-o ceremonie și să repete de trei ori, ca să fie clar că este pe deplin conștient de ceea ce face și nu trece printr-o stare de nebunie de moment.
Chiar și printre tibetani, nu există situația în care să se spună: „Ajunge cu jurămintele!”. Cine vrea să renunțe la călugărie, trebuie să treacă printr-o ceremonie anume și în mod conștient să spună: „Renunț”.
-
- Discuții asupra ceremoniilor de confesiune şi purificare ale călugărilor
În Yishin Norbu care ne oferă cuprinsul „Sutrei Vinaya”, există șaptesprezece ritualuri, numite in sanscrită Vastu.
– So Jong
So Jong
So este prima silabă a cuvântului Sosor care înseamnă individual/personal, deci are legătură cu jurămintele de eliberare. Acest So înseamnă jurămintele de eliberare.
Jong − a purifica.
So Jong înseamnă ceremonia confesiunii sau a purificării jurămintelor pe care călugării o fac o dată la două săptămâni, după calendarul lunar. Toți călugării din întreaga lume o fac în aceeași zi. Mărturisirea jurămintelor încălcate se face în fața Lamei și este foarte puternică, foarte eliberatoare. Cu cât mărturisim mai repede, cu atât mai bine, astfel încât sămânța rea să nu se înrădăcineze și să crească. Funcționează pentru a ne purifica faptele rele.
Întrebare: Dacă karma se dublează în douăzeci și patru de ore, cum un călugăr se spovedește o dată la două săptămâni?
Răspuns: Dacă știm că am încălcat un jurământ, mai întâi ne confesăm. Nu așteptăm ceremonia. Imediat facem Shakpa.
Shakpa
Shakpa este un cuvânt tibetan care înseamnă a despica bușteanul.
De îndată ce știu că am comis un păcat, de exemplu am mințit, și înțeleg consecințele karmice ale acestui lucru, atunci nu vreau această karmă în fluxul meu de conștiință. Deci, în primul rând mărturisesc. Nu o țin închisă.
A ține lucrurile închise, a le ascunde, este otravă. Ea se dublează la fiecare douăzeci și patru de ore, și ne otrăvește mintea, corpul, ființa noastră.
Și o parte din puterea de a lua jurămintele este acest ritual de purificare. Oamenii care și-au păstrat mulți ani jurămintele așa cum trebuie, le vedem puritatea. Îi putem simți, îi putem mirosi. Afectează corpul. Vom vorbi în curând despre acest aspect.
– So Jong Chenmo
So Jong Chenmo
Chenmo – mare.
Deci, marele So jong. Acest lucru se face de două ori pe an. Ea este o ceremonie de confesiune mai cuprinzătoare. Lama Dvora Hla spunea că Lama Ken Rinpoche îi invita și pe cei care studiau cu dânsul la această ceremonie și acest lucru era un mare privilegiu pentru toți. Acesta este unul dintre cele șaptesprezece.
– Yarne
Yarne
Yar înseamnă vară.
Yarne este un retreat de vară de trei luni. Călugării stau într-o anumită zonă, în liniște, studiază scripturile și meditează.
-
- Discuții despre concediul anual al călugărilor
-Mai există și a treia ceremonie numită Ga ye.
Ga ye se ține când au timp liber.
Călugării muncesc foarte mult în mănăstiri. Zilele lor sunt de optsprezece ore [de activitate, zilnic]. Ei studiază, dezbat și meditează. Zilele lor sunt foarte pline.
Trei săptămâni pe an își iau concediu. Se joacă cu mingea și merg la film. Ei nu merg de obicei la film, dar în aceste trei săptămâni le este permis, există libertate. Trebuie să se odihnească pentru a-și reînnoi energia.
Starețul joacă fotbal cu copiii. În mănăstirile tibetane au trei săptămâni pe an obligatoriu Ga ye! Obligatoriu se iese în vacanță.
Și noi avem nevoie de vacanță în viața noastră. Călugări sau nu, avem nevoie de odihnă.
Lama Dvora Hla spune că la „Diamond Mountain” studiul este foarte intens. Se învață foarte mult, dar studenții au un semestru în care merg cu toții la restaurant și, uneori, merg la film, iar la sfârșit se dă o petrecere până noaptea târziu.
Există timp pentru învățătură și timp pentru petreceri, și unul îl construiește pe celălalt. Avem nevoie și de unele și de altele. Trebuie să includem aceste lucruri în viața noastră dharmică.
Asta nu înseamnă că ne întoarcem la samsara. Maestrul Shantideva ne învață acest lucru in cartea sa. El spune: „Trebuie să mergi privind în jos. Nu te uita în toate direcțiile. Nu vrei să-ți stimulezi simțurile. Păstrează-ți mintea înăuntru, așa ca mergi cu ochii coborâți”.
În versetele 35 și 36, capitolul 5, maestrul Shantideva spune:
35.
Niciodată n-ar trebui să mă uit în jur,
Cu mintea distrasă și fără rost.
Mai bine îmi voi concentra mintea,
Și voi privi mereu în jos.
36.
Pentru a-mi relaxa privirea de a se uita în jos,
Îmi voi ridica ochii și mă voi uita în jur,
Și dacă cineva se apropie de mine,
Îi dau binețe și îmi continui drumul mai departe.
Dar uneori ne obosește să facem asta, și în acest caz maestrul ne spune: “Dacă ai obosit, atunci ridică-ți ochii puțin, dar nu pentru mult timp. Ai terminat să te odihnești, coboară-ți din nou ochii”. Cu alte cuvinte el ne spune: „Nu ești „scutit” de aspirația spre iluminare. Tu încă aspiri spre iluminare. Așa că spuneți: „Acesta este parte din calea mea spre iluminare, așa că acum trebuie să umplu bateriile”.
-
- Discuții asupra instrucțiunilor de cum să acționăm în caz de scindare/ruptură în sangha
În Vinaya se vorbește în principal despre jurămintele monastice, dar nu numai pentru călugări. Călugării trăiesc adesea în grupuri într-o mănăstire. Și ca în orice grup, apar probleme. Apar controverse, dispute, dezbinări, iar acestea sunt o problemă foarte serioasă în Dharma, ca și scindarea în Sangha. De aceea, există un set de instrucțiuni de cum să acționăm atunci când apare o scindare sau o ruptură în sangha. Când există o dispută, cum să acționezi.
Este important să înțelegem că cei care își iau jurăminte sau jurămintele monastice, nu înseamnă că sunt în nirvana. Înseamnă că și-au luat jurămintele, pentru că vor să ajungă la Nirvana. Ei trebuie să practice. Asta înseamnă că ei nu sunt încă perfecți, asta înseamnă că încă vor mai apărea probleme pe cale. O mare parte din Vinaya se ocupă de modalități de a gestiona aceste situații de dispute și dezbinări.
d. Reguli morale naturale și alte reguli
Există reguli morale care se numesc „reguli naturale”. De exemplu, a nu ucide este o regulă morală naturală. A nu fura este o regulă morală naturală. Dar există reguli morale care nu sunt naturale, dar pe care Buddha le-a dat, așa-numitele „proscrise” sau interzise prin lege. Eu le voi numi interzise. Un exemplu ar fi: călugărului îi este interzis să dețină bani pentru a-și putea menține puritatea și să nu fie posesiv. Deci nu este o lege naturală, ci o lege care ajută la promovarea practicii călugărilor
e. Puncte suplimentare
În lista noastră există puncte suplimentare sau puncte auxiliare. După ce am terminat ceea ce a fost principal – discuțiile despre jurăminte și respectarea lor în detaliu, se trece la câteva punte auxiliare care sunt și ele importante.
De exemplu, există instrucțiuni despre
-Cum se construiește o mănăstire. Cum ar trebui să fie clădirea mănăstirii.
– Unde se poate construi mănăstirea. De exemplu, ea ar trebui să fie departe de localități. Deci, cât de departe trebuie să fie ea.
f. Desenarea Roții vieții
Secțiunea privind punctele auxiliare conține o descriere a modului în care trebuie desenată Roata vieții, concepută de Buddha pentru a vorbi despre samsara și nirvana.
La intrarea în fiecare mănăstire, și așa cum este scris în Vinaya, trebuie să existe imaginea roții vieții.
Acest desen a fost conceput de Buddha însuși.
Se povestește că în comunitatea de călugări care îl însoțea pe Buddha, se afla un tânăr discipol care își luase jurămintele monastice. Acestuia îi era foarte dor de casă și de soția frumoasă pe care o părăsise și îi era foarte greu să rămână în mănăstire cu Buddha.
Povestea spune că Buddha l-a dus în infern și după ce a văzut ce este acolo, călugărul nu a mai vrut să se mai întoarcă acasă. Voia să rămână și să practice. Și după ce s-au întors din călătoria lor în infern, Buddha i-a spus: „Acum hai și desenează pentru noi ceea ce ai văzut, pentru ca și alții să aibă parte de binecuvântarea ei”.
Vinaya explică modul de desenare a celor șapte componente ale acestui tablou. Propoziția de deschidere a acestei secțiuni este:
– „Pune imaginea Roții Vieții în hol și fă-o cu cinci secțiuni”
gokang du korway korlo-o, cha ngapar jao
Go – ușă,
Kang – loc, lăcaș de cult,
Gokang – hol, antreu, vestibul,
Korwa – Samsara, Roata Vieții,
Korlo – roată, cerc,
Cha – parte,
Ngapa – cinci,
Ja – a face.
„Imediat la intrarea în sălaș (mănăstire sau templu) pune roata care descrie roata samsarei, și fă-o cu cinci părți”.
Aceasta este instrucțiunea dată de Buddha.
Roata Vieții în tibetană:
Sipey Korlo
Acesta este un nume care a fost dat mai târziu. Inițial se numea:
Korway Korlo
Aceasta este roata ciclului vieții, în care există permanent moarte și renaștere. Ne-am învârtit în ea dintotdeauna. Am trăit viață după viață într-una dintre cele șase tărâmuri și vom continua să trăim până când vom ajunge la Nirvana.
Cele șapte componente din „Roata vieții”
Conform instrucțiunilor din Vinaya, în această „Roată a Vieții” ar trebui să existe șapte componente pe care doar le vom enumera. Când s-a spus că ea ar trebui să aibă cinci părți/secțiuni, ele vor fi unul dintre cele șapte componente.
1. Prima componentă: Cele cinci părți ale celor șase forme de existență din samsara
Prima componentă – cele cinci părți despre care s-a vorbit mai devreme.
cha ngapar jao
Care sunt cele cinci părți din roata vieții? De fapt vedem șase părți sau șase tărâmuri de existență.
De ce se vorbește despre cinci tărâmuri? Pentru că la început tărâmul zeilor și a semizeilor au fost considerate un singur tărâm. De-a lungul anilor au existat mai multe variații a roții, iar tărâmul ființelor plăcerii – zeii și semizeii – a fost împărțit în două tărâmuri.
Cele cinci tărâmuri ale existenței: ființele plăcerii, ființele umane, animalele, spiritele flămânde, făpturile infernului.
Care sunt cele cinci părți? Acestea sunt cele șase forme de existență din samsara.
Cele șase forme de existență din samsara
1. Infernul. Conform „Abhidharmei Kosha”, există douăzeci de tipuri diferite de infern.
2. Spiritele flămânde. Preta în sanscrită. În tibetană – Dri sa.
Dri sa
Dri sa înseamnă cei ce se hrănesc cu mirosuri.
Ele suferă de foame și sete permanent.
3. Animalele. Și ele suferă mult, trăiesc permanent în frică. Animalele domestice care sunt bine îngrijite sunt o excepție, dar majoritatea animalelor sunt în continuă căutare de hrană și trăiesc cu frica de a nu fi devorate de alte animale
De ce aleargă atât de repede? De ce sar atât de repede? Pentru că sunt tot timpul atente și speriate.
Care este cauza karmică care determină o persoană să fie speriată tot timpul? Una dintre cauze este, minciuna mică. Ți-e frică să nu fii descoperit.
4. Oamenii.
5. Zeii și semizeii. A cincea parte/secțiune este tărâmul zeilor care este împărțit în două, o parte a zeilor și cealaltă a semizeilor. Ei sunt numiți „ființele plăcerii”, pentru că viața lor este extrem de plăcută dar, nu sunt nemuritori. Când li se aproprie sfârșitul, își pierd toată splendoarea lor, și încep să fie respinși de ceilalți, fapt care le provoacă multă suferință.
Acestea sunt cele cinci părți și prima componentă a „Roții Vieții”.
2. A doua componentă: Bardo
Mai există o formă de existență care nu se află printre cele cinci, și anume Bardo. Este perioada de tranziție de la o viață la alta. În general durează până la șapte zile. Uneori 49 de zile.
Acest lucru este inclus în instrucțiunile lui Buddha despre cum ar trebui să arate pictura.
dzu te kyeway semchen sochun gyumo shindu chipowa dang kyewa dak kyang ngo
Dzu te kyewa înseamnă naștere miraculoasă, adică apar acolo imediat,
Semchen – ființe,
Sochun gyumo – scripete care se rotește permanent,
(scripete pentru ridicarea apei din fântână constând din găleți legate de o frânghie care trece prin scripete, astfel încât să se umple în partea de jos și să se golească în parte de sus)
Shindu – ca,
Chi powa dang kyewa – trecerea conștiinței de la moarte la o nouă renaștere.
Adică, adaugă făpturile care sunt în bardo, care apar acolo printr-o naștere miraculoasă, în trecerea de la moarte la următoarea renaștere, învârtindu-se într-un cerc.
În inelul mic din centrul Roții Vieții, apar făpturile Bardo. Unele coboară în secțiunea neagră, altele care urcă, cei care țin jurămintele și cei care nu. Deci, cei din bardo,
– unii sunt destinați să treacă în tărâmurile inferioare, și ei sunt desenați ca și cum ar fi trași cu capul în jos de un gardian al infernului, și
– alții care urcă, ca și cum s-ar cățăra pe nori, și este un fir care îi scoate.
Deci aceasta este a doua componentă, bardo. Este acest inel alb-negru.
3. A treia componentă: „Cei trei generali” sau „Cele trei otrăvuri”
A treia componentă este cercul din centrul Roții Vieții, în care sunt desenate trei animale.
usu duchak dang shedang dang timuk dak puk run dang drul dang
pak gi nampar ro, ngama denyi timuk gi sawar ro
Usu – în centru, Drul – șarpe,
Duchak – dorință, Pak – porc,
Dang – și, Nampar – apar ca,
Shedang – aversiune, Ngama – anterioare,
Timuk – ignoranță, Nyi – cei doi,
Puk run – porumbel, Sawar – mâncat.
„Desenează în centru cele trei otrăvuri mentale ale dorinței și aversiunii și ignoranței, sub forma a trei animale: un porumbel, un șarpe și un porc; desenează-le pe primele două fiind mâncate de ignoranță.”
Din gura porcului iese un șarpe și din șarpe iese un porumbel. Există versiuni în care în loc de porumbel este desenat un cocoș. Ele înseamnă același lucru, dar în original scrie porumbel. Toate cele trei animale simbolizează „cele trei otrăvuri”, sau „cei trei generali” pe care le avem în mintea noastră și care ne fac să suferim toată viața. Ele sunt afecțiunile noastre mentale cele mai mari, și toate celelalte derivă din ele.
– Porcul simbolizează ignoranța, neînțelegerea; Neînțelegerea karmei, neînțelegerea reîncarnărilor, neînțelegerea realității. Simbolizează neînțelegerea vacuității, neînțelegerea modului în care funcționează karma, cauzalitatea așa cum o înțelegem, nu este niciodată adevărată. Aceasta este problema. Aceasta este sursa tuturor necazurilor!
Ca urmare a ignoranței noastre, nu înțelegem cum ne este creată realitatea, pentru că atunci când apare ceva ce ne dorim, facem orice ca să-l obținem și suntem dispuși să încălcăm jurămintele pentru el; suntem dispuși să luăm ceva ce nu ne aparține, de a răni pe altul ca să obținem ce vrem, de a ne debarasa de ceva sau de cineva neplăcut. Șarpele și porumbelul care ies din gura porcului semnifică faptul că nu înțelegem căsătoria dintre etică și vacuitate, și de aceea ne comportăm imoral pentru a obține ceea ce ne place și de a ne debarasa de ceea ce nu ne place. Iar apoi suferim pentru că am comis fapte rele.
– Porumbelul simbolizează dorința, pofta, patima, pasiunea,
– Șarpele simbolizează aversiunea, ura, respingerea.
Ambele provin din ignoranță.
Dorința este grosieră și subtilă
Uneori se mai spune „pasiune”. De obicei o numesc „dorință”, pentru că pasiunea/patima sau dorința nestăpânită apare în minte atunci când sunt dominată de o mare dorință, și asta nu se întâmplă în fiecare zi și nu tot timpul.
Cu alte cuvinte, patima se exprimă cu putere din când în când, atunci când suntem foarte entuziasmați de ceva, de cineva, dar există și expresia mai subtilă a ei care este clipă de clipă, oră de oră, tot timpul. Ceva care curge prin vinele noastre tot timpul. Dorim permanent lucruri. Tot timpul mai vrem ceva.
Nu este adevărat că Buddha ne-a învățat să renunțăm la orice dorință
Nu este adevărat că Buddha a spus că nu trebuie să ne dorim nimic. Buddha nu a învățat asta. Buddha a spus, că trebuie să aspirăm pentru a ajunge la iluminare și că acest lucru este important; și invers, cu cât suntem mai pasionați în asta, cu atât mai bine. De exemplu, trebuie să ne dorim cu tărie să ne respectăm jurămintele, pentru că înțelegem că ne scot din suferință. Deci nu este adevărat că Buddha a spus: „Stai pe perna de meditație și nu dori nimic”, ci a spus „Dorește-ți cu tărie să ajungi la iluminare pentru a scoate toate ființele din suferința lor.”
Dorința bună și dorința dăunătoare
Ce înseamnă dăunător? Ce transformă dorința în otravă? Atunci când ea este înrădăcinată în ignoranță, a faptului că nu înțelegem ce anume aduce lucrurile bune și ce aduce lucrurile rele în viața noastră, și acționăm pe baza impulsurilor. În acest fel ne creăm necazuri.
Sigur că doresc să-mi dezvolt aspirația de a ajunge la iluminare și aversiunea puternică față de suferință, a mea și a celorlalți. De aceea acești factori emoționali sunt importanți în viața mea spirituală, iar dacă dorința se bazează pe înțelegere sau înțelepciune, îmi va aduce binecuvântare.
4. A patra componentă – cele douăsprezece verigi
A patra componentă: cele douăsprezece verigi ale existenței dependente.
kora koryuk tu ten ching drelpar jungway yenlak chu-nyi
Kora koryuk tu – în jurul cercului, pe circumferință,
Ten ching drelpar jungwa – apar în existența dependentă/condiționată,
Yenlak – verigi,
Chu-nyi – doisprezece.
În exteriorul lui (adică în exteriorul roții cu cele 6 secțiuni), pe circumferință, desenează în cerc cele douăsprezece verigi care apar în existența dependentă.
Aceste 12 verigi descriu mecanismul roții, mecanismul care declanșează renașterea. „Roata samsarei” este un fel de mașinărie cu roți dințate. Când o rotiță începe să se învârtă, o angrenează pe a doua, a doua o angrenează pe a treia, și așa mai departe. Una o învârte pe cealaltă și odată ce mecanismul s-a pus în mișcare va fi greu de oprit.
Singurul loc în care se poate opri roata, este veriga numărul 1.
Veriga 1 – ignoranța. În această verigă este desenată o bătrână oarbă care merge cu un baston. Avidya în sanscrită. Nu vedem, suntem orbi, ignoranți.
Ce înseamnă „a nu vedea”? Ea nu înțelege realitatea, nu înțelege ce duce la ce. Ea nu înțelege ce aduce fericire și ce aduce suferință. Ea nu înțelege cum funcționează karma, așa că face ceea ce face.
Veriga 2 – acumularea karmei. Aici este desenat un olar care face oale și așa începem să acumulăm karma. Facem fapte contrar jurămintelor. Începem să acumulăm karma .
În continuare, celelalte verigi descriu cum se dezvoltă și se manifestă karma.
În veriga 11 este desenată o femeie care naște, acesta este deja rezultatul karmei.
În veriga 10 sunt desenați un bărbat și o femeie împreună în pat, într-un cort frumos. Este karma este pe cale să rodească. Apare rezultatul – un copil.
În veriga 12 – bătrânețea și moartea. În tibetană:
Gashi
În această verigă este desenat un om care duce în cârcă un cadavru. Tibetanii pun mortul într-un sac în poziția de fetus și îl aruncă de pe stâncă.
Deci, veriga reprezintă moartea și roata se învârte din nou.
Singurul loc în care putem stopa roata este prima verigă. Toate cursurile pe care le învățăm au ca scop să ne dezvoltăm înțelepciunea, să facem cele trei antrenamente:
-
- Antrenamentul în moralitate
- Antrenamentul în meditație/concentrare
- Antrenamentul în înțelepciune.
5. A cincea componentă: impermanența – Lordul morții
A cincea componentă,
tamche mitakpa nyi kyi sungwar ro
Tamche – tot, tot ceea ce a fost descris mai înainte,
Mitakpa – impermanență,
Sungwar – a ține.
Desenează tot cercul ținut în ghearele impermanenței.
Întreaga roată trebuie ținută în ghearele impermanenței, iar ea este reprezentată de Lordul Morții care apar ca un monstru înfricoșător.
Oamenii când văd acest tablou, spun: „Voi, budiștii sau tibetanii, credeți în tot felul de demoni și monștri. Nu! Nu există demon sau monstru exterior. El este în noi. Ne naștem cu condiția de a muri.
Prin însuși faptul că ne-am născut, condiția de a muri se naște și ea odată cu noi. Vine odată cu noi și ne mănâncă din interior.
Cu fiecare clipă care trece, acest demon ne mănâncă viața din interior. Asta înseamnă „a fi în interiorul roții vieții și a morții”. „Roata vieții” este aceeași cu „Roata morții”, deoarece nu există viață fără moarte. Deci, conform instrucțiunilor lui Buddha, în desen toate lucrurile pe care le-am parcurs mai înainte trebuie să fie ținute în ghearele impermanenței noastre.
6. A șasea componentă: Buddha și luna
A șasea componentă este luna. Ea trebuie să fie mare și rotundă, iar Buddha arată cu degetul spre lună.
tengdu sanggye nya-ngen le depay kyilnkor karpo nyewar tunpao
Tengdu – în partea de sus, deasupra,
Sanggye – Buddha,
Nya-ngen le depa – Nirvana,
Kyilnkor karpo – discul lunii,
Nyewar – plină complet,
Tunpa – arată spre.
Desenează-l pe Lordul Buddha în partea de sus, arătând spre luna plină și albă, care reprezintă nirvana.
Buddha este în afara roții. El nu se mai află în ghearele Lordului Morții. A învins moartea. El arată cu degetul spre lună, și spune: „Poți ajunge la Nirvana”.
El nu mai este în roata vieții și a morții. Vine să ajute toate ființele. Deci aici este Buddha și luna.
7. A șaptea componentă: două versete
În partea de jos a imaginii trebuie să apară două versete.
Oktu tsampar ja shing she ja wa’i tsig su che pa gnyi so
Oktu – mai jos,
Tsampar ja shing – fă asta și nu face asta – nu este scris aici, dar acesta este citatul.
Shejawa – „așa cum este scris”,
Tsiksu chepa – versete,
Nyi – doi.
Sub cerc, scrieți cele două versete care încep cu cuvintele: „Fă asta și (nu face asta …”
Ceea ce este scris în partea de jos a roții, încheie toate ritualurile de confesiune.
Fă asta și nu face asta.
Intră în învățătura lui Buddha.
Zdrobește-l pe Lordul Morții
Așa cum elefantul zdrobește o colibă de paie.
Oricine practică cu atenția cuvenită
Această Dharma care este vinaya,
Va putea lăsa în urmă roata renașterii
Și să pună capăt tuturor suferințelor sale.”
Acestea sunt cuvintele lui Buddha care apar în partea de jos a roții. Buddha a cerut ca Roata Vieții să fie pusă la intrarea fiecărei mănăstiri.
De ce se folosesc cuvintele „a zdrobi” sau „a ucide”?
Maestrul Shantideva ne vorbește despre afecțiunile mentale, cum ar fi, mânia. El spune: „Mânia te-a controlat și te-a omorât deja de milioane de ani. Nu te purta blând cu ea. Mânia este un dușman amar și iute. El este diferit de dușmanul în carne și oase. Pe dușman îl poți elimina pentru un timp, dar furia te-a învins de mii de eoni.” El spune: „Cu mânia nu te joci. Mergi la război împotriva ei”.
Cu alte cuvinte el ne spune că trebuie să ne mobilizăm toată forța pentru a-l învinge pe Lordul Morții, pentru că nu este o treabă ușoară. El ne-a învins de veacuri.
Maestrul dorește ca noi să ne mobilizăm energia curajului și a entuziasmului, dar împotriva obiectivului potrivit.
Dacă ne uităm la această figură care este desenată cu o expresie fioroasă, cu colții rânjiți, scoate flăcări, poartă pe cap cranii, ea vine să trezească în noi puterea pe care va trebui să o folosim împotriva afecțiunilor noastre mentale. Pentru că ele nu pleacă singure. Ele sunt foarte puternice.
Dar când începem să ne mobilizăm această energie la maxim, vom începe să le controlăm. Ele încetul cu încetul, acești dușmani care ne-au învins de milioane de eoni, își vor pleca capul și ne vor ataca din ce în ce mai puțin.
De aceea, maestrul Shantideva se folosește de acest limbaj războinic. El spune: „În acest război vor fi multe bătălii și multe înfrângeri. Fii pregătit pentru asta. Iar dacă ai căzut, ridică-te și continuă să lupți!”
Grup Facebook