Lectia 3a – Aci 6

Cursul 6

Sutra „Tăietorul de diamant”

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 3 – prima parte

 

Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții.

 

Generozitatea care nu stă

„Generozitatea este actul de a dărui care nu stă în nicio formă, sunet, miros, gust, nimic tangibil. Generozitatea nu stă în nimic.”

Mi nepa

Mi nepa – nu stă, nu se află, nu rezidă, nu rămâne.

Jinpa

Jinpa înseamnă generozitate.

Vom continua să citim Sutra.

„Oh Subhuti, generozitatea unui Bodhisattva nu stă în identificarea vreunui lucru ca semn. Și de ce este așa? Gândește-te, o Subhuti, la munții de merite acumulate de orice Bodhisattva care săvârșește actul de a dărui fără să stea. Acest merit, o, Subhuti, nu este ceva pe care să-l poți măsura vreodată cu ușurință”.

„Oh, Subhuti, ce părere ai? Ar fi lesne de măsurat spațiul ce se întinde la est de noi?

 Iar Subhuti răspunse cu respect:

 „Nu, Învingătorule, nu va fi deloc ușor.”

Învingătorul continuă să întrebe:

„Și tot așa, ar fi ușor să măsurăm întinderea spațiului în oricare dintre direcțiile principale de la noi, la vest de noi, sau la nord de noi, sau deasupra noastră, sau de sub noi, sau în oricare dintre celelalte direcții? Ar fi ușor să măsurăm întinderea spațiului în fiecare din cele zece direcții, de unde ne aflăm?”

 Iar Subhuti răspunse cu respect:

 „Nu, Învingătorule, nu va fi deloc ușor.”

 Învingătorul continuă să spună:

 „Și tot la fel, o, Subhuti,  nu va fi ușor de măsurat munții de merite acumulate de orice Bodhisattva care săvârșește actul de a dărui fără să stea.”

Până aici.

Deci, ce ne spune aici? Același Bodhisattva care săvârșește acte de generozitate fără să stea, acumulează atâtea binefaceri încât nu pot fi estimate. Buddha ne face o comparație: Oare putem măsura întinderea spațiului de la nord, de la sud și așa mai departe? Cât spațiu se află la nord de noi? Cât spațiu se află la sud de noi? Pe scurt, este ceva infinit, care nu poate fi măsurat.

Și ar trebui să știm ce înseamnă această generozitate fără a sta, pentru că vrem să acumulăm multe binefaceri. De ce? Pentru a ajunge la iluminare. Am vorbit întru-unul dintre cursurile anterioare de Tsok sak – acumularea de binefaceri.

Se poate observa, că în acest text se vorbește despre generozitate, care este prima perfecțiune din cele șase, pe care un Bodhisattva trebuie să o dezvolte – perfecțiunea generozității.

Ce înseamnă a dărui normal? Întâlnesc un om sărac și îi arunc o monedă. Așa percep lucrurile: Aici sunt eu, aici este cerșetorul, și aici este moneda, te rog: „Ia” și continui să merg spre treburile mele – acesta este actul de a dărui normal. Există vreo bunătate în acest act? – Da, este un act de bunătate, pentru că am gândul să ajut pe cineva. Dar acest gând nu este însoțit de înțelepciune; Este o binefacere care nu este însoțită de înțelepciune, de aceea acest act este foarte mic. Pe cine ajut? Pe cineva care va muri în curând. Dă-i alți doi ani și va muri oricum. Ajut o ființă căreia nu-i înțeleg natura.

• Nu înțeleg natura mea; Nu înțeleg care este realitatea mea supremă.
• Nu înțeleg realitatea supremă a celui care primește.
• Și cu siguranță nu înțeleg realitatea supremă a dăruirii sau a monedei.

Ceea ce diferă generozitatea care nu stă, de generozitatea normală, este că ea nu stă în existența de sine a lucrurilor.

„A sta” înseamnă a sta în existența proprie de sine. Cuvântul „a sta” exprimă fixarea, exprimă realitatea ca pe ceva fix, ceva care provine de la sine sau are o anumită fermitate.

Un Bodhisattva își dă seama că nu există un cerșetor în sine, și că motivul pentru care vede o astfel de persoană săracă este pentru că acum semințele karmice au dat rod. Realitatea este ca un ecran gol. Și tot ce apare în această realitatea este o proiecția din conștiința lui. Pentru ca el să înțeleagă acest lucru în profunzime, va trebui să perceapă mai întâi vacuitatea în mod direct.

Acest lucru face ca generozitatea să devină perfectă. Până atunci, generozitatea va fi incompletă. Înțelepciunea care însoțește actul de generozitatea este cea care acumulează atât de multe merite. De ce? Pentru că ea este cea care aduce iluminarea.

Înțelepciunea care înțelege natura supremă a celui care primește, a celui care dăruiește și a monezii, este cea care îl va face pe Bodhisattva să devină Buddha.

În cursul 5, se vorbește de rezultatele lipsei de generozitate:

a. există un rezultat personal – faptul că nu am dăruit în trecut, am plantat semințele de a mă vedea că nu primesc.

b. al doilea rezultat este rezultatul de mediu – în mediul meu există oameni care suferă de lipsuri.

Un Bodhisattva, care a perceput vacuitatea și săvârșește acte de dăruire fără să stea, înțelege că dacă un cerșetor îi apare în față, nu există în sine, ci este o proiecție din conștiința lui, de aceea el continuă să dăruiască, pentru a-și schimba amprentele care i-au creat cerșetorul.

 

Vacuitatea lui Buddha

Să continuăm textul:

„Acum, o, Subhuti, ce părere ai? Oare ar trebui să considerăm pe cineva ca fiind Astfel Plecat numai pentru că posedă toate semnele înalte pe care le găsim pe corpul unui Buddha?

Iar Subhuti răspunde cu respect cu:

O, Învingătorule, nu trebuie să spunem asta! Nu putem considera pe cineva ca fiind Astfel Plecat doar pentru că are toate semnele înalte pe corpul lui. Și de ce nu? Deoarece atunci când Cel Astfel Plecat, a descris el însuși semnele înalte de pe corpul lui Buddha, a declarat în același timp că ele nici măcar nu există.

Apoi Învingătorul se întoarse spre călugărul junior Subhuti și spuse următoarele:

O, Subhuti! Ce părere ai? Toate semnele înalte de pe corpul lui Buddha sunt, ca atare, false. În măsura în care acestea nu există deloc, toate semnele înalte de pe corpul lui Buddha nu sunt false. Și așa ar trebui să-l vezi pe Cel Astfel Plecat: ca pe cineva care nu are semne, niciun semn.”

În acest pasaj al textului ni se vorbește despre semnele speciale ale lui Buddha. Conform tradiției budiste, pe corpul principal de manifestare a lui Buddha există semne înalte, dintre care 32 sunt primare și 80 sunt secundare.

„Cel Astfel Plecat”, este un pseudonim pentru Buddha.

Tattva – înseamnă astfel, adică vacuitatea sau realitatea supremă.

În limba sanscrită se spune Tathaghata.

Gata – înseamnă plecat sau ajuns. Deci Tathagata are sensul de Cel Astfel Plecat sau Cel Astfel Ajuns.
În limba tibetană se spune:

De shin shekpa

În sutra, se mai spune și Cel Ajuns la Extaz.

De war shekpa

Iar în limba sanscrită, Sugata înseamnă Cel ajuns la extaz.

 

Semnele speciale ale lui Buddha

Care sunt aceste semne speciale ale Buddha?

– Buddha are o protuberanță în creștetul capului,
– Urechile sunt lungi,
– Pe palma fiecărei mâini, este impregnată roata Dharmei,
– De asemenea, și pe tălpile picioarelor lui.
– Are o culoare aurie, este auriu, radiază lumină.
– Părul lung și negru este împletit și strâns în coc.
– Între sprâncene are un păr creț care poate ajunge până în capătul lumii.
– Hainele nu-i ating corpul.

Are 32 de semne speciale majore și 80 secundare.

Deci, ce-l întreabă Buddha pe Subhuti? „Spune-mi, oare cel care are semnele speciale, înseamnă că este un Buddha?”. Aici trebuie să completăm fraza cu: este oare el un Buddha în sine?

Subhuti răspunde:

„O, Învingătorule, nu trebuie să spunem asta! Nu putem considera pe cineva ca fiind Astfel Plecat doar pentru că are toate semnele înalte pe corpul lui. Și de ce nu? Deoarece atunci când Cel Astfel Plecat, a descris el însuși semnele înalte de pe corpul lui Buddha, a declarat în același timp că ele nici măcar nu există.”

Întreaga discuție care se poartă în acest pasaj este despre cum există aceste semne, care este realitatea lor? Problema este dacă „semnele înalte, în sine sunt false”.

Atunci când vedem semne speciale, în ce realitate sunt? În cea convențională, falsă. Deci ele sunt false. Asta înseamnă că nu există? Nu. Ele există, dar nu în sine.

Vom vorbi puțin despre – Chakravartin.

Chakra înseamnă roată. Chakravartin este un rege care ține o roată. Cine este acest rege? El este descris în Abhidharma Kosha, ca un conducător al lumii. Toate ființele lumii vin și îi cer să fie conducătorul lor.

De ce se numește Chakravartin? Pentru că are o roată imensă cu care zboară, ca o farfurie zburătoare puternică. Există descrieri ale dimensiunilor sale. Se spune că această roată ar avea o lungime și o lățime de zece kilometri, ceva uriaș, iar regele zboară cu ea de la o planetă la alta, stăpânind întreaga lume.

Pe scurt, acest Chakravartin are o karma extraordinară, foarte aproape de karma lui Buddha. Lumea întreagă vrea ca el să fie regele lor. Are semnele lui Buddha, dar sunt puțin într-o parte. Are roata imprimată în palmă, de exemplu, dar ea este puțin mai lateral.

Întrebarea este: Dacă cineva are toate semnele lui Buddha, este neapărat un Buddha? Nu! El poate fi un Chakravartin. Poate că l-am cunoscut pe Chakravartin, și nu pe Buddha.

 

Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții.