Lectia 8 – Aci 6

Cursul 6

Sutra „Tăietorul de diamant”

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 8

 

Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții.

 

Paradisul

«Și să presupunem, o Subhuti, că un Bodhisattva ar veni și ar spune: „Eu muncesc să-mi creez paradisul meu”. Acestea n-ar fi vorbe spuse corect. De ce este așa? Pentru că, o Subhuti, acel paradis la care muncești când spui „Eu muncesc să-mi creez paradisul meu” este ceva ce Cel Astfel Plecat a spus că n-ai putea crea vreodată. Și tocmai de aceea le putem numi „paradisurile pe care noi le creăm. »

Din nou ni se vorbește despre vacuitate și anume despre vacuitatea paradisului. Ce face un Bodhisattva? El își creează paradisul.

Cum face asta? Face mereu bine altora. El permanent își desăvârșește cele șase perfecțiuni. Și dacă vrea să-și creeze rapid paradisul, ce va face? Va căuta un profesor de Tantra și va intră în Tantra.

Și cum ar putea el să-și găsească un învățător tantric? Prin a face multe binefaceri. Numai atunci va apărea învățătorul tantric.

Ce ne spune Buddha: «Să presupunem, o Subhuti, că un Bodhisattva ar veni și ar spune, „Eu muncesc să-mi creez paradisul meu.” Acestea n-ar fi vorbe spuse corect.»

Cu alte cuvinte, el nu ar spune adevărul.

Din nou avem același joc de cuvinte. Paradisul nu există de la sine, dar este real și există. Când vom avea karma îl vom proiecta și atunci va fi real și foarte plăcut. El va fi un paradis care va funcționa ca un paradis. 

 

Cum ajunge Buddha la iluminarea lui

Așadar, să vorbim puțin despre paradis.

Există descrieri minunate ale paradisului în cartea „Abhisamya Alamkara” – „Coroana conștientizărilor” scrisă de către maestrul Asanga, descrieri pe care i le-a transmis Maitreya – viitorul Buddha.

Maitreya, conform tradiției sutrei, este un Bodhisattva la nivelul zece. El este aproape un Buddha. Conform tradiției tantrice, Maitreya este deja Buddha. În această carte sunt descrise etapele în care Bodhisattva după ce a atins nivelul zece, devine un Buddha.

Denumire generală pentru paradisul budist este:

Dakpe shing kam

Pe scurt,

Dak Shing

Dakpe  – pur, sfânt, curat.
Shing   – câmp.

Deci, câmpul pur este paradisul.

Kam   – înseamnă tărâm sau lume, univers.
Dakpe shing kam înseamnă lumea pură. Acesta este doar unul dintre numele date paradisului.

Un alt nume este:

Dakpa kacho

În continuare vom descrie etapele în care Maitreya ajunge în paradisul său (descriere care este valabilă pentru toți Buddha)

Sipa tamey jang sem

Aceste cuvinte înseamnă ultimul moment în care Bodhisattva mai este încă un Bodhisattva. Primul nivel este ultimul moment în care încă este un Bodhisattva.

El este încă un Bodhisattva și ceea ce caracterizează acest moment, este că se află deja într-un fel de paradis. Cu toate că el este deja la nivelul 10, Bodhisattva încă se mai află în Samsara. El se află pe vârful muntelui Meru, în paradisul Ganden. Acest paradis care este încă unul samsaric.

 Ganden

Deci,

    1. Avem ultimul său moment ca Bodhisattva,
    2. El se află în paradisul samsaric numit Ganden.
      Se spune că în acest paradis a venit și Maestrul Asanga să primească învățătură de la Maitreya.
    1. În continuare, își lasă o reprezentare în Ganden, sau o emanație a sa și pleacă.
    2. Pleacă din Ganden și se duce spre alt paradis pe nume:

Okmin

Okmin nu mai este un paradis samsaric. De aceea el își manifestă Dharmakaya – corpul mental al lui Buddha. Până în acel moment el nu avusese Dharmakaya.

    1. Se întoarce în Ganden. Se întoarce la reprezentarea/emanația pe care a lăsat-o acolo, dar acum cu Dharmakaya.
    2. După care intră în pântecele mamei sale.

Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că se reîncarnează ca și Buddha Shakyamuni, și va apărea în Nirmanakaya ca să-l putem vedea.

Conform tradiției, un Buddha care se manifestă în lumea noastră pentru a ne învăța, nu vrea să-i facă rău mamei sale și se naște printr-o parte laterală a mamei, ca să nu o doară.

    1. După care face celelalte 11 fapte ale lui Buddha. Prima faptă este de a intra în pântecele mamei sale, iar apoi încă 11.

Deci, aceasta este una din descrierile modului în care Buddha apare în lumea noastră. Ea este descrierea tradițională, dar nu și cea tantrică, pentru că lipsesc elementele tantrice.

 

Cine a creat paradisul?

Cine a creat acest Okmin? Buddha însuși.

În sutra lui Upali scrie:

O mare de flori în toată splendoarea înfloresc,
Palatele de aur de o frumusețe rară strălucesc,
Dacă îl vei căuta pe creator, nu-l vei găsi niciodată
Pentru că ele din puterea conceptului se ivesc.
Și astfel lumea întreagă, numai din noțiuni și etichete este creată.

Despre ce este vorba aici? Despre paradis.

Ce înseamnă noțiuni și etichete? Ele sunt Chi-ul din mintea noastră – imaginile mentale. De unde provin ele? Din karma.

„… lumea întreagă, numai din noțiuni și etichete este creată ”- numai noi putem crea acest paradis. Nu există un paradis care să provină de la o societate de construcții. Același lucru este valabil și pentru infern.

Cine a creat temelia de fier încinsă din infern?
Care este sursa focului cumplit ce devorează totul?
Acestea și toate cele similare, a spus cel Atotputernic,
Sunt lucrările unei minți păcătoase.

Cum poate omul să-și creeze propriul său paradis?

Pentru asta există o practică specială. Care ar fi lucrul pe care l-ați putea face pentru a vă crea paradisul? Nu vă va veni să credeți!

A curăța și aranja frumos camera.

Ken Rinpoche, spunea mereu: „Faceți frumos”. Acest mare Lama era foarte ordonat și punea mare accent pe estetică. Camera lui era întotdeauna îngrijită și îți era drag să stai în ea.

De ce aș face asta? Pentru că ador estetica? Nu, ci pentru că trebuie să-mi creez propriul meu paradis, pentru că vreau să devin Buddha, și pentru că trebuie să-i ajut pe ceilalți. Deci, pentru cine îmi aranjez casa? Pentru Lama și pentru toți ceilalți.

Oare atunci când facem curățenie, ordine și ne aranjăm frumos casa, înseamnă neapărat că ne creăm propriul paradis? Nu neapărat, pentru că în această acțiune trebuie inclusă și intenția. Avem nevoie de intenție. Dacă facem toate aceste cu motivația corectă, atunci ne vom crea paradisul.

Ce mai trebuie încă să facem pentru a ne crea propriul paradis?  Putem face următoarele:

–     Atunci când atârnăm pe perete un tablou de care ne place, vom dedica acest act creării paradisului.

–     Când facem altarul este foarte important ca el să fie plin de ofrande, de ce? Pentru că dăruind lui Buddha, celor Trei Diamante și Lamei, ne creăm abundența și plantăm semințe karmice, care atunci când vor rodi, vom avea toate aceste lucruri în paradisul nostru. Așadar, este foarte important ca altarul să fie curat și plin de ofrande.

–     O faptă cu mult mai puternică decât aranjatul camerei este pregătirea locului în care oamenii vor veni să învețe Dharma. Dacă spuneți: „Vreau un centru frumos de Dharma, pentru ca oamenii să poată medita și să ajungă la nivele spirituale înalte. Și vreau să pun perdele, să o decorez frumos, să fie lumânări și totul să fie plăcut și confortabil”. Ce creează toate acestea? Paradisul. Dacă faceți toate aceste lucruri pentru ca alții să ajungă la iluminare sau la niveluri spirituale superioare, karma se întoarce.

–     Și cea mai puternică faptă este de a aranja camera în care stă Lama. Toți anii în care Geshe Hla a trăit lângă Ken Rinpoche, a spălat vasele, a curățat și a renovat casa Lamei.

Și pe lângă toate acestea, este bine să ne bucurăm mult și să avem motivația corectă.

 

Etapele de iluminare în Okmin

O altă descriere a modului de a ajunge la paradis:


Ji-nye chutok

1. Primul lucru care i se întâmplă noului Buddha, este perceperea directă a tuturor lucrurilor care pot fi cunoscute.

Ji nye  – tot ce există, atât cât există.
Chu     – lucruri.
Tok     – percepe.

Ji-nye chutok înseamnă percepe toate lucrurile care există. Adică, va percepe în mod direct toate lucrurile care pot fi cunoscute.

La ce realitate ne referim: la cea convențională sau la cea supremă? Ne referim la cea convențională. „Toate lucrurile de știut” sunt o realitate convențională. Așadar, el percepe dintr-odată toată realitatea convențională care există.

2. În al doilea rând, proaspătul Buddha va atinge ”limita finală”, în tibetană


Yangdak ta

Adică oprește al treilea tip de suferință, în acest caz îmbătrânirea și moartea.

Să trecem repede peste cele trei tipuri de suferință:

    • Suferința suferinței – adică bolile, foametea, războaiele.
    • Suferința schimbării.
    • Suferința atotpătrunzătoare.

El și-a oprit toată suferința, printre altele, îmbătrânirea și moartea.

3. În al treilea rând, el își aduce Dharmakaya.

Chu ku

Nu spunem că Dharmakaya a fost creată, ci ea apare. Corpul său mental apare, cu toată atotcunoașterea, vacuitatea și cu toate încetările.

4. El vede calitățile tuturor lucrurilor.

sang gyepa

Ce înseamnă asta? El percepe simultan adevărul convențional și adevărul suprem.

5. Corpul său fizic se transformă în corpul plăcerii, devine un corp curcubeu, un corp de lumină.

longku

6. El realizează capacitatea de a-și trimite replicile sau de a emana corpuri.

trulkuy gyu

Replicile nu sunt în sensul că ele arată exact ca el, ci de nenumărate corpuri care se duc spre toate ființele. Și asta se întâmplă în următoarea clipă, după ce și-a creat corpul de lumină. Are acum capacitatea de a trimite toate aceste replici.

În acest moment Buddha se poate afla pe milioane de planete și poate ajuta toate ființele. Acest lucru se întâmplă spontan și simultan.

Deci, mai întâi a trebuit să se formeze Dharmakya, iar ea a devenit cauza pentru dobândirea acestei abilități de a trimite replici tuturor ființelor.

7. După care va trimite o replică în pântecele mamei sale și va fi un Buddha așa cum a fost Buddha Shakyamuni despre care știm în istorie. Această ființă iluminată se manifestă într-un corp fizic și se va preface că trece prin toate etapele nașterii, a copilăriei și a maturității etc., ajunge la iluminare și transmite învățătura, doar pentru a ne arăta calea, pentru că el este deja iluminat.

Nu oricine este pregătit să facă calea Mahayana, așa că Buddha va veni și va preda oamenilor Hinayana. Iar dacă oamenii nu sunt pregătiți pentru budism, el îi va învăța alte religii. Și dacă sunt gata pentru a intra în Tantra, îi va învăța Tantra, în funcție de nevoile fiecăruia.

 

Fără vreun strop de suferință

Sambhogakaya lui, corpul plăcerii, se află în Okmin, paradis care este în afara Samsarei.

Este foarte important să înțelegem ce înseamnă un paradis care se află în afara Samsarei. Dacă în Samsara există numai suferință, în Okmin nu există strop de suferință. Nu există ceva care să miroasă neplăcut, sau ceva dureros sau jignitor. În Okmin nu există altceva decât plăcerea sublimă.

 

Tsok sak și Drip jang

Deci, de ce anume avem nevoie pentru a ajunge acolo? Să facem două lucruri:

    • Să acumulăm fapte de bunătate.
    • Și să ne purificăm karmele negative.

Să facem Tsok sak și Drip jang.


Tsok sak drip jang

1. Drip jang înseamnă să scăpăm de lucrurile negative care ne stopează.

2. Tsok sak– a acumula cauzele care să ne aducă la iluminare.

De ce ar trebui să scăpăm? Trebuie să scăpăm de afecțiunile mentale și de ignoranță. Cu alte cuvinte, trebuie să eliminăm:

a. karma negativă din trecut, adică faptele pe care le-am făcut deja, pe care le-am acumulat datorită ignoranței noastre.

Există două căi de a scăpa de karma negativă:

      1. O cale este de a nu face nimic în privința ei și de a o lăsa să rodească, și astfel va dispare de la sine. Acesta este calea cea mai grea, pentru că ne aduce în situații în care vom suferi de războaie, de dezastre și așa mai departe.
      2. Iar a doua cale este de a o purifica, înainte să dea roade.

b. Și trebuie să ne eliminăm afecțiunile mentale, ignoranța fiind una dintre ele.

Deci, acestea sunt lucrurile de care trebuie să scăpăm, deoarece atâta timp cât avem și o fărâmă din ele, nu vom putea ajunge în paradis. În schimb, dacă ne-am eliminat toată karma negativă și toate afecțiunile mentale și am acumulat munți de binefaceri, vom fi deja în paradis.

 

A aduna cauzele de a ajunge în paradis

b. A acumula binefaceri.

Despre ele am vorbit mult și încă vom mai vorbi în continuare. Am vorbit de acumularea de binefaceri cu învățătorul, de a intra în tantra. Dacă sunteți pregătiți și aveți posibilitatea de a intra în Tantra, nu mai așteptați și intrați în ea pentru a vă putea dezvolta compasiunea.

De ce vorbim mai întâi de b. și nu de a.? Pentru că există ceva care este și mai important și care permite realizarea lui b. și anume de a ne ruga la învățător.

Deci,

a. Rugăciunea

–     Mai întâi, va trebui să ne rugăm ca învățătorul să vină la noi.
–     Să ne rugăm pentru a-l putea trata așa cum se cuvine,
–     Să ne rugăm pentru a avea suficientă încredere în el,
–     Să avem respect față de el,
–     Să avem capacitatea de a-l servi așa cum trebuie,
–     Și în final să ne rugăm ca acest învățător să ne ajute să atingem toate celelalte obiective.

Dar mai întâi va trebui să ne întrebăm:

–     Ce este iluminarea?
–     De ce să ajungem la iluminare?
–     Cine ne va ajuta să facem asta?

iar apoi să ne definim obiectivul nostru: „Vreau să mă iluminez”.

Toți marii învățători, toți marii Lama care au ajuns vreodată la iluminare și-au petrecut cea mai mare parte a timpului în rugăciuni. Au învățat, au meditat, și și-au petrecut cea mai mare parte a timpului rugându-se la Lama.

Se spune că Lama lui Je Tsongkapa a fost Manjushri. Je Tsongkapa și-a petrecut cea mai mare parte a vieții rugându-se la Manjushri, ca să-i umple inima cu înțelepciune, compasiune și iubire.

De ce este atât de important să ne rugăm atât de mult? Pentru că așa semănăm karma.

Ar putea oare să vină un învățător și să ne ajute de la sine? Nu. Deoarece dacă ar fi putut, ar fi făcut asta cu mult timp în urmă, pentru că este plin de bunătate și compasiune. Singurul mod de a ne aduce un învățător în viața noastră este de a ne ruga Lamei sau la Buddha sau la cele Trei Diamante sau ființelor iluminate.

Pentru asta ne luăm jurămintele de refugiu. Pe măsură ce înțelegerea asupra căii se va adânci, se va adânci și înțelegerea semnificației refugiului, a semnificației celor trei diamante, și înțelegerea a ceea ce înseamnă învățătorul pentru noi.

Cel care persistă și face aceste lucruri cu motivație profundă, plantează semințele karmice pentru a se regăsi mai târziu într-o lume minunată.

Dacă rugăciunea este însoțită de iubirea față de toate ființele, de dorința de bunăstare a tuturora, cu atât mai repede va veni la noi cel care ne va învăța. Numai așa va ajunge la noi. Învățătorul nu vine de la sine, el vine din noi.

 

Cele patru puteri de purificare

Există patru puteri de purificare. Purificarea nu va fi completă dacă lipsește una dintre ele.

Sursa învățăturii despre cele patru puteri de purificare este sutra lui Buddha pe nume ”Sutra celor patru practici”. În limba tibetană:

chu shi tenpay do

Chu – în general înseamnă lucru, dar în acest context înseamnă practică.
Shipatru.
Tenpa – învățătură, studiu.
Do sutra.
Așadar: „Sutra asupra învățăturii celor patru practici”.

 

1. Puterea de bază.


Ten gyi top

Puterea de bază este refugiul. De ce se numește puterea de bază? Deoarece atunci când cădem, încălcând un jurământ, vom avea nevoie de sprijin pentru a ne ridica. Iar acest sprijin este această putere de bază.

Ce înseamnă să ne refugiem? Înseamnă să ne refugiem pe calea spirituală, să ne refugiem în Buddha, Dharma și Sangha, cu alte cuvinte să ne refugiem în înțelepciune. Acest lucru înseamnă că atunci când ni întâmplă ceva rău, înțelegem că am făcut rău altora în trecut, de aceea ne vom înfrâna de la orice reacție care să ne mențină în suferință.

Deci, aceasta este puterea de bază. Este înțelegerea karmei și a vacuității și este Bodichitta. Bodhicitta este dorința noastră de a ieși din suferință, pentru a-i putea ajuta și pe ceilalți să iasă din ea. Puterea de bază, este de asemenea realizarea faptului că realitatea în care trăim acum, este o lume a suferinței, rezultată din cauzele pe care le-am creat. Și această înțelegere este cea care ne protejează.

Această înțelegere că lumea este propria noastră creație, pe care o putem transforma spre beneficiul tuturor ființelor, este de fapt singura noastră protecție.

Lama Ken Rinpoche obișnuia să râdă de cei care își cumpărau polițe de asigurare împotriva accidentelor, care să-i protejeze.

 

2. Puterea regretului.


Nampar sunjinpay top

Top putere.
Nampar  complet.
Sunjinpa  este ceva care distruge sau ceva ce neutralizează.
Nampar sunjinpay top înseamnă puterea care distruge/neutralizează complet.

Această putere este cea care neutralizează semințele karmice care încă nu au germinat. Deoarece semințele au fost deja plantate, nu le putem elimina, dar le putem neutraliza sau steriliza.

Purificarea karmică înseamnă a determina semințele deja plantate să nu mai germineze niciodată.

Sunjinpay top înseamnă puterea regretului.

Sensul aici este de regret însoțit de înțelepciune, spre deosebire de actul de a ierta, care este un act minunat. Dar în iertare există cel care iartă și cel iertat, deci există o percepție despre sine, un atașament de sine. Regretul însoțit de înțelepciune, înseamnă că înțelegem că dacă suferim, se datorează semințelor negative pe care le-am plantat, ca urmare a ceea ce am făcut în trecut și acum regretăm profund pentru asta.

Puterea regretului este cea mai importantă dintre toate celelalte puteri. Regretul trebuie să fie extrem de sincer și profund. În general nu ne place să facem asta. Nu ne place să ne uităm în oglindă și să spunem: „M-am purtat prostește”. Nu este bine să spunem: „Am fost rău”, sau „Am fost un prost”, ci, mai degrabă să spunem „m-am purtat prostește”, „m-am purtat ignorant”, „nu am înțeles ce făceam”.

De ce să nu spunem: „Am fost un prost.”? Pentru că vorbim despre sine.

Dacă ne dăm seama că am făcut ceva nepotrivit și spunem “Ah, ce am făcut?”, este bine să regretăm imediat. Cu cât regretăm mai repede, cu atât va fi mai bine, deoarece karma se dublează la fiecare 24 de ore. Dacă ieri am țipat la cineva și toată ziua am mers cu gândul: „Câtă dreptate am avut, cât de idiot a fost celălalt”, iar după 24 de ore, zicem: „Ah, am țipat la celălalt, mi se va întoarce înapoi”, în 24 de ore, karma deja s-a dublat.

Chiar dacă nu ne mai amintim de faptele comise, sau dacă i-am rănit pe ceilalți, lumea din jurul nostru ni le reflectă. Dacă trăim într-o lume în care sunt războaie, sau agresivitate, este semn că avem o astfel de karma. Așa că avem ce face și în acest sens.

 

Confesiunea

Deoarece nu este bine să ținem în noi părerile de rău pentru faptele pe care le-am comis, ar trebui să ne găsim pe cineva de încredere și să ne confesăm lui. Este bine să facem asta, mai ales în fața Lamei sau a învățătorului, pe care ne bazăm, îl prețuim și în care avem încredere, și care are desigur un nivel moral foarte ridicat.

De ce este important acest lucru? Pentru că ne va fi jenă să venim din nou la el cu aceeași poveste, și de aceea șansele de a repeta fapta vor fi cu mult mai mici. Puritatea persoanei față de care ne destăinuim, are de asemenea un rol foarte important în acest proces.

 

A regreta și nu a ne învinui

Care este diferența dintre regret și vinovăție? Ce înseamnă când spunem: „Eu sunt vinovat”. Acest lucru nu face altceva decât să ne întărească ego-ul, să ne întărească atașamentul de sine.

Dacă sentimentele de vinovăție:

a. întăresc minciuna.

b. și sunt emoții dureroase, care nu ne fac niciun bine, doar ne dăunează.

în schimb, regretul are un aspect complet diferit. El nu ne face să ne simțim prost, nu ne dăunează fizic atunci când este însoțit de înțelepciune. Sentimentul este de întristare pentru ceea ce am făcut, ceea ce este complet diferit de sentimentul de vinovăție.

Un exemplul dat în textele budiste este următorul:

Un om vine cu cei doi prieteni ai săi la bar și beau din berea servită de barman. Primul prieten bea din bere, cade și moare, al doilea bea și el, cade și moare. Al treilea văzându-și prietenii că au murit datorită berii, înțelege că berea a fost otrăvită, bere pe care și el a băut-o.

Deoarece înțelege ce-l așteaptă și că este prea târziu ca să mai facă ceva, este cuprins de un mare regret.

Acest imens regret este exact ceea ce ar trebui să simțim, pentru a ne purifica karma, ca și când ar veni sfârșitul lumii.

Înțelegerea faptului că atunci când urâm pe cineva, această karmă se va intensifica și va reveni în forță asupra noastră, și că împreună vacuitatea și karma ne creează lumea noastră – este ceea ce ne va neutraliza semințele karmice negative.

 

3. Puterea de înfrânare.


Nyepa le larndokpay top

Ce înseamnă puterea de înfrânare? Înseamnă a decide să nu mai facem în viitor aceleași fapte pe care le-am făcut până acum. Este foarte important să facem acest lucru cu înțelepciune.

Dacă, de exemplu, am țipat la cineva, ceea ce vom face este:

    1. să ne refugiem în cele Trei diamante și în Bodhicitta.
    2. și să înțelegem că ceea ce am făcut acum ne vor provoca multe probleme în viitor, regretăm și spunem: „știu căm-am purtat prostește și din ignoranță, pentru că am fost stăpânit de obiceiurile mele proaste, iar pentru asta regret profund și îmi dau seama că rezultatele nu vor fi bune pe viitor”.
    3. Ne hotărâm să ne oprim din acest comportament, și vom spune: „N-am să mai fac așa ceva”.

Acum, faptul de a spune „N-am să mai fac așa ceva” este periculos când vine vorba de un obicei adânc înrădăcinat. Pentru că dacă suntem obișnuiți să ne enervăm des, să ne enervăm la fiecare cinci minute și acum ne obligăm să nu ne mai enervăm niciodată, avem toate șansele ca după cinci minute să ne încălcăm promisiunea.

Deci ce vom face? Ne vom alege o perioadă scurtă de timp în care știm că putem să ne ținem de promisiune. În cazul în care ne supărăm des, atunci am putea decide, de exemplu: ”Timp de zece minute nu mă voi supăra”.

 

Războiul împotriva tendințelor rele

Și pentru că am decis să ne înfrânăm, atunci ne vom lupta cu tendințele noastre rele.

Și dacă ne-am obligat să nu ne mai supărăm timp de zece minute, și totuși supărarea ne va lua cu asalt, atunci ne închidem gura, strângem din dinți, respirăm adânc, ne facem un ceai, și nu vom da frâu liber supărării.

Acest război împotriva tendințelor noastre proaste, acumulează o karmă extraordinară, incredibil de puternică. Ea este cea care ne va crea paradisul.

 

4. Puterea de ispășire, puterea de corijare sau antidotul.


Nyenpo kuntu chupay top

Corecția sau antidotul trebuie să fie similar cu infracțiunea.

De exemplu: dacă avem o problemă de sănătate, suferim de o boală gravă, de unde vine ea? Din faptul că i-am rănit pe ceilalți. Deci, care va fi soluția? Ne vom îngriji de cineva bolnav.

Dacă ni se fură lucruri este semn că am furat noi de la alții sau că am luat fără permisiunea celuilalt. Care va fi antidotul? Este de a avea grijă de bunurile altora.

O altă modalitate de purificare este ceremonia focului.

Care este cel mai puternic antidot? El este studiul și meditația asupra vacuității.

Deoarece subiectul sutrei „Tăietorul de diamant” este vacuitatea, putem spune că dintre cele patru puteri purificatoare, această sutra este cea mai strâns legată de a patra putere – puterea ispășirii sau corectoare.

 

În sutra se spune:

O Subhuti, orice fiu sau fiică a nobilei familii care primește o sutră ca aceasta, sau o reține, sau o citește sau o înțelege, va suferi. Vor suferi intens.”

De ce este asta? Pentru că studiul și meditația asupra vacuității este cel mai puternic antidot pe care omul îl poate folosi în vederea ispășirii faptelor negative din trecut.

Studiul asupra vacuității este considerat foarte util, deoarece grăbește rodirea semințelor karmice pe care le poartă omul cu el. Dacă am lăsa aceste semințe să germineze când le vine lor timpul, în viața următoare ne vom naște într-o viață suferindă, într-una din tărâmurile inferioare, cum ar fi infernul, lumea spiritelor flămânde sau lumea animalelor. Dar dacă ele rodesc în această viață, efectele lor vor fi cu mult mai mici decât ar fi fost fără purificare.

În altă sutra a lui Buddha, numită sutra Regele concentrării se spune că dacă cineva ar avea o sămânță karmică care ar putea să-i producă mari suferințe în infern, în urma studiului asupra vacuității, efectul rodirii acestei semințe va fi doar o ușoară durere de cap.

Deci, dacă studiați cu seriozitate această sutra, ea vă va aduce multă binecuvântare, atât în această viață cât și în viitor.

 

Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții.