Tong Len: a da şi a lua
Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli
Lecţia 4
Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții.
Versurile pe care le învăţăm sunt luate din poezia Ofrandă Lamei.
Ultima strofă spune:
Ajută-mă să găsesc iubirea și compasiunea, cât și răspunderea personală,
Cu macaraua de a da şi a lua, ce pe vânt călăresc.
Binecuvântează-mă să mă dedic învățării aspirării spre iluminare
Și de toate acestea să mă pot folosi de a salva orice ființă din marea suferință a roţii.
Ce înseamnă marea suferinţă a roţii? Roata este roata vieţii şi a morţii, ce se învârte în continuu. Uneori ea este denumită şi „roata vieţii” sau „roata durerii” datorită suferinţei prin care trecem. Chiar dacă momentan nu suferim acut, suferinţa se apropie şi dacă nu va veni înaintea morţii, ea va veni în momentul morţii.
Iubirea, compasiunea şi răspunderea personală
Panchen Lama spune: Ajută-mă să găsesc iubirea i compasiunea. El se referea la iubirea şi compasiunea ce se dezvoltă prin această meditaţie. El merge mai departe şi spune: cât și răspunderea personală.
Ce înseamnă răspunderea personală?
În limba tibetană, se spune:
Hlaksam namdak
Dacă vă mai amintiţi, am vorbit despre două modalităţi de a dezvolta Bodhicitta.
Prima modalitate este de a ne pune în locul celuilalt, constituită din trei etape, iar a doua este Metoda celor şapte paşi.
Metoda celor șapte pași de dezvoltare a Bodhicittei.
Această metodă este prezentată în cursul ACI-1. În acest curs am vorbit despre mamele noastre şi că fiecare dintre ele a fost mama mea într-una din vieţile trecute.
1. Primul pas în această metodă, a fost să învăţăm să recunoaştem toate fiinţele din viaţa noastră ca fiind mamele noastre. Acest pas este ceva neobişnuit pentru noi şi mai ales în situațiile când ele nu se manifestă în mod plăcut.
0. Există o etapă preliminară acesteia şi anume acea de a învăţa să vedem toţi oamenii ca fiind egali, iar apoi să-i vedem ca pe cei care au fost mamele noastre sau că acum ei sunt mama mea.
2. Şi dacă ele sunt mama mea, înseamnă că s-a purtat cu noi cu multă bunătate.
3. Şi dacă este aşa, înseamnă că va trebui să o răsplătim pentru ceea ce a făcut pentru noi.
4. Ne vom dezvolta o mare iubire pentru ea,
5. Şi de asemenea compasiunea faţă de ea, astfel încât să dorim a-i lua orice suferinţă.
Dacă ne uităm numai la primul pas înţelegem cât este de avansat şi în acelaşi timp cât de greu este de făcut. Această meditaţie poate dura uneori ani până când cineva va ajunge să-l trăiască în interiorul lui. Nu există o altă metodă care să deschidă inima atât de mult şi fiecare fiinţă să fie tratată ca pe o mamă.
Oamenii pot spune: „Ce vrei să zici, că dacă va veni cineva să mă atace, eu să nu-i răspund violenţei, să nu-l trântesc de pământ?”
Iar eu întreb: „Ce vei face dacă mama ta te va ataca? O vei omorî?” În general aceste persoane vor răspunde: „Cu mama este altceva.”
Ceea ce învăţăm este de a lua relaţia faţă de mamă şi de a o generaliza la toţi ceilalţi. Ei sunt cu toţii mama mea şi sunt demni de compasiunea mea. Cu toţii suntem în acelaşi avion care stă să aterizeze forţat. Aceasta este practica, primul pas care ne ajută să ne eliminăm suferinţa.
6. Cu al şaselea pas ajungem la răspunderea personală – Hlaksam Namdak. Acest stadiu este foarte avansat. În această etapă înţelegem suferinţa noastră şi a celorlalte fiinţe, iar atunci vom spune: „voi merge să le ajut, chiar dacă nimeni altcineva nu va veni să mă ajute”, chiar dacă mă vor critica sau vor râde de mine sau vor spune că sunt un ciudat şi chiar dacă nimeni nu va veni să mă sprijine.
Chiar şi când cei mai apropiați ne vor pune piedici, vom continua să spunem: nu contează, mă ajută, bine, nu mă ajută iarăşi bine.
Ken Rinpoche, a fost un Buddha uimitor. El a venit din Tibet, prin India şi a ajuns în New Jersey. Şi nimeni nu a ştiut că locuieşte acolo unul dintre cei mai mari maeştrii, de neegalat la nivel mondial. Nimeni nu ştia cine era şi nici nu a ştiut cum să-l aprecieze. La început Ken Rinpoche nu cunoștea limba engleză.
Puţini elevi care au început să vină le el, au şimţit că stau în faţa unui mare sfânt. La început numai Geshe Michael şi Lama Art au stat cu Ken Rinponche. Deoarece Lama Art avea familie, de multe ori numai Geshe Hla stătea cu Ken Rinpoche. Duminica veneau câţiva studenţi să înveţe cu Ken Rinponche, după care Ken Rinponche trebuia să facă curat după ei, să spele wc, pentru că cei ce veneau nu ştiau cum trebuie să servească pe un mare Lama. Iar el niciodată nu a spus ceva. Câteodată, când studenţii deschideau frigiderul, el era gol, pentru că nu erau bani şi pentru că nu ştiau că ei trebuiau să sprijine un astfel de Lama.
Ken Rinponche a fost un mare Bodhisattva şi a făcut tot ceea ce a fost nevoie pentru binele tuturor, chiar dacă nimeni nu l-a ajutat. El nu s-a simţit niciodată vrednic de milă, ci din contra era bucuros de efortul făcut. Niciodată nu s-a gândit că lucrurile nu sunt cum trebuie şi a înţeles că cei ce veneau vor progresa treptat.
Aceasta este răspunderea personală, adică a acţiona chiar dacă nimeni nu vă ajută. Acest pas este preliminar Bodhicittei.
7. În momentul în care cineva a ajuns la acest nivel de compasiune, şi face tot ceea ce-i va sta în putinţă de a ajuta, chiar dacă nimeni altcineva nu-i va da o mână de ajutor, se vă trezi în el Bodhicitta adevărată. Bodhicitta este o stare mentală rară şi uimitoare, în care iubirea pentru ceilalţi devine parte a fiecărei celule din corpul lui. Iubirea este atât de mare încât ea va devenii genele şi cromozomii lui.
Cineva ajuns la acest nivel vă spune: Ok, acum că am decis să ajut toate fiinţele, va trebui să învăţ cum să fac asta!
Datorită acestei dorinţe omul poate ajunge la iluminare. Uneori va trebui să facă lucruri grele, şi cu siguranţă ele vor veni, altfel de mult am fi fost iluminaţi.
De unde izvorăşte această putere de a ne confrunta cu greutăţile şi în acelaşi timp să acţionăm cu bucurie şi cu multă iubire? Puterea izvorăşte din Bodhicitta care precede Hlaksam Namdak – răspunderea personală. Despre asta ne vorbeşte Panchen Lama în rugăciunea lui.
Şi acest lucru este valabil astăzi şi pentru noi, cei care trăim în România, unde dharma este într-o fază incipientă. Noi nu avem o cultură dharmică aşa cum au tibetani deja de o mie de ani, cu toate practicile ei. Tibetanii, chiar şi atunci când nu au fost învăţaţi cum să se comporte faţă de un profesor, ei pot vedea pe alţii şi astfel știau cum să se poarte. Noi suntem o generaţie de pionierat.
Şi în special, când oamenii încep să formeze grupuri de studii, să-i sprijine pe alţii, ei vor trebui să stea în faţa unei societăţi căreia îi este străină această cultură, și va fi nevoie de foarte multă răspundere personală. Cine va intra în dharma va trebui să se obişnuiască cu gândul că va părea un ciudat în societate şi în acelaşi timp va trebui să nu mai piardă nici o clipă din viaţă lui ocupându-se de lucruri nesemnificative. Compasiunea lui este atât de mare încât nu va mai putea face nimic altceva.
Macaraua
În rugăciune Panchen Lama spune:
Macaraua de a da şi a lua.
El compară Tong Len cu o macara de ridicat. Când el se referea aici la macara, de fapt el se referea la metoda celor şapte paşi despre care am vorbit mai înainte, metoda care începe cu a recunoaște pe toţi că fiind mama mea, după care dorim să o răsplătim pentru bunătatea ei, ne dezvoltăm iubirea şi compasiunea pentru ea până ajungem la răspunderea personală. Cei şapte paşi sunt ca o macara. Este progresul pas cu pas până se ajunge la Bodhicitta.
Vom trece la câteva din strofele scrise de marele maestru Shantideva, ce a trăit în India, în secolul al optulea. El a scris cartea cunoscută sub numele “Ghidul modului de viaţă a unui Bodhisattva” sau “Viaţa unui Bodhisattva”. În limba sanscrită se numeşte Bodhisattvacharyavatara ce înseamnă “Intrarea în stilul de viaţă al unui Bodhisattva”.
Bodhisattva se numesc cei care au atins bodhicitta. Ei sunt permanent motivaţi de o imensă iubire şi compasiune să acţioneze pentru binele tuturor fiinţelor.
Adeseori maestrul Shantideva mai este denumit şi Prințul bodhisattva-şilor. El scrie:
Atât de mică şi firavă este binefacerea mea,
Ce altă virtute mai nobilă voi putea găsi,
Ca forța imensă a răului să o poată birui,
Dacă nu aspiraţia spre iluminare?
El spune: Cum ar putea cineva care nu şi-a dezvoltat încă aspiraţia spre iluminare, adică bodhicitta, a cărui minte nu este plină de compasiune, să stârpească nedreptatea din lume? Este atâta rău în lume încât este nevoie de forţe enorme, pentru a-l elimina. Maestrul Shantideva se întreabă: Cum voi putea face asta fără bodhicitta?
Fericirea care nu suferă comparaţie
În strofa următoare, el scrie:
Multe veacuri, toți Buddha
Au contemplat şi au văzut
Că atingerea rapidă a fericirii supreme
Benefică este ea ființelor nenumărate.
Ce ne spune maestrul Shantideva? Că cel ce şi-a dezvoltat bodhicitta, va fi fericit. Tot timpul cât va fi mânat de dorinţa de a-i mântui pe toţi, este într-o permanentă stare de fericire, deoarece compasiunea pentru ceilalţi îi va crea un sentiment de plăcere şi fericire copleşitoare.
Aceia ce doresc să distrugă multiplele
Forme de suferință din existenţa condiționată, (adică samsara)
Durerea din inimă a tot ce-i viu să o îndepărteze
Şi de a le aduce lor fericirea sub orice fel şi chip –
Dorinţa de iluminare nu o vor abandona niciodată.
Chiar dacă cel care a atins bodhicitta trăieşte încă în samsara şi încă nu s-a eliberat, este însufleţit de dorinţa de a elimina orice suferinţă şi de a aduce fericirea fiecărei fiinţe.
Mici Buddha
Şi chiar dacă ei sunt încă deprimați, şi
În continuare, în al vieții ciclu încătușați,
Aceia care în inimile lor, dorul de iluminare şi-au intensificat,
Pe dată, vor deveni copiii celor iluminați
Şi de toți îngerii şi locuitorii lumii, vor fi venerați.
Cei iluminați sunt cu toţi Buddha, iar ei îi vor trata ca pe copiii lor pe toţi cei care şi-au dezvoltat bodhicitta, pentru că sunt deja pe drumul iluminării. Ei sunt atât de puri în aspiraţia lor spre iluminare, încât vor fi veneraţi de toţi îngerii şi locuitorii lumii.
Maestrul Shantideva nu se referea la o clipă de compasiune, ci la faptul că mintea în permanenţă este cufundată în ea. Dacă veţi avea un moment de compasiune, agățați-vă de el şi meditaţi asupra lui, până când va deveni realitate. Este bine să ne prefacem la început, în meditaţie, iar cu timpul va deveni realitate.
Aurul alchimistului
Păstrează ferm în inima ta „dorința de iluminare”
Ca pe elixirul magic suprem, ce schimbă în aur totul
Pentru că transformă corpul tău necurat, pe care l-ai luat
În corpul sublim a lui Buddha, de neegalat.
Cel care a ajuns să aspire spre iluminare, chiar dacă aspirarea lui este aparentă (artificială), maestrul Shantideva spune:
Păstrează ferm în inimă ta „dorința de iluminare”
Ca pe elixirul magic suprem, ce schimbă în aur totul,
Cu alte cuvinte, acela va fi precum un alchimist ce transformă orice metal în aur.
Pentru că transformă corpul tău necurat, pe care l-ai luat
Adică corpul care se uzează, se îmbolnăveşte, îmbătrâneşte şi moare.
În corpul sublim a lui Buddha, de neegalat.
Copacul veşnic verde (peren)
Toate celelalte virtuţi ca planta musa sunt
După ce dă roade, ele se vestejesc şi cad.
Numai dorința de iluminare este un copac peren
Ce înflorește şi dă fructe permanent
Şi mai mult de atât – el creşte neîncetat.
Toate celelalte virtuţi ca planta musa sunt
După ce dă roade, ele se vestejesc şi cad.
De ce aşa? Pentru că karma rodeşte şi se degradează. Aceasta este natura ei. Fiecare faptă bună, noi nu o facem din dorinţa spre iluminare. Am făcut un bine, acest lucru va da roade într-un târziu şi cu asta s-a terminat. Am dat ceva – şi am primit înapoi.
Numai dorinţa de iluminare este un copac peren
Ce înfloreşte şi dă fructe permanent
Şi mai mult – el creşte neîncetat.
Dorinţa de iluminare este ceva care vă va da din ce în ce mai multe fructe, pentru că focalizarea este în mod permanent pe toate fiinţele.
Trecem acum la ultima strofă:
La fel ca şi focul de la sfârşitul lumii,
Ea pârjoleşte instantaneu orice mare rău.
Avantajele nenumărate ale acestei aspiraţii
Discipolului Sudhana au fost predate, de către înţeleptul Lord Maitreya.
Am vorbit despre faptul că acumulăm permanent karmă negativă şi că toate seminţele rămân în curentul nostru de conştiinţă. Dar cel care a atins bodhicitta, acea imensă dorinţă de a aduce pe toţi ceilalţi la iluminare şi de a elimina orice suferinţă, purifică orice afecţiune mentală, orice păcate, chiar şi fapta cea mai grea. Aceasta imensă compasiune purifică totul.
Avantajele nenumărate ale acestei aspiraţii
Discipolului Sudhana au fost predate, de către înţeleptul Lord Maitreya.
Aceste două rânduri se referă la una dintre sutrele lui Buddha.
Călărind pe vânt
Ne întoarcem acum la strofa lui Panchen Lama.
Ajută-mă să găsesc iubirea și compasiunea, cât și răspunderea personală,
Cu macaraua de a da şi a lua, ce pe vânt călăresc.
Binecuvântează-mă să mă dedic învățării aspirării spre iluminare
Și astfel, de toate acestea să mă pot folosi de a salva orice ființă din marea suferință a roţii.
Ce înseamnă a călări pe vânt?
Vântul aici se referă la respiraţia noastră, pe care o folosim în meditaţia Tong Len.
sem lung jukpa chikpar
Sem – gând.
Lung – vânt.
Jukpa – legaţi.
Chikpar – împreună.
Traducerea este gândul şi vântul sunt legate unul de altul. (sunt legate împreună)
După cum am mai spus practica Tong Len a fost ţinută în secret şi doar în urmă cu 800 de ani, datorită imensei compasiuni a Lamei, ea a fost făcută public. Sunt numeroși Lama care nu au introdus respiraţia în procesul de învăţare, pentru că practica este foarte avansată şi acţionează asupra corpului interior.
Fiecare dintre noi are un corp energetic interior format din numeroase canale energetice. Există un canal central şi canale laterale.
Mintea noastră obişnuită, samsarică care
– nu înţelege legea cauzei şi a efectului,
– care crede că dacă eu țip acum la celălalt care m-a jignit, îl voi reduce la tăcere,
– care face distincţie între “eu” şi „ceilalţi” şi între „al meu” şi „al tău”,
această minte merge împreună cu energia care curge prin canalele laterale. Dar mintea care înţelege înţelepciunea, care este plină de compasiune şi iubire va merge împreună cu energia din canalul central.
Sensul cuvintelor Sem lung jukpa chikpar este mintea şi vântul merg împreună.
Când spunem vântul nu ne referim numai la respiraţie ci şi la energia care curge prin canalele energetice ale corpului. Yoghinii care sunt foarte avansaţi, cunosc foarte bine aceste canale. Cei care fac retreat îndelungat, încep să-şi cunoască nu numai corpul fizic ci şi întregul sistem de canale energetice, cum arată el şi cum se aude. Ei lucrează în mod direct cu aceste energii. Numai aşa se poate ajunge la iluminare.
Conectarea la aceste energii ne va influența gândirea. Cu cât vom reuși să ne concentrăm mai mult energiile în canalul principal, cu atâta vom avea, mai multă înţelepciune, mai multă compasiune şi iubire şi mai puţin ego. Toate acestea se vor petrece automat.
Şi invers, cu cât ne vom dezvolta mai mult compasiunea şi iubirea în meditație, aşa cum facem în Tong Len, gândurile noastre vor aduce mai multă prana în canalul central.
“ Macaraua de a da şi a lua” este macaraua Tong Len. Ea călăreşte pe vântul interior şi pe respiraţie, respiraţia fiind legată de prana, de energiile înterioare. Panchen Lama face aici aluzie la secretul Tong Len, atâta timp cât nu vom învăţa să ne direcţionăm energiile spre canalul central, vom continua să îmbătrânim, să ne uzăm, să ne îmbolnăvim şi să murim.
A învinge moartea
Yoghinul care a învăţat aceste lucruri se numeşte în limba sanscrită:
Jivanmukti
Cuvântul înseamnă cel ce s-a eliberat în timpul vieţii.
El nu a aşteptat moartea, încă din timpul vieţii a învăţat să fie în control, să-şi controleze viaţa şi moartea. El nu mai trebuie să moară şi îşi poate folosi corpul după necesităţile fiinţelor vii. Acesta este scopul a tot ceea ce învăţăm şi a meditaţiei Tong Len. Este ceea ce Buddha a venit să ne înveţe.
În Sutra inimii, Buddha spune:
Nu există ignoranță, nu există eliminarea ignoranţei, şi tot aşa până la lipsa îmbătrânirii şi a morții, şi a lipsei eliminării bătrâneţii şi a morţii.
La ce se referea Buddha aici? El spune: „Am venit să vă învăţ cum să vă eliminaţi bătrâneţea şi moartea, pentru că ele, în sine nu există. Ele sunt doar o proiecție ce vine dintr-o gândire greşită, o gândire care nu înţelege”. Altfel spus bătrânețea şi moartea sunt cauzate de curgerea energiei în locurile care nu trebuie. Buddha mai spune că nici eliminarea lor nu există, pentru că ele sunt goale de orice natură. Ele nu există în mod absolut, ci doar convenţional.
Noi nu spunem că bătrânețea şi moartea nu există în viaţa noastră. Ele există şi funcţionează în mod convenţional, dar nu într-un mod absolut. În mod absolut, ele sunt goale de orice natură proprie de sine. Chiar şi faptul de a le elimina este gol de orice natură. Iar acest lucru ne oferă posibilitatea de a acţiona şi de a acumula acea karmă care să ne aducă în starea de nu mai îmbătrâni şi a mai muri şi de a exista într-o extază veşnică. De a exista într-un corp de înger luminos, cu o minte omniscientă, având o compasiune infinită şi având putință de a ajuta simultan toate ființele şi a le aduce pe toate la fericirea extatică.
Ce încă ne mai putem dori?
Este ceea ce Buddha a predat. El nu a venit să ne înveţe să facem meditaţie ca să ne reducem stresul şi tensiunea. Nu acesta a fost scopul pentru care el a predat 50 de ani. Scopul lui a fost unul radical şi anume acela de a nu mai îmbătrâni şi muri. Este acel vis pe care l-am avut poate în copilărie, atunci când întrebam „De ce bunica trebuie să moară?”.
Acesta este răspunsul pe care l-a dat Buddha. Practica Tong Len este o parte a drumului, un drum încântător. Însuși faptul că ne dezvoltăm iubirea şi compasiunea la cote maximale, ne fortifică canalul central, iar înțelepciunea se va intensifica în mod automat.
Înțelegerea modului în care lucrurile se întâmplă va veni de la sine. În mod automat veţi înţelege de ce un lucru cauzează un altul.
Se spune că de fapt canalele energetice laterale sugrumă canalul central.
Atâta timp cât vom fi egoişti, plini de ignoranță, de resentimente, de gelozie, de neînţelegere şi altele, ne sugrumăm canalul central care este canalul iubirii, al compasiunii şi al înţelepciunii.
Şi viceversa: cu cât ne mărim compasiunea, iubirea şi înțelepciunea, cu atât vor fi mai puține sentimente negative, mai puține afecțiuni mentale, iar fiecare merge pe contul altuia. Deoarece invidia şi iubirea de a dărui celuilalt tot ceea ce este mai bun, iubirea necondiționată, nu pot conviețui împreună în mintea noastră. Ele nu pot exista simultan.
Meditația Tong Len funcționează pe mai multe nivele
Ce înţelegem prin asta? Înţelegem că dacă vom practica această meditaţie atât de simplă, cum este Tong Len, practică care este îndreptată spre iubirea de a dărui celuilalt tot ceea ce este mai bun – în mod automat ignoranţa noastră se va micşora şi ne vom consolida înţelepciunea, pentru că ne concentrăm energiile în canalul principal.
Acesta este motivul pentru care această meditaţie este uimitoare. De fiecare dată când avem un gând pur, canalul central se deschide iar cele laterale se sfrijesc. În Tantra se lucrează în mod direct cu aceste canale. Bineînțeles că acest proces necesită multe pregătiri şi trebuie făcut sub supravegherea şi autoritatea unui profesor calificat, un maestru.
(Dacă sunteţi mai avansaţi, aţi putea să mai adăugaţi încă un element în practica voastră, şi anume acela de a vă imagina respiraţia ca pe o macaroană transparentă ce iese din voi după care se reîntoarce şi pătrunde adânc în voi. De fiecare dată când iese este mai lungă. Prima dată ea este de jumătate de metru şi pătrunde în voi jumătate de metru, apoi iese de un metru se reîntoarce şi pătrunde un metru.)
Puteți practica oriunde
Cineva a întrebat: Ce facem când nu avem timp să facem această meditaţie pentru că este prea lungă?
Răspunsul este că se poate face această meditaţie şi atunci când asteptăm autobuzul în staţie. O putem face în 5 minute, reducând etapele preliminare la una singură: de a ne chema Lama şi a-i cere binecuvântarea. Dacă auziţi plânsul unui copil, faceţi Tong Len. Îi aspiraţi durerea şi îi dăruiţi bucuria.
În orice situaţie în care vă găsiţi puteţi face meditaţia Tong Len, fie că sunteţi în autobuz, sau aşteptaţi în staţie, sau vă aşteptaţi rândul la policlinică. Dacă aţi văzut pe cineva obosit după o zi de muncă, îi faceţi Tong Len. Aţi văzut pe cineva care urcă cu greu în autobuz, îi faceţi Tong Len. Nu contează cine este persoana. Fiecare persoană este un mijloc de a vă dezvolta iubirea şi compasiunea voastră. Ei sunt câmpul vostru de acţiune în care ne plantăm seminţele şi, atunci când vor da roade, veţi fi şi voi şi ei fericiţi. Fericirea noastră este numai datorită lor.
Meditația Tong Len asupra sinelui viitor
Vom face acum meditaţia Tong Len pe noi înşine.
Încercaţi să vă găsiți o poziție în care să puteţi sta mult timp fără să vă mişcaţi.
Când faceţi acasă meditaţia, este bine să învestiţi puţin timp în a vedea cât de confortabil puteți sta. Cât trebuie să fie perna de înaltă? Poate aveţi nevoie să vă sprijiniţi genunchii. Poate că aveţi nevoie de un sprijin la șale. Mulţi preferă ca perna de meditaţie să fie puţin mai înaltă în spate.
Meditaţia va da rezultate dacă o veţi face în mod constant. Această practică a minţii nu va funcționa numai din auzite. Ea trebuie practicată zilnic şi pentru acest lucru merită să verificaţi cum vă este mai comod să staţi aşezaţi. Va trebui să vă găsiţi un loc retras şi liniştit. Să cădeţi de comun acord cu familia să nu fiţi deranjaţi pe perioada în care meditaţi. Este foarte important să faceţi toate aceste lucruri pentru că dacă veţi fi întrerupţi nu veţi putea să duceţi până la capăt practica. Şi ceea ce semănaţi veţi şi culege.
Aşezaţi-vă cât mai confortabil. Ţineţi-vă spatele drept. Bărbia să nu fie nici coborâtă şi nici ridicată. Umerii să fie echilibraţi, faţa relaxată. Gura să fie închisă, ochii închişi sau pe jumătate închişi. Când sunteţi acasă, este bine să vă puneţi la glezne ceva moale pentru că va fi greu de stat pe o perioadă lungă.
Concentraţi-vă pe respiraţie şi număraţi până la zece.
Mergeţi la refugiu. Puteţi face asta prin intermediul celor trei diamante: Buddha, Dharma şi Sangha sau la ceea ce ele reprezintă, adică compasiunea şi înţelepciunea pe care doriţi să le dezvoltați în inimile voastre. Ele sunt singurele lucruri care vă pot proteja de suferinţă.
Generaţi-vă motivaţia Bodhicittei, a compasiuni, a dorinţei de a scoate orice fiinţă din suferinţă, fără excepţie.
Invitaţi să vină în faţa voastră acea figură care este pentru voi sfântă, fie că este Lama sau un alt învăţător. Imaginaţi-vă această entitate pe care aţi ales-o că radiază lumină. Prosternaţi-vă în faţa ei în semn de admiraţie pentru una dintre calitățile ei sublime.
Oferiţii o ofrandă: o faptă frumosă pe care aţi făcut-o sau aţi spus-o sau aţi gândit-o. Puteţi să-i oferiţi un lucru frumos pe care îl aveţi sau un apus de soare sau un peisaj frumos. Puteţi să-i oferiţi ceva de care sunteţi foarte legaţi şi încercaţi să renunţaţi la acesta dăruindu-l Lamei.
Destăinuiţi-vă Lamei, despre un gând negativ pe care l-aţi avut sau despre o faptă nu prea bună pe care aţi făcut-o sau orice altceva care ar putea să vă perturbe meditaţia. Fiți complet liniștiți şi mărturisiți-i Lamei ceea ce aveţi pe suflet, pentru că el vă iubeşte la nesfârşit şi nu vă va judeca în nici un fel. Şi el a pornit din acelaşi loc ca şi voi.
Bucuraţi-vă acum de ceva frumos pe care l-aţi făcut sau aţi spus sau la care v-aţi gândit. Puteţi să vă bucuraţi de fapta bună pe care a făcut-o alcineva sau să vă bucuraţi de ceea aţi văzut că fac marii maeştrii sau marii Lama. Bucuraţi-vă de toate actele de binefacere pe care ei le fac pentru că veţi primi 10% din energia pozitivă.
Rugaţi-l să vă dăruiască învăţătura. Rugaţi-l să vă ajute să acumulaţi cunoaşterea, să înţelegeti ceea ce nu aţi înteles până acum. Rugaţi-vă în inima voastră să trăiască mulţi ani, să continuie să apară în vieţile voastre pentru a vă binecuvânta şi a vă învăţa să ajungeţi la cunoaşterea interioară.
Gândiţi-vă acum la o problemă care vă deranjează şi aţi dori să scăpaţi de ea.
A face Tong Len asupra voastră nu este ceva egoist pentru că suferinţa voastră este aceeaşi ca şi a celorlalţi. Cu cât veţi suferi mai puţin cu atât veţi fi mai în măsură să-i ajutaţi pe ceilalți.
Puteţi să vă gândiţi la vreo problemă care poate să apară mâine sau peste o săptămână şi chiar peste o lună, sau la vreo situaţie neplăcută în care puteţi fi atraşi. Gândiţi-vă la voi în viitor, la eventualele situaţii neplăcute care se pot ivi sau la problemele pe care le purtaţi cu voi de mult timp.
Imaginaţi-vă că staţi acum aici, iar cel din faţa voastră este sinele vostru viitor. Uitaţi-vă la el/ea. Unde se află? Cum este locul, camera sau împrejurimile în care stă? Ce expresie a feţei are? Cum este îmbrăcată? În ce situaţie se află?
Încercaţi să vedeţi cât mai multe amănunte.
Ne vom folosi din nou de aceeași tehnică de respiraţie. Ne vom imagina că problema care deranjează sinele vostru viitor apare ca o materie neagră extinsă în tot corpul. Gândiţi-vă la dorinţa voastră de a o lua de la voi.
Imaginaţi-vă că înspiraţia voastră acţionează ca o pompa care aspiră şi adună această materie în centrul pieptului sinelui vostru viitor. Respiraţi de câteva ori până când veţi termina de curăţat. Începeţi acum să aspiraţi materia care s-a adunat în centrul pieptului, scoţînd-o afară din corpul sinelui vitor, concentrând-o în spaţiul din faţa voastră.
Imaginaţi-vă cum aceasta se prelinge şi iese prin căile respiratorii şi apoi prin nasul sinelui vostru viitor şi se concentrează în faţa voastră ca un nor negru.
Când vă voi spune Acum! inspiraţi acest nor şi distrugeţi-l complet cu ajutorul flăcării care arde în inimile voastre, flacără ce simbolizează egoismul şi ignoranța voastră. Deci când vă voi spune Acum! , printr-o singură inspiraţie, aduceţi toată materia în voi şi lăsați flacăra să o ardă complet până când vă rămâne un fum subţire care şi el se va dispersa. În cele din urmă nu va mai rămâne nimic în afară de lumină.
Acum!
Lumina vă inundă şi vă binecuvântează în interior. Ea continuă să radieze prin porii pielii şi să se extindă, înconjurându-vă şi pe voi dar şi pe sinele vostru viitor, conferindu-i toate nevoile lui/ei spirituale, emoţionale şi mentale. Eu-l vostru viitor inspiră şi se umple de lumină şi îi sunt de asemenea satisfăcute şi necesităţile lui fizice. Încercaţi să vă gândiţi la ceva specific pe care şi l-ar dori eu-l vostru viitor şi dăruiții împreună cu lumina. Asigurați-vă că a primit ceea ce îşi dorea.
Îndreptaţi-vă acum atenţia spre Lama din faţa voastră şi rugaţi-o să vină la voi.
Lama răspunde cu bucurie la dorinţa voastră, se ridică în aer, se micşorează, se roteşte având faţa îndreptată pe aceeaşi direcţie în care este îndreptată şi faţa voastră şi începe să coboare lin şi să se aşeze pe tronul regesc din flori şi raze de lumină din inima voastră, însoţindu-vă mereu cu multă iubire şi înţelepciune pe tot parcursul drumului vostru.
Dedicaţi această karmă iluminării voastre, de a ajunge la fericirea sublimă a lui Buddha.
Deschideţi ochii încet, încet …
Asupra cui facem meditaţia Tong Len?
Până cum am făcut meditaţia asupra cuiva pe care îl iubim şi asupra noastră. În continuare vom extinde cercul nostru. Cum vom face acest lucru:
– puteţi porni cu voi înşivă: să faceţi meditaţia asupra sinelui vostru viitor. Poate fi sinele vostru peste o oră sau peste o lună sau peste un an. Dacă credeţi că veţi avea greutăţi în viitor, le puteţi elimina anticipat, făcând această meditaţie. Funcţionează. De ce? Din cauza seminţelor karmice. Vom descrie mai târziu modul de funcţionare…
Este bine să faceţi o perioadă de timp meditaţie asupra voastră, iar asta este şi mult mai uşor pentru că vă iubiţi pe voi înşivă.
– următoarea etapă este de a face meditaţia asupra cuiva pe care îl îndrăgiţi.
– după aceea vom alege pe cineva neutru, cineva pe care nici nu-l iubim dar nici nu-l agreăm. Poate un vecin, cu care singurele relaţii pe care le avem cu el sunt de a-i spune Bună ziua! . Chiar şi acesta are greutăţi în viaţă, chiar dacă nu le cunoaştem. Ştim că şi el va muri mai devreme sau mai târziu. Poate să i se întâmple ceva într-o zi, deci îi veți lua suferința.
– vom continua cu cei pe care nu ne plac sau pe care îi iubim mai puţin.
– nu ne vom opri aici şi vom continua spre cei pe care nu-i iubim de loc. Acest lucru este cu mult mai greu de făcut, în schimb beneficiile sunt cu mult mai mari. Energia noastră este blocată la acest nivel şi de aceea suferim. Suferinţa apare atunci când ţinem în noi supărarea sau resentimentul pentru cineva. Ele ne închid inima şi nu ne permit să realizăm acel potențial imens al
La început veţi face cu greu aceste meditaţii, dar cu timpul vor deveni mai uşoare, veţi vedea că aceia pe care nu-i iubiți vor dispărea din viața voastră. Meditaţia însăşi este un antidot la aceste situații şi dacă veţi continua să o faceţi, o să vedeţi de-a lungul timpului că ele se vor schimba.
Sfatul învăţătorilor noştri este să nu aşteptaţi jumătate de an până când vom ajunge la duşmanii noştrii. Ci odată pe săptămână să meditaţi asupra cuiva pe care nu-l iubiţi, pentru că aici stă marea binecuvântare. De ce să o amânăm? Încă de la început, începeţi să lucraţi pe aceste persoane, pentru că aceste situaţii de a ajuta exact pe cei de care nu ne plac sunt foarte rare. În general, noi nu le dorim binele, iar aceasta meditaţie ne spune : fă invers de ceea ce eşti obişnuit, invers obiceiului convenţional!
Orice început este dificil
Am vorbit despre modul în care practicăm meditaţia Tong Len, în sensul de a începe cu noi înşine şi cu cineva pe care-l iubim. După ce ne-am familiarizat cu meditaţia, vom trece să practicăm asupra cuiva care nu ne place. La început motivaţia noastră va fi mică, dar cu timpul ea se vă mări. Practicând mereu ne vom obişnui.
Fiţi pregătiţi că la început o să vă fie dificil să luaţi asupra voastră suferinţa aceluia pe care nu-l iubiţi, pentru că nu vreţi să faceţi acest lucru pentru el. Cu timpul nu va mai fi nici o problemă. Cei pe care nu-i iubiţi se vor schimba, după care veţi ajunge să doriţi a le lua suferinţa, pentru că vor fi din ce în ce mai puţini.
Se spune despre toţi Buddha şi Bodhisattva că şi-au dezvoltat generozitatea la nivele incredibile. La început vom dărui ceea ce putem. Maestrul Shantideva ne spune să începem cu un cartof şi un morcov. Dacă astăzi vom dărui un morcov. Mâine vom da doi morcovi. Treptat capacitatea voastră va creşte şi va trebui să crească pentru că orice lucru pe care îl practicăm devine o obișnuință. Nu începeți să daţi ceea ce încă nu sunteţi dispuşi să daţi. Acest lucru va crea multe necazuri deoarece dacă veţi regreta, vă veţi distruge toata karma pozitivă. De aceea va trebui să fiţi sinceri cu voi înşivă şi să dăruiţi ceea ce vi se potriveşte, iar cu timpul veţi dărui din ce în ce mai mult. Acesta este şi răspunsul la cât sunteţi de pregătiți de a face aceste lucruri. Cu timpul abilitatea voastră de a dărui va creşte.
Vor fi momente când veţi ezita să luaţi durerea altcuiva, ceea ce este un lucru bun. Încercaţi să rămâneţi în meditaţie şi să depaşiţi aceste momente. Şi chiar ar fi bine, să mai întârziaţi puţin asupra acestor clipe pentru că o să vă puteţi cunoaşte acest sentiment, o să cunoaşteţi modul în care egoul vostru acţionează şi să-l depăşiţi. De asemenea veţi observa şi cum activaţi antidotul şi este foarte important să vă faceţi un obicei din asta.
Meditaţia voastră îi va schimba
Maestrul Shantideva spunea: “Strânge-ţi toţi duşmanii, pe toţi cei care te enervează, pe toţi cei care nu-ţi plac, bagă-i într-o încăpere, îmbrăţişează-i, sărută-i şi spune-le la revedere. Pentru că dacă vei face acest lucru, prin îmbrăţişare, ei vor începe să dispară din viaţa ta”.
Ei cu adevărat vor dispărea. Ori se vor muta în alt loc ori se vor schimba. Motivul pentru care încep să se schimbe nu se datorează faptului că ei se schimbă ci pentru că voi faceţi Tong Len. Dar pentru voi ei vor părea schimbaţi.
Dacă vă aduceţi aminte, am vorbit că noi toţi suntem Tsur Tong, adică noi vedem realitatea cum ne vine din exterior. Noi suntem cei care ne-am creat acea karmă să-i vedem aşa cum îi vedem, dar făcând meditaţia de compasiune şi dragoste faţă de ei, vom distruge acele seminţe karmice care ne determină să experimentăm acest lucru, le vom steriliza ca să nu mai dea roade.
Cu cât vom înţelege mai bine procesul în care karma şi vacuitatea merg împreună, aşa şi Tong Len va funcţiona mai repede şi mai intens.
Noi nu schimbăm pe nimeni, ci ne schimbăm doar karma noastră şi atunci ei vor apărea ca şi când ei s-ar fi schimbat în sine. Noi nu putem să schimbăm pe cineva, şi dacă aţi încercat, deja ştiţi asta. Singurul lucru pe care-l putem schimba este numai karma. Şi numai atunci ei se vor schimba.
Noi ne proiectăm lumea în funcţie de karma noastră
Mai mult ca sigur că atunci când karma noastră se va schimba, îi vom vedea pe ceilalţi că sunt mulţumiţi. Se prea poate că percepţia lor, percepţie impusă de către karma lor, să fie cu totul alta decât percepţia noastră. Este foarte posibil ca cineva să-l vadă pe semenul lui ca pe un înger sau să se vadă pe el însuşi ca un înger, iar celalat să-l vadă pe acesta cu totul altfel.
Când îl privim pe Dalai Lama, el pare un bărbat tibetan care îmbătrâneşte. Nu avem nici un motiv să credem că acesta este felul în care se vede pe el însuşi.
Tibetanii spun că el este materializarea (manifestarea) lui Avalochitesvara, în limba tibetană
Chenresik.
Chenresik este considerat zeul compasiunii. Compasiunea care a luat înfățișarea unui zeu sau înger. Cercul alb pe care-l vedeţi în poză, se datorează celor 1000 de braţe pe care le are, deoarece doreşte să ajute toate fiinţele. În fiecare palmă se află câte un ochi.
Avalochitesvara ar putea să apară lângă mine şi pentru că nu am karma care trebuie, am să-l văd ca pe un bătrân tibetan. Asta nu înseamna că şi ceilalţi văd la fel ca mine şi mai mult ca sigur că aceasta nu este şi impresia pe care o are Dalai Lama faţă de el însuşi.
Dacă Buddha mi-ar fi putut lua suferinţa ar fi făcut-o încă de mult. Şi asta denotă faptul că oamenii suferă. Buddha este atotștiutor dar nu omnipotent.
Suferința noastră este o dovadă a acestui lucru. Fiecare dintre noi trebuie să-şi facă munca singur şi numai atunci karma ne va forţa să ne vedem ca pe nişte îngeri. Asta nu înseamnă că şi ceilalţi ne vor vedea ca nişte îngeri şi asta după cum le este karma.
Se prea poate ca cineva pur să vină la noi, cineva care are intențiile cele mare curate să ne înveţe, iar noi să proiectăm pe el lucruri necurate, imorale. Acesta este modul în care vedeţi, uneori, învăţători care îşi încalcă jurămintele. Asta înseamnă că ei şi-au încălcat jurămintele? Nu, nu ei, nu ei în sine, pentru că ei sunt goi de orice natură.
Este deosebit de important să ne aducem aminte de aceste lucruri în cazul învăţătorilor noștri spirituali.
Aproape întotdeauna se întâmplă cazul, în care întâlnim un profesor care la început ne împresionează, iar la scurt timp să-i vedem defecte. Acest lucru se datorează karmei care ne constrânge să-l vedem apărând în carne şi oase şi nu într-o înfăţisare divină. Deoarece carnea şi oasele au defecte, asta este ceea ce vom vedea.
Asta înseamnă că profesorul în carne şi oase are defecte? Nu, este doar ceea ce noi proiectăm. Cine înțelege acest lucru, atunci când va vedea ceva în neregulă, îşi va spune: a venit momentul de a practica! Profesorul este doar o oglindire a minții mele. El este o oglindă curată pentru că îmi reflectă înțelepciunea. Eu va trebui să lucrez asupra mea cu ceea ce văd în oglindă.
Acesta este modul în care profesorii ne ajută. Ei în mod spontan ne reflectă pe noi. Ei reflectă lucruri diferite pentru oameni diferiţi. De aceea există persoane care văd cusururi şi alții nu. Unii văd anumite defecte şi alţii, alte defecte. De aceea spunem că profesorii sunt goi de orice natură. Ei au venit din karma uimitoare pe care am strâns-o, karma ce proiectează pe cei care vin să ne înveţe, iar dorința noastră este să ne consolidăm drumul spiritual.
Dacă le vom vedea lipsurile va trebui să înţelegem că ele sunt doar proiecţiile noastre şi să lucrăm cu ele. Dar sub nici o formă să nu credem că ele sunt ale lor în sine. Pentru că dacă vom face asta ne vom distruge toate șansele de a continua să mai vedem profesori. Orice profesor pe care îl vom întâlni este o proiecţie care vine din acelaşi loc din noi, adică din puritatea noastră. Unul dintre cele mai triste situaţii este când cineva întâlneşte un profesor şi apoi dintr-o dată se lasă furat de ceea ce vede, uitând de karmă şi vacuitate. El îşi va spune: „Oooh! Astea sigur provin de la el”.
Aşa cum ne apare aici un perete şi suntem convinşi că el este perete sau suntem convinşi că aici este podeaua, în acelaşi mod suntem convinşi şi de defectele unui profesor. Dar înţelepciunea vacuităţii şi a karmei ne spune că singura modalitate de a vedea un perete se datorează numai şi numai karmei pe care o avem. Pentru că există creaturi care pot trece prin zid şi sunt situaţii în care podeaua se poate prăbuşi. Atunci când karma se va termina să fim susţinuţi de podea, ea se vă prabuşi, şi acesta este singurul mod în care se poate prăbuşi.
Poate că vi se pare exagerat dar cu cât veţi înţelege mai bine aceste lucruri şi mai ales relaţiile cu un profesor spiritual cu atât şi drumul vostru va fi mai lin. Cu cât veţi fi mai aproape de un învăţător cu atât acesta vă va reflecta mai mult deficienţele voastre. Va trebuii să aveţi mult curaj.
Există numeroase poveşti despre mahaside şi marii sfinţi care au ajuns la iluminare, luptându-se şi biruind monștri mentali. Pentru a le testa înţelegerea şi credinţa, învăţătorii lor şi-au luat infinite înfățișări dezgustătoare şi impure pentru a-i învăţa să biruie aceşti monştri.
Nu se practică Tong Len pe profesor
Profesorul nu trebuie să fie obiectul meditaţiei Tong Len. De ce?
Pentru că profesorul vostru nu are probleme. Profesorul vostru este Buddha.
Buddha s-a materializat în învăţătorul vostru.
Deci nu aveţi ce lua de la un profesor. Dacă veţi face asta, îl veţi coborî la nivel de persoană obişnuită, iar atunci el nu va mai putea să vă conducă la iluminare. El nu va putea acţiona pentru voi pentru că el este o proiecţie a voastră.
Dar în schimb puteţi să-i dăruiți felicitări, cadouri. Tot ceea ce îi veți dărui, îi va face plăcere. Dar în nici un caz nu luaţi nimic de la el, pentru că dacă veţi face asta, în sufletul vostru l-aţi micşorat, şi mai mult vă veţi răni pe voi înşivă. Aşa stă scris în scripturi. Lama este Buddha care vine la noi să ne înveţe, de aceea nu îl vom coborî la nivelul nostru, ci din contra, noi vrem să ne ridicăm la nivelul lui.
Acest lucru este greu de făcut deoarece vederea noastră este învăluită de ignoranţă şi de aceea îi vedem deficienţele.
Ngulchu Dharmabhadra a fost un mare înţelept ce a trăit în Tibet între anii 1777- 1851. Mulţi dintre elevii lui îl întrebau: Cum pot să-mi ajut învăţătorul?
Iar el răspundea: „În nici o scriptură nu există vreun citat care să spună că învăţătorul tău ar avea vreo problemă pe care tu trebuie să o iei. El nu are nevoie de nici un ajutor de la tine. Dacă vezi vreo problemă la el, aceasta este numai o proiecţie care vine din karma ta”.
Ce trebuie făcut când vedem vreo problemă la profesorul nostru?
Aceasta este o învățătură foarte importantă. Voi trece peste ea pe scurt.
Este adevărat că toţi Buddha vin prin profesorii nostri. De aceea profesorii noştri sunt perfecţi şi ne vor ajuta arătându-ne exact de ceea ce avem nevoie.
Este foarte important să nu-i punem la îndoială pentru că le luăm din forţa lor, iar forţa profesorului vine de la elev pentru că numai elevul îl proiectează. Dacă nu-i învestim cu putere, ei nu ne vor putea ajuta.
Ei nu au nici o putere şi nici sfinţenie, în sine. Totul vine din noi. Nu contează dacă aceştia sunt tibetani sau Dalai Lama. Ei sunt cu toţii goi de orice natură. Forţa lor vine numai de la elev. Şi dacă le vedem deficienţe, va trebui să ne aşezăm şi să medităm asupra lor. De ce vedem defecte? Şi de ce tocmai pe acestea şi nu altele? Ce legătură am eu cu ele? Ce este în karma mea de mă face să văd aceste deficienţe la profesorul meu?
Învățătorii noştri sunt perfecţi.
Aţi văzut că în meditaţie ne învităm Lama şi ni-l imaginăm că este perfect şi fizic şi moral. Aşa este el. Şi dacă nu-l vedem aşa, asta nu este din cauza lor, ci a noastră. Tot ceea ce face sau spune Lama va fi pentru noi un test. Chiar şi atunci când ne va spune uneori lucruri ciudate, el ne examinează să vadă cât de bine înţelegem karma, vacuitatea, jurămintele, moralitatea. Totul este un test.
Există nenumărate poveşti. Odată un Lama şi-a trimis elevii să jefuiască o bancă. Acest Lama avea cinci elevi deosebit de loiali şi devotaţi. Patru dintre ei s-au dus să jefuiască banca, dar al cincilea a spus : Nu! Tu Lama m-ai învăţat să nu fur. Iar Lama i-a raspuns: Tu esti cel mai bun elev al meu. Un Lama ne pune la încercare în mod constant prin modul în care el îşi manifestă defectele. Sunt greu de înţeles toate aceste lucruri, de aceea este nevoie să stăm şi să reflectăm asupra lor.
Este foarte firesc ca elevii aceluiaşi profesor să aibă percepţii complet diferite faţă de profesorul lor, denotând vacuitatea profesorului, faptul că acesta este gol de orice natură. Un învăţător nu este nici într-un fel, nici într-altul, el în sine. El este exact aşa cum fiecare elev îl proiectează.
Se povesteşte că un tânăr se pregătea să plece într-o călătorie în India. Înainte de plecare îşi luă rămas bun de la mama lui. Aceasta îl rugă să-i aducă când se va întoarce din călătorie o relicvă a unui om sfânt din India. Ce este o relicvă? Atunci când o persoană iluminată moare, de multe ori în cenuşa rezultată din corpul incinerat rămân tot felul de obiecte neobișnuite. Câteodată rămân tot felul de cristale speciale care strălucesc permanent. Se spune că marii Lama lasă în urma lor lucruri cu totul şi cu totul ieşite din comun. De multe ori oamenii consideră acestea ca fiind sacre.
Băiatul călătoreşte în India şi uită de cererea mamei lui. Când tocmai era pe picior să se întoarcă acasă, îşi aduse aminte că nu a luat o relicvă pentru mama lui. Cum mergea el pe drum, văzu un căine mort, îi scoase un dinte şi îl luă cu el. Când ajunse acasă îi dădu dintele mamei şi îi spuse: “Uite, ţi-am adus dintele unui om sfânt”.
Mama lui nu se îndoi de spusele fiului ei, luă dintele şi îl puse pe altar. Se spune că datorită marii ei credinţe şi a rugăciunilor la această relicvă, ajunse la iluminare.
Ce indică acest fapt? Că obiectul este gol de a fi sfânt în sine. Numai credinţa ei a condus-o spre iluminare.
Anexa nr. 1:
Textul Tong Len din Ofranda Lamei scrisă de către Primul Panchen Lama.
Nimeni nu-și dorește nici cea mai mică suferință,
Nimeni nu s-a săturat de prea multă fericire.
Binecuvântează-mă să văd, că între mine și alți nu există nici o diferență –
Învăță-mă să mă bucur de a lor fericire.
Ajuta-mă să învăț că prețuirea de sine, această boală fatală
Este sursa tuturor suferințelor mele, sursă pe care vreau s-o înlătur.
Binecuvântează-mă, să identific în mod clar cine este vinovatul ca să învăț a-l nesocoti.
Și, în cele din urmă , să distrug pe acest imens dăunător – pe acela ce percepe lucrurile ce au o natură proprie de sine.
Ajută-mă să văd că prețuind mamele, gândul de a le face fericite,
Este o poartă pentru mine de a-mi dezvolta acele calități înalte, nelimitate.
Binecuvântează-mă de a prețui toate ființele mai mult decât propria-mi viață.
Chiar și atunci când fiecare dintre ele, va veni ca dușman să mă atace.
Pe scurt: copiii urmăresc să se îngrijească numai de ei înșiși,
Pe când cei nobili, cei cu calități înalte, acționează spre binele celorlalți;
Binecuvântează-mă să realizez daunele și beneficiile ce izvorăsc din acțiunile lor,
Și, astfel să învăț a mă vedea pe mine și pe ceilalți ca fiind egali, și apoi să mă substitui lor.
Prețuirea de sine, poartă spre orice necaz, ea este.
Prețuirea mamelor mele – poartă spre orice calitate spirituală.
Te rog, să mă binecuvântezi cu practica de a mă pune în locul celuilalt
Inima vieții mele spirituale, să devină.
Și acum, sfântul și înaltul meu Lama, plin de compasiune,
Dă-mi te rog binecuvântarea ta, fă ca durerile ființelor, ce sunt mamele mele,
Faptele rele și obstacolele lor să rodească toate la mine,
Și lor să le pot dărui, tot binele și fericirea mea,
Și astfel, să mă asigur că fiecare dintre ele, să aibă parte de toată fericirea.
Chiar dacă lumea din jurul meu şi tot ceea ce o populează se revărsă din fructele păcatelor pe care le-am făcut odată
Şi ploaia durerii, a lucrurilor pe care le urăsc peste mine cade,
Binecuvântează-mă, te rog să văd în toate acestea ca sfârşit a tuturor rezultatelor păcatelor mele
Şi circumstanţele negative să le transform în cale.
Pe scurt, ajută-mă să iau tot ceea ce-mi apare în viaţa mea, rău sau bine
Şi de practica celor cinci puteri diferite să mă folosesc
Ca să transform toate acestea într-o cale de creştere a celor două forme de aspirare spre iluminare.
Dă-mi, te rog, binecuvântarea ta, să simt numai bucurie.
Ajută-mă să găsesc abilitățile adecvate, cu cele patru aplicații,
Să includ imediat pe calea mea tot ceea ce mi se va întâmplă.
Binecuvântează-mă, să-mi menţin practica minţii şi jurămintele luate
Şi diversele reguli ce dau sens acestor vieţi, pline de timp liber și abundență.
Ajută-mă să găsesc iubirea și compasiunea, cât și răspunderea personală,
Cu macaraua de a da şi a lua, ce pe vânt călăresc.
Binecuvântează-mă să mă dedic învățării aspirării spre iluminare
Și de toate acestea să mă pot folosi de a salva orice ființă din marea suferință a roţii.
Anexa nr. 2
Aspiraţia spre iluminare
Din primul capitolul al scrierii Ghidul războinicului spiritual
de maestrul Shantideva
6.
Atât de mică şi firavă este binefacerea mea,
Ce altă virtute mai nobilă voi putea găsi,
Ca forța imensă a răului să o poată birui,
Dacă nu aspiraţia spre iluminare?
7.
Multe veacuri, toți Buddha
Au contemplat şi au văzut
Că atingerea rapidă a fericirii supreme.
Benefică este ea ființelor nenumărate.
8.
Aceia ce doresc să distrugă multiplele
Forme de suferință din existenţa condiționată, (adică samsara)
Şi durerea din inimă a tot ce-i viu să o îndepărteze,
Şi de a le aduce lor, fericirea sub orice fel şi chip –
Dorinţa de iluminare nu o vor abandona niciodată.
9.
Şi chiar dacă ei sunt încă deprimați, şi
În continuare, în al vieții ciclu încătușați,
Aceia care în inimile lor, dorul de iluminare şi-au intensificat,
Pe dată, vor deveni copii celor iluminați.
10.
Păstrează ferm în inima ta “dorința de iluminare”
Ca pe elixirul magic suprem, ce schimbă în aur totul
Pentru că transformă corpul tău necurat, pe care l-ai luat
În corpul sublim a lui Buddha, de neegalat.
11.
Păstrează ferm în inima ta “dorința de iluminare”.
Căpitanul lumii, a cărui minte este nelimitată
A cercetat profund şi a constatat cât de preţioşi
Sunt cei ce doresc din pribegie să se elibereze.
12.
Toate celelalte virtuţi ca planta musă sunt
După ce dă roade, ele se veştejesc şi cad.
Numai dorinţa de iluminare este un copac peren
Ce înfloreşte şi dă fructe permanent
Şi mai mult de atât – el creşte neîncetat.
13.
La fel ca şi cel ce se bizuie pe eroul luptător, când tremura de frică
Sau cel care fapte extrem de rele a comis,
Pe dată va fi slavat, dacă pe dorinţa de iluminare s-a bazat.
Dacă această înţelegere este în inima ta, ce te împiedică să te sprijini pe ea?
14.
La fel ca şi focul de la sfârşitul lumii,
Ea pârjoleşte instantaneu orice mare rău.
Avantajele nenumărate ale acestei aspiraţii
Discipolului Sudhana au fost predate, de către înţeleptul Lord Maitreya.