Lecția 1 – ACI 8

   Cursul 8
                          Moartea și tărâmurile de existență
                Nivelul 2 de cunoștințe superioare (Abhidharma)

Conform învățăturilor lui Geshe Michael,
         traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli
     Lecția 1

Lecția 1

 

Introducere: Rugăciunile pe care le facem

Tot ceea ce facem, fie că este vorba de rugăciuni, fie că este vorba de lecții, fie că este vorba de cursuri, fie de meditații, fie de teme, este să ne dezvoltăm virtuțile sublime ale unei ființe iluminate. Nu suntem o organizație care are membrii, nu avem taxe de membru, nu suntem o instituție, nu suntem niciunul dintre aceste lucruri. Nu avem templu. Practica se face acasă, fiecare o face singur în propria casă. Totul este un antrenament al minții, un antrenament al inimii. Uneori, este folosit și corpul. Şi toate au un scop unic.

Înainte de a începe fiecare lecție, facem prosternări și spunem rugăciuni. Rolul rugăciunilor și a prosternărilor este să ne deschidem inimile și mințile: să trecem de la profan la sacru.

 

Rugăciunea Mandala

Prima rugăciune pe care o spunem se numește rugăciunea Mandala, care este o rugăciune de mulțumire. Prin ea ne exprimăm atât aprecierea cât și recunoștința față de marii maeștrii care ne-au oferit aceste învățături. În trecut, în tradiția budistă se obișnuia ca elevul să vină la profesor pentru a-i cere învățături, iar pentru asta el trebuia să strângă aur în greutatea corpului său și să-l ofere profesorului în schimbul învățăturilor. Elevul își dorea atât de mult iluminarea și învățăturile care duc la iluminare – încât era greu să se pună vreun preț pe ele. Scopul învățătorului era să verifice dacă elevul venea cu intenții serioase spre învățături. Motivul este că dacă învățătura nu este dorită cu adevărat și nu este tratată cum se cuvine, ea nu funcționează. De aceea profesorul aștepta ca elevul să vină cu aurul, după care arunca aurul în mare. Deoarece învățătorul care avea prestigiu moral și spiritual, nu avea nevoie de aurul acestui elev. În schimb, elevul era cel care avea nevoie să dăruiască acest aur pentru a-și crea intenții serioase. În zilele noastre facem asta ieftin, oferim mandala. Atunci când oferim mandala, vom face mudra reprezentată mai jos:

 

Oferim învățătorilor tot ce există: toate continentele, cerul, florile, tot ceea ce este mai frumos și mai bun în viața noastră, toate faptele bune pe care le-am făcut. Și le mulțumim pentru învățătura pe care o primim, pentru că aceste învățături plantează semințele care ne pot scoate pe fiecare dintre noi din orice suferință. Deci, ce preț au? Cât putem plăti pentru așa ceva?

Mandala

Aici este marele Pământ
Plin de miros de tămâie
Și de o pătură de flori acoperit.

Mărețul munte,
Cu cele patru continente,
Purtând  Soarele și Luna
Ca bijuterie.

În mintea mea mi le imaginez
Paradisul lui Buddha
Și le ofer în dar pe toate ție.

Datorită acestei fapte,
Fie ca toate ființele vii
Într-o lume plină de puritate
Să trăiască.

Idam guru ratna mandalakam niryatayami

 

Refugiul și dorința

Următoarea rugăciune pe care o facem este Refugiul și dorința. Cel care vine să audă Dharma, să audă învățăturile despre iluminare, își spune: „Mă refugiez pe calea spirituală. M-am săturat de calea materială care nu-mi aduce satisfacții. Ele pot fi temporare, într-o oarecare măsură, dar nu și supreme.”  Și cu toții cunoaștem oameni care au de toate și [totuşi] nu sunt fericiți și invers; care nu au nimic și sunt fericiți.

Lucrurile materiale vin și pleacă. Siguranța noastră este în calea spirituală. Și acesta este sensul cuvintelor pe care le spunem. Și nu facem toate acestea numai pentru noi înșine, ci și pentru binele tuturor celorlalți. A merge pe calea spirituală, înseamnă să ne deschidem inimile, astfel încât, să-i putem ajuta și pe ceilalți. Deci acesta este sensul acestei rugăciuni, pe care o spunem de trei ori.

Până la iluminarea mea
Mă refugiez
În Budha, Dharma și Sangha.

Prin puterea faptelor bune pe care le fac
Să ajung la iluminarea completă
Pentru binele fiecărei ființe vii.

Meditație: Generarea motivației

Așezați-vă comod și închideți ochii. Este important ca spatele să fie drept.

Încercați să vă concentrați asupra respirației și pentru câteva minute încercați să lăsați de-o parte toate lucrurile care vă preocupă chiar acum.

Concentrați-vă pe ieșirea și intrarea aerului prin nări. Fixați-vă pe un punct mic la intrarea în nări și simțiți trecerea aerului.

Numărați acum zece respirații, concentrându-vă pe acel punct. Numărătoarea va începe pe expirație. De regulă numărătoarea începe pe inspirație, dar există un motiv important pentru care facem asta invers. Deci expirăm – unu, inspirăm, apoi expirăm – doi si inspirăm, și așa mai departe. Încercați să ajungeți până la zece. Dacă v-ați încurcat numărați de la capăt. 

Gândiți-vă o clipă la motivele care v-au adus aici. Ce v-a determinat să decideți ca să veniți astăzi aici? Poate ați auzit de la un prieten sau ați văzut un anunț sau ați primit un e-mail? Dar există un motiv mai important care v-a adus aici, pentru că mulți oameni au primit e-mailuri și nu toată lumea a venit. Care este cel mai important și mai semnificativ motiv care v-a adus aici?

Amintiți-vă acum de o persoană pe care o cunoașteți, un prieten apropiat sau o rudă care suferă fizic sau mintal, și pe care ați dori foarte mult să-l ajutați, dar sunteți incapabili de a-l ajuta. Poate ați încercat asta, dar el încă suferă.

Vedeți că această persoană pe care o cunoașteți, care este aproape de inima voastră și suferă, într-un fel care ne este de neînțeles, vine din noi. Acești oameni și suferința lor au venit din noi, ei provin din conștiința noastră. Nu înțelegem cum se întâmplă acest lucru, și cu siguranță nu intenționam să le provocăm suferință, dar iată că ei sunt aici și suferă, și nu-i putem ajuta cu nimic.

Vedeți că nu puteți face cu adevărat nimic în lumea exterioară pentru a le ușura suferința și singura șansă de a-i ajuta cu adevărat este schimbarea conștiinței voastre.

Gândiți-vă cât de puțin înțelegem aceste lucruri. Cât de puțin înțelegem legătura dintre conștiința noastră și suferința din jurul nostru, și câtă muncă spirituală trebuie să facem.

Încercați acum să vă folosiți puțin de imaginația voastră. Închipuiți-vă cum vă aprofundați înțelepciunea și înțelegerea, compasiunea și iubirea, iar ca urmare a iubiri mari pe care o aveți pentru acea persoană care suferă, sunteți dispuși să depuneți orice efort pentru a vă dezvolta spiritual, astfel încât să o puteți ajuta, deoarece singura ei șansă sunteți voi, ea vine din voi.

Chiar dacă acum lucrurile vă sunt neclare și confuze, datorită iubirii voastre pentru ei, decideți în inima voastră să faceți tot efortul în studiul spiritual și munca spirituală, astfel încât să vă puteți dezvolta capacitatea de a-i scoate cu adevărat pe ceilalți din suferința lor.

Și înainte de a încheia meditația, vă rog pe fiecare dintre voi, să-l păstrați în inima voastră pe cel suferind, pe cel la care v-ați gândit în această meditație și să vă amintiți de el pe tot parcursul acestui curs. Și tot ceea ce veți auziți, tot efortul pe care îl veți face pentru a înțelege, toată concentrarea și timpul pe care îl veți petrece aici, le veți dedica lui, pentru a-i aduce alinare suferinței lui.

Acum puteți deschide încet ochii.

Motivația compasiunii

După cum ați văzut am făcut aici o mică meditație pentru a ne genera compasiunea. Toți maeștri spirituali spun că inima nu se poate deschide fără compasiune. Înțelepciunea nu poate fi dezvoltată cu adevărat fără compasiune. Înțelepciunea va fi limitată fără compasiune.

De ce este așa? Pentru că compasiunea ne face să dorim să-i ajutăm pe ceilalți. Pentru asta va trebui să știm ce le trebuie. Pentru asta va trebui să ne relaționăm cu ei, să ne îndreptăm antenele noastre spre ei pentru a primi cât mai multe cunoștințe. De aceea, cu cât ne vom concentra mai mult asupra lor, cu atât înțelepciunea noastră va crește. Și, de fapt, dacă ne uităm la filmele de succes, cu Superman și Batman și altele similare, vedem personaje cu abilități extraordinare care vin să salveze pe ceilalți. 

Și de ce aceste filme sunt atât de reușite? De ce producătorii continuă să producă acest gen de filme? Pentru că acesta este visul fiecăruia dintre noi. Visul ascuns din inimile noastre este să fim Supermanul sau Femeia Minune, sau o persoană care să poată ajuta în cele din urmă pe suferinzi. Este dorința noastră cea mai profundă, și nu vom fi împliniți fără ea, nu ne vom putea găsi fericirea fără ea. Nu putem fi fericiți când există atâta suferință în jurul nostru. Și fără să ne deschidem cu adevărat inimile, nu putem fi cu adevărat fericiți.

Lama Dvora Hla compară toate acestea cu  „Catch22”. ( Catch-22 este o situație paradoxală în care o persoană nu are ieșire datorită regulilor sau limitărilor contradictorii. Termenul a fost inventat de Joseph Heller, care l-a folosit în romanul său din 1961 Catch-22. Un exemplu este: „Am nevoie de experiență pentru a obține un loc de muncă … “Cum pot obține experiență dacă nu obțin un loc de muncă care să-mi ofere acea experiență?” – Brantley Foster în “Secretul succesului meu”.

Catch-22-urile rezultă adesea din reguli, reglementări sau proceduri la care este supus un individ, dar [care] nu are control asupra lor. Iar pentru a lupta cu regula înseamnă a o accepta. Un alt exemplu este: singura modalitate de a beneficia de un împrumut este de a demonstra băncii că nu ai nevoie de împrumut. O conotație a termenului este că creatorii situației „catch-22” au creat reguli arbitrare pentru a justifica și ascunde propriul abuz de putere.

Acesta este visul nostru secret. Toate studiile noastre, cursurile și meditațiile au ca scop realizarea acestui vis. Ce este o persoană iluminată? Ea este o persoană care și-a dezvoltat înțelepciunea, compasiunea și abilitățile la cote maximale, încât poate sta pe miliarde de planete simultan și poate ajuta toate ființele de acolo. Acesta este Buddha. Shakyamuni (Gautama Siddartha) care a trăit în India în urmă cu 2500 de ani. El a fost un Buddha și a apărut pentru o clipă în această lume ca să ne învețe. O ființă iluminată, un Buddha, este un înger atotștiutor, plin de compasiune infinită și dragoste nesfârșită, care cunoaște nevoile fiecărei ființe vii și este capabil să le ajute. Acesta este Buddha. Acesta este visul. O umbră palidă a lui Buddha o vedem în Superman. De aceea venim aici.

Introducere la cursul 8

În cursul nr. 1, am vorbit despre materiile pe care le studiază călugării tibetani în mănăstiri pentru a-și dezvolta calea spre iluminare. În acest curs, vă prezentăm doar o parte a întregi căii.

Cursul 8 nu este un curs tipic pentru începători. El nu este greu de înțeles. Dar ceea ce poate cauza probleme oamenilor este întrebarea: De ce am nevoie să știu toate  acestea? Contextul poate lipsi pentru un începător. De aceea recomandăm începătorilor să audieze cursul 1 care se află pe site-ul nostru. Este un curs minunat, care prezintă succint toate etapele iluminării. 

Toate aceste cursuri au fost redactate de către Geshe Michael. Geshe Michael Roach este primul american care a terminat programul de studii într-o mănăstire tibetană și a ajuns la așa-numitul grad de Geshe. El a studiat, de asemenea, și la Universitatea Princeton, așa că a ajuns să cunoască bine mintea occidentală. Și în acest sens a reușit să creeze o minunată legătură între înțelepciunea și misticismul budismului tibetan și oamenii din Occident. Pe baza studiilor tibetane, Geshe Michael a redactat 18 de cursuri, cursurile ACI. ACI înseamnă Asian Classics Institute. Să nu credeți că dacă auziți „institut”, este vorba despre o școală sau instituție. ACI nu este așa ceva. ACI are un site web în care sunt expuse toate aceste cursuri, pe care oamenii din întreaga lume le pot audia.

Acest curs face parte din seria celor 18. El poate fi auzit chiar dacă nu ați făcut cursurile anterioare. Singurul lucru care poate fi un pic dificil pentru voi este că poate nu înțelegeți de ce este nevoie să-l faceți în acest moment, iar pentru asta veți avea nevoie de încredere în profesorii voștri că știu ceea ce fac. Nimic nu este inutil în aceste cursuri și avem nevoie de toate aceste etape pentru a completa calea.

Textul de bază și autorul său

Geshe Michael povestește despre experiența neplăcută pe care a avut-o într-o zi când se afla într-o gară în India. Împreună cu el se aflau și câțiva dintre profesorii săi de la mănăstire. Exact atunci sosi și cineva din anturajul lui Dalai Lama. Foarte fericit, Geshe Michael se duse și îi spuse cu entuziasm: „Și eu studiez în mănăstire”, iar celălalt îl întreabă: „Păi și ce studiezi acum? Geshe Hla nu a știut ce să răspundă. Profesorii din spatele lui încercau să-i șoptească, dar Gheshe Hla era prea entuziasmat și a început să se încurce. Celălalt îi spuse lui Geshe Michael: „Dacă mâine ai să-l întâlnești pe Dalai Lama și el te va întreba ce ai învățat la curs, ar trebui să știi.”  De aceea, întotdeauna începem prima lecție cu numele textelor, autorii lor și perioadele în care au trăit . Nu vă alarmați, nu este o lecție de istorie, dar dacă îl veți întâlniți pe Dalai Lama îi veți putea răspunde cum trebuie.

Acest curs se bazează pe o carte bine cunoscută în budism și în toate curentele budiste, nu numai în Tibet dar și în Sri Lanka, în Thailanda. Cartea se numește Abhidharma Kosha.

Vom scrie și în limba tibetană și facem asta ca să înțelegeți că tot ceea ce învățați provine dintr-o sursă autentică, dar și că dorim, de asemenea, ca să învățați un pic termenii în tibetană. Motivul pentru care este bine să învățați noțiunile și în limba tibetană este că într-o bună zi veți fi voi cei care veți traduce textele din tibetană în română. Este adevărat că există multe texte traduse în engleză, dar ele sunt doar o mică parte din ceea ce există. Și pe măsură ce veți progresa pe cale, veți vedea că este nevoie de mai mult. În plus, este bine să vă obișnuiți cu acești termeni, pentru că îi veți auzi în tot felul de locuri. Deoarece Dharma ne-a fost transmisă prin limba tibetană, face ca această limbă să fie importantă și sfântă. În limba sanscrită textul se numește după cum am spus Abhidharma Kosha, iar în limba tibetană el se numește:

   Dharma înseamnă învățătura lui Buddha. Cuvântul Dharma în sanscrită înseamnă și fenomene, lucruri.

    Abhi – spre sau până la Dharma.
    Kosha – tezaur.

    În Tibetană:

    Cho – înseamnă Dharma.
    Ngunpa – este traducerea lui Abhi adică „spre”.
    Dzo – tezaur.

În limba română vom spune Tezaurul înaltei înțelepciuni.

În budism există multe școli și curente. Unele sunt mai vechi, altele mai noi, dar toate se bazează pe învățăturile transmise de Buddha. Ceea ce le diferențiază, în afară de vremuri și istorie, este înțelegerea lor asupra vacuității. În acest curs nu vom intra prea mult în ele. Școala Abhidharma Kosha este cea mai veche școală și cea mai de jos. Când spunem „cea mai de jos” asta nu înseamnă că ea este inferioară. Ea este foarte avansată. Cine dobândește înțelepciunea Abhidharma Kosha este foarte avansat spiritual. Cu ea se poate ajunge la Nirvana. Dar noi spunem că se poate obține mult mai mult decât Nirvana și de aceea a fost nevoie de școlile superioare. Abhidharma Kosha a fost scrisă de maestrul Vasubhandu, în jurul anului 350 e.n.  Numele lui în tibetană este:

Lopun înseamnă maestru. El este prefixul de onoare care precedă întotdeauna numele marilor Lama.

Puțină istorie

Când a trăit Buddha? Acum 2500 de ani, iar această carte apărut la 800 de ani după Buddha, cu mult după Buddha. Ea este una dintre cele mai vechi cărți antice pe care le avem, în afară de Sutrele lui Buddha. Buddha nu a scris nimic. El doar a vorbit discipolilor lui. Discipolii săi au fost extrem de inteligenți. Auzeau o singură dată învățătura lui Buddha și deja o știau pe de rost.

Poate sunteți surprinși de aceste abilități pe care le aveau, dar ele nu sunt imposibil de realizat. Cu toate că mintea noastră s-a degenerat, prin meditație putem ajunge la performanțe. Chiar și astăzi putem întâlni persoane care au ajuns la Shine – Shamata, și au aceste abilități extraordinare. Mintea devine sclipitoare. Deci, în mod sigur, în perioada lui Buddha, elevii au fost sclipitori de inteligenți dacă au cunoscut un astfel de profesor atât de extraordinar. Așa că ei au fost cei care scris învățăturile lui Buddha în sutre. Cu trecerea anilor, au apărut generații de înțelepți care le-au aranjat și organizat în funcție de tematica lor, în funcţie de public, de școli. Buddha a transmis foarte multă învățătură, care cuprindea o varietate largă de subiecte.

Toate școlile diferite care se bazează pe înțelegerea vacuității în budism – tot Buddha le-a predat. Toate sunt corecte, dar nu complet corecte. Doar una dintre aceste școli este complet corectă. Buddha a predat intenționat diferit, unui public diferit, deoarece înțelepciunea supremă nu este accesibilă oricărui public.

Pe parcursul timpului, denaturările încep să se strecoare în învățături.

Așa cum am spus anterior, au existat generații de oameni care au scris, au adunat învățăturile și au scris cărți. Dar cu trecerea câtorva secole, lucrurile încep să se denatureze. Oamenii încep să predea altora, să mai adauge un pic de la sine și treptat lucrurile încep să se denatureze. Apoi, la câteva sute de ani, apare un geniu care adună, organizează și curăță învățăturile de distorsiuni. La fiecare câteva secole, acest lucru se repetă din nou. Cel puțin în budism și cred că și în alte tradiții există un astfel de proces.

Maestrul Vasubandhu și maestrul Asanga au fost frați vitregi. Se spune că au avut aceeași mamă dar tați diferiți. Mama lor, înainte ca ei să se nască, fusese călugăriță. Se spune că ea ar fi avut o viziune cum că dacă ar renunța la călugărie ar avea doi copii, care vor deveni mari maeștri. Și asta a și făcut. Ea a avut într-adevăr doi fii, unul cu un rege și celălalt cu un Brahman. Cei doi maeștri, Vasubandhu și Asanga, au scris multe texte importante care sunt studiate până în ziua de astăzi. Așadar, după cum am spus, maestrul Vasubandhu a adunat textele care au existat în timpul său și le-a organizat într-o lucrare nouă numită Abhidharma Kosha. De aceea este numită tezaur/ comoară – o comoară de înțelepciune. Toate scrierile pe care s-a bazat maestrul Vasubandhu sunt deja dispărute, dar noi avem rezumatul lui despre acele învățături.

Comentariul

În acestui curs, veți vedea câteva pasaje din Abhidharma Kosha. Ele sunt greu de înțeles, pentru că aceste învățături au fost scrise de oameni iluminați pentru o audiență foarte avansată și de aceea avem nevoie de cineva  care să ni le explice. Pentru a înțelege toate aceste învățături, avem nevoie de comentatori care să ni le interpreteze. Fără ajutor lor, nu le putem înțelege.

În cazul nostru comentatorul este Primul Dalai Lama. Pentru că el a fost tibetan, nu mai are nume în sanscrită.

Gyalwa Gendun Drup – a devenit ulterior primul Dalai Lama. El a fost cel care a început dinastia Dalai Lama. De asemenea, a fost discipolul lui Je Tsongkapa.

Je Tsongkapa a fost unul dintre cei mai mari înțelepți tibetani care a trăit vreodată. Se spune că va fi unul dintre următorii Buddha. Într-o altă întrupare, va veni ca Buddha. Je Tsongkapa a avut mai mulți discipoli, fiecare dintre ei a fost uimitor, iar unul dintre aceștia a fost Gyalwa Gendun Drup care a devenit primul Dalai Lama. El a trăit între anii 1391 şi 1474. 

Comentariul se numește „Iluminarea căii spre libertate”. Este numele lucrării scrise de primul Dalai Lama  care oferă o explicație a Abhidharmei Kosha. În acest curs vom învăța doar câteva fragmente din capitolul trei al acestei cărți. În limba tibetană se numește:

Adică, Iluminarea căii spre libertate. 

(Apropo, în cadrul tradiției tibetane există de fapt două cărți cu același nume, „Lumina pe calea spre eliberare”, Cea de a doua a fost scrisă de Gyaltsab Je și este o carte despre logica budistă.) 

    Tar – este prima silabă a cuvântului Tarpa: unde Tarpa înseamnă libertate, eliberare. Eliberare din ce? Eliberarea din lanțurile karmei.

Toată suferința noastră provine din karma, iar karma vine din afecțiunile mentale, din mintea impură.

    Lam – cale,
    Sel – clar, luminos, lumină, a elimina obstacolele, iluminare.
    Je – a face.

Așadar, traducerea ar fi A ilumina calea spre eliberare, spre libertate.

Capitolele cărții Abhidharma Kosha 

 Câteva cuvinte despre Abhidharma Kosha:

Abhidharma Kosha se bazează pe șapte cărți care au existat în timpul maestrului Vasubandhu numite „Cele șapte diamante” sau „Nestemate” sau „Pietre prețioase”.  Abhidharma Kosha prezintă esența budismului. Ea face parte din școala Hinayana, iar în cadrul ei se află o altă școală numită – Vaibashika. Aceasta este cea mai timpurie școală budistă.

Abidharma Kosha are opt capitole:

1. Primul capitol vorbește despre om: Cine suntem? Ce aspecte are conștiința noastră? Deci omul și mintea lui. 

2. Capitolul doi vorbește despre energiile din noi. Adică energiile care ne mișcă.

3. Capitolul trei vorbește despre univers, timp, spațiu, galaxii. În acest capitol sunt prezentate cunoștințele incredibile care existau în acea vreme, de la nivel subatomic la galaxii. 

4. Capitolul patru vorbește despre karma. De unde vine totul. Primul verset al acestui capitol este: le le jikten natsok kye.

    Le înseamnă karma, al doilea Le înseamnă din karma. 

    Jikten – lume,
    Natsok – diversitate,
    Kye – creat, născut.

Deci Le Le Jikten Natsok Kye – înseamnă Diversitatea lumilor se naște  din karma. După ce a terminat de vorbit despre toate lumile și universurile și așa mai departe, el spune: De unde provin toate? Din karma. Apoi ne oferă un întreg capitol despre modul în care funcționează karma. Despre cum funcționează karma am învățat în cursul 5. Cei care nu au auzit încă acest curs, îl recomandăm cu multă căldură și el se află pe site-ul nostru. Despre ce lume vorbim? Este ea oare ea o lume iluminată? Nu. Deci, de unde a venit? Din karma, din afecțiunile mentale.

5. Capitolul cinci se ocupă de psihologia budistă – el prezintă afecțiunile mentale, astfel încât să începem să le cunoaștem și să le purificăm.

6. Capitolul șase este un capitol despre meditație. De ce să medităm? Pentru că așa începem să ne purificăm de afecțiunile mentale și, prin urmare, ne curățăm karma și ne purificăm lumea noastră. Și aici începe calea, începe practica prin care vom suferi transformări și prin urmare, lumea noastră se va transforma, deoarece toată această lume, de la galaxii și până la particulele subatomice – provine din acțiunile noastre, acțiuni care sunt determinate de o conștiință impură.

7-8. Capitolele șapte și opt, ne prezintă modul în care ne putem elibera, cum putem ieși din lumea impură spre lumea pură.

Deci, acesta este cuprinsul cărții.

Capitolul 3: Universul și diferitele tărâmuri de existență

După cum știm trăim în lumea umană, având o minte umană. În zilele noastre există pe întreaga noastră planetă 7,8 miliarde de oameni. Dar, vom afla că acesta este un număr infim față de numărul tuturor ființelor din univers. Acest capitol ne va ajuta să ne extindem puțin perspectiva și spre alte lumi existente în realitatea noastră.

Dacă vrem să devenim prințul care salvează toate prințesele, trebuie să știm: unde sunt prințesele? În ce turnuri sunt închise? Trebuie să știm pe cine vom ajuta, și asta include nu numai oamenii din lumea pe care o cunoaștem, dar și toate ființele care există și multe alte lumi. Va trebui să cunoaștem toate acestea pentru a putea crea cauzele, karmele de a le purifica. Deci, în primul rând, acest capitol ne extinde perspectiva. Dacă până acum ne uitam la o minusculă parte a realității noastre, acest capitol ne ajută să vedem mai mult din ea.

Perspectiva unei ființe iluminate

Ceea ce ni se mai spune în acest capitol, este ce percepe o ființă iluminată. Multe lucruri o să vi se pară ciudate și vor fi în contradicție cu abordările științifice. Dar, dacă veți auzi ceva diferit de ceea ce gândește știința astăzi, este bine să vă lăsați mintea deschisă, pentru că și știința de acum două sau trei de ani a crezut că Pământul este plat și nu rotund. Iar oamenii de știință de atunci erau gata să omoare pe cel care spunea că pământul era rotund, nu?

Înțelegerea științei asupra realității noastre se schimbă neîncetat, și cine știe ce vor mai gândi oamenii peste două sute de ani? Pe de altă parte, avem aici aspectul lumii din perspectiva unei ființe iluminate și nu avem niciun motiv să presupunem că lumea așa cum o percepem acum, va rămâne la fel ca și atunci când vom deveni iluminați. Și, cu adevărat sperăm ca lumea noastră să nu rămână la fel, de aceea și practicăm pentru asta. Nu vrem să fim într-o lume în care există foamete, războaie și suferință. De aceea vă rugăm să rămâneți deschiși spre idei care sunt diferite de ceea ce știm.

De ce să învățăm despre alte tărâmuri de existență?

Motivul pentru care învățăm acest lucru este:

a. Ne lărgește perspectiva. Să înțelegem

    – Care sunt aceste universuri,

    – Cum trecem de la un univers la altul,

    – De ce acest lucru este posibil, și este posibil, ca în 30 de secunde să fim într-un astfel de univers.

    – Spre ce dorim să ne îndreptăm și spre ce nu.

Deci, în primul rând ne dezvoltăm această cunoaștere.

b. Să le transmitem și altora.

c. Dacă vrem să ajutăm ființele din toate aceste universuri, trebuie să știm cine sunt.

Acest studiu este rar și foarte important

Veți constata cu surprindere că aceste studii aproape că nu sunt predate în Occident.

Acest capitol este predat foarte puțin. El ne vorbește, de exemplu, despre tipurile de infern care există. Oamenilor nu le place să audă despre infern, este neplăcut. Vor fi destui care vor spune: “Nu am văzut infernul, de unde știu eu că ceea ce spui este adevărat?” Și dacă în infern este o adevărată tragedie, de ce ar trebui să auzim despre așa ceva dacă nici nu știm că este adevărat? 

De aceea, marii Lama evită să predea despre asemenea lucruri. Și nu pentru că ar fi incorecte. Cei aflați în meditație profundă pot vedea toate aceste lucruri. Le pot vedea și experimenta în mod direct. Cel care se află într-un retreat lung poate ajunge să experimenteze aceste tărâmuri. Oameni care nu fac asta, nu le pot experimenta și nu este bine, pentru că nu sunt conștienți de faptul că mai există și o altă parte importantă în lumea lor pe care nu o văd.

Și dacă nu suntem conștienți de pericol, nu vom aplica antidotul pentru a preveni căderea în aceste lumi de mare suferință. De fapt, budismul spune că aproape toate ființele umane vor ajunge într-o existență inferioară după această viață. Conform înțelepților budiști, existența actuală pe care o avem ca ființe umane, fără excepție, este un eveniment foarte rar în univers.

A ne naște ca om este foarte rar. Raportul dintre numărul de oameni și numărul celorlalte ființe este aproape zero. A ne naște ca ființă umană, sănătos la trup și minte, este rar. Dar să și avem condiții economice, să auzim și să înțelegem astfel de lucruri, este și mai rar, deoarece majoritatea oamenilor din lumea noastră nu pot face aceste lucru. Mai mult de atât, să avem oportunitatea să întâlnim învățători care să ne învețe, și să fim și interesați să auzim ceea ce ei spun, este și mai rar. 

  
Îndoieli, karma și eliberarea

Așa cum am menționat, marii Lama evită să predea aceste învățături, deoarece se lovesc de acest zid de scepticism din partea oamenilor. Iar scepticismul care spune: „nu văd, deci nu cred” este legitim. Problema este că nepermițând această abordare, pentru faptul că nu vedem cu adevărat, asta nu înseamnă că nu ni se poate întâmpla.

Nu este adevărat că este suficient să nu vrem un accident de mașină, și [prin urmare] atunci nu vom avea un accident de mașină. Nimeni nu vrea un accident de mașină, dar accidentele se întâmplă tot timpul. Nu este adevărat că dacă decid să-mi fie mie bine, este exact ceea ce mi se va întâmpla, întrucât în prezent sunt complet controlată de karma mea și n-am nici cea mai mică idee de ce-mi va aduce ziua de mâine.

Și acesta este scopul acestui curs:  să ne ofere o idee despre ce altceva mai există, spre ce dorim să ne îndreptăm și spre ce nu, și ce putem face acum. Pentru că atunci când mașina ne lovește, este prea târziu – karma ne-a luat de aici. Când bomba a lovit turnurile gemene din New York, s-a întâmplat în funcție de karma. În acea zi au pierit sute de oameni minunați, care nu au făcut rău nimănui în această viață. Lucrurile nu merg în funcție de cât suntem de drăguți în această viață, ci în funcție de câte poveri purtăm cu noi. Și ce putem face cu aceste poveri? Noi spunem că avem ce face, altfel ar fi o pierdere de timp să stăm aici. Dar pentru asta va trebui să înțelegem mecanismul karmic și cum să curățăm.

Când se vorbește în budism: „Vrem să ajungem la Nirvana, la eliberare”, oamenii nu înțeleg și spun: „Cum adică trebuie să mă eliberez? Păi ce, sunt în închisoare?” Budiști spun că da, suntem prizonierii karmei. Această eliberare înseamnă eliberarea din karma.

Iar pentru asta va trebui să muncim, deoarece tot ceea ce există în realitatea noastră în acest moment este un rezultat al karmei. Fiecare lucru mărunt pe care-l experimentăm în acest moment, corpul nostru, înțelegerea noastră, această cameră, oamenii din jurul nostru, indiferent dacă sunt fericiți sau triști, dacă ne iubesc sau nu, este o rodire a karmei. Iar ea se petrece, fără ca noi să o putem direcționa cumva. Dar, pe măsură ce începem să înțelegem cum funcționează mecanismul, atunci vom fi în stare să o direcționăm. 

Lectia 1b

Viața și moartea 

După cum am menționat, unul dintre principalele subiecte ale acest curs sunt tărâmurile de existență și vom vorbi acum despre lumea Samsarei. Ce este Samsara? Este roata vieții și a morții în care ne învârtim. Iată roata:

Această imagine reprezintă roata vieții și a morții. Monstrul care reprezintă moartea, ține în fălcile și ghearele lui toate ființele.

Ne-am învârtit în această roată deja de nenumărate veacuri

Atunci când vorbim de aceste tărâmuri, vorbim despre ființe care se nasc și mor, ființe care nu sunt nemuritoare, și nici iluminate. Și cine sunt cei care se nasc și mor?

Pentru noi toate acestea sunt în prezent doar povestiri. Sunt povestiri pe care ni le spune maestrul Vasubhandu după spusele lui Buddha, dar pe care noi nu le experimentăm direct. Experimentăm doar viața noastră ca ființă umană și poate cea a câinelui nostru. Cu alte cuvinte înțelegem că există un câine care are o viață și conștiință diferită de mintea noastră. Dar în curând vom vedea în curs că există multe, multe alte ființe în lume, pe care nu le putem vedea în mod direct în acest moment. Și cu toții am fost în toate aceste tărâmuri de existență, și dacă nu suntem atenți și dacă nu vom practica, putem ajunge din nou în ele.  Deci este important să vorbim puțin despre ce înseamnă să fim în aceste locuri, și de ce nu ne amintim de ele. 

Lama Dvora Hla povestește că a participat la un studiu susținut de Gyume Khensur Rinpoche, Lama tibetan, care a fost conducătorul uneia dintre două mari universități tantrice din Tibet. Aceste universități au fost reconstruite în India. La aceeași universitate tantrică a învățat și Ken Rinpoche. 

Un student l-a întrebat pe Lama: “De ce nu ne amintim?” Khensur  Rinpoche a răspuns că acest lucru se datorează șocului morții. Moartea normală este groaznică. După cum știm o persoană traumatizată, de multe ori ajunge să fie dezechilibrată emoțional foarte mult timp.

Aceste traume ale morții prin care am trecut ne-au perturbat sufletește atât de mult, încât dacă ni le-am aminti nu am mai fi în stare să funcționăm. Faptul că uităm aceste traume ale morții, este un fel de binecuvântare pentru noi. Sunt persoane care își aduc aminte de viețile trecute. În meditații profunde, fiecare dintre noi își poate aminti aceste lucruri și le poate vedea. 

Lama Dvora povestește despre un alt mare Lama, Lama Zopa Rinpoche, de asemenea, un maestru iluminat, care este în permanență în contact cu insectele și cu făpturile din infern. Odată, o elevă ia oferit flori. Lama Zopa s-a bucurat pentru flori și ia mulțumit, și imediat văzu micile insecte care se aflau pe flori și începu să le binecuvânteze. Lama Zopa este extrem de atent la toate ființele care se află în diferite forme de existență.

Lama Dvora Hla povestește că în acea prelegere, Lama Zopa le-a vorbit foarte mult despre insectele care se lovesc de parbrizul mașinii în timp ce conducem. El nu ia nici un dumicat fără să nu o dedice tuturor acestor ființe, pentru că este în contact cu ele permanent.

Trei tărâmuri ale existenței suferințe

Atunci când vorbim de lumea suferindă, ea este formată din trei părți. În toate aceste trei tărâmuri fiecare ființa și fiecare obiect suferă. 

    1. Lumea dorinței

 

     Do înseamnă a dori, a râvni.
    Kam – în acest context înseamnă univers sau lume.

    Deci, Do Kam – înseamnă lumea dorințelor.

Aici trăiesc majoritatea ființelor și viețuitoarelor din Samsara. Samsara este roata vieții și a morții sau roata suferinței. De ce se numește lumea dorințelor? Pentru că dorim tot timpul. Care sunt cele mai mari dorințe ale noastre? Mâncarea și sexul. Deci, dorința este ceea ce caracterizează lumea dorințelor și cea mai mare parte a creaturilor se află în această lume, cu excepția a două lumi, a zeilor și a semizeilor. 

2. Lumea cu formă.

 Suk – înseamnă formă. În budism când spunem cuvântul formă, de cele mai multe ori are sensul de corp. Ființa cu formă, înseamnă că ea are un corp.

    Deci, Suk Kam – vom spune lumea formelor sau tărâmul formelor.

   

     3. Lumea fără formă.

Suk Me Kam – lumea fără formă. Și aceasta este lumea zeilor, o lume în care existența este foarte plăcută. Zeii aparțin ambelor lumi, cu formă și fără formă. Adică, zeii din lumea cu formă au corp și zeii din a treia lume nu au corp. Ei au o existență fără trup, o conștiință fără trup. Zeii care au un corp, sunt zeii în sens mitologic, ca cei din mitologia greacă sau hindusă. Ființe foarte frumoase, care duc o viață încântătoare. Vom vorbi despre ei în detaliu mai târziu.

Unul dintre motivele pentru care este numită lumea formei, nu este pentru că alții nu au nicio formă, ci pentru că în lumea formei, forma a ajuns la desăvârșire.    Adică, totul este frumos, toate simțurile sunt minunate – până li se apropie ziua morții. Ei sunt muritori. Cu toate că viața acestor ființe este cu mult mai plăcută decât a noastră, vom vedea mai târziu că nu ne dorim neapărat să mergem acolo.

De ce nu este de dorit? Lama Dvora Hla povestește: „Când merg uneori în California, am impresia că este lumea zeilor. Vremea este întotdeauna perfectă, poți fi mereu afară; Nu este nici prea cald, nici prea rece, nici prea umed, nici prea uscat. Mâncare organică fină, toate obiectivele turistice sunt frumoase, oamenii au tot ceea ce este mai bun. Ați mers vreodată la Sonoma? Valea Nappa? O adevărată lume a zeilor.”

Deci, ce este rău? Care este problema atunci? Dacă ne uităm la oamenii de acolo nu au nici o dorință de a practica. Sunt complet cufundați în plăcerea lor, și de unde le vine plăcerea? Din același loc din care vine și suferința, adică din karma. Iar karma are o natură perisabilă.

Ce se întâmplă dacă cineva trăiește atât de bine și nu înțelege pe deplin sensul acestei vieți? Toată karma lui bună se termină. Și ce-i rămâne? Karma care îl va determina să cadă. Combinația de elemente pe care o avem ca ființă umană este combinația perfectă pentru a ne ilumina.

• Pentru că, pe de o parte, suferința ne trezește la faptul că Samsara nu este un loc bun, și asta ne motivează.
• Pe de altă parte, cu toate că suferim, avem și timp liber. Și pentru că nu trăim în durere tot timpul, putem face o muncă spirituală.

Există și excepții. Se spune că cei ajunși Bodhisattva se pot naște în aceste lumi pline de plăcere datorită imenselor lor binefaceri și se roagă să coboare de acolo în lumea umană. Și asta datorită faptului că ei nu pot atinge iluminarea în aceste lumi, ci doar având corp uman.

După cum am spus, a fi în locuri atât de minunate și pline de plăceri, arde multă karma bună. Toate făpturile care trăiesc în asemenea locuri, nu sunt încă iluminate, și nici nu știu cum să-și umple depozitele karmice. Pentru că cel care nu a perceput vacuitatea, nu știe să cum să-și creeze karma bună suficient de repede. Deci, pe de o parte își consumă foarte repede karma bună, pe de alta nu știe cum să-și umple depozitele karmice, și în acest fel va cădea în lumile suferinde.

Există meditații care nu sunt de dorit

Cum se ajunge, în general, în lumile cu formă și fără formă? Există o singură modalitate de a ajunge în aceste lumi, prin a face meditație greșită. Deși există zei care trăiesc bine milioane de ani, în iad vor trăi cu mult mai mult și suferința va fi extrem de grea. Și dacă există o cale de ieșire, de ce să mergem spre aceste locuri? Viața în ele este temporară și nu ajută pe nimeni.

Modul de a ajunge în aceste lumi ale plăcerii, și nu la o existență umană care permite iluminarea, sunt meditațiile greșite. De exemplu, meditația pe respirație sau pe gândurile care ne trec prin minte sau pe senzațiile din corp sunt foarte utile în dezvoltarea concentrării meditative. Nu este nimic negativ în privința lor și în momente diferite ale practicii pot fi foarte utile.

Acum, când cineva stă într-o astfel de meditație și este foarte concentrat, nu face păcate, nu acumulează karma negativă. Nu minte pe nimeni, nu fură – stă în meditație. Și dacă face asta mulți ani, își purifică suficient mintea. Cu cât progresează în aceste meditații, omul va ajunge să simtă multă plăcere, și vom vorbi despre asta mai târziu. Ele se numesc Samtens, sau Dianas. Există șaptesprezece niveluri diferite și le vom enumera în curând.

Pentru cel care ajunge la asemenea stadii, plăcerea poate fi atât de mare, încât acesta poate crede că este în Nirvana – dar nu este, pentru că nu se poate ajunge la Nirvana înainte de a percepe direct vacuitatea. Plăcerea și concentrarea sunt atât de mari, încât, persoana este tentată să continue să mediteze.

Dar dacă cineva perseverează în aceste meditații ani de zile, își poate consuma karma acestei vieți. Și atunci dacă el părăsește această lume în această stare de meditație, unde se va duce mintea? Ea va merge spre una dintre cele șaptesprezece niveluri, în funcție de nivelul de rafinament al meditației. De aceea, a face exclusiv aceste meditații nu sunt de dorit. 

Subliniem din nou faptul, că nu spunem că aceste meditații nu sunt bune, deoarece Buddha a fost cel care ne-a învățat și a avut motive pentru a face asta. Dar dacă facem numai aceste meditații și nu depunem efort pentru a înțelege vacuitatea, atunci vom ajunge la Suk Kam sau Suk Me Kam, iar de acolo vom cădea din nou și nu am realizat nimic.

Un alt motiv pentru care nu este de dorit de a ajunge în lumile cu formă sau fără formă, este că un Bodhisattva care a  perceput deja vacuitatea, va aspira spre iluminare pentru binele întregii creații, de aceea va dori să elibereze și ființele care aparțin acestor lumi, pentru că și ele suferă. Compasiunea lui este foarte mare și se străduiește să devină Buddha a cărui compasiune este infinită față de toate ființele. Chiar dacă ele poate că nu suferă în acest moment, potențialul suferinței este în ele. Mai mult de atât, aceste ființe sunt într-un proces accelerat de suferință, deoarece își ard karma bună, așa că și ele au nevoie de ajutor ca oricare altă ființă. În acest sens un Bodhisattva, vrea să știe cine sunt aceste ființe și cum ar putea să le ajute.

Toți Lama tibetani ne spun că nu este de dorit să practicăm ani de zile meditații numai asupra respirației sau asupra senzațiilor din corp sau asupra gândurilor care ne trec prin minte. Nu numai că nu este de dorit, dar este și periculos. Ei spun cu toții, că am fost deja de nenumărate ori în aceste lumi.

Despre continuitatea conștiinței

Corpul fizic și mintea sunt două lucruri complet diferite. Dacă va exploda o bombă atomică lângă mine, instantaneu mă voi evapora, dar mintea mea rămâne neatinsă.  Mintea și corpul au proprietăți total diferite:

• Mintea nu are trăsături fizice,
• Nu este limitată în spațiu,
• Nu este limitată în timp.

În mintea noastră , putem merge în Statele Unite chiar acum, sau ne putem gândi la alte perioade din istorie.

• Mintea nu poate fi cântărită,
• Nu o putem tăia,
• Nu poate fi arsă.

Deci, a presupune că atunci când corpul moare, și mintea dispare odată cu el, nu are sens; Este o presupunere neîntemeiată.

Când ne uităm la o persoană care stă să moară, vedem că încetează să mai funcționeze așa cum a făcut-o înainte. Așadar, dacă înainte mintea sa exprimat prin corp, acum nu mai se manifestă prin corp; Corpul se descompune, moare. Dar nu avem nicio dovadă că și mintea a murit, pur și simplu ea nu se mai exprimă prin acest corp. De fapt, nici nu se poate dovedi că mintea moare odată cu corpul fizic.

Dar, chiar dacă avem îndoieli, să zicem, că nu știm despre viețile trecute sau viitoare, să ne gândim o clipă:

    – În cultura noastră tindem să credem că ceea ce vedem, este tot ce există.

    – În alte culturi, cum ar fi Tibetul, se crede în reîncarnări.

     Nici uni și nici alții nu au dovezi! Și totuși sunt oameni care își amintesc de viețile anterioare.

Cei care sunt foarte avansați în practica meditației, pot vedea în trecut sau în viitor. De aceea, cei care nu văd, nu au același grad de certitudine ca și cei care văd. Până nu vom vedea noi înșine aceste vieți, vom avea mereu îndoieli. În schimb, nu trebuie să ne transformăm îndoiala în certitudine, și să spunem: „Dacă eu nu văd, înseamnă că nu există”. Această afirmație este incorectă. Dacă noi nu putem încă vedea aceste vieți anterioare sau viitoare, asta nu înseamnă că ele nu există. 

 

După moarte, mintea va continua în alt corp

Așadar, dacă este adevărat că atunci când corpul moare, mintea nu moare odată cu el, asta înseamnă că mintea va continua. Dacă mintea mea a existat un moment înaintea existenței mele actuale, înainte de momentul concepției, înseamnă că ea a fost în altă parte. Înseamnă că mintea a avut o altă formă de expresie. Și dacă este adevărat că a existat un moment anterior momentului de concepție, atunci au fost nenumărate momente anterioare.

Ceea ce spunem, este faptul că mintea nu a avut niciodată un început. Corpul a început în momentul concepției, dar nu și mintea. Și, de fapt, ne-am reîncarnat deja de nenumărate ori, și așa cum spunea Lama Khensur Rinpoche, șocul morții ni le-a șters din memorie. Am fost de nenumărate ori în Kam, Suk Kam, Suk Me Kam. Și iată-ne din nou aici, suferind în continuare. 

Până când nu vom deveni un Bodhisattva care a perceput vacuitatea, în mod intenționat vom evita să mergem spre aceste lumi. Obiectivul nostru este de a urca pe calea spre eliberara, să ieșim din roata suferinței, din toate aceste Kam-uri, pentru că numai atunci putem fi Superman care poate ajuta toate ființele. 

Nivelurile subtile

După cum am spus, există așa-numitele niveluri Samten:

• care sunt în interiorul Suk Kam-ului. Există patru diviziuni, fiecare având alte 3 diviziuni -profund, foarte profund și extrem de profund. Există în total de 17 niveluri ale tărâmului formei – 17 locuri fizice în care ne putem naște, pe care le vom detalia imediat.
• de asemenea, același nume este folosit pentru diferitele niveluri de meditație care duc acolo. Adică, dacă o persoană a ajuns la acest nivel de meditație, atunci va trece la nivelul de existență corespunzător din Suk Kam.

Meditația devine un factor karmic pentru a trece la această formă de existență. Dacă cineva moare atunci când s-a aflat la un anume nivel al meditației, atunci se va renaște la nivelul corespunzător de existență. Iar acest lucru nu este de dorit, așa cum am spus. Și cu toate acestea, va trebui să ajungem la primul Samten în meditația noastră, deoarece numai de aici putem percepe vacuitatea.

Există patru Samten în Suk Kam. Ceea ce le diferențiază este nivelul de meditație din ce în ce mai rafinat/mai profund. Faptul că suntem deja în Suk Kam înseamnă că am părăsit Do Kam, adică nu ne mai interesează obiectele care ne încântă simțurile. Toate aceste obiecte vor părea minții grosiere și neatractive.  

Meditația pe care ne străduim să o dezvoltăm

Ceea ce dorim este să ajungem în meditație la primul nivel Samten, la un subnivel al primului nivel, care se numește:

Sensul numelui acestui nivel este „nu se poate fără el”. Ce înseamnă că nu se poate fără el? Înseamnă că nu putem percepe vacuitatea fără el.

Nu vom putea percepe vacuitatea atât timp cât mințile noastre sunt ocupate de plăcerile lumești, deoarece ele ne fură mințile și nu vom putea întâlni înțelepciunea care ne eliberează.

De aceea, este nevoie de a ne dezvolta meditația, să ajungem la Shine sau Shamata, ceea ce înseamnă meditația perfectă. Iar odată cu ea să trecem la nivelul de deasupra lumii dorințelor. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că pe toată durata meditației , omul se află încă în corpul fizic, dar mintea lui nu mai este în lumea dorințelor. Pe toată durata meditației, el este detașat de simțuri; Mintea lui este atrasă spre interior și nu mai este preocupată de lucrurile simțurilor.

În budism se spune: „Ușile simțurilor”, ca și cum ele ar fi ușile prin care fuge mintea: „Oh, ce frumos, ce muzică frumoasă”. Mintea ne scapă prin simțuri. Și unul dintre lucrurile pe care le învățăm despre meditație, este să ne aducem mintea spre interior. Iar pentru asta, va trebui să intrăm în retreat-uri, pentru că numai atunci putem întâlni înțelepciunea care eliberează. Deci, ceea ce dorim este să ajungem la nivelul Mi Chok Me, „nu se poate fără el”, care este după ce am atins Shine.

De ce am primit o viață umană?

Dacă ne amintim de Superman, spunem că am venit aici pentru a realiza visul Superman-ului, și pentru că avem ocazia să ne îndreptăm către o existență iluminată, o existență cu mult mai plăcută decât existența umană. Nu există nicio asemănare între plăcerea lui Buddha și plăcerea ființelor umane. Cea mai intensă plăcere pe care am avut-o vreodată este nimic în comparație cu plăcerea lui Buddha.

Cu toți căutăm în permanență plăcerea și fugim de durere; dar acest lucru nu este ceva rău. Pentru că și Buddha face același lucru. Buddha urăște durerea și caută plăcerea. Când acest lucru va deveni obstacol? Atunci când ne atașăm de plăcerile care nu ne eliberează, care de fapt ne leagă.

Buddha știe să-și creeze plăcerea tot timpul. El nu mai este controlat de karma.

Suntem aici pentru a învăța cum să ajungem la acea existență iluminată și pentru a-i învăța și pe alții cum să ajungă. Da, în existența noastră umană există plăceri, dar există și multă suferință. Credem că deținem controlul, dar nu-l avem. Lama Ken Rinpoche spunea: „Un singur lucru bun are Samsara, mai devreme sau mai târziu, își va arăta adevărata față.”

Se poate să ne fie bine o lungă perioadă de timp, să credem că suntem călare pe situație: ne-am aranjat afacerile bancare, ne-am aranjat treburile casnice, familia și copii sunt bine situați – viața este bună! Dar mai devreme sau mai târziu, Samsara își va arăta adevărata față. Pentru că în Samsara: ori suferim acum, ori suntem pe cale de a suferi.

Dacă suntem serioși în a ne îndeplini visul, de a deveni îngerul capabil să salveze toate ființele, atunci vom pune în mișcare toate lucrurile pe care le avem în viața umană și toate energiile descrise în primele capitole ale cărții Abhidharma Kosha pentru a putea ajunge într-un loc cu mult mai înalt și mai încântător, și pentru noi, și pentru alții.

Noi nu spunem că lucrurile sunt rele în sine. Când devin obstacol? Atunci când ne bucurăm de ele și nu folosim de karma care ni le-a adus pentru a crea o lume mai bună. Această karma se va termină, lăsând în urma ei doar suferință. Este o roată care urcă și coboară.

Mai mult de atât, nu știm nici cum să menținem ceea ce avem bun în viață, și nici cum să-l reînnoim, pentru că nu avem niciun control asupra lui. Iar bătrânețea și moartea vor veni peste noi și ni-l va lua cu forța. 

Este nevoie de mult studiu îndelungat

Ceea ce vrem să spunem este că pentru a interioriza toate acestea este nevoie de mult timp. De ce? Pentru că avem straturi groase de ignoranță. Auzim, înțelegem ceea ce ni se spune, iar când ajungem acasă facem exact invers.

Cu toate că pricepem toate aceste învățături, până nu le vom trece prin toate straturile de ignoranță, pentru a ajunge la decizia: „Bine, acum nu voi mai reacționa așa cum am făcut înainte, pentru că și așa tot nu funcționează. Îmi voi schimba prioritățile, pentru că ceea ce am făcut până acum oricum nu a mers”, ia foarte mult timp. Și dacă nu ajungem la acest nivel , înseamnă că nu le-am înțeles. 

Gandhi spunea: „Astăzi sunt foarte ocupat, așa că astăzi îmi voi dubla timpul de meditație”. 

Ken Rinpoche spunea că ar trebui să auzim aceste lucruri de 7000 de ori. Timp de 30 de ani cât a predat, a văzut cât de mult le-a lua studenților săi să integreze și să implementeze învățăturile în viața lor, datorită staturilor groase de ignoranță.

Motivul acestui studiu

După cum am spus, în lumea formelor există  șaptesprezece niveluri, iar în lumea dorințelor există cinci sau șase niveluri, în funcție de cum le numărăm. Vom vorbi despre ele în detaliu în lecțiile următoare. După cum am menționat, nu putem vedea aceste locuri și nu vă pot dovedi în mod direct existența lor, cu excepția celor pe care le vedem, lumea animalelor și lumea oamenilor.

Pe de altă parte, logica ne spune că, dacă conștiința a existat dintotdeauna, tot așa ea va continua să existe întotdeauna. Conștiința noastră nu poate fi distrusă și este legată doar temporar de acest corp, iar când acest corp va muri, ea va merge în altă parte. Așadar, există șanse mari, ca noi toți să fi fost și să fim și în alte lumi. În prezent, avem karma care ne leagă conștiința de acest corp, corp care are o existență umană. Când corpul moare, această legătură se rupe. Ce înseamnă asta? Înseamnă că în momentul rupturii, conștiința noastră va fi supusă forțelor karmice.

În momentul de față, cea mai mare parte a karmei pe care o purtăm este letargică, nu se manifestă, pentru că avem o existență umană. Deci, karma pe care o avem deja și care ne poate trimite în infern, nu se manifestă în acest moment. Și cu toții avem această karmă pe care am acumulat-o din multe, multe vieți anterioare și, de asemenea, și din această viață. Cu alte cuvinte, ne bucurăm acum de karma care a rodit de a fi o ființă umană. Iar când moartea va veni și conexiunea se va rupe, forțele karmice ne vor târî după ele, fără sa avem nici cel mai mic control asupra lor. Ca și frunza în bătaia vântului.

Motivul acestui studiu, legat de diversele tipuri de universuri, de procesul morții și de modul în care să medităm asupra morții, este să ne recâștigăm controlul. Să ne eliberăm din controlul forțelor karmice și să ajungem la plăcerea sublimă a lui Buddha. 

Încă un detaliu despre tărâmurile de existență din Roata Vieții

Am vorbit puțin despre lumea zeilor și a semizeilor care se află în lumea formei, reprezentată în roata vieții. Există, de asemenea și zei fără formă, care nu sunt reprezentați în această roată, pentru că ei nu au nicio formă.

Zeii sunt uneori numiți și Ființele plăcerii. Semizeii au cu mult mai puține afecțiuni mentale decât noi și duc o viață extrem de plăcută. Dar cu toate acestea, semizeii sunt invidioși permanent pe zei. Ei sunt înfățișați pregătiți de război, îndreptându-și săgețile către zei. 

Semizeii și-au curățat deja o parte din afecțiunile mentale, dar nu și-au curățat gelozia și ignoranța. Și acesta este motivul pentru care ei încă se mai află în Samasara. În lecția următoare vom vorbi despre ei mai în detaliu.

În lumea dorințelor se află: oamenii, animalele, făpturile infernului și spiritele flămânde. Toate aceste lumi sunt forme inferioare de existență, în care suferința este mare.

 

  Mai există și alte ființe numite ființele bardo:

Aceste făpturi se află între moarte și nașterea viitoare. Cel care moare, înainte de a se întrupa în viața următoare, va trece printr-o perioadă de tranziție/intermediară numită Bardo, în limba tibetană. Aceste ființe sunt reprezentate în inelul central din roata vieții. 

În jumătatea neagră a inelului, ființele sunt reprezentate cu capul în jos, ceea ce înseamnă că sunt târâte spre infern sau spre tărâmurile inferioare. În jumătatea luminoasă, se află Bodhisattva care încep să urce, sunt pe calea de ieșire din Samsara. Se poate vedea un fir alb care șerpuiește și îi scoate afară din Samsara spre paradis.

Roata vieții are 20 de forme de existență

Lumea dorinței are 20 de forme de existență: zece bune și zece rele.

1. Care sunt cele zece rele?

Există opt nivele de infern.

Tsa – cald, fierbinte.
    Nyel – infern,
    Gye – opt.
    Tsa-nyel gye înseamnă opt tipuri de infern fierbinte.

Există lumea spiritelor flămânde.

Lumea animalelor/viețuitoarelor.

Deci, avem în total 10 lumi.

2. Care sunt cele zece existențe bune? 

Există 4 tipuri de lumi ale oamenilor. 

Noi cunoaștem doar un singur tip. Dar, potrivit mitologiei budiste, există patru continente în lumea mitologică, acelea pe care le oferim învățătorului în rugăciunea Mandala.     Noi ne aflăm pe continentul de sud care se numește Dzambuling.

  Ling – continent,
    Shyi – patru,
    Mi – oameni.
    Ligshy mi – 4 tipuri de oameni în 4 continente.

Există 6 tipuri de zei.

  Du – dorință, având sensul de lumea dorințelor,
    Hla – zeu,
    Druk – șase.

Există șase tipuri de zei care sunt încă în lumea dorințelor.

Deci, avem încă zece lumi, și împreună douăzeci.

Cel mai înalt loc din Samsara  

Cel mai înalt loc care se află, se numește în limba tibetană Ok Min:

Okmin – înseamnă „nimic mai înalt ca el”. El este cel mai înalt nivel al tărâmului formei, care se află încă în Samsara. Aici se ajunge prin meditație și practică.  Deci, Okmin este un fel de paradis, în care ființele din el nu sunt încă iluminate, ci foarte aproape de iluminare.

Paradisul din afara Samsarei

În budism există două tipuri de Okmin:

Unul se află în Samsara, și el este numărul șaptesprezece dintre cel 17 niveluri pe care le-am dat.

Al doilea se află în afara Samsarei, și se numește:

Deci, avem două tipuri de paradis Okmin, unul în care stă Buddha și este în afara Samsarei, iar celălalt se află în Samsara, considerat a fi cel mai înalt nivel de existență. 

Toți Bodhisattva de la nivele foarte înalte, dar care nu sunt încă iluminați, dar sunt aproape de iluminare se află în paradisul Okmin din Samsara. Se spune despre Maitreya că stă în Okmin. El este considerat un Bodhisattva la nivelul zece și că el va fi următorul Buddha. Potrivit Sutrei, Maitreya este un Bodhisattva la nivelul zece, pe când în Tantra el considerat ca iluminat. 

                                                                          ******        
   

 Câteva cuvinte despre temele de casă

Motivul pentru care învățăm toate aceste lucruri, este să le transmitem mai departe. Ceea ce veți descoperi foarte repede pe cale, este că nu veți putea progresa cu adevărat, dacă faceți aceste lucruri numai pentru voi înșivă. Mai devreme sau mai târziu, ele își pierde din farmec iar Samsara vă va trage înăuntru. Nu veți reuși pe această cale, decât dacă aveți dorința de a învăța pentru ceilalți, pentru că aceste învățături îi scot din suferință. Iar reușita voastră stă în a face aceste teme. Trebuie să cunoașteți bine învățătura și să o transmiteți mai departe cu exactitate – pentru că nu dorim să denaturăm Dharma. Toate lecțiile, temele, răspunsurile la teme, testele și testul final, sunt toate deja pe internet. Unicul lor scop este ca să asimilați aceste materiale și să le puteți transmite mai departe.

Dedicarea

Atunci când lecția se încheie, spunem rugăciunea Mandala și Dedicația.

Datorită faptului că ați stat și auzit aceste învățături, ați acumulat o minunată karma, care contribuie la iluminare. Fiecare sămânță mică plantată poate da un rod uimitor. Acum, ce se va întâmpla? Veți ieși de la ora de dharma, și ori veți fi atrași în discuții fără rost, ori cineva vă va enerva – iar karma va fi ștearsă imediat. De aceea vrem să evităm asta. Așa că, înainte de a ieși de la oră, înainte de a merge să faceți altceva, veți depune karma acumulată în contul vostru bancar karmic, adică o dedicați iluminării. Și cum veți ajunge la iluminare? Străduindu-vă să ajutați toate ființele, să vă dezvoltați dezvoltăm Bodhichita, această dorință altruistă de a fi Supermanul care salvează întreaga lume.

Cum veți depune karma în bancă? Prin a o dărui tuturora. Banca karmică a iluminării voastre este toată creația. Deci, Mandala și Dedicația vă va ajuta să depuneți karma bună acumulată în această bancă a iluminării.