Lectia 6b – Aci 6

Cursul 6

Sutra „Tăietorul de diamant”

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 6 – a doua parte

 

Calea percepției directe

Ca urmare a învățăturii, a meditației, a serviciului adus Lamei, a serviciului adus celorlalți și tuturor

Lama pe care i-am avut în viețile noastre trecute, am ajuns adânc în interiorul căii Jor Lam. La acest nivel, percepem modul în care proiectăm imaginile, datorită capacității noastre bune de meditație.

Apoi stăm în meditație și se întâmplă Tong Lam.

 

Meditația vacuității

Ce se întâmplă în Tong lam?

Tong lam are două etape. Vom vorbi acum despre prima sa etapă, și anume percepția directă a vacuității, experiență care se întâmplă în meditați.

Ce se petrece în această experiență?

 

Ca apa în apă

• Nu există o gândire conceptuală.

Nyi nang mepa

Experiența este de contopire cu obiectul.

Nyi     – doi.
Nang – apariții.
Mepa – nu.

Adică, obiectul și subiectul nu mai apar ca două lucruri separate.

Obiectul despre care se vorbește este vacuitatea. În timpul meditației – nu mai există nicio distincție între obiect și subiect: între mintea care percepe vacuitatea și vacuitate. A percepe vacuitatea este o experiență de contopire cu vacuitatea. Este ca și cum am turna apa în apă – noi (subiectul) și vacuitatea (obiectul).

chu la chu shak

Chu         – apă
Shakpa  – în

Chu la chu shakpa – ca apa în apă.

În acel moment, persoana nu poate percepe nimic care nu este realitatea supremă. Numai Buddha poate percepe simultan cele două realități: realitatea supremă și realitatea convențională.

Cu toate că trupul fizic al unui Arya, care se află în meditație foarte profundă, este aici, mintea lui nu mai este aici. În acel moment mintea lui nu poate decât să perceapă realitatea supremă.

În ceea ce privește canalele energetice, toată energia se va afla în canalul principal și nu în canalele laterale.

• Nu există subiect, obiect și concepte. Nimic din toate acestea nu mai există. În canalul principal se află doar adevărul suprem.

Oare subiectul – Arya sau eu, se află în realitatea supremă? Nu, pentru că acesta este un concept. Eu-ul este un concept. Deci, persoana care face meditația, ea însăși nu este o realitate ultimă. Prin urmare, ea nu are nicio idee despre „eu” în acel moment, deoarece este doar în contact cu realitatea supremă.

În mod permanent, facem distincție între subiect și obiect, între „eu sunt aici” și „paharul este acolo”. Eu și paharul pe care îl văd, sunt două lucruri distincte – discernământul pe care îl fac este conceptual, și nu este realitatea ultimă. Paharul nu este realitatea supremă. Percepția mea despre pahar, nu este realitatea supremă – și în această meditație, toate aceste lucruri dispar.

Chiar și atunci când suntem în afara meditației spunem că, în esență aceste lucruri sunt egale.

nyam-nyi

Nyam – egal, similar.
Nyi – doi.

Nyam nyi înseamnă că în esență sunt egale. Subiectul și obiectul sunt ambele goale de existență proprie de sine și ambele există ca proiecții.

Și în acest mod există toate lucrurile – niciodată ele nu au avut vreo existență proprie de sine, și întotdeauna au fost doar proiecții.

Eu, paharul și percepția paharului – toate acestea sunt proiecții. Ele nu sunt realitatea supremă, și nu au existat niciodată în sine.

• În acele momente de meditație, nu există conștientizarea trecerii timpului.

De ce? Pentru că și timpul este un concept. Deoarece și timpul este o realitate convențională, atunci nici în meditație nu va exista conștientizarea acestui concept.

Acest stadiu al meditației se numește:

Nyam shak yeshe

 

Yeshe – înțelepciune
Nyam – egal, echilibra
Nyam shak înseamnă meditația echilibrată.

Nyam shak yeshe  se referă la înțelepciunea obținută în acest stadiu al meditației asupra vacuității.

Așadar, Nyam shak yeshe este cunoașterea care se dobândește în timpul meditației, care nu este conceptuală. Ea nu poate fi descrisă în cuvinte și nici nu este ceva la care să ne putem gândi cu gândurile conceptuale obișnuite. Deci, nu avem prea mult ce să spunem, pentru că nu este nimic de transmis aici în cuvinte.

Deci, acesta este prima etapă a Tong Lam-ului.

 

Înțelepciunea de după

A doua etapă a Ton Lam-ului este după ce se iese din meditația asupra vacuității. Arya are sentimentul de coborâre fizică, deoarece mintea lui în timpul meditației se ridicase în sferele înalte, iar acum se întoarce din nou în această lume.

Jetop yeshe este înțelepciunea de după.

Jetop yeshe

Jetop – ceea ce vine după, adică înțelepciunea care vine după și se referă în mod specific la înțelepciunea de după perceperea directă a vacuității. Și aceasta este a doua etapă a Tong Lam-ului.

Yeshe – înțelepciune

Deci, prima etapă este meditația în sine care durează câteva minute: cinci minute sau cincisprezece sau douăzeci de minute. Durata este diferită deoarece cel care se află în meditație nu mai are noțiunea timpului. A doua etapă este perioada de după meditație – Jetop yeshe.

Ce se întâmplă în Jetop yeshe? În următoarele douăzeci și patru de ore după ieșirea din perceperea directă a vacuității, Arya are nenumărate conștientizări și realizări foarte profunde și directe. Ca și cum mintea lui este larg deschisă și înțelege profund lucrurile.

 

Cele patru adevăruri ale lui Arya

Toate aceste conștientizări pe care le are Arya, pot fi grupate în patru grupuri numite:

Pakpey denpa shi

Pakpey denpa shi înseamnă cele patru adevăruri ale lui Arya.

Acestea sunt cele patru adevăruri nobile. Cuvântul „nobil” este pseudonimul lui Arya. Deci, corect este să spunem: „Cele patru adevăruri ale lui Arya”.

Putem ști care sunt aceste adevăruri pentru că însuși Buddha ni le-a descris. Dar  Arya vede pentru prima oară aceste adevăruri în Jetop yeshe. Până atunci, el avea doar o înțelegere conceptuală a lor, dar nu și înțelegerea lor directă. Prima oară când Arya le înțelege în mod direct, este în Jetop yeshe.

Oare această înțelegere directă este înțelegerea supremă a adevărului suprem? Nu. Pentru că atunci când Arya iese din meditație, el nu mai este în contact cu realitatea supremă. El este deja din nou în realitatea convențională.

Cele patru adevăruri sunt deja concepte. Le putem discerne și descrie în cuvinte. Prima parte a meditației nu poate fi descrisă. Deci, în Jetop yeshe are experiența directă a unei realități convenționale, dar nu ultime.

Înțelegerea celor patru adevăruri ale unui Arya este complet diferită de înțelegerea lor a unui non-Arya.

1. Primul adevăr – adevărul suferinței

Dungel denpa

Pentru prima dată omul înțelege în mod direct ce este suferința și cât de multă suferință există în lume. El înțelege că fiecare loc, fiecare gând, fiecare persoană, fiecare relație – toate acestea sunt suferință.

2. Al doilea adevăr – adevărul originii suferinței

Kunjung denpa

Tânărul Arya abia coborât din meditație – înțelege direct de unde vine toată suferința. Înțelege că orice lucru în sine, este suferință, și că el de asemenea provoacă suferință.

3. Al treilea adevăr – adevărul încetării suferinței

Gok den

 După ce a perceput direct vacuitatea, Arya înțelege suferința, înțelege de unde vine suferința și că ea are sfârșit.

4. Al patrulea adevăr – adevărul căii către încetarea suferinței.

Lam den

Den  – adevăr
Lam – cale

Deci, adevărul căii.

Arya realizează perfect ce trebuie să facă pentru a pune capăt suferinței. Îi este foarte greu să greșească acum, pentru că înțelege ce este suferința și de unde vine ea. Și mai mult de atât, înțelege exact ce trebuie să facă pentru a o opri.

 

1. Conștientizările legate de primul adevăr – adevărul suferinței.

Să vedem care sunt experiențele prin care trece proaspătul Arya care sunt legate de înțelegerea suferinței:

• Primul lucru este percepția directă a propriei morți. Pentru prima dată, omul realizează în mod direct că va muri. Cu toții înțelegem intelectual și teoretic că vom muri, pentru că i-am văzut pe ceilalți murind, dar nu am perceput acest lucru în mod direct.

Arya își vede moartea. El vede că într-o zi va sta culcat cu trupul neînsuflețit. El înțelege că acest corp va muri, dar atunci va fi pentru prima dată când va crede cu adevărat. Până atunci, ne îndoim de faptul că ni se poate întâmpla acest lucru, credem că poate am scăpat cumva de ghearele morții.

Deci, primul lucru pe care îl percepe Arya este propria suferință, că va trebui să moară.

• Un alt aspect al înțelegerii adevărului suferinței, este că timp de douăzeci și patru de ore după ieșirea din meditație, Arya are capacitatea de a citi mintea tuturora. El știe ce gândește fiecare. El vede gândurile din inima oamenilor și înțelege modul în care aceste gânduri creează pentru fiecare, propria suferință și Samsara lui. El vede erorile mentale pe care le facem cu toții, deoarece a ieșit doar pentru o clipă din ele. Acum că a coborât din meditație, vede cum toți, inclusiv el însuși, gândim greșit și ne provocăm suferință.

Să fii în preajma oamenilor și să le vezi suferința și mintea lor suferindă, este foarte deprimant. Arya vede ignoranța oamenilor și durerea din inimile lor, fapt ce îi provoacă o mare suferință.

În timpul perceperii vacuității, se dezvoltă și Bodhicitta, de aceea, în inima lui baby Arya se va trezi dorința imensă de a-i scoate pe toți ceilalți din suferință. Deprimarea lui va deveni de fapt motorul care îl va determina să încerce să-i ajute pe ceilalți.

Buddha ne spune că, atât timp cât nu putem citi mintea altcuiva, nu avem voie sub nicio formă să-i judecăm pe ceilalți. Și asta datorită faptului că nu avem nicio idee despre cauza prezenței lor și de ce fac ceea ce fac.

El ne spune: „Eu sau oricine ca mine, putem judeca un om, dar nicio persoană obișnuită n-ar trebui să-l judece pe celălalt, pentru că el sau ea va cădea”. Unde va cădea? Buddha ne spune că persoana va cădea în infern.

 

2. Conștientizările legate de al doilea adevăr.

• Cel coborât din meditația asupra vacuității, înțelege în mod direct, pentru prima dată că orice percepție, fără excepție, pe care a avut-o până în acel moment și în toate viețile trecute, a fost greșită. Și își dă seama că această greșeală i-a provocat toată suferința.
• El înțelege că nu a întreprins niciodată vreo acțiune în întreaga lui viață care să nu aibă ca scop obținerea a ceva pentru sine (acest lucru se numește adevărul utilității), inclusiv actele de binefacere făcute până în acel moment, aveau un element de egoism. Arya își dă seama că egoismul a fost prezent chiar și atunci când făcea ceva bun pentru alții. Această prezență a ego-ului, a prețuirii de sine, este motivul pentru care suntem atât de atașați de existența de sine. Prețuirea de sine este motivul pentru care suntem atașați de existența proprie de sine a lucrurilor.

Aceasta este condiția noastră existențială ca ființe umane, ca toate atitudinile noastre, chiar și relațiile noastre să fie impregnate de prețuirea de sine și egoism, chiar și atunci când facem un bine cuiva. Chiar și în acțiunea de construire a unei relații bune cu partenerul, încă mai există un puternic atașament de sine.

 

3. Conștientizările legate de al treilea adevăr – adevărul încetării suferinței.

• Arya își percepe propria lui iluminare. El știe exact cât timp îi va lua. Se spune că îi va lua cel mult 7 încarnări, în cazul în care devine un Arya în afara Căii Tantrice. Dacă este pe calea Tantrică, poate ajunge la iluminare pe parcursul unei singure vieți.

Nu se poate ajunge la iluminare fără a intra în Tantra. Chiar și cel devenit Arya fără a fi în Tantra, ca să ajungă la iluminare, va trebui să intre în Tantra pentru puțin timp. Nu există altă cale. Deci, din moment ce această oportunitatea ne este disponibilă, de ce să nu o luăm?

Este foarte important să ne amintim că nu există un Buddha care să existe în sine, și niciun om sfânt care există de la sine. Dacă ne va apare în fața noastră un Buddha, este numai datorită proiecției noastre. Numai în acest fel există Buddha. În Sutra se repetă mereu acest fapt.

În Sutra, Subhuti spune despre el însuși – „Eu sunt Arhat”. Apoi spune despre sine: „Dar dacă aș crede și pentru o clipă că sunt un Arhat, atunci nu aș fi Arhat”.

La ce se referă Subhuti? El spune: Da, sunt Arhat, dar nu am o existență proprie de sine ca Arhat. Eu nu sunt un Arhat în sine. Mă proiectez ca a fi un Arhat și asta mă face Arhat. Așa se întâmplă și cu toți Buddha.

Tocmai datorită faptului că nu avem o existență proprie de sine, și că nu există vreun Buddha în sine, avem șansa de a ne transforma și astfel să fim obligați să ne percepem ca un Buddha.

• După perceperea vacuității, Arya își dă seama că l-a întâlnit pe Buddha. A perceput corpul mental al lui Buddha, și anume Corpul esenței – Svabhavakaya, vacuitatea. În acel moment, el a întâlnit vacuitatea lui Buddha.
• Mai mult de atât, are înțelegerea directă a corpului fizic al lui Buddha – Sambhogakaya. În limba tibetană Ngo wo nyi ku.

Ce este thangka sau thanka (tibetană: ཐང་ ཀ་)? Ea este o pictură budistă tibetană pe bumbac, care înfățișează de obicei pe Buddha, sau o divinitate budistă, o scenă sau mandala.

Nu oricine poate picta o Thanka, deoarece există reguli stricte cu privire la modul de executare. În principiu, o thanka este o copie a altei thanka, iar la rândul ei este tot o copie, și așa mai departe. Întrebarea este de unde a început? De la cineva care a văzut.

Baby Arya care iese din meditație, realizează că toate aceste thanka sunt imagini făcute de cineva care l-a văzut odată pe Buddha. De aceea, orice astfel de imagine este foarte sacră.

Cei care își iau jurămintele de refugiu, printre altele, se obligă să trateze fiecare thanka cu mult respect ca și cum ar fi Buddha însuși.

Cu toate că picturile sau statuile în sine, nu pot aduce nicio binecuvântare, cel care a perceput vacuitatea își dă seama că ele reprezintă figura sacră a lui Buddha. De aceea, Arya va trata fiecare astfel de reprezentare ca și cum ar fi însuși Buddha.

• O altă conștientizare pe care o va avea Arya, este înțelegerea a ceea ce este prosternarea.

El înțelege direct semnificația profundă a prosternării. Își dă seama că l-a întâlnit pe Buddha, sau adevărul absolut, și cade la pământ, prosternându-se cu profund respect.

• Arya are sentimentul foarte clar că ceea ce se întâmplă acum este complet adevărat și că nu a înnebunit. Știe că experiența lui este corectă, așa-numita Tsema în tibetană sau Pramana în sanscrită.
• El își dă seama că ceea ce au transmis toți Buddha, este absolut adevărat, fapt care îl va face să trateze cu mult respect toate scripturile.

Vă amintiți, că am vorbit despre Dharma fizică, adică cărțile și textele dharma, și Dharma realizărilor/conștientizărilor din inimă. Arya își dă seama că Dharma fizică este tradusă ulterior în Dharma realizărilor din inima oamenilor, și va trata cărțile ca fiind sfinte.

 

4. Conștientizările legate de al patrulea adevăr – adevărul căii către încetarea suferinței.

Calea este cea de a patra – Gom lam – Calea practicii.Gom Lam

Gom Lam este calea practicii sau calea obișnuinței, care vine după Tong lam – perceperea directă a vacuității.

• Dacă Arya se află pe calea Bodhisattva în Mahayana, după perceperea vacuității va deveni un Bodhisattva, va urca la primul nivel al unui Bodhisattva. Proaspătul Bodhisattva își va dedica de acum viața numai celorlalți.
• El poate vedea în mod direct, că pe parcursul tuturor vieților lui viitoare, va duce o viață foarte confortabilă, o viață care îi va susține învățarea și practica și că va avea mereu învățători desăvârșiți care îl vor ajuta să ajungă la iluminare.
• După ce a perceput vacuitatea, Arya se va folosi de ceea ce a văzut pentru a-și purifica mintea, deoarece mintea lui este încă plină de afecțiuni mentale, aproape cum a fost înainte.

De câte afecțiuni mentale va scăpa? Doar trei, din 84.000.

Care sunt acestea?

 

1. Credința în existența de sine.

dendzin kuntak

Dendzin – atașament față de o existență reală sau de sine.
Kuntak   – concept sau idee.

Arya și-a eliminat convingerea că lucrurile au o existență reală sau o existență proprie de sine.

Cu toate că, Arya după ce a ieșit din meditație, va percepe din nou lucrurile ca având o existență proprie de sine, el nu va mai crede în ceea ce vede. El știe deja că ceea ce vede nu este așa cum pare.

 

2. Îndoiala

Te tsom

Te tsom înseamnă îndoiala sau îndoiala față de calea budistă.

Arya își elimină îndoiala față de cale. Înțelege în mod clar adevărul căii și la ce se referă fiecare scriere din miile care există.

 

3. A sprijini căi spirituale care nu sunt autentice.

A treia afecțiune mentală pe care Arya o elimină este de a susține căi spirituale neautentice. Există mulți învățători spirituali care predau căi spirituale care nu duc spre iluminare. În textele budiste sunt date exemple, cum ar fi auto-torturarea corpului și a minții prin evitarea nevoilor de bază ale corpului și suprimarea poftelor, sau a postului îndelungat în vederea purificării. Este adevărat că postul îndelungat poate elimina toxinele din corp, dar el nu poate duce la iluminare. Iar Arya înțelege acest lucru.

Toate cele trei afecțiuni se numesc:

tong pang

Tong – percepere În acest context are sensul de calea perceperii.
Pang – a abandona

Adică, afecțiunile mentale sau funcțiile mentale greșite care sunt abandonate pe calea perceperii.

Toate celelalte afecțiuni, Arya le va elimina pe Calea practicii.

Cu toate că Arya și-a pierdut credința intelectuală în existența proprie de sine, el va vedea în continuare lucrurile ca fiind de sine stătătoare.

Dacă cineva va veni să țipe la el, își va da seama repede că persoana nu există în sine. Dar încă se va mai enerva. Arya mai are încă invidie, supărări – ele se pot întâmpla în continuare. Pentru a scăpa de ele este nevoie de multă muncă.

Arya va continua încă să mai sufere, deoarece Samsara nu s-a terminat pentru el, dar conștientizările la care a ajuns îi permit să înțeleagă cum funcționează karma. El are înțelegerea directă a modului în care funcționează karma. El nu mai poate minți pentru că înțelege cum își creează suferință cu propriile mâini.

„De ce să nu mai înșelăm?” – Arya nu va mai face asta pentru că acest lucru este lipsit de etică sau pentru că așa i-a spus mama sau bunicul sau guvernul, ci pentru că nu mai are de ales. Înțelege sursa suferinței. Acum înțelege de unde a venit suferința.

Un Arya nu mai poate cădea în minciună? Se poate întâmpla, dar el acum înțelege mult mai clar cum își produce suferința, iar șansele sale de a o opri sunt cu mult mai mari.

Deci, următoarea etapă este purificarea minții.

Ken Rinpoche, de-a lungul întregii sale vieți, s-a rugat, a practicat, a purificat, a făcut nenumărate binefaceri și și-a servit Lama lui.

 

Reîncarnările lui Arya

Să presupunem că Arya mai are câteva încarnări viitoare, își va aminti el oare ce i s-a întâmplat în această viață? Răspunsul este: nu neapărat. El va fi înconjurat de profesori desăvârșiți, va avea părinți și o familie minunată, condiții de învățat, iar la un moment dat va percepe din nou vacuitatea. De obicei, o persoană care percepe vacuitatea, în următoarea viață, o va percepe din nou la o vârstă fragedă, la adolescență sau la începutul anilor 20. Viitorul lui este previzibil, știe deja ce se va întâmpla.

Arya își dă seama că este pe calea de ieșire și asta îl face să nu se mai teamă de nimic. Toate îndoielile pe care le-a avut față de karma, față de Nirvana, au dispărut.

Lama Ken Rinpoche Lobsang Tharchin a fost învățătorul lui Geshe Michael și a Lamei Dvora Hla. Lama lui Ken Rinpoche a fost Trijang Rinpoche, și mentorul actualului Dalai Lama. Iar Lama lui Trijang Rinpoche a fost Pabongka Rinpoche. Pabongka Rinpoche a murit în 1941, și a fost un mare învățător în Tibet. Se spune că timp de trei luni a susținut prelegeri în Lhasa în fața a 20.000 de călugări, călugărițe și oameni.

Ken Rinpoche, la vârsta de 18 ani a fost prezent la o astfel de prelegere, fapt care i-a schimbat complet viața. La vârsta de șase sau șapte ani a fost dat și crescut în mânăstire. De mic copil fusese neastâmpărat, și nu i-a plăcut deloc să învețe, dar când l-a auzit vorbind pe Pabongka Rinpoche, a fost atât de impresionat încât a început să studieze cu seriozitate. El a devenit Lharampa Geshe, conducătorul mănăstirii Sera Mey, și candidat să devină conducătorul mânăstirii Gyu Me, una dintre cele două mănăstiri tantrice principale care se aflau în Lhasa.

Ken Rinpoche era pe cale să devină Ganden Tripa. Ganden Tripa este cea mai înaltă poziție în curentul Gelugpa, un fel de președinte al acestui curent.

Deci, cine este ales să fie Ganden Tripa este cel care a fost anterior conducătorul mănăstirii tantrice Gyu Me, iar Ken Rinpoche a fost pe această cale până la invazia chineză.

Geshe Michael povestește despre al treilea Pabongka Rinpoche (al doilea a murit la vârstă fragedă) că fusese un mare năzdrăvan în mănăstire. Nu studia serios, trișa la zaruri și făcea tot felul de prostii. La un moment dat, învățătorul lui îl părăsi, fapt care l-a făcut să se trezească și să se apuce serios de studii. Se spune că a susținut prelegeri la care au participat peste 10 000 de oameni.

Acești mari Lama, care sunt Tulku – adică întrupări ale ființelor luminate dintr-o viață trecută – de multe ori, încă de la vârstă fragedă sunt neastâmpărați și greu de stăpânit. De ce? Pentru că nu le este frică de nimic. Ei nu dau semne în comportamentul lor că sunt neobișnuiți, dar când le vine momentul, ne surprind cu totul.

 

Semnificația iluziei

Deci, proaspătul Arya, nu mai are îndoieli despre karma, nu mai crede în existența de sine, chiar dacă el vede încă lucrurile ca existând în sine. El nu poate să oprească faptul că le vede ca venind de la sine. Pentru asta este nevoie de multă muncă. Este al optulea nivel al unui Bodhisattva, care este paralel cu Nirvana cu cel care se află pe Calea Hinayana. Pe calea Mahayana, se evită a se ajunge la Nirvana.

Semnificația „iluziei” în budism este de a vedea lucrurile ca existând în sine, dar a nu mai crede în așa ceva.

Gyuma tabu

Adică, ca o iluzie.

De multe ori, sensul iluziei în budism este înțeles greșit. Oamenii pot spune: „Ah, păi dacă lucrurile nu există cu adevărat, atunci ele nu există deloc!” Nu este așa. Ele există, sunt reale și dor. Sensul iluziei este că lucrurile pe care le vedem nu concordă cu realitatea lor supremă.

 

Dualitate și non-dualitate

De multe ori există concepții greșite cu privire la „lipsa dualității”, iar Geshe Michael întotdeauna a fost foarte hotărât să elimine ceea ce el numește „zvonurile Dharma”. Sunt persoane care promovează Dharma și o predau în mod incorect, fapt care le provoacă celor care vin să asculte confuzie și îi induc în eroare. Pur și simplu oamenii au o idee greșită cu privire la ceea ce înseamnă a percepe vacuitatea. O învățătură incorectă este extrem de periculoasă, mai ales în domeniul spiritual.

De exemplu, unii spun că „toți suntem egali”, „Nirvana și Samsara – sunt la fel, nu există dualitate”.

Oare Nirvana și Samsara pot fi la fel? Nirvana este egală cu Samsara?

Nu, ele nu sunt la fel. Samsara este o viață de suferință care provine din ignoranță, afecțiuni mentale și karma. Samsara este suferință iar Nirvana este plăcere maximă, de acea ele nu pot fi egale. În ce sunt ele egale? Ele sunt egale din punct de vedere al vacuității lor. Vacuitatea lor este aceeași. Ambele sunt goale de orice natură.

Da, este adevărat că fiecare obiect are propria lui vacuitate și că vacuitatea este aceeași, dar asta nu înseamnă că toate obiectele sunt la fel.

Deci, există o neînțelegere a non-dualității atunci când spunem:

    – Dacă totul este gol, atunci totul este la fel.

    – Nu există dualitate. Totul se contopește.

De ce este incorect? Deoarece atunci când vorbim despre lucruri diferite, cum ar fi Samsara și Nirvana, la ce adevăr ne referim? La adevărul convențional. În adevărul convențional fenomenele sunt diferite unele de altele. De aceea Samsara nu este egală cu Nirvana.

– Este adevărat că suntem cu toții egali?

Cu toții suntem goi de orice natură și fiecare lucru are aceeași vacuitate, dar la nivel convențional, ele sunt diferite.

– „Totul se contopește”

O altă greșeala pe care o fac oamenii atunci când se referă la absența dualității, este că „totul se contopește. Persoana care percepe vacuitatea se contopește cu sursa sa …”

Atunci când spunem „Apa în apă” este doar experiența celui care percepe vacuitatea. El nu se contopește cu nimic. Arya după ce coboară din meditație încă se mai află în corpul său. Nu există nicio fuziune cu cosmicul sau cu altceva. Nu se întâmplă așa ceva.

În momentul perceperii vacuității, nu mai există o gândire conceptuală. Nu mai există ideea despre „eu” percep „ceva” și, în acest sens, experiența lui este ca „apa în apă”. În acel moment, există o contopire a subiectului cu obiectul. Asta nu înseamnă că nu există separare între subiect și obiect. Separarea există. Omul care percepe vacuitatea încă există fizic. Dar în momentul perceperii vacuității, el nu mai experimentează această separare, deoarece nu mai are o gândire conceptuală.

Deci, nu separarea a dispărut, ci în experiența lui separarea a dispărut. Deci, aceasta este lipsa de dualitate pentru un Arya în timp ce percepe direct vacuitatea.