Lecția 5 – ACI 8

Cursul 8
Moartea și tărâmurile de existență
Nivelul 2 de cunoștințe superioare (Abhidharma)

Conform învățăturilor lui Geshe Michael,
traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli
     Lecția 5

Lecția 5

 

Ființele Bardo

                                               

Bardo este lumea de tranziție, dintre moarte și o nouă naștere, iar ființele care trăiesc în Bardo se numesc în tibetană:

Ele mai au încă un nume,

    Dri Sa este practic Tri Sa,
    Tri înseamnă miros.
    Sa = mâncare. Se spune despre aceste ființe că se hrănesc cu mirosuri.

Vom reveni la Abhidharma Kosha și la Primul Dalai Lama, Gyalwa Gendun Drup.

În tradiția budistă tibetană, există diverse curente care tratează diferit subiectul Bardo. Poate ați auzit despre Cartea tibetană a morților , scrisă acum 1000 de ani (nu Cartea tibetană a vieții și a morții, scrisă de Sogyal Rinpoche în 1992, care este o prezentare a învățăturilor budismului tibetan bazate pe Cartea tibetană a morților sau Bardo Thodol) care se referă la experiențele din Bardo. Mari Lama spun despre ea că este denaturată. Vă voi oferi faptele așa cum mi-au fost transmise. Este foarte important să avem cunoștințe exacte despre moarte, pentru că în funcție de ele vom ieși din Samsara sau nu. Și, de asemenea, este foarte important să ne ferim de denaturări.

Atunci când am vorbit despre diferitele forme de naștere, am spus că ființele Bardowa se nasc miraculos. Ele se nasc complete (întregi). Ele apar spontan. Nu au părinți.  Deoarece nu am văzut astfel de ființe, avem îndoieli cu privire la existența lor. Maestrul Vasubandhu și-a dat seama că avem îndoieli și a încercat să ne ajute oferindu-ne aspecte logice pentru a dovedi existența ființelor Bardo în cartea Abhidharma Kosha.

 

Dovezile logice ale ființelor Barowa

În general, există trei tipuri de dovezi:

1. Primul tip este dacă am experimentat ceva direct, dacă am întâlnit o astfel de ființă, de exemplu, atunci știm deja, nu mai este nevoie să auzim de la altcineva. Deci, dacă am experimentat ceva direct, indiferent de ce va spune altcineva, o cunoaștem deja pentru că avem experiența directă. Dacă există o experiență directă, [atunci ea] este cea mai bună dovadă.

Dacă nu, atunci există alte două tipuri de dovezi folosite în budism:

2. Al doilea tip este dovada logică. Demonstrațiile logice constituie o ramură care este foarte dezvoltată în budismul tibetan. Ele nu au început la tibetani, dar tibetanii le-au dezvoltat foarte mult, în special în curentul Gelugpa. Aici ne oferă dovezi logice, pe care le voi menționa imediat.
3. Și cel de-al treilea tip de dovezi, sunt cele care se bazează pe Buddha. A spune „Buddha a spus”, pentru un budist este o dovadă. De obicei, dacă eu vă spun că am văzut o minune ca asta și ca asta, nu veți fi neapărat convinși de ce vă spun, pentru că nu ați văzut cu ochii voștri și nu știți dacă să mă credeți sau nu. Dacă sunteți convinși că fiecare cuvânt al meu este adevărat, atunci acesta este un argument bun. Este de ajuns să vă spun „Am văzut” și voi m-ați crezut cu adevărat. Dar nu este cazul, pentru că avem îndoieli.

De ce ne putem încrede în Buddha?

În schimb, dacă suntem budiști, ne încredem sută la sută în Buddha. De ce? Buddha știa că ne vom îndoi de el, așa că a făcut mari eforturi de a ne câștiga mai întâi încrederea, astfel încât să credem în lucrurile pe care nu le putem vedea cu ochii noștri. Cum ar fi legile karmice, cum funcționează karma și de ce am această culoare a părului și nu alta, și așa mai departe. Toate acestea Buddha le vede direct. Noi nu le vedem direct, atunci de ce să-l credem? De ce am crede pe cineva? El trebuie să ne câștige încrederea pentru ca noi să-l credem.

Ce a făcut Buddha? Când a început să-i învețe pe alții cele patru adevăruri nobile, el a început cu primul adevăr:  adevărul suferinței. Dintre toate adevărurile, acesta este singurul pe care îl putem verifica noi înșine. Celelalte nu le putem vedea, de aceea va trebui să ne încredem în ceea ce spune. Dar atunci când vom parcurge și noi calea, o să le putem vedea. Dar în legătură cu primul adevăr, nu trebuie să facem nimic, doar să ne uităm.

Buddha a vorbit foarte pe larg despre suferință. Toată lecția 4 a fost despre tipurile de suferință cu care ne putem identifica. Cu cât veți aprofunda învățăturile, veți vedea că asemenea descrieri ale suferinței pe care ni le-a dat Buddha, nu le veți găsi nicăieri. Nu există nimeni care să fi făcut descrieri atât de complete și atât de detaliate ca Buddha și nu pentru că suferința este atât de nobilă și sublimă, ci pentru că o experimentăm, iar atunci când auzim descrierea, spunem: „Această persoană spune adevărul. A înțeles. Vorbește din înțelegere.” Pentru că putem verifica că spune adevărul. Putem vedea cu ochii noștri. Dacă avem karma potrivită și conștientizăm toate acestea, și dacă am făcut și multe binefaceri, atunci următorul pas este să ne spunem: „Fiecare cuvânt spus a fost adevărat. Atunci există posibilitatea ca el să spună adevărul și în ceea ce privește lucrurile pe care nu le pot verifica eu însumi direct ”. După care poate vom mai asculta încă un pic, vom mai face încă câțiva pași pe cale și vom începe să verificăm și singuri. 

În ceea ce privește Bardo, este un astfel de exemplu. Maestrul Vasubandhu ne oferă două tipuri de dovezi: (1) logice și (2) cele care se bazează pe Buddha.

Dovada logică trebuie să fie corectă.

Deci, să începem cu cele logice. Țin să subliniez că în ceea ce privește logica budistă, sunt multe de învățat și nu neapărat veți fi convinși atunci când veți auzi o astfel de demonstrație. Pentru ca o astfel de demonstrație să vă convingă, va trebui să pornim din același loc. Trebuie să începem din locul în care sunteți de acord cu mine și apoi am să vă duc pas cu pas, astfel încât să fiți de acord cu fiecare pas, pentru a vă duce la concluzia pe care eu afirm că este adevărată, pe care nu ați văzut-o singuri. Deci, dacă am început din punctul în care sunteți de acord cu mine, dacă logica este corectă şi nu este deformată, atunci concluzia este implicită și veți crede în ea.

Să luăm, de exemplu, pasul a cu care suntem de acord. Eu zic: din a rezultă b. Dacă, de asemenea, sunteți de acord că acestă demonstrație este corectă, înseamnă că sunteți de acord că pasul b este adevărat. Dar ceea ce s-a întâmplat de fapt, a fost că nu ați băgat de seamă că b este adevărat. Nu am făcut în această demonstrație decât să vă dezvălui ceva ce nu ați observat că de fapt credeți în el. Asta înseamnă că demonstrația funcționează.

Nu este ușor să facem aceste demonstrații. Trebuie să găsim exact a-ul corect. Logica trebuie să fie perfectă, fără greșeli. Toate aceste polemici ne șlefuieșc logica.

Demonstrația logică a bardo-ului

Prima demonstrație este demonstrația prin comparație. O sămânță, ca să se transforme într-un copac, necesită stadiul intermediar al unui germen tânăr. Toată lumea este de acord cu acest lucru. Acum, se consideră persoana care moare. Dacă, deja suntem de acord că conștiința se perpetuează, atunci ea va trebui să treacă într-un alt corp.

Cu excepția ființelor fără formă, care sunt o minoritate față de toate celelalte ființe, cu toții vom trebui să ne reîncarnăm. Dacă avem norocul să ne naștem din nou ca ființe umane, va trebui să ne găsim părinții. Va trebui să trecem de la moarte la renaștere, iar această tranziție trebuie făcută cumva. Asta este ceea ce fac Bardowa. În lectura cursului sunt câteva dezbateri în legătură cu acest subiect. În continuare am să vă citez:

 „Cineva din „grupul majoritar” de filozofi ar putea susține că nu există ființe care se află între moarte și viață – ființa care se naște, ea se naște imediat din ființa care moare. Dar să considerăm ființa la naștere. Aceasta nu este rezultatul încheierii vieții în momentul morții, deoarece este un lucru care se desfășoară într-un flux de etape succesive, continuând ca semințele pentru culturile de cereale. [Adică, o sămânță care se transformă într-o plantă complet dezvoltată, trebuie să treacă prin etapa intermediară de germene tânăr. Exact la fel, și ființa care se naște va trebui să treacă prin stări intermediare, pentru a trece de la locul morții la locul nașterii.”
(Această explicație a fost luată din celebrul comentariu al lui Chim Jampay Yang.)

Cineva poate face următoarea obiecție:

Continuitatea nu necesită în mod necesar un intermediar. De exemplu, reflectarea în oglindă a unei imagini este o continuare a aceleiași imagini, dar această continuare este ruptă de imagine.

Vom formula răspunsul nostru în forma clasică a demonstrației logice:

Să considerăm toate lucrurile existente.

Modul în care reflectarea unei imagini într-o oglindă este o continuare a aceleiași imagini, nu este un bun exemplu de a descrie modul în care ființa care se naște este ruptă de cea care moare și cu toate astea este o continuare a celei moarte.

Deoarece reflectarea imaginii într-o oglindă nu există în același mod în care există imaginea originară. Ceea ce este adevărat, deoarece este imposibil ca două lucruri separate, fiecare dintre ele având o formă, să ocupe același loc în spațiu în același timp. 

Și argumentul nostru nu este valabil și pentru un alt motiv? Deoarece nu sunt similare, modul în care imaginea se reflectă în oglindă este continuarea imaginii, și modul în care ființa la naștere este continuarea ființei la moarte? Nu este adevărat că reflecția nu este realmente o continuare a imaginii inițiale? Și nu este adevărat, de asemenea, și faptul că reflectarea imaginii provine din două motive principale – imaginea însăși și o oglindă bună, curată; în timp ce ființa la naștere este ceva care provine din ființa de la moarte, nu dintr-o combinație de două cauze principale diferite?”

Dovezi ale existenței Bardo care se bazează pe cuvintele lui Buddha

Dovada care apare în scripturi, se bazează pe citate de la Buddha. Motivul pentru care aducem aceste dovezi din scripturi este acela că atunci când veți citi aceste lucruri, veți ridica obiecții cu privire la dovezile logice. Și nu pentru că nu sunt adevărate, pentru că nici nu le puteți infirma. Așa cum aveți obiecții cu privire la existența vieții și după moarte, chiar dacă nu puteți infirma acest fapt, tot așa veți avea același fel de obiecții și în legătură cu aceste dovezi. Dar va veni ziua în care toate se vor rezolva și vor fi foarte clare. Dar până atunci, trebuie să ne bazăm pe o autoritate așa cum este cea a lui Buddha.

Prima dovadă

Într-una din sutrele transmise de Buddha, în care a vorbit despre „șapte feluri de existență”, [el] include și Bardo. Deci, Buddha vorbește despre cele șase tipuri [de fiinţe] despre care am vorbit aici și vorbește și despre Bardo. Deci el a vorbit despre Bardo. În budism, acest lucru este considerat un motiv bun pentru a accepta existența Bardo: pentru că Buddha a spus, iar Buddha nu minte. Nu are niciun motiv să mintă și nu a mințit niciodată.

 A doua dovadă

A doua dovadă vine tot dintr-un citat a lui Buddha. Există o altă sutra în care Buddha descrie trei condiții necesare pentru ca o ființă umană să se nască:

1. În primul rând, spune el, trebuie să fie o femeie care să poată concepe – adică, să fie la vârsta în care să fie fertilă. Este prima condiție.

2. A doua condiție: ar trebui să existe un tată și o mamă care au dorință și fac sex.

3. A treia condiție: o ființă bardo trebuie să se afle în imediata apropiere a părinților atunci când fac sex. O să explicăm imediat ce face această ființă acolo.                                                                  

Deci, prin faptul că Buddha menționează Bardo în cele trei condiții, acest lucru este considerat o dovadă dată de Buddha despre existența acestor Bardowa, deoarece vorbește despre ele.

A treia dovadă

Un al treilea citat din Buddha, vine dintr-un alt loc în care Buddha descrie cum se ajunge la Nirvana. El descrie cinci situații diferite în care se poate ajunge la Nirvana, [situaţii] pe care nu le vom enumera aici, dar una dintre ele este Bardo. Putem ajunge la Nirvana în Bardo și chiar și iluminarea completă poate fi atinsă în Bardo. Aceste lucruri se pot întâmpla în condiții foarte neobișnuite, dar este posibil.

Recomandarea profesorilor noștri este să nu ne bazăm pe asta. Trebuie să facem toate eforturile pentru a ajunge la aceste realizări în această viață, deoarece avem nevoie de o minte ieșită din comun, încât să avem suficient control pentru a atinge iluminarea în Bardo. Trebuie să controlăm întregul proces și este foarte rar ca cineva să controleze procesul morții sale. Marii Lama sunt în control. Pentru ei, tot acest proces al morții este altceva. Ei sunt  în meditația de iluminare. Ken Rinpoche, de exemplu, a fost unul dintre aceștia. După ce semnele vieții au încetat, el a meditat timp de cinci zile înainte să apară semnele că mintea a părăsit trupul.

A patra dovadă

Ultimă dovadă care vine de la Buddha, nu este chiar o dovadă, ci o remarcă. Cine a auzit cursul 5 despre karma [cursul ACI 5], știe că s-a vorbit în el despre cele cinci fapte imediate. Sunt numite imediate pentru că dacă o persoană le săvârșește, imediat după această încarnare, cade în infern. Fapta imediată este atât de gravă încât este suficient să fie săvârșită numai una dintre ele în această viață, iar acea persoană îi este garantat infernul, imediat în următoarea viață.

Cuvântul „imediat” este neclar. Comentatorul ne spune: Nu este adevărat că nu trece prin Bardo. Cuvântul „imediat” înseamnă că imediat după această viață, nu va mai exista o altă încarnare între ele (adică între această viață și infern), dar va exista Bardo între ele. Cine se duce în infern, trece rapid prin Bardo.

Cele cinci fapte imediate

Pentru cine nu le cunoaște, le vom enumera în continuare. 

1. Uciderea mamei.
2. Uciderea tatălui. Asta înseamnă că uciderea mamei este mai gravă decât uciderea tatălui, dar ambele sunt foarte grave.
3. Uciderea unui Arhat. Arhat este cel care a ajuns la Nirvana.
4. Încercarea de a-l răni pe Buddha. Pe un Buddha nu-l putem ucide, dar putem încerca. 
5. Scindarea în Sangha.

Ce înseamnă scindare în sangha? Este vorba despre fapta care s-a întâmplat pe vremea lui Buddha, când unul dintre discipolii săi, pe nume Devadatta care era vărul și cumnatul lui Gautama Siddhārtha s-a ridicat și a început să incite discipolii împotriva lui Buddha. El le-a spus: „Buddha nu vă învață corect. Veniți cu mine. Vă voi învăța eu corect”. Această faptă este atât de gravă încât imediat după această viață se cade în infern. În zilele noastre, nu putem face acest act, pentru că Buddha nu mai există fizic, dar putem să ne apropiem de ea. Nu este de dorit nici măcar cu gândul să ne apropiem de așa ceva.

Cea mai importantă legătură: elevii și profesorii lor

Ce este o scindare? Este de a lua elevii de la profesorii lor. Este ușor de făcut? Foarte ușor. Cineva stă la o lecție de Dharma și începe să fie mișcat de profesor, dar încă nu este sigur, și trebuie să mai verifice. Acesta este un proces natural. În budism este încurajată perioada de verificare a învățătorului și nu știm ce se întâmplă în mintea tuturor. Cineva se ridică și începe să-l pună la îndoială pe acel profesor, în public. Cursantul care nu și-a format o părere despre profesor și încă nu este hotărât, s-ar putea ca [lucrurile întâmplându-se aşa] acesta să-l respingă pe acel profesor. Acest lucru îi va lua cursantului șansa de iluminare cu acel profesor.

Trebuie înțeles că toți învățătorii noștri provin din partea pură a noastră, care este înfășurat în straturi groase de ignoranță. Motivul pentru care întâlnim pe cineva care ne învață Dharma, sau un profesor spiritual în general, este că puțină lumină începe să străpungă acel zid gros care înconjoară inimile noastre. Când întâlnim pe cineva și începem să spunem: „O, aici, se spun cuvinte de înțelepciune sau cuvinte care au sens”, acest lucru nu este întâmplător. El vine din noi. Karma [noastră bună] a rodit și acum îl proiectăm. El a fost acolo tot timpul.

Care sunt semințele karmice care ne vor reuni împreună cu profesorii noștri? Răspunsul este de a onora profesorii pe care i-am cunoscut deja. Și vom merge înapoi până la profesorul din clasa întâi, la mama și tata. Ei ne-au învățat să vorbim, să ne încheiem bluza, să mâncăm, să ne comportăm în societate. Toate acestea contează, nu este așa? Se ajunge la respectul acordat tatălui și mamei, de aceea infracțiunea de a-i ucide este atât de gravă. Părinții ne-au dat acest corp fără de care, iluminarea nu poate fi atinsă, de aceea ei devin un obiect foarte important.

Părinții biologici ne-au ajutat în această viață. Profesorii de Dharma, profesorii care ne explică calea spre iluminare, nu numai că ne ajută în această viață – ei ne ajută pe calea noastră spirituală.

Legătura care se formează în inima noastră, între noi și profesor, este foarte importantă. În mod garantat nu vom găsi alți învățători dacă începem să defăimăm pe învățătorii pe care i-am cunoscut deja. Dacă îi vom îndepărta pe ceilalți de la profesorii lor, ne-am tras un glonț în picior. Cu alte cuvinte ne-am ucis șansele de a ajunge la iluminare în această viață. Nu vom mai întâlni pe acel profesor pe care ni-l dorim atât de mult. De aceea, tot comportamentul din jurul profesorilor și din jurul Sangha este considerat atât de sever.

Dacă ne întoarcem la cele cinci fapte imediate, ele sunt scrise în Abhidharma Kosha care este [o învăţătură] Hinayana. În Hinayana, se pune mult mai puțin accent pe profesor decât în Mahayana. În Mahayana, există un studiu foarte detaliat asupra importanței profesorului, a atitudinii față de profesor și a modului de a relaționa cu profesorul în gând și în faptă – toate acestea fiind foarte detaliate. În Hinayana, se vorbește cu mult mai puțin despre asta, dar faptul că acest act imediat de scindare în Sangha care este legat de îndepărtarea discipolilor de Buddha, apare în Abhidharma Kosha, indică cât este de critică.

Oamenii nu știu atât de mult despre asta, pentru că profesorii nu prea predau atât de ușor aceste învățături deoarece:

1. În Occident, este dificil să fie predate datorită condiționărilor noastre foarte diferite. Multă vreme profesorii tibetani nu au dorit să predea budismul în Occident, deoarece nu credeau că vor reuși datorită atitudinii mândre a occidentalilor față de profesori.
   Lama Yeshe a fost unul dintre primii Lama tibetani care a început să facă acest lucru, în anii șaptezeci. Lama Yeshe era considerat Tulku, ceea ce înseamnă întruparea unei entități foarte avansate. La sfârșitul anilor 1960, el a decis să vină să învețe oamenii din Occident. Apoi, nu după multă vreme Kensur Rinpoche Geshe Lobsang Tharchin a făcut același lucru. Lama Yeshe a crezut că a venit vremea să aducă aceste învățături în Occident, și și-a dedicat întreaga lui viață predând celor din Occident. A studiat engleza şi psihologia occidentală pentru a putea vorbi cu ei pe aceeași limbă. A depus multe eforturi pentru a ajunge la studenți din Occident. El a ridicat o generație de elevi minunați. Lama Zopa a fost elevul lui Lama Yeshe. De asemenea și Lama Zopa este un Lama minunat și iluminat. Până în zilele noastre, în Occident, atitudinea față de profesori necesită multă, multă învățătură și cultivare.
2. Și pentru că această învățătură pe care o predă fiecare profesor, sună elevilor ca și cum profesorul este interesat de demnitatea lui și așa mai departe, mulți profesori preferă să nu vorbească despre asta.

Geshe Michael, mulți ani, nu a predat aceste lucruri, înțelegând că oamenii pur și simplu nu l-ar înțelege corect. Lama Dvora Hla spunea: „Rezultatul pe care l-am văzut a fost că mulți oameni au făcut multe greșeli în ceea ce privește profesorii lor. Mai târziu, ca și cum un baraj s-ar fi dărâmat deodată, toți profesorii mei au început și ei să predea. Ken Rinpoche, de asemenea Lama Art, au început să transmită și ei aceste învățături. Poate că sosise timpul. Personal, am văzut că oamenii fac greșeli pe care poate nu le-ar fi făcut dacă ar fi primit învățătură.”

De ce nu este suficientă mărturia pentru a dovedi existența lumii Bardo?

Deci, până acum, am fost ocupați cu dovezile venite de la Buddha despre existența lui Bardo. 

Se pune întrebarea: De ce maestrul Vasubandhu care a fost o ființă iluminată, nu vine să ne spună că a văzut Bardo? El nu a spus nicăieri asta. De ce nu a spus: „Ascultați-mă, am văzut Bardo, și îți spun ce am văzut”. De ce nu spune asta? Pentru că nu este o dovadă convingătoare. Până când nu vom fi convinși că este un iluminat, nu-l vom crede. Marii Lama evită acest tip de dovezi, pentru că, dacă vine un Lama și vă spune că a văzut, voi îi veți răspunde: „Bine, bine, ai văzut tu, dar eu nu am văzut”. Deci nu este ceva ce convinge și de aceea sunt evitate astfel de dovezi.

Bardo este reprezentat în Roata Vieții, în inelul central. În el se pot vedea ființe care urcă și altele care coboară. 

             

Descrierea ființelor Bardo

Vom trece acum să descriem ființele Bardo.

• Cum arată?

Ele au un corp asemănător cu cel al spiritelor, un corp foarte, foarte rafinat, care poate trece prin pereți. În momentul morții, există o așa-numită karmă proiectoare: din toate karmele pe care le avem, una iese la loterie și ne trimite în următoarea noastră existență. Împreună cu această karmă, este deja stabilit și ce fel de corp vom avea în următoarea reîncarnare și, potrivit acestuia va fi corpul din Bardo. Bardowa, are corpul în funcție de viața spre care se îndreaptă.

Deci, de exemplu,

    – Ființele care merg în infern, se spune că culoarea lor este ca lemnul carbonizat.

    – Cele care vor fi animale au culoarea cenușie.

    – Cele care vor fi preta vor fi translucide.

    – Cei care vor fi oameni și zeii – Deva – vor fi aurii. Și vor arăta ca niște copii de cinci ani.

    – Cei care vor merge în lumea formelor, apar ca adulți și sunt îmbrăcați. Ținuta lor indică modestie.

    –  Cei care vor merge în lumea fără formă, nu au în Bardo niciun corp. Ei au o minte a Bardo.

• Cât timp trăiesc?

Durata de viață a unui bardowa este de maximum șapte zile. După șapte zile bardowa își găsește de obicei următoarea întrupare, dar uneori nu. Uneori durează mai mult de șapte zile și se spune că atunci bardowa moare și va renaște din nou ca bardowa. Adică, pot exista mai multe reîncarnări în Bardo. Acest lucru se întâmplă rar, dar se poate întâmpla. Se spune că această renaștere în Bardo se poate întâmpla maxim de șapte ori. Deci, în total patruzeci și nouă de zile. Cu alte cuvinte timpul maxim în Bardo este de 49 de zile. De asemenea, un bardowa poate exista doar câteva secunde. Ziua morții contează ca prima zi. 

• Este posibil să ajutăm ființele care sunt în Bardo?

Conform învățăturilor secrete, este posibil să ajutăm pe cineva în timp ce se află în Bardo. Cum îi ajutăm? Prin rugăciuni. Lama Dvora spune că atunci când tatăl ei a decedat, i s-a făcut o ceremonie în cinstea lui în mânăstirea Sera May. Călugării trebuie să facă asta, călugări foarte curați.

• Îi putem ajuta să-și găsească o reîncarnare de succes?

De obicei, aceasta este deja stabilită în momentul morții. Karma nu poate fi modificată. Vom vorbi mai multe despre asta într-o lecție viitoare.

• Îi putem vedea?

Răspunsul este da, dar nu este simplu. În Abhidharma Kosha, scrie că pentru asta va trebui ajungem la Hlai Chen, adică „ochiul înțelepciunii”.

Interpretarea literală a acestuia este „ochiul zeului”. Acesta nu este un ochi fizic – se referă la o stare meditativă profundă, în care putem vedea ființele din Bardo. Există unsprezece obstacole clasice pentru a dezvolta această meditație. Dacă meditați și eliminați cele unsprezece obstacole, puteți vedea bardowa. Acestea sunt: (1) îndoiala, (2) incapacitatea de a concentra atenția în mod corespunzător, (3) stări fizice impure, (4) senzație de moleșeală sau somnolență, (5) emoție mentală, (6) efort exagerat, (7) migrarea gândurilor către o stare lipsită de gând, (8) anxietate, (9) prea multe idei diferite, (10) vorbire excesivă și (11) încercarea de a medita prea mult. Deci, dacă suntem prea preocupați, sau mintea noastră este distrasă sau sunt lucruri care interferează cu meditația – toate acestea sunt obstacolele care ne vor împiedica de a le vedea.

Ființele bardowa pot vedea alte bardowa din aceeași clasă sau tărâm. Adică, toți cei care sunt meniți să fie oameni se pot vedea între ei, iar toți cei care vor fi animale se pot vedea între ele.

• Ele ne pot vedea?

Da. Au o mulțime de puteri miraculoase. Au o mulțime de capacități pe care noi ar trebui să le dezvoltăm prin meditație – ele le au. În mare parte au capacitatea minunată să parcurgă distanțe foarte mari cu o viteză extraordinară. Ele au nevoie de această abilitate pentru a-și găsi perechea de părinții. Bardowa trăiește și se hrănește cu mirosuri.

Ființele Bardowa ne poate vedea, auzi și înțelege. De aceea este bine să ne putem folosi de aceste fapte în avantajul lor. Despre agonie și procesul morții vom vorbi în seminarul „Moartea și sfârșitul morții”.

Oare ființele din Bardo sunt conștiente de Samsara? Răspunsul este că mintea lor este aceeași pe care a avut-o și înainte de moarte, și nu au dintr-o dată o minte iluminată. Dacă nu avem o minte iluminată acum, de ce am avea-o acolo? Cu excepția cazurilor în care marii Lama ajung atunci la iluminare.

• Existența în Bardo este neplăcută.

Ceea ce îl preocupă pe bardowa este să-și găsească următoarea naștere. Este foarte absorbit de acest lucru. El poate zbura repede. Poate trece prin ziduri și munți, fără probleme. Dar există doar două locuri prin care nu pot trece:

1. Unul, este Bodh Gaya – locul unde Buddha a ajuns la iluminare. Nu pot trece prin acest loc, se blochează.
2. Iar celălalt loc prin care nu pot trece, este țesutul pântecelui mamei. Odată ce au intrat în pântec, nu mai pot ieși.

• Cei care sunt destinați infernului, merg cu capul în jos,

Această călătorie este foarte scurtă. În scurt timp după moarte, ei sunt deja în infern. Sunt unii care aud sunetul iadului chiar înainte de a muri. Este foarte trist, pentru că ele trec prin mari suplicii. Iar cei care sunt destinați să aibă o naștere înaltă merg cu capul în sus. 

• Au karma de a fi atrași de părinții lor.

Atunci când văd un cuplu care face dragoste, sunt atrași de la mari distanțe de acest loc. Ei interpretează ca fiind un fel de plăcere și se apropie mai mult pentru a se alătura. Au o halucinație în care văd sexul ca pe ceva minunat și glorios și se apropie din ce în ce mai aproape. Apoi intră în pântec unde, din cauza percepțiilor pe care le au acolo, devin prinși și nu pot ieși. Percepția lor se schimbă și văd țesuturi solide prin care nu pot trece.

Desigur, nu trebuie să uităm că totul este o proiecție karmică, potrivit școlii Prasangika. Această atracție față de viitorii părinți, este karma pe care am făcut-o cu acei părinți. Nu am fost neapărat copiii lor, dar într-un fel sau altul aveam o legătură karmică.

Întrebarea este: oare nevoia lor de a căuta un corp este pentru că în timpul vieții lor au fost foarte atașați de corpul lor? Da, desigur. De unde vine dorința atât de puternică să se reîncarneze? Este tocmai din cauza atașamentului față de corp. Această karma vine cu ei.

De ce în lumea noastră există o creștere a populației? Răspunsul este că: lumea noastră este așa cum o proiectăm acum. Populația globului este doar un procent minuscul din tot ceea ce există în univers. Există miliarde de planete locuite. Cele 7,8 miliarde de oameni, este un număr infim față de numărul tuturor ființelor. Aceasta nu indică nimic.

Cum își alege bardowa părinții

Cum își alege bardowa părinții? După cum au karma. Mulți Lama spun că există astăzi destul de mulți bardowa care au deja karma să devină ființe umane și nu-și pot găsi părinți. A nu-ţi găsi părinți – și asta este karma.

Întrebarea este: Există oare vreo legătură între karma copilului și karma părintelui? Da, există o legătură. Noi și copiii noștri avem karma care ne-a reunit. A existat karma care ni i-a adus la noi. Am avut o legătură cu ei cu mult înainte și datorită acesteia, ei au fost atrași să devină copii noștri. Aceasta nu înseamnă că karma nu este individuală. Este ca și cum această legătură ar fi înscrisă în „genele noastre karmice”.

Oare karma părintelui influențează karma copilului? Nu. Karma este individuală, dar în cadrul karmei pot să am karma de a fi influențată de acea persoană. Este înregistrat. Am karma de a fi mai mult în legătură cu o anume persoană și nu cu alta. Lama Dvora povestește că l-a auzit pe Dalai Lama, într-una din prelegerile pe care le-a susținut în India, vorbind despre Bodhichita și despre această dorință de a ajunge la iluminare spre beneficiul tuturor ființelor. El spunea: „Cei care au karma să ajungă la iluminare prin tine, numai tu îi poți aduce. Deci, fiecare trebuie să ajungă la iluminare, pentru că fiecare este indispensabil ființelor care numai prin el pot ajunge la iluminare”. Acesta a fost argumentul lui. Acesta este un mod de a explica. În școlile superioare se vorbește puțin diferit.

Tulku

Să spunem că Dalai Lama moare și se întoarce ca  Tulku, [adică] cineva care este întruparea unei ființe iluminate. Acest lucru durează mai mult de 49 de zile? Răspunsul este că tot ce am spus până acum nu se aplică pe cel care este Tulku.  Aceștia vin la alegerea lor. Nu este un proces de renaștere normal, ci este un proces de emanare – de manifestare. Ei decid să apară ca ființă umană, de exemplu, pentru că vrea să ajute pe cineva sau pe elevii lui. El va face ceea ce este mai bine pentru toată lumea. Deci acest proces poate dura timp, nu este nevoie să dureze 49 de zile și nici nu trebuie să se întoarcă. Ei aleg. Ei dețin controlul.

Dacă Tulku este atât de conștient de nevoia de a-i ajuta pe suferinzi, atunci de îi ia atâta timp să se întoarcă? Răspunsul este că ar putea exista altcineva care are nevoie de el mai mult. Poate că este pe altă planetă. El are mintea lui Buddha și de aceea poate ajuta mai bine în acest fel. De asemenea, el ar putea merge benevol în infern pentru a ajuta ființele de acolo. Asta face un Buddha. El este gata să apară ca ființă a infernului numai ca să ajute pe cei care suferă acolo cumplit.