Cursul 4
Dovada vieților viitoare
Primul nivel al logicii și percepției budiste (Pramana)
Conform învăţăturilor lui Geshe Michael Roach.
Potrivit traducerii conferințelor Lamei Dvora Tzvieli.
Lecția 2 – a doua parte
Ce ne spune maestrul Dignaga?
tsemar gyurpa dro la pen shepa, tunpa deshek kyobla chaktsel lo
Mă prosternez Celui devenit corect,
A cărui dorință este de a ajuta toate ființele, Învățătorului,
Celui plecat la extaz, și Protectorului nostru.
Din iubirea mea pentru cei cu o logică greșită,
Voi explica cum se poate obține
O percepție care să fie corectă.
Cu această frază, începe cartea maestrului Dignaga, Compendiul privind percepția corectă.
Acest rând, stă la baza comentariului lui Dharmakirti privind percepția validă. Cursul nostru va studia doar prima parte – și anume, transformarea într-o persoană cu percepție validă.
Numele acestei fraze este:
Chö Jö
Nu numai în budism, ci și în multe scrieri spirituale, autorul începe cu un omagiu adus învățătorului său, sau lui Buddha, sau unui Bodhisattva, sau chiar și față de compasiune. De multe ori, autorul își manifestă respectul față de Manjushri – divinitatea înțelepciunii, înțelepciune care se manifestă sub forma unei entități divine.
Omagiul maestrului Dignaga
Datorită faptului că Chö Jö este foarte important, jumătate din cursul nostru va fi dedicat acestuia.
Interpretarea literară
Mai întâi vom trece peste fiecare cuvânt, și apoi vom vorbi puțin despre asta. Vom începe de la sfârșitul frazei.
Lo = este silaba care indică finalul frazei.
Chak = înseamnă mână. În limba tibetană există două sisteme diferite de cuvinte pentru componentele corpului: unul este folosit pentru Buddha și celălalt pentru oamenii obișnuiți. Deci, Chak înseamnă mâna lui Buddha, sau a Lamei sau a unui mare înțelept.
Tsel = a căuta
Chaktsel = înseamnă prosternare sau a se prosterna. Sensul de prosternare la tibetani, este ca și când am veni la Lama și i-am cere să ne confere înțelepciunea din mâna lui.
Tsema = percepție corectă
Gyurpa = a devenit, s-a transformat
Tsemar = în acest cuvânt apare Tsema și ”r”. ”r” este cuvânt de legătură – cu/la. Adică, cu Tsema.
Dro = este prescurtarea cuvântului Drowa, ceea ce înseamnă ”ființele vii”. Dro înseamnă a merge. Se mai poate traduce ”cele care rătăcesc”, adică cele care rătăcesc prin Samsara. Merg din viață în viață, mor și se nasc mereu.
Dro la = la este cuvânt de legătură
Pen = ajutor, beneficiu sau a fi de folos
Shepa = intenție sau dorință
”Mă prosternez celui devenit corect”. Corect – în sensul de percepție corectă sau “Mă prosternez celui care a devenit o persoană cu percepție corectă”.
”Mă prosternez în fața celui care a devenit o persoană cu percepție corectă și a cărui dorință este de a ajuta toate ființele”.
Tunpa = învățător
De = beatitudine, extaz, plăcere
De Shek = cel plecat la extaz/beatitudine sau cel ajuns la extaz
Kyob = a proteja
Kyobla = protectorului
Chaktsel lo = mă prosternez
Aceasta este prima strofă:
Mă prosternez Celui devenit corect,
A cărui dorință este de a ajuta toate ființele, Învățătorului,
Celui plecat la extaz, și Protectorului nostru.
Un logician condus de compasiune
A doua strofă:
Din iubirea mea pentru cei cu o logică greșită,
Voi explica cum se poate obține
O percepție care să fie corectă.
Cine spune aceste lucruri? Maestrul Dignaga.
Cine sunt cei cu o logică greșită? Noi toți. Ce spune despre noi? Maestrul Dignaga spune: ”Eu sunt plin de compasiune pentru voi, și de aceea vă voi explica cum se poate obține o percepție care să fie corectă”. Acest mare logician este condus de compasiunea lui față de noi.
Cele cinci caracteristici ale frazei de început a maestrului Dignaga
Fraza de început al maestrului Dignaga are cinci caracteristici:
1. Cel ce a devenit corect. Cel devenit percepție corectă.
Spunem că este el însuși este o percepție corectă. Când spunem el este percepția corectă în sine, nu ne referim ca adjectiv, ci la substantiv.
2. A doua caracteristică este dorința de a ajuta toate ființele
3. A treia caracteristică – Învățătorul
4. A patra – cel plecat la extaz
5. Cea de-a cincea – protector
Poate cineva să devină o percepție corectă?
Percepția corectă este ceva mental și nu un lucru fizic. Și totuși spunem: “Ființa care s-a transformat în Tsema”, este ca și cum am spune: “A devenit iubire”, ca și cum o persoană poate deveni ceva mental.
O clasificare parțială a tuturor fenomenelor
Să ne gândim pentru un moment la toate lucrurile existente, la toate fenomenele. În lecția următoare vom clasifica toate fenomenele.
Atunci când ne referim la fenomene, nu ne referim doar la cele pe care le percepem, ci la toate fenomenele existente în univers. Deci, un mod de a le împărți este următorul: există lucruri care se schimbă și lucruri care nu se schimbă.
Fenomenele schimbătoare le vom împărți în trei categorii:
Care sunt lucrurile mentale care se schimbă? Ele sunt gândurile, emoțiile, percepțiile, conștientizările. Dacă sunt supărată acum și apoi îmi trece, atunci există o schimbare, nu este așa? Ce schimbare a avut loc? Mentală.
Cu toții cunoaștem lucruri fizice care se schimbă, unul dintre ele este trupul nostru care trece permanent prin schimbări.
Un exemplu de lucru care se schimbă și care nu sunt este nici fizic și nici mental, este numele nostru. El nu este nici una, nici alta pentru că atunci când ne referim la ceva mental, ne referim la o stare de conștiință: iubire sau ură sau conștientizare. Numele nu este ceva mental, este doar o etichetă.
Percepția directă corectă este ceva fizic sau mental?
Este oare Tsema/ Pramana un lucru mental, sau un lucru fizic?
Atunci când gustăm o prună, avem în gură gustul prunii, adică avem o percepție directă a gustului; De îndată ce am terminat de mestecat pruna, nu mai avem percepția ei directă. Deci, evident, percepția s-a schimbat. Întrebarea este dacă această percepție directă este ceva fizic sau mental? Sau nici una nici alta?
Cum funcționează simțurile?
Ne vom situa acum în școala inferioară Abhidharma Kosha. Atunci când percepem un obiect, avem nevoie de organul de simț – ochiul și de conștientizarea vederii. De ce? Pentru că, nu este suficient să avem ochi, ci trebuie să fim și conștienți. Dacă cineva primește un knockout, cu toate că are ochi, nu va fi conștient de ceea ce percepe.
Pentru fiecare simț:
– există obiectul pe care îl percepe,
– există organul care percepe,
– există conștientizarea simțului.
Deci, organul de simț este fizic (cu excepția gândurilor), obiectul este fizic, dar conștientizarea nu este fizică, ci este mentală. Ceea ce mintea noastră percepe, este mental.
Facem aici o paranteză – conform școlii Abhidharma Kosha, mintea este considerată ca fiind al șasea simț, a cărei obiecte sunt gândurile. Aici, avem o excepție, deoarece atât obiectul cât și organul senzorial sunt mentale.
Deci, Tsema, sau percepția corectă, este un lucru mental.
Atunci care este sensul: “Cel devenit percepție corectă”? Adică o persoană fizică care a devenit ceva care este mental. Oare există vreo eroare în formulare?
Autorul s-a referit la faptul că pentru Buddha, în fața căruia i se prosternează, totul este percepție directă! Ceea ce înseamnă Ngunsum Tsema – percepție corectă directă, și nu Ngunsum, adică directă.
Deci, Buddha a devenit cineva care percepe totul în mod direct, spre deosebire de noi, care percepem direct lucrurile cu ajutorul simțurilor, dar nu și alte lucruri, precum vacuitatea, înțelepciunea supremă, subtilitățile mecanismului karmic.
Când autorul a scris Cel devenit corect s-a referit la două lucruri:
a. Primul, Buddha este o entitate pentru care totul este o percepție directă. Totul este experimentat în mod direct, nu prin gând sau prin rațiune.
b. Al doilea lucru este că el a devenit. Buddha este cineva care a devenit corect. Ce înseamnă că a devenit? Înseamnă că Buddha nu a fost așa înainte.
Buddha a pornit la fel ca noi, a parcurs un drum foarte lung, și a devenit o entitate care percepe totul direct. Putem spune că Buddha este o entitate: ”fără de greșeală” sau ”infailibil” sau “cu desăvârșire corect”.
2. A doua caracteristică – Dro La Pen Shepa – cineva care dorește să ajute toate ființele.
După cum vă dați seama, maestrul Dignaga în fraza de deschidere ne descrie ce este un Buddha. El începe să ne explice, încet, ceea ce este Buddha.
”Cineva care dorește să ajute toate ființele”, maestrul Dignaga se referă la compasiunea lui Buddha.
3. A treia caracteristică – Buddha este un învățător. Care a fost întreaga carieră a lui Buddha? Să fie profesor. De ce a predat? Din iubirea lui față de toate ființele.
4. Al patrulea atribut – “Cel plecat la extaz“, adică cel care a ajuns la plăcerea supremă. Nu există nimic în conștiința lui Buddha care să nu fie plăcere supremă. Dacă Buddha s-ar afla aici pentru o clipă și i-am arăta cel mai dezgustător lucru, prin el va trece un fior de maximă plăcere. Nu există altceva pentru el. Dezgustător/scârbos, este doar o proiecție din mintea noastră.
În scrierea cuvântului De, în limba tibetană ་བདེ་, prima literă nu se aude. După cum am văzut sensul cuvântului a fost beatitudine/extaz. Dacă ștergem prima literă ( Ba – བ ), cuvântul va căpăta sensul de ”astfel/așa”. Adică, astfel plecat.
Deci, avem cuvântul:
Deshek
și cuvântul:
Deshin Shekpa
Deshek sau Sugata înseamnă ”plecat la extaz” sau ”cel care se află în permanentă plăcere supremă”. Deshin Shekpa sau Tathagata înseamnă ”astfel plecat” sau ”astfel ajuns”. Cu alte cuvinte, Tathagata înseamnă ”cel ce a perceput direct vacuitatea”.
5. A cincea caracteristică al lui Buddha – este protector.
Pe cine protejează? Pe noi.Jumătate din cartea lui Dharmakirti se află în aceste două rânduri. Capitolul 2 al cărții lui Dharmakirti se referă în întregime la prima linie, adică ce înseamnă Tsemar gyurpa – la ”cel devenit corect”.
tsemar gyurpa dro la pen shepa, tunpa deshek kyobla chaktsel lo
Ce ne spune el mai târziu? “Din iubirea mea față de cei care au o percepție greșită, vă voi învăța ce înseamnă percepția corectă“. Deci, deja știm că nu gândim corect și că nu înțelegem. Deci, vom începe de la ce înseamnă o percepție corectă, cine o are și cum ne-o putem dezvolta. Treptat, ne vom dezvolta abilitatea de a percepe direct această realitate ultimă, dar pentru asta este nevoie de multă muncă.
Grup Facebook