Cursul 15
Care a fost adevărata intenție a lui Buddha?
Nivelul 2 al Perfecțiunii înțelepciunii (Prajna Paramita)
Inspirate după învăţăturile lui Geshe Michael.
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli.
Lecția 5
Rezultatul schimbului și cele trei învârtiri ale roții Dharmei
Arta interpretării
Revenim la școala de gândire Numai Minte.
Discuția începe cu cele trei învârtiri ale Roții Dharmei. Fiecare învârtire a Roții Dharmei se referă la un grup de sutre care corespunde acelei învârtiri. Și în fiecare astfel de grup de sutre, Buddha explică vacuitatea puțin diferit.
Acest fapt l-a determinat pe Je Tsongkapa să scrie întregul său text despre „Arta interpretării”: când lucrurile ar trebui luate la propriu și când la figurat.
Toate distincțiile fine care apar în această școală decurg din întrebarea pusă de Bodhisattva. Buddha începe să răspundă și începe să detalieze cele trei caracteristici/atribute. Și spune că unele există prin definiție, altele nu. Iar motivul pentru care face asta este pentru că vede că elevul care stă în fața lui nu este încă pregătit pentru școala Căii de Mijloc și îl sperie.
Și vi se va întâmpla și vouă, și se va întâmpla și elevilor voștri, și acesta este unul dintre motivele pentru care Buddha a predat această învățătură și acesta este unul dintre motivele pentru care trebuie să o învățați. Atât datorită învățăturii în sine, cât și a ideii din spatele ei.
– în primul rând trebuie să înțelegem mai mult vacuitatea și să-i ajutăm și pe alții să înțeleagă vacuitatea în locul în care se află. Să-i ajutăm să-și dezvolte abilitatea de a vedea în ce loc se află și de a-i ajuta.
– Și când vorbim despre arta interpretării, vrem să învățăm și să nu judecăm atunci când apar neconcordanțe sau contraziceri în cuvintele profesorului.
Dacă Buddha însuși s-a contrazis, cu atât mai mult s-ar putea întâmpla să întâlnim doi profesori pe care îi respectăm foarte mult și ei să spună lucruri diferite. Și chiar mai rău de atât. Uneori, același profesor în care avem multă încredere poate spune două lucruri diferite în momente diferite. Dacă Buddha a făcut-o, de ce n-ar face asta profesorul nostru? Și atunci ce vom face?
Tot textul lui Je Tsongkapa este despre arta interpretării, când trebuie să luăm lucrurile la propriu, când să le interpretăm și cum să distingem între ele.
Contrazicerile care ne fac să mergem mai departe
Atunci când aud doi profesori pe care îi respect foarte mult spunând lucruri diferite, sau când îl aud pe profesorul meu spunând lucruri diferite în momente diferite, uneori chiar în aceeași propoziție, aceasta este proiecția mea. După cum spune școala Calea de Mijloc nu pot auzi ceva pe care eu nu-l proiectez. Este imposibil.
Tot ce apare în lumea mea este ceea ce eu proiectez. Eu sunt cea care îmi creez întreaga lume.
Deci, ce am să fac atunci când apare o astfel de contradicție? Am să-mi părăsesc profesorul? Ce voi face? Va trebui să înțeleg că eu creez asta. Va trebui să înțeleg, de exemplu, că dacă doi profesori pe care îi respect, se critică unul pe altul, eu creez asta. Eu sunt cea care creez această ruptură în Dharma care apare în lumea mea. Acesta este un indiciu al confuziei mele.
Este un indiciu că vânturile mele nu curg în locurile potrivite. Și acesta este unul dintre motivele importante pentru această învățătură.
Și poate mai ales când vine vorba de profesorii noștri. Uneori, un profesor va spune lucruri care par să se contrazică, ca să ne învețe ceva sau să ne facă atenți la ceva. Sau să ne pună la încercare.
În tradiția Zen există koan. Elevul primește ceva care este aproape imposibil de răspuns și este trimis „să meargă și să se gândească la asta” cu scopul de a-l învăța ceva, cu scopul de a depăși dualitatea care ar putea exista în gândirea sau energia lui.
(Koan-urile budiste sunt un instrument străvechi și incredibil de eficient pentru învățarea spirituală. Multe persoane din Occident le cunosc drept întrebări „fără răspuns”, menite să nedumerească și să provoace gândirea unui student. Aceasta este o concepție greșită.
În budismul Zen tradițional, koan-urile sunt menite să primească răspuns, deși răspunsul poate fi dificil de găsit și pot exista multe răspunsuri „corecte”. Scopul real al unui koan budist este de a comunica natura non-dualistă a lumii.)
Deci doi elevi pot veni să spună „L-am auzit pe profesor spunând așa și așa…”, iar acestea sunt două lucruri diferite, de la același profesor. Și ambii [elevi] vor avea dreptate.
Lama Dvora Hla spune o glumă despre un rabin:
Mama gătește supă de pui pentru Shabat, așa se făcea pe vremuri, iar băiatul ei are o boală de piele a capului, așa că l-a uns cu unt pe cap ca să-i liniștească mâncărimea. Puțin unt cade din capul băiatului în supă, și supa numai este kosher, este carne și lapte. Ea se duce la Rabin și îl întreabă: “Supa este kosher sau nu?”. Rabinul se uită la sărmana femeie și îi spune: „Kosher”.
După aceea, o altă femeie vine cu o întrebare similară și Rabinul îi spune: „Nu este kosher”.
Discipolul Rabinului stă acolo și îl întreabă: „De ce i-ai spus femeii aceleia într-un fel și celeilalte în alt fel?”. Rabinul îi răspunde: „Și tu ai dreptate”.
Deci, orice mare profesor va face asta.
Dalai Lama, când vorbește în Occident, vorbește diferit de cum le vorbește călugărilor din India. Este ca și cum o altă persoană vorbește. El va vorbi în funcție de ce i se potrivește acelui elev.
Ceea ce este corect, este ceea ce face ca elevul să progreseze către iluminare!
Lucrurile nu sunt corecte de la sine. Dacă ele îl îndreaptă pe elev spre iluminare, atunci profesorul a acționat corect.
Prin urmare, nu putem judeca profesorii. Nu știm.
Profesorii ne vor pune la încercare. Va trebui să învățăm să decidem când să luăm îndrumarea lor la propriu și când la figurat. Trebuie să învățăm aceste lucruri.
Rezultatul schimbului
Între Bodhisattva și Buddha există schimburi de cuvinte. Acesta se numește „schimbul dintre Bodhisattva și Buddha”. Buddha îi spune despre toate lucrurile despre care am vorbit mai înainte și multe altele. În acest curs nu intrăm în amănuntele sutrei și a școlii Numai Minte.
Explicația lui Buddha se încheie, iar acum Bodhisattva îi răspunde.
Acesta se numește:
Drupdun
Drupdun înseamnă rezultatul schimbului.
Bodhisattva detaliază ceea ce a înțeles din răspunsul lui Buddha, un fel de rezultat sau concluzie a discuției. O altă traducere a cuvântului drupdun este profit sau câștig.
Deci „Rezultatul schimbului” – drupdun, se referă la „profitul” sau „concluzia” pe care îl obține bodhisattva Parmarta Samudgata din schimbul său verbal cu Lordul Buddha, întrebându-l ce a vrut să spună atunci când părea că se contrazice mai ales în timpul celei de-a doua învârtiri a roții.
Bodhisattva îi spune lui Buddha:
“Aha! Mulțumesc mult, Lord Buddha, acum am învățat ceva. Înainte eram confuz, nu înțelegeam, acum am învățat ceva. Iată ce am învățat:
-
-
-
- Când ai învârtit prima oară roata Dharmei și ai spus că toate lucrurile care există, există prin definiție. Intenția ta a fost să nu luăm lucrurile la propriu. Nu toate lucrurile există prin definiție.
- Apoi ai învârtit a doua oară roata Dharmei și ai spus că nimic nu are natură proprie. Nici atunci nu ai intenționat să luăm lucrurile la propriu. Nici prima dată, nici a doua oară.
- Abia acum, când faci distincțiile fine și explici: acestea există prin definiție și acestea nu există prin definiție ― ar trebui să luăm această explicație la propriu.”
-
-
Asta spune Bodhisattva.
Aici, „prin definiție” înseamnă de la sine, cu propriul său mod unic de a fi. În școala Numai Minte, a treia învârtire a roții este la propriu și trebuie luată ca atare. În școala Căii de Mijloc, orice învățătură care abordează în primul rând vacuitatea este la propriu, iar orice învățătură care nu o face este la figurat și a fost predată pentru a aduce discipolul mai aproape de concepția corectă.
De ce trebuie să învățăm toate astea?
Am spus mai înainte că noi credem că lucrurile există prin definiție. Cum știm asta? După reacțiile noastre la ceea ce ni se întâmplă. De asemenea, am mai spus că este imposibil să reacționăm negativ sau critic sau cu amărăciune, dacă înțelegem că ceea ce ni se întâmplă este un rezultat al karmei noastre, că este o proiecție care vine din karma noastră. Nu putem avea o afecțiune mentală, mânie, durere, critică și resentimente și, în același timp, să înțelegem obiectul față de care reacționăm. Este imposibil.
Și motivul de a studia vacuitatea, de a studia această învățătură, este să integrăm această cunoaștere suficient de adânc, astfel încât să nu cădem pradă afecțiunilor mentale.
Dacă îmi amintesc că lucru neplăcut care mi se întâmplă este proiecția mea, atunci nu-mi pot dezvolta afecțiunea mentală. Pe cine ar trebui să mă supăr? Eu sunt cel care a semănat semințele. El este doar oglinda sau ecoul care se întoarce la mine.
Deci, în măsura în care avem afecțiuni mentale, ele sunt barometrul ignoranței noastre. Câtă ignoranță mai avem de distrus? Ne uităm la câte afecțiuni mentale mai avem:
-
- Cât de supărați suntem
- Cât ne plângem,
- Cât de triști suntem,
- Cât de deprimați suntem
- Sau în ce măsură nu suntem tot timpul în extaz suprem.
Dacă nu suntem tot timpul în extaz suprem, atunci mai avem de lucru.
Concluzia va fi diferită în școala Căii de Mijloc
Deci, ca urmare a explicației lui Buddha, Bodhisattva spune: „Primele două învârtiri sunt la figurat și numai ultima este la propriu”. Și dacă Bodhisattva crede că primele două învârtiri ar trebui interpretate și doar a treia este la propriu, conform cărei școli de gândire spune asta?
Școala Numai Minte.
Buddha i-a explicat școala Numai Minte.
-
- Ce spune școala Calea de Mijloc?
Ce va spune ea despre prima învârtire: este la propriu sau la figurat?
La figurat. Ce va spune despre a doua învârtire?
La propriu. Și a treia învârtire? La figurat.
– Înțelesul cuvintelor la propriu sau la figurat se schimbă de la școală la școală.
Așadar, școala Numai Minte se uită dacă învățătura lui Buddha ar trebui interpretată sau dacă ar trebui luată ca atare – la propriu.
În școala Calea de Mijloc, interpretarea cuvintelor la propriu sau la figurat este diferită. Ea spune: orice învățătură care abordează în primul rând vacuitatea este la propriu, iar orice învățătură care nu abordează vacuitatea este la figurat și a fost predată pentru a aduce discipolul mai aproape de viziunea corectă.
Deci, pentru școala Căii de Mijloc, a doua învârtire a roții Dharmei este la propriu. Iar pentru școala Numai Minte, a treia învârtire a roții este la propriu și trebuie luată ca atare.
În a doua învârtire a roții Dharmei, Buddha a predat despre vacuitate și a spus că nimic nu are natură proprie de sine. El a spus asta în sutrele Prajna Paramita, cum ar fi Sutra Inimii, sutra Tăietorul de diamant. Deci, la propriu.
În tibetană Nge dun – la propriu, literal.
-
- La propriu în școala Calea de Mijloc este ceea ce duce cel mai repede pe Calea Perceperii.
De ce susține școala Calea de Mijloc că a doua învârtire a roții Dharmei ar trebui luată la propriu? De ce Buddha a predat atât de mult vacuitatea? Pentru a ne aduce la perceperea directă a vacuității.
Cel care percepe direct vacuitatea, ajunge pe calea numită Calea Perceperii. El se va numi Gyun Shukpa – cel intrat în flux. Asta înseamnă că el va ajunge la iluminare. Îi va mai lua ceva timp pentru că încă mai are multe afecțiuni de purificat, dar a intrat deja în flux.
O persoană care învață despre vacuitate poate, prin studiu și meditație, să ajungă la perceperea directă a vacuității și, prin urmare, de fiecare dată când Buddha a dat o astfel de învățătură, conform școlii Căii de Mijloc, a spus-o la propriu. El a intenționat ca noi să luăm această învățătură la propriu. Și de fiecare dată când preda o altă învățătură, sau o învățătură care nu era clară despre vacuitate, o spunea la figurat.
De ce Buddha a predat și alte lucruri care nu erau legate direct de vacuitate?
Pentru că existau discipoli care aveau nevoie de pregătire, care trebuiau aduși la studiul direct asupra vacuității.
– De exemplu: Există multe sutre în care Buddha a predat despre Vinaya, regulile de conduită atât pentru călugări, cât și pentru laici. Tot felul de jurăminte morale. În general, în ele nu există nicio învățătură despre vacuitate, sau, dacă există, nu este tema principală în aceste sutre. Deci, acestea, conform școlii Căii de Mijloc, sunt considerate la figurat, chiar dacă nu sunt tocmai la figurat, în sensul obișnuit al cuvântului pentru noi. Ele sunt o învățătură indirectă.
– Există multe învățături, în special în Mahayana, despre bodhicitta, despre cultivarea iubiri pentru toate ființele. Nici acestea nu sunt învățături în care tema centrală este vacuitatea și, prin urmare, în școala Calea de Mijloc, sunt considerate la figurat, învățături indirecte.
– Un alt exemplu este învățătura despre toate formele de existență, despre infern, spirite flămânde, etc. Nici aceasta nu este considerată de către școala Căii de Mijloc [ca fiind] la propriu.
-
- Pentru școala Calea de Mijloc, a treia învârtire este la figurat
Cum consideră școala Calea de Mijloc a treia învârtire a roții Dharmei: la propriu sau la figurat?
Această școală predă vacuitatea? Da, dar nu corect.
În principal, învățătura școlii Numai Minte se referă la shenwang și kuntak, la procesul de conceptualizare.
Și asta ne aduce din nou la întrebarea: Poate cineva să desăvârșească calea dacă nu a învățat Calea de Mijloc? Am spus că se poate, dar șansele lui sunt foarte mici, dacă nu a studiat, nu a reflectat, nu a meditat. Este aproape imposibil, șansele sunt aproape zero. Dar cum putem ști asta?
– Cel care a perceput direct vacuitatea are pramana
Putem ști asta pentru că există ceea ce se numește pramana. În cursul 4 s-a vorbit despre pramana – percepție validă. În școala Logicienilor de la care provine cursul 4, se vorbește despre pramana. Ea spune că majoritatea percepțiilor noastre sunt valide, în cazul în care nu suntem confuzi sau amețiți de ceva. Dar ele nu sunt corecte conform școlii Căii de Mijloc. Conform Căii de Mijloc aproape toate percepțiile noastre sunt incorecte, pentru că nu înțelegem realitatea, pentru că suntem plini de ignoranță.
Când există pramana? De exemplu, după ce o persoană percepe direct vacuitatea și coboară din meditație, atunci are pramana. Își dă seama că a perceput direct vacuitatea. El nu greșește prin faptul că a perceput direct vacuitatea.
După această experiență, ea dobândește Jetop yeshe ― înțelepciunea de dincolo, [înțelepciunea] transcendentală. După ce a coborât din meditația Nyamshak asupra vacuității, care durează douăzeci de minute sau cincisprezece minute sau jumătate de oră, are o serie de conștientizări legate de cele patru adevăruri ale lui Arya.
Persoana își vede direct iluminarea, știe cum va ajunge la iluminare, când va ajunge la iluminare, își poate vedea viața viitoare, va ști ce se va întâmpla între acest moment și până când va ajunge la iluminare. El vede tot ce s-a spus în cele Patru Adevăruri Nobile ale lui Arya. El vede adevărul suferinței. El poate citi gândurile oamenilor în aceea zi. Pentru ea, acea zi este incredibilă, în care conștientizările îi vin ca floricele de porumb, una după alta.
Ea știe clar dacă a perceput direct vacuitatea sau nu. Are pramana.
Cele patru concluzii ale lui Bodhisattva
În urma schimbului de lucruri dintre Buddha și bodhisattva, există Drupdun – concluzia, rezultatul. După care Bodhisattva spune:
„Prima și a doua învârtire a roții Dharmei pe care tu, Lord Buddha, le-ai dat – este o învățătură uimitoare și inspiratoare, care nu a mai fost dată până acum în lumea noastră într-un mod atât de precis, de niciun om sau zeu. Și acum înțeleg că trebuie să le iau la propriu”.
Din lectura cursului:
„O, Învingătorule, tu ai predat mai întâi în ținutul Varanasi, în pădurea plină de animale sălbatice, în pădurea sfinților; ai transmis învățătura pe tema celor patru adevăruri nobile, celor care intraseră, perfect, pe calea ascultătorilor. Și, făcând acest lucru, ai învârtit, perfect, roata Dharmei care a fost uimitoare și inspiratoare; una pe care nicio ființă – nici zeu, nici om – nu a mai învârtit-o vreodată atât de precis în această lume.”
Patru expresii care descriu prima și a doua învârtire a roții
„Sutra despre adevărata intenție” face patru afirmații care caracterizează prima și a doua învârtire a roții. Toate aceste afirmații se rezumă la faptul că prima și a doua învârtire au doar sens figurat și nu reprezintă cel mai înalt adevăr.
1. Există ceva mai înalt în ele.
Lana chipa
La – înalt,
Lana chipa – au ceva mai înalt în ele.
Bodhisattva spune: „Învățătura din primele două învârtiri ale Roții Dharmei a fost într-adevăr minunată, dar are ceva mai înalt”. El se referă la a treia învârtire a Roții Dharmei.
Acesta este primul lucru pe care îl spune.
2. Lasă loc pentru discuții ulterioare
Apoi, al doilea lucru pe care îl spune:
Kap Chipa
Adică, lucrurile pe care le-ai predat în învârtirile anterioare lasă o deschidere, lasă loc de discuție. Acolo va fi nevoie de discuții suplimentare.
3. Este nevoie de interpretare suplimentară
Trang way dun
Adică, primele două învârtiri necesită o interpretare suplimentară sau trebuie să fie inter-pretate mai departe. Ele nu sunt menite să fie luate la propriu.
Când ai spus că toate lucrurile care există, există prin definiție, în prima învârtire și în a doua ai spus că nimic nu există prin definiție – acestea trebuie luate la figurat.
4. Ele servesc ca bază de dispută.
Și ultimul lucru pe care îl spune:
Tsupe shyi ne
Tsupa – dispută, dezbatere, controversă,
Shi – bază,
Ne – loc.
El vrea să spună că primele două învârtiri ale roții Dharmei servesc drept baza pentru controverse. Oamenii pot să le dezbată.
Din lectura cursului:
„Și Învingătorule, această învârtire perfectă a roții Dharmei a fost una care a avut ceva mai înalt; a fost una care a lăsat o deschidere; a fost una care a trebuit să fie interpretată mai departe; și a fost una care ar putea servi ca bază pentru dispută”.
După ce și-a prezentat concluziile cu privire la primele două învârtiri ale Roții Dharmei, Bodhisattva continuă să vorbească despre a treia învârtire a roții și spune opusul a tot ceea ce a spus înainte:
„Ceea ce tu, Buddha, ai învățat în a treia învârtire a Roții Dharmei, când ai trecut să vorbești despre distincțiile fine,
– Învățătura nu a avut nimic mai înalt,
– Nu lasă loc pentru discuții ulterioare. În acest caz, nu este nevoie de discuții suplimentare.
– Este dată la propriu – nu trebuie să fie interpretată mai departe și,
– Nu prezintă o bază pentru dezbateri sau controverse.”
Din lectura cursului:
„Dar, Învingătorule, această învârtire a roții Dharmei a fost una care nu a avut nimic mai înalt; a fost una care nu a lăsat nicio deschidere; a fost una care a putut fi luată la propriu; și a fost una care nu a putut servi niciodată ca bază pentru dispută.”
În sutra, bodhisattva ia toate aceste patru afirmații pe care tocmai le-am menționat și le aplică pe fiecare dintre cele trei învârtirii ale roții. Acest lucru îl numim Drupdun – este modul în care el exprimă ceea ce a înțeles în urma schimbului de vorbe cu Buddha.
Învățătura despre învârtirea roții Dharmei
Acum vom lăsa la o parte toate acestea și vom trece la învățătura școlii Svatantrika – școala inferioară a Căii de Mijloc, numită școala Independenților.
În școala Independenților există o învățătură numită:
Chunkor
Chu – Dharma,
Kor – roată,
Roata Dharmei.
Deci aceasta este o învățătură care vine de la Svatantrika care detaliază toate învârtirile roții Dharmei pe care le-am menționat până acum.
Vom prezenta o listă peste care vom trece rapid. Vom da:
– numele învârtirii,
– locul unde este dat,
– cui i s-a dat,
– care a fost subiectul principal al acelei învățături?
– care a fost concepția asupra lumii?
Prima învârtire a roții Dharmei
Numele primei învârtiri a roții Dharmei este:
Denshiy Chunkor
Den – adevăr,
Shi – patru.
Deci, Denshiy – Cele patru adevăruri.
Chunkor – învârtirea roții Dharmei.
Denshiy Chunkor înseamnă învârtirea Roții Dharmei a celor Patru Adevăruri Nobile.
Prima învârtire a Roții Dharmei se numește „Învârtirea celor patru adevăruri nobile”.
Aceste patru adevăruri sunt conștientizările pe care le are Arya în Jetop yeshe imediat după perceperea directă a vacuității.
De ce se numește așa? Pentru că ea a fost prima învățătură pe care Buddha a dat-o după ce a atins iluminarea.
Povestea spune că, după ce a atins iluminarea, i-au trebuit patruzeci și nouă de zile până să înceapă să predea. Apoi i-a întâlnit pe cei cinci călugări cu care practicase chiar înainte de a se așeza să mediteze și care erau de fapt reîncarnarea tigroaicei și a puilor ei.
După cum știți într-o viață anterioară, înainte ca el să fie Buddha, era un mare Bodhisattva. El întâlni o tigroaică flămândă care avea patru pui. Era atât de flămândă încât nu putea să-și alăpteze puii. Lui Buddha i se făcu milă de ea și îi întinse brațul pentru ca ea să-l mănânce, dar fiind atât de slabă și lipsită de puteri, încât nici măcar nu se putea târî spre el. Atunci Buddha își tăie brațul, astfel încât mirosul de sânge să o stimuleze.
Apoi, în timp ce tigroaica îl mănâncă, el se rugă: „Fie ca datorită acestei karme, tu și cei patru pui ai tăi, să fiți discipolii mei și să vă pot aduce la iluminare.” Aceasta este povestea.
Deci, Buddha după patruzeci și nouă de zile de la iluminarea sa, îi întâlnește și începe să-i învețe. Și ce îi învață? Cele patru adevăruri și le rostește de trei ori. Aceasta este sutra pe care am învățat-o în seminarul Conștientizările căii 1.
Și după ce repetă asta de trei ori, unul dintre ei percepe direct vacuitatea. Aceasta este puterea lui Buddha, aceasta este puterea karmei de a fi în contact direct cu Buddha.
– Locul
Acum, când ajungem să vorbim despre loc – fiecare dintre învârtirile roții Dharmei are un loc care o caracterizează, deși când spunem „învârtirea roții Dharmei” nu se limitează la un loc și la o singură perioadă.
Dar există un loc principal și o perioadă principală, deși nu este exclusiv.
Locul se numește Varanasi.
waranasi
Zona generală din Bengal, India, unde se află orașul Sarnath, sau Parcul Cerbilor.
Putem vedea adesea pe templele budiste imaginea roții Dharmei și două căprioare lângă ea.
Această imagine simbolizează prima învârtire a roții Dharmei, când Buddha a venit și a predat Dharma. Cele opt spițe ale roții reprezintă cele opt calități ale unui bodhisattva. Este una dintre simbolistici. Iar cerbii simbolizează locul unde a fost transmisă învățătura, Parcul Cerbilor de lângă Varanasi.
– Discipolii
Cine au fost discipolii?
Cu excepția primilor cinci despre care am vorbit mai înainte – discipolii sunt din școala Hinayana. Oameni care din punctul lor de vedere [consideră că] lucrurile au propria lor natură.
Când spunem Hinayana, nu ne referim la o diviziune geografică care există astăzi. Ne referim la ceea ce se numește, ei au spus:
Nyentu tekpa
Tekpa este cuvântul tibetan pentru Yana.
Yana – car sau vehicul, sau mijloc de transport sau cale.
Nyen – a asculta,
Nyentu – ascultătorii.
Nyentu tekpa înseamnă „vehiculul ascultătorilor”.
Aceștia sunt oameni care nu au încă capacitatea de a înțelege explicația supremă a vacuității. Ei pot pricepe parțial vacuitatea. Așa că Buddha le-a dat o învățătură despre vacuitate care este parțială.
Aceasta este învățătura potrivită pentru Abhidharma, Școala logicienilor, care sunt Sautrantika. Adică prima și a doua școală de budism pe care le studiem în cursurile 2, 4, 5, și 8. Toate aceste cursuri frumoase, se bazează pe aceste școli și sunt importante pentru noi toți. Și ar fi mare păcat să le subestimăm.
Ele sunt pietre de hotar importante pentru ca noi să înțelegem vacuitatea în forma sa supremă.
Sunt considerați Hinayana, ceea ce înseamnă calea inferioară, în sensul că este mai joasă decât concepția școlii Prasngika Madhyamika. Ceea ce o face mai joasă este explicația ei asupra vacuității.
Există jurămintele bodhisattva care nu trebuie respinse sau disprețuite sau de a le diminua valoarea. Aceasta este o învățătură foarte importantă pe care a dat-o Buddha pentru cei care nu sunt încă pregătiți pentru etapa cea mai înaltă, pentru a-i ajuta să ajungă la ea.
Chiar și noi care învățăm Prasangika Madhyamika, școala înaltă, dacă ne uităm la modul în care trăim și cum reacționăm la ceea ce se întâmplă, [noi] nu reacționăm conform învățăturii Prasangika Madhyamika. Pentru că dacă am trăi așa cum ne învață ea, am fi deja îngeri tantrici.
– Subiectul principal al învățăturii
Subiectul de bază al învățăturii este:
Pakpay denpa shi
Pakpa înseamnă Arya,
Denpa – adevăr,
Shi – patru.
Adică, cele patru adevăruri ale lui Arya. Acesta este subiectul principal pe care l-a predat Buddha.
– Concepția asupra lumii
Care a fost concepția asupra lumii în această învățătură?
Chunam ranggi tsennyi kyi druppa
Chu – Dharma sau fenomene,
Nam – face cuvântul la plural, adică Chunam – fenomene,
Ranggi – natura,
Tsenny – definiție,
Druppa – a exista.
Deci, toate fenomenele, sau toate lucrurile, au existență prin definiție; au o existență definitorie sau mai putem spune orice lucru are natura de a exista prin definiție.
Aceasta este concepția asupra lumii în prima învârtire a roții Dharmei.
A doua învârtire a roții Dharmei
Numele a celei de a doua învârtire a roții Dharmei este:
Tsennyi mepay chunkor
Tsennyi – definiție,
Mepa – nu există,
Chunkor – învârtirea roții Dharmei.
Adică, învârtirea roții Dharmei despre cum nimic nu există prin definiție.
Acesta este numele celei de-a doua învârtiri a roții Dharmei.
– Locul
Unde a avut loc?
jagu pungpoy ri
Ri – pisc, vârf,
Pungpo – munte,
Jagu – vultur.
Deci, piscul vulturului. Este un munte în formă de cap de vultur, și poate de aceea l-au numit așa. În sanscrită se spune Rajighira. Această zonă a Bengalului există și acum și se numește Rajighira.
Este locul în care Buddha a transmis Sutra inimii.
– Discipolii
Cine au fost discipolii?
tekchen
Tek – vehicul, car,
Chen – mare.
Carul cel Mare sau Marele vehicul sau Calea cea Mare, adică Mahayana.
Acești discipoli sunt maturi în ceea ce privește concepția lor asupra lumii cu privire la vacuitate. Ei sunt capabili să integreze versiunea completă a învățăturii despre vacuitate.
Ce ar spune cei din școala Numai Minte despre această învățătură? Cui îi este destinată? Celor din școala Căii de Mijloc.
Cei din școala Numai Minte îi privesc de sus pe cei din școala Căii de Mijloc, cu un anumit dispreț. Vor spune: „Da, aceasta este învățătura pentru ei. Este această învățătură și pentru noi, Numai Minte? Da, dar la figurat. Trebuie să continuăm să o interpretăm.”
– Subiectul principal al învățăturii
Subiectul de bază al învățăturii este:
tongpa nyi
Tongpa nyi – vacuitate.
În sanscrită, Shunyata, acesta este subiectul principal al învățăturii.
Vacuitatea este faptul că nimic nu are natura de a exista de la sine.
Faptul că nu există un pix care să fie un pix de la sine, care să nu vină din proiecția mea, care mi-a fost impusă de karma mea, acumulată în urma acțiunilor, vorbelor și gândurilor mele în trecut – un astfel de pix nu există. Aceasta este vacuitatea lui.
Pixul există aici. Dar ce nu există? Nu există un pix care să existe de la sine, independent de proiecția mea care vine din karma mea în urma acțiunilor mele. Aceasta este vacuitatea. Prasangika Madhyamika.
– Concepția asupra lumii
Care a fost concepția asupra lumii în această învățătură?
chunam ranggi tsennyi kyi ma druppa
Este exact ce a fost și mai înainte, dar cu cuvântul ma.
Dacă în prima învârtire a roții Dharmei, s-a spus că orice lucru existent există prin definiție, în a doua învârtire – niciun lucru existent nu există prin definiție.
A treia învârtire a roții Dharmei
Numele a celei de a treia învârtire a roții Dharmei este:
Lekchey chunkor
Che – distincție,
Lek – bun.
Lekchey – distincție fină.
Învârtirea roții asupra distincțiilor fine.
Aici se vorbește despre shenwang, kuntak și yongdrup.
– Locul
Învățătura din această învârtire nu a fost studiată doar într-un singur loc, dar există un loc care a fost acceptat în literatură ca loc central.
Acest loc se numește:
yangpachen
În sanscrită Vaishali. Iar sensul literal este Marea Convocare. Acesta este numele locului.
– Discipolii
Cine au fost discipolii?
tekpa tamche
Tekpa – vehicul, cale,
Tamche – toate.
Toate căile, toate vehiculele.
Cine spune asta? Școala Numai Minte spune: Acesta este pentru toată lumea, acesta este adevărul suprem. Asta a vrut cu adevărat să spună Buddha.
– Subiectul principal al învățăturii
Subiectul de bază al învățăturii este:
tsennyi sum
Tsenny – atribut, caracteristică,
Sum – trei.
Tsenny sum înseamnă cele trei atribute.
Cele trei atribute sunt: shenwang, kuntak și yongdrup.
– Concepția asupra lumii
Care a fost concepția asupra lumii în această învățătură?
chu nam la ranggi tsennyi kyi drup madrup lekpar che
Chunam – toate fenomene,
Gi tsennyi – prin definiție,
Drup – există,
Madrup – nu există,
Drup madrup înseamnă unele există prin definiție și altele nu există prin definiție,
Lekpar che – distincții fine.
Acestea sunt distincțiile fine dintre care unele există prin definiție și altele care nu există prin definiție.
Buddha în a treia învârtire spune: „Unele lucruri există prin definiție, iar altele nu, iar noi trebuie să facem distincții fine între ele.”
Roata regelui roții
De ce se numește „învârtirea roții Dharmei”?
Am vorbit deja despre asta, dar mai există o poveste legată de descrierea din „Abhidharma Kosha” despre „Regele Roții”, o figură mitologică al cărei nume apare în ea.
Regele Roții este o ființă care are o karmă incredibilă, aceea de a fi aproape un Buddha. El are semnele lui Buddha. După cum știi, Buddha are cele treizeci și două de semne principale și optzeci de semne secundare. Are o protuberanță în creștetul capului, urechile lungi, are degetele lungi. Între sprâncene are un păr creț încolăcit foarte strâns. Buddha poate produce emanații infinite care pot apărea simultan în nenumărate lumi pentru a salva oamenii de acolo. Deci are multe Nirmanakaya. Poate apărea sub diferite forme, dar există una numită Nirmanakaya principală. Ea arată ca [un] Buddha așezat în meditație și care are toate însemnele pe corp. Potrivit tradiției, această Nirmanakaya principală are toate aceste semne ale unei ființe iluminate și fiecare astfel de semn are o cauză karmică extraordinară.
Acest rege al roții are semnele lui Buddha, dar sunt puțin într-o parte. De exemplu, dacă la Buddha Roata Dharmei apare pe mâini și picioare la mijloc, la regele roții roata este într-o parte.
Korlo gyurway gyalpoy korlo rinpoche
Rinpoche – prețios,
Korlo – roată,
Adică, roata prețioasă.
Gyalpo – rege,
Gyurway – își obține puterea.
Ce este această roată? Ea este ca o navă spațială. Asta scrie acolo. Este o navă spațială care are trei mii de kilometri în diametru și poate călători șapte sute de mii de kilometri într-o zi. Ea îl transportă pe Rege și cele patru forțe armate ale sale pe cele patru continente, dându-i astfel puterea de a le conduce.
Aceste 4 continente apar în oferirea lungă a mandalei – Lingshi.
Abhidharma-kosha identifică trei clase de Chakravartin; fiecare are o roată forjată dintr-un element diferit (aur, argint, bronz), care corespunde puterii și mărimii domeniului său.
-
- Cel de aur are o karmă minunată încât toți locuitorii lumii vin și-l roagă să fie regele lor.
- Cel de argint trebuie să întreprindă campanie.
- Cel de bronz trebuie să ducă războaie.
Deci roata prețioasă este nava lui spațială.
Se spune că aceasta ar fi originea numelui „învârtirea roții Dharmei”.
De ce aceasta este originea numelui? Pentru că acest rege al roții își folosește roata pentru a cuceri teritorii în sensul de a supune oameni care sunt barbari, care încă nu practică Dharma, care nu sunt încă pe cale și [pe care] îi ajută să urce pe cale.
De ce ne folosim de acest nume? Pentru că roata Dharmei pe care o învârte Buddha ne ajută să cucerim rapid și eficient noi teritorii spirituale pe care nu le-am cucerit încă, acesta fiind un alt cuvânt pentru realizarea de conștientizări.
Buddha învârte roata Dharmei, în special pentru a ne ajuta să ajungem pe Calea perceperii, de a percepe vacuitatea în mod direct.
Toate școlile sunt de acord că a percepe vacuitatea în mod direct este obiectivul principal al învățăturii, dar au păreri diferite cu privire la ceea ce este vacuitatea. Dar toate au Calea Perceperii pe traseul lor. Iar când cineva ajunge la ea, are pramana, are înțelegerea completă a tuturor scripturilor budiste fără excepție. Toate îndoielile dispar. Toate îndoielile lui se vor risipi când va percepe direct vacuitatea.
Învârtirea roții Dharmei poate avea loc la două niveluri diferite:
Lunggi chunkor
Și
Tokpay chunkor
1. Roata Dharmei la nivel de învățătură
Lung – înseamnă a vorbi Dharma. Aici ne referim la învățăturile fizice, fie ele verbale sau scrise.
Ar putea fi o învățătură verbală pe care o auzim, sau o carte pe care o citim sau scripturi.
De multe ori cuvântul lung este folosit pentru transmiterea orală – cuvintele profesorului ajung la noi și astfel primim transmisia directă. În general, ne referim aici la învățăturile fizice: prelegeri, înregistrări, cărți.
2. Roata Dharmei la nivel de conștientizări
Tokpa înseamnă conștientizare sau realizare.
Tokpay chunkor înseamnă conștientizările dharmice din inima noastră sau realizările dharmice, la care ajungem ca rezultat al învățăturii. Ceva care ne transformă mintea pentru totdeauna. Ceva care lasă o amprentă profundă în mintea noastră.
Ca urmare a Lunggi chunkor se ajunge la Tokpay chunkor. În urma practicării învățăturilor pe care le-am auzit sau citit vom ajunge în cele din urmă la conștientizări.
În cursul 6 am vorbit despre sfârșitul Dharmei în lumea noastră. Cât va mai dura Dharma? Cinci mii de ani, iar astăzi suntem la jumătatea drumului, două mii cinci sute de ani. Deci, mai avem doar două mii cinci sute de ani pentru a desăvârși calea. Asta a spus Buddha.
Cine va dispărea din lume: Tokpay chunkor sau Lunggi chunkor?
Va dispărea Lunggi chunkor. Dharma sub forma realizărilor spirituale va dispărea prima. După ce ea va dispărea, vor mai exista încă mult timp cărți de Dharma sau înregistrări Dharma, dar oamenii nu vor înțelege cu adevărat ce este scris în ele. și, în cele din urmă, vor dispărea și acestea.
Datorită oportunităților pe care le avem, trăim într-o perioadă extraordinară. Este datoria noastră să acceptăm învârtirea Dharmei, să ajungem la conștientizării spirituale și să continuăm să învârtim Dharma mai departe.
Grup Facebook