Cursul 4
Dovada vieților viitoare
Primul nivel al logicii și percepției budiste (Pramana)
Conform învăţăturilor lui Geshe Michael Roach.
Potrivit traducerii conferințelor Lamei Dvora Tzvieli.
Lecția 3 – prima parte
Meditație
Așezați-vă într-o poziție comodă. Spatele să fie drept. Bărbia să nu fie nici prea sus și nici prea jos. Umerii să fie echilibrați. Fața relaxată. Așezați-vă mâinile în poală, mâna dreaptă peste cea stângă, degetele mari atingându-se ușor.
Concentrați-vă pe respirație.
Încercați să numărați zece respirații. Numărătoarea începe pe expirație. Dacă v-ați încurcat, începeți și numărați de la capăt.
Invitați-vă Lama să vină la voi. Priviți la Lama care șade în fața voastră. Aranjați-i un tron minunat, maiestuos, acoperit de flori și din raze de lumină.
Priviți la frumusețea interioară și exterioară a Lamei. Alegeți una dintre calitățile lui nobile și prosternați-vă.
Gândiți-vă acum la un lucru minunat pe care l-ați făcut, spus sau gândit astăzi și oferiți-l Lamei ca ofrandă cu ambele mâini, în semn de respect.
Dacă aveți ceva pe conștiință în acest moment, confesați-vă Lamei și scoateți-l din minte.
Rugați-vă Lamei să vă ajute în aprofundarea înțelegerii Dharmei și să vă ajute să eliminați concepțiile greșite.
Rugați-l să rămână cu voi și priviți-l cât de fericit este de dorința voastră.
Și acum, încercați în mintea voastră, să treceți peste cele trei tipuri de realitate. Ce înseamnă realitatea evidentă? Ce înseamnă realitatea ascunsă? Ce înseamnă realitatea complet ascunsă?
Și pentru fiecare tip, încercați să găsiți exemple care sunt relevante în viața voastră.
Să începem cu această realitate evidentă, vizibilă pe care o percepeți direct prin simțurile și gândurile voastre. Încercați să dați câteva exemple concrete din viața voastră.
Acum, treceți la realitatea ascunsă, la acele lucruri despre care ați auzit, dar nu aveți o experiență directă a lor. Încercați să vă gândiți la câteva astfel de exemple.
Gândiți-vă la modul în care înțelegeți aceste exemple, chiar dacă nu aveți o percepție directă asupra lor.
Acum treceți la cea mai ascunsă realitate. Încercați să vă gândiți la semnificația acesteia. Gândiți-vă la lucrurile pe care nu le puteți realiza nici în mod direct și nici prin rațiune, și că în momentul de față va trebui să vă bazați numai pe descrierile ființelor iluminate. Încercați să vă gândiți care sunt aceste lucruri și cum le înțelegeți acum?
Îndreptați-vă din nou spre Lama dinaintea voastră. Mulțumiți-i că va însoțit în această meditație. Rugați-l să continue să vă însoțească pe calea spirituală, să vă învețe pe orice cale și cum este mai bine pentru voi.
Rugați-l să rămână cu voi. El răspunde cu multă bucurie la cererea voastră. Priviți la iubirea profundă pe care o are pentru voi.
Lama începe să se ridice ușor în aer, se micșorează și se așează pe creștetul capului vostru. Fața lui este îndreptată în aceeași direcție cu a voastră. Lama este complet din lumină. El alunecă de-a lungul canalului central, din creștetul capului până în inima voastră, și se așează pe tronul din flori și lumina lunii pe care i l-ați pregătit.
Lama stă în inima voastră, strălucind, plin de iubire și înțelepciune, și fericit să vă însoțească pe drumul vostru spiritual.
Dedicați karma acestei meditații, a acestor gânduri, idei și conștientizări, iluminării voastre, a plăcerii sublime la care veți ajunge atunci când vă veți ilumina și o dedicați tuturor ființelor
Încet, încet, deschideți-vă ochii.
Știința minții: diferitele niveluri ale cunoașterii
a. Cinci moduri de cunoaștere care nu sunt considerate ca percepții valide.
Vom discuta mai întâi ce nu este Tsema.
Lo Rig
Lo = minte sau conștiință.
Rig = în acest context înseamnă știința.
Deci Lo rig înseamnă știința minții, a conștiinței, teoria conștiinței. Cu toate că acest subiect este vast, vom vorbi doar puțin despre el. Acesta se ocupă de tot felul de clasificării ale lucrurilor pe care le știm și cum știm ceea ce știm. Dar mai înainte ne vom ocupa de modurile greșite de percepție.
1. Primul nivel de cunoaștere – cunoașterea greșită.
Lok She
Lok = greșit.
She = a ști, cunoaștere.
Adică, cunoaștere greșită/ incorectă. Cu alte cuvinte, este ceva ce credem că știm, dar nu știm.
Lok she înseamnă ceva care este complet greșit. Să luăm cazul cuiva care este drogat sau somnoros sau dominat de frică. El merge printr-un loc întunecos și deodată zărește o bucată de funie pe jos şi spune: “uite un șarpe”. Această percepție este complet greșită, este Lok she.
Unul dintre exemplele tradiționale date în literatura budistă, este iepurele cu coarne.
2. Al doilea nivel de cunoaștere – îndoiala.
Te Tsom
Acest al doilea nivel, este puțin mai bun decât primul nivel de cunoaștere greșită. În acest caz, mintea este împărțită cu privire la obiect. Nu există certitudine. Prezența îndoielii înseamnă că percepția nu este validă.
Îndoiala îmbracă mai multe forme.
a. Prima formă de îndoială este atunci când nu știm ceva și avem tendința să devenim negativi. Tindem să fim negativi. De exemplu, “Nu știm care sunt legile karmice. Am auzit de ele. Nu avem nici o idee dacă sunt adevărate sau nu. Pentru noi este ca și când nu ar exista”.
Deci, persoana nu spune că nu există. Ea spune: “Nu știu dacă ele există sau nu. Am auzit despre ele, că dacă fac un bine cuiva, îmi va fi bine, iar dacă voi face ceva rău, nu-mi va fi bine” Ea nu spune direct că lucrurile nu sunt adevărate, dar nici nu le va da atenția cuvenită. Un alt exemplu: ”Nu este sigur că pământul este plat sau rotund, dar mai mult ca sigur că este rotund.”
b. Al doilea mod de îndoială este că nu suntem siguri. Nu știm dacă e bine sau rău. Ken Rinpoche, spunea: ”atunci când întreb ceva, cel mai grozav răspuns al studenților americani este acela, de a ridica din umeri”, cu alte cuvinte ei nu știu dar nici nu merg să verifice.
c. A treia formă de îndoială este de a spune: ”Nu știu, dar merg să aflu”. Nu știu exact cum funcționează karma, am auzit explicații de la Lama cum funcționează ea și o să aflu. Această tendință de a merge și de a verifica lucrurile despre care avem îndoieli, pentru că ele pot fi relevante, este pozitivă.
Este firesc să nu înțelegem ceva până la capăt. Ceea ce se dorește, este încurajarea de a cerceta lucrurile, și de a nu tinde spre negativism, pentru că nu ajută cu nimic, și vom rămâne pe loc. Ceea ce trebuie să spunem este: “Acum nu înțeleg pe deplin, nu știu ce înseamnă. Voi pune deoparte ceea ce nu înțeleg acum, dar intenționez să merg mai departe și să aflu despre asta “. Când spunem toate acestea, mintea noastră rămâne pozitivă. O astfel de mintea va spune: ”Am de gând să depun efort, să continui să învăț, să explorez lucrurile, să continui de a citi, de a pune întrebări, astfel ca să pot decide singur dacă am înțeles aceste lucruri și dacă le voi accepta”.
Îndemnul este de a nu lua lucrurile ca atare, fără o examinare atentă a lor și de a fi dispuși să facem toate eforturile pentru a le lămuri. Îndoiala are rolul său, care poate fi pozitiv în sensul că, ne poate motiva să căutăm de a înțelege, de a găsi răspunsuri.
3. Al treilea nivel de cunoaștere – cunoașterea bazată pe memorie.
Cheshe
Cheshe înseamnă cunoaștere bazată pe memorie. De exemplu, acum nu avem ananas, deci nu avem cum să gustăm din el, dar odată am mâncat ananas și acum ne amintim de gustul lui. Deci, nu avem ananas în gură, dar îi cunoaștem gustul. În acest caz cunoașterea nu este directă ci este din memorie.
Această experiență nu este ca și experiența directă. Ea este mult mai slabă și poate fi și greșită. Terapeuții știu din experiență cum pot fi distorsionate amintirile.
O altă interpretare a lui Cheshe este ”cunoașterea de după”. Mai întâi a existat experiența, și acum ne amintim de ea. În momentul în care ne-am reamintim de ea, ea este cunoașterea de după. Este o percepție a ceva, dar ea nu este acum directă pentru noi.
Putem da exemplul a cuiva care a perceput direct vacuitatea. Acum nu percepe vacuitatea direct, dar și-o amintește. Deci, nu are o experiență directă a ei. Acesta este Cheshe, cunoașterea bazată pe amintiri, și cu toate acestea ea este încă puternică și funcționează pentru el.
Dharmakirti nu a făcut parte din școala Prasanghika Madhyamika. El s-a aflat între școala Sautrantika, care este o școală inferioară, și școala „Mind only”, adică “Numai conștiință“. În școala “Numai conștiință“ nu este considerată Tsema. Cu toate că poate ați experimentat ceva cu adevărat, chiar dacă memoria este fidelă a experienței, chiar și atunci, ea nu este consideră ca fiind percepție validă. Alte școli vor spune altceva despre acest lucru.
În această școală, Cheshe nu este considerată o percepție validă sau corectă și putem înțelege de ce, deoarece se pot face multe erori atunci când vine vorba de memorie.
4. Al patrulea nivel de cunoaștere – cunoașterea bazată pe presupuneri, speculații sau credințe.
Yi Cho
Yi = minte
Yi cho = presupunere sau speculație
Deci, Yi Cho este un tip de cunoaștere care se bazează pe presupunere. Credem că știm, dar ceea ce știm este doar o presupunere, și continuăm să ne bazăm pe ea. De asemenea, acest cuvânt, este folosit și în cazul în care cunoașterea este bazată pe credință atunci când credem în ceva, dar nu am experimentat în mod direct.
Toate aceste forme de cunoaștere, nu sunt considerate Tsema. Cu alte cuvinte, credem în existența a ceva, dar nu știm direct că acest ceva există. Nu este pramana. Acest lucru nu este considerat ca percepție corectă.
Deci nivele de cunoaștere sunt:
– Cunoașterea greșită, care este complet opusă realității.
– Îndoiala despre ceva: avem o idee în minte, dar nu știm dacă este corectă sau nu. Fapt care se datorește lipsei de cunoștințe. Partea pozitivă sau negativă a acestei situații este dată de modul în care ne relaționăm față de ea.
– Cunoașterea bazată pe memorie, care nu este considerată a fi o percepție validă.
– Cunoașterea bazată pe ipoteze, speculații și chiar credințe.
Toate cruciadele, Inchiziția, cotropirile, războaiele religioase, au fost făcute în numele credinței. Datorită credinței, oamenii au fost gata să meargă la război, au fost dispuși să omoare oameni, pentru că “Dumnezeu mi-a spus că…”.
Yi Cho este tot ceea ce presupune a fi cunoaștere, ea fiind de fapt doar o speculație sau presupunere sau credință, fără a avea o cunoaștere reală.
Al cincilea și ultimul tip de cunoaștere care nu este considerată a fi o cunoaștere corectă, o percepție validă:
5. Al cincilea nivel este:
Nang La Ma Ngepa
Nang = a apare sau apariție.
Ngepa = certitudine.
Nang la ma ngepa înseamnă ceva ce apare, dar nu avem nici o certitudine cu privire la el.
Deci, acesta este nivelul următor, care este aproape o cunoaștere, dar nu este încă o cunoaștere. “Nu există nici o certitudine cu privire la ceea ce apare.”
De exemplu, citim o carte și suntem absorbiți de ceea ce citim, pe drum trece o mașină, iar când ne ridicăm capul, spunem: “Cred că a trecut o mașină”. Nu am fost atenți, deci nu suntem siguri dacă mașina a trecut sau nu. Deci avem o cunoaștere vagă datorită faptului că am fost absorbiți de altceva.
Un alt exemplu, dar mai grav, este următorul: să presupunem că o persoană este un practicant serios, care crede că practica este importantă și își spune rugăciunile în fiecare zi. El cunoaște rugăciunea pe dinafară, pentru că a spus-o deja de un milion de ori. Se scoală dimineața, se roagă, apoi vine ora 10:00 și se întreabă: “Oare am spus rugăciunea de dimineață sau nu?” Aceasta este o practică fără rost.
Aceasta este o percepție inconștientă/automată și majoritatea percepțiilor noastre din timpul zilei sunt așa. Este foarte bine atunci când ajungem să conștientizăm cum ne petrecem cea mai mare parte a timpului nostru, pentru că ne dă șansa să ne schimbăm.
Ce se întâmplă cu karma în această situație când cunoașterea este neclară, nedefinită? Cu cât vom facem asta mai mult, cu atât ne vom întări tendința de a nu fi atenți, de a nu fi conștienți, de a nu fi treji. Ne obișnuim mintea de a nu fi ascuțită.
Aceasta este și situația în care ținem jurămintele: odată le ținem, altădată nu. Iar când stăm și medităm vom aduce cu noi exact această minte! Ce fel de minte stă acolo atunci când medităm? Exact acea care este cu noi tot timpul. Deci, dacă avem o minte care este obișnuită să nu dea atenție și să nu-și amintească, atunci cum va fi meditația noastră? Vagă, lipsită de claritate.
Vreau să-l văd în meditație pe Buddha, de exemplu. Vreau să-l văd în cele mai mici detalii, cum ar fi ochii, pleoapele, iar în loc de asta văd ceva neclar, de ce? Pentru că nu am obiceiul de a fi clară, vigilentă, de conștientizare. Cu cât vom practica mai mult atenția, aducerea aminte, a fi mai conștienți și așa mai departe, toate acestea vor sprijini atât meditația, cât și calea noastră spirituală.
Și, cu cât știm mai multe despre toate acestea, ne va ajuta să nu mai judecăm pe ceilalți. Toată lumea este la fel. Cu toți suntem în aceeași barcă.
Ce se întâmplă cu o persoană care percepe vacuitatea în mod direct? Atunci când va ieși din ea își va da seama că tot timpul a fost în ceață și că niciodată nu a perceput ceva corect. Chiar dacă încercăm să ne dezvoltăm conștiința acum, înainte de a percepe direct vacuitatea, nu suntem cu adevărat treji. Nu avem Pramana. Ne aflăm tot timpul în ceață.
Grup Facebook