Cursul 5 – Cum funcționează karma
Conform învățăturilor lui Geshe Michael, traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli
Lecția 10
Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții. După cum știm, pentru a ieși din samsara avem nevoie de cantități imense de karmă bună și pentru că nu ne-au mai rămas prea mulți ani pentru a o acumula, avem nevoie să învățăm metode care să ne permită să o strângem cât mai repede. Scopul acestei lecții este de a învăța cum să facem karma să fie mai puternică.
La începutul lecturii cursului 5, partea a zecea, sunt prezentate diverse tipuri de a dărui. În general, nu orice tip de a dărui strânge karmă pozitivă.
Pentru a acumula karmă pozitivă, este foarte importantă motivația implicată în actul de dăruire.
Actul dăruirii va fi extrem de pozitiv și intens :
dacă motivația este de a dărui unui obiect înalt, celor trei diamante.
Dacă cineva va veni și vă va amenința cu pistolul să-i dați toți banii, bineînțeles că îi veți da de frică. Acest lucru nu strânge karma dăruirii.
Desigur că nu spunem să nu-i dați banii, pentru că viața voastră este foarte importantă, dar acesta este un exemplu de a da cuiva din frică, care nu acumulează karma de care avem nevoie.
Un alt tip de dăruire, care de asemenea, nu ne aduce karmă bună este de a da ceva în speranța că vom primi în schimb altceva.
Care sunt acele tipuri de dăruire care acumulează karmă puternică?
Este important să amintim faptul că actul de a dărui, nu se face numai cu corpul, ci și prin vorba care implică gândul ce însoțește fapta.
Atât în Abhidharmakosha cât și în alte scrieri budiste, se spune că actul de dăruire făcut într-un mod corect și complet, aduce multă abundență și bunăstare. În finalul acestei lecții veți ști tot ceea ce trebuie ca să deveniți bogați.
Problema abundenței materiale pe care o acumulăm, este că atunci când karma ei s-a terminat, şi abundența s-a terminat. Toate acestea le vom pierde pentru că nu știm cum să le păstrăm. Nu avem știința să ne menținem banii și bogăția materială.
Cele patru tipuri de dăruire
pe care le denumește Abhidharmakosha
1. A dărui pentru propriul beneficiu.
བདག་གི་དོན་ཕྱིར་སྦྱིཔ།
Dak gi dun chir jinpa
Dak = eu
Dak gi = al meu
Dun chir = pentru binele meu, în propriul beneficiu,
Jinpa = dăruire
Traducerea fiind a dărui pentru propriul beneficiu.
Ce înseamnă a dărui pentru propriul beneficiu?
– acest tip de dăruire este făcut de cineva care nu este Arya, care încă nu a perceput vacuitatea, care se află încă în samsara, și mai mult, el se află în lumea dorințelor. Atunci când dăruiește ofrande lamei sau în templu, o face din dorința de a se elibera din samsara.
– iar obiectul oferit este în afara samsarei, adică cele trei diamante.
În acest caz, obiectul care primește nu are nevoie de ceea ce i se oferă. Buddha, Dharma, Sangha nu au nevoie de lucrurile care li se oferă, dar cel care le dăruiește face acest lucru din dorința de a se elibera din samsara.
În concluzie, actul de dăruire este făcut de acela care se mai află încă în lumea dorințelor, aspirând să iasă din această lume, iar el dăruiește obiectului care este în afara samsarei.
Ce îl va elibera pe om din samsara?
– perceperea vacuității în mod direct, şi pentru că ne aflăm în lumea Abhidharmakosha, vorbim de realizarea de sine.
– dezvoltarea abilităților meditative la nivele din ce în ce mai profunde.
– dezvoltarea renunțării sau întoarcerea spre lumea spirituală.
– dezvoltarea înțelegerii faptului că drumul lumesc întotdeauna va dezamăgi.
Nu contează cât avem sau cât de bine ne este acum, de toate acestea vom fi nevoiți să ne despărțim. Chiar dacă trăim fericiți şi avem de toate în această lume materială, nu putem păstra nimic, pentru că aceste rezultate sunt efemere.
Această înțelegere va determina omul să dăruiască ofrande prin corp, vorbă și gând celor trei diamante.
Cu corpul = a dărui în mod fizic un cadou sau o ofrandă altarului, sau unui obiect sfânt.
Cu vorba = a merge le refugiu, de exemplu: a spune rugăciuni.
Cu gândul = a intenționa de a spune rugăciuni în gând.
Dacă facem aceste lucruri din profundă înțelegere, rezultatul va fi ieșirea din samsara. Şi cu toate acestea, rezultatul este considerat ca fiind inferior, pentru că el va scoate din samsara pe acela care atunci când face actul de dăruire este concentrat numai pe el însuși. Acesta este considerat ca aparținând scopului îngust.
2. A dărui în beneficiul celorlalți
གཞན་གྱི་དོན་ཕྱིར་སྦྱིན་པ།
Shen gyi dun chir jinpa
Shen = ceilalți,
Deci a dărui în beneficiul celorlalți
Ceea ce caracterizează acest tip de dăruire este faptul că cel care dăruiește nu are nici un beneficiu.
Și de ce asta?
Pentru că cel care face actul de dăruire este un Arya și mai mult de atât, a experimentat în mod direct vacuitatea. El nu mai are nevoie să beneficieze de pe urma actului de dăruire, iar tot ceea ce va face va fi să dea celorlalți. Cu alte cuvinte el dăruiește pentru ca toți ceilalți să ajungă la iluminare. Dacă cel care oferă, nu mai este interesat de a mai primi ceva, în schimb cel care primește nu este un Arya, iar el încă mai are nevoie sa primească.
Și asta se datorează faptului că un Arya nu mai are nici o dorință pentru lucrurile lumești, dar în schimb cel care primește nu și-a pierdut încă năzuințele pentru ele. Și cu toate că un Arya nu mai este atras de lucrurile materiale, el le dă cu intenția de a-i ajuta pe ceilalți să ajungă la iluminare.
3. A dărui în favoarea ambelor părți.
གཉིས་ཀའི་དདོན་ཕྱིར་སྦྱིན་པ།
Nyikay dun chir jinpa
Nyi înseamnă doi,
Deci Nyikay dun chir jinpa înseamnă a dărui în favoarea ambelor părți, în favoarea şi celui care dă şi celui care primește.
Sensul aici este că și cel care dă și cel care primește, se află în samsara, și mai mult în lumea dorințelor. În această situație, ori unul dintre ei, ori amândoi pot fi Arya, dar nu Arhat.
Țin să amintesc că Arhat este cel care a ajuns la Nirvana inferioară, dar nu și la atotcunoaștere. Când ne referim aici la Arya, ne referim la faptul că el încă nu s-a eliberat din samsara, se află în fazele incipiente ale căii spre iluminare, mai precis în faza a patra, cea a practicii, și se mai poate naște încă o dată.
4. Actul de dăruire nu este în folosul nici uneia dintre părți.
གཉིས་ཀའི་དོན་དུ་སིན་པའི་ཕྱིར་སྦྱིན་པ།
Nyikay dun du min pa chir jinpa
Acest lucru înseamnă, că un Buddha dăruiește altui Buddha, pentru a-l onora.
Buddha nu are nevoie de nimic. El a realizat tot ceea ce trebuie realizat și în această lume și în afara ei. În schimb Buddha continuă să ofere în mod constant, iar când se întâlnește cu alți Buddha, le dă respect, oferindu-le obiecte care să le facă multă plăcere.
Karma de a-i face multă plăcere unui obiect sfânt, este foarte puternică.
Cu toate că Buddha nu mai are nevoie de karma puternică, el continuă să dăruiască, acesta fiind și motivul care-l menține în starea de iluminare, neputând să mai cadă în Nirvana.
Actul de a dărui care conduce la iluminare
O dată un Lama s-a exprimat: “Dacă ești un elev serios în dharma, șansa ta de a te îmbogăți este foarte mică. Este puțin probabil să ți se întâmple așa ceva”.
De ce? Pentru că dacă ești un elev serios în dharma, îți vei îndrepta generozitatea spre a ajunge la iluminare și nu spre scopuri materiale. De aceea, fructele karmei bune pe care am strâns-o, ne vor scoate din samsara, dar nu neapărat ne va aduce abundență materială.
Este ceva greșit în privința bogăției materiale?
Nu, nu este nimic în neregulă cu asta.
Ceea ce îi determină calitatea bogăției materiale pentru noi, este:
– ce vom face cu ceea ce avem,
– cum ne vom relaționa față de ea,
– în ce măsură am reușit să asimilăm cele 8 gânduri lumești, despre care am învățat în cursul 1,
– și în ce măsură ne folosim de ceea ce avem pentru bunăstarea celorlalți.
Banii, în sine, nu sunt nici buni, nici răi. Este posibil să ne îmbogățim în această viață ca rezultat al faptului că am fost generoși în trecut.
Nu putem ști de ce. Și este foarte posibil ca împreună cu această karmă bună care s-a realizat, să se realizeze și o altă karmă negativă, pentru că de multe ori auzim despre oameni înstăriți și care suferă.
Tot așa se poate întâmpla, să vă găsiți în deșert, cu buzunarele pline de bani și apa din sticlă să se termine și să rămâneți fără un strop de apă, iar atunci nici un ban nu vă va mai putea salva.
Pot fi situații în care omul poate avea un cont mare bancar şi în același timp să fie inflație, scăzând puterea de cumpărare a banilor.
Banii în sine, sunt rezultatul generozității din trecut, și în măsura în care nu acționăm să ieșim din samsara, karma generozității se va termina.
Trebuie înțeles faptul, că toți cei care au bani sau nu au bani, suferă.
Cei săraci, trăiesc în lipsuri datorită karmei ce provine din vătămarea vieții. Ceea ce rodește în viața lor este sămânța karmică de a face rău altuia, iar rezultatul ei este un trai în lipsuri, un trai în care omul trebuie să se lupte pentru a avea cele necesare.
Sunt cazuri, în care cei nevoiași pentru a obține ceea ce își doresc, pot face rău altora, acumulând din nou karma care-i va menține în samsara.
Pot fi cazuri în care cei care s-au născut într-o familie înstărită sau au strâns mulți bani, își pot dezvolta o atitudine arogantă, spunând: „Mie mi se cuvine totul!” sau „Am muncit din greu pentru a strânge bani!”.
Ca rezultat al acestei atitudini, nu fac de îndeajuns pentru ceilalți, nu dăruiesc nimic, nu fac ceea ce este necesar pentru a-și păstra karma bunăstării, și într-un târziu vor pierde și tot ceea ce au avut.
Deci, fie că există lipsuri sau abundență, atâta timp cât acestea sunt samsarice, lumești, și nu sunt însoțite de înțelegere, de înțelepciune și de o concepție corectă, ambele sunt suferință. Esența lor este suferință.
Cum putem face ca fapta noastră de a dărui altora să fie mai bună? Aceia dintre voi, care deja practicați generozitatea și dăruirea, deja ați înțeles că există o mulțime de obiecte (ființe) cărora le puteți da, și există diverse forme în care puteți dărui.
Și cu toate că am ajuns în acel punct, în care ne bucurăm nespus când dăruim, suntem încă limitați de cât putem să facem şi de cât putem oferi. Chiar și timpul nostru pe care îl putem dedica dăruirii şi ajutorului celorlalți, este limitat.
Atunci, ce putem face mai întâi? Sunt atât de mulți nevoiași în lume! Pe cine să ajutăm mai întâi?
Putem să le dăm la câțiva de mâncare sau un loc de dormit. Și cu toate acestea, încă vor mai rămâne nenumărați oameni săraci și flămânzi.
Şi, pentru că, timpul nostru este limitat, ceea ce ne rămâne de făcut este să găsim cele mai puternice căi, care să ne permită să ne dezvoltăm cât mai repede, să putem acumula karma cea mai puternică pentru a-i putea ajuta pe ceilalți cât mai mult posibil.
Ce anume dă forță karmei?
Toate aceste lucruri ne conduc la ordinea de prioritate. Va trebui să decidem care este ordinea de prioritate a generozității noastre.
Această ordine este stabilită de trei elemente:
A) prima listă va fi despre elementul: cel care dă,
B) al doilea element este legat de lucrurile care sunt oferite. Şi aici este o altă listă
C) iar al treilea element, este despre cel care primește. Tot așa aici este o listă.
Fiecare dintre cele trei elemente are un număr de aspecte care intensifică karma.
A) Prima listă este legată de cel care dă.
Cele șapte avuții ale unui Arya
འཕགས་པའི་་ནོར་བདུན
Pakpay nor dun
Pakpa înseamnă Arya, cel care a perceput în mod direct vacuitatea.
Nor înseamnă abundență, avuție
Dun = șapte
Deci cele șapte avuții ale unui Arya.
Atunci când ne referim la avuțiile unui Arya, nu ne referim la ceva material, pentru că el nu mai este interesat să strângă avuții, ci ne referim la cele șapte aspecte care vă vor creste capacitatea de a da, care vă va îmbunătăți altruismul, vă va îmbunătăți karma dăruirii pentru a putea ieși din samsara, din suferință.
Vom discuta în continuare despre calitățile pe care trebuie să le dezvolte cel care dă, în vederea creșterii karmei de a dărui. Impactul karmic va fi complet diferit pentru cel care posedă aceste calități și pentru cel care nu le posedă.
1. Credința
དད་པ།
Depa
Când vorbim despre Depa, despre credință, în budism ea are o semnificație puțin diferită față de cea cu care suntem obișnuiți. Cuvântul poate fi așezat între credință şi admirație. Atunci când privim un obiect sfânt, privim de fapt la calitățile lui înalte.
De exemplu, când îl privim pe Buddha, ne uităm la compasiunea lui infinită, suntem plini de admirație față de ea, și suntem dornici să ajungem și noi la această stare. Deci sensul cuvântului Depa, este admirația pentru calitățile sublime, dar și credința față de obiectul sfânt care reprezintă aceste calități.
Deci, când ne referim la credință, ne referim la credința bazată pe înțelegere, bazată pe admirație, pe aprecierea virtuților, pe care și noi am dori să ni le dezvoltăm.
De exemplu, atunci când admirăm calitățile înalte a le lui Dalai Lama, și dorim să ajungem și noi la ele, acest lucru ne întărește mai mult credința în această persoană.
Și nu este neapărat nevoie să fie Dalai Lama, ci poate fi oricine din jurul nostru. Dacă întâlniți pe cineva pe care îl apreciați sau îi admirați calitățile pe care le are și pe care le-ați dori să vi le dezvoltați – înseamnă că acesta este profesorul vostru. În acest scop, el vă este profesor.
În cazul în care veți întâlni pe cineva şi simțiți că poate să vă promoveze pe drumul spiritual și v-ați decis că acesta va fi profesorul vostru, sfatul este să vă concentrați numai pe calitățile lui bune și pe cât posibil, să ignorați calitățile negative, deoarece dacă veți fi preocupați de ele, veți diminua Depa.
Depa este o calitate spirituală care întărește foarte mult karma pe care o acumulați, atunci când acționați față de această persoană. Cu cât Depa este mai profundă, cu atât karma este mai intensă.
De aceea, este necesară consolidarea credinței. Dacă aveți relații cu un Lama şi sunteți gata să faceți tot ceea ce el vă spune, karma acumulată este incredibilă. Dar pentru acest lucru va trebui să vă dezvoltați profund credința.
În toate scrierile budiste, se dă următorul sfat: în cazul în care ați decis deja că cineva este demn de a fi Lama pentru voi, ignorați calitățile lui negative și focalizați-vă numai pe cele pozitive, şi începeți să vă dezvoltați puternic Depa.
Ce legătură este între Depa şi generozitate? Dacă Depa se dezvoltă foarte mult la persoana care dăruiește, actul lui de a da, va fi foarte puternic.
2. Moralitatea
ཚུལ་ཁྲིམས།
Tsultrim
Ce înseamnă moralitate? Moralitatea înseamnă un comportament etic, iar aici are sensul de evitarea faptelor negative. De exemplu, a evita încălcarea celor zece precepte.
Ce legătură este între etică şi dăruire? Atunci când vorbim de calitățile celui care dă, în cazul în care etica lui este înaltă și [el] evită să încalce cele zece precepte, actul lui de a dărui acumulează o karmă extrem de puternică.
3. Generozitatea
གཏོང་བ།
Tongwa
Tong vine de la tong len, iar Tongwa înseamnă generozitate.
Ce înseamnă că cel care dă este generos? Înseamnă că cel care dă, face asta cu multă generozitate. El nu dă resturi, nu dă ceva care nu-i trebuie. Omul generos este acela care dăruiește mult şi tot ceea ce este mai frumos. Reamintesc că nu vorbim aici despre actul de a da, ci despre calitatea generozității din inima celui care dă.
4. A învăța
ཐོས་པ།
Tupa
Sensul cuvântului Tupa este de a asculta, a auzi.
În acest context, are sensul de a învăța.
Semnificația în acest caz, este că cel care dăruiește, a petrecut mult timp învățând dharma. A petrecut mult timp cu Lama, a învățat mult. Cu cât cineva aude mai mult învățăturile şi explicațiile care i se dau, cu atât va asimila mai mult, va aprofunda mai mult. De fiecare dată când auzim învățăturile la un nivel din ce în ce mai ridicat, cu atât vor intra şi mai adânc în conștiința noastră.
Atunci când Khen Rinpoche preda, erau persoane care veneau de treizeci de ani și ascultau aceleași învățături. Încă odată Lo jong, încă odată Lam rim. Şi de fiecare dată, învățătura pătrunde şi mai adânc.
De aceea cu cât veți fi expuși mai mult învățăturilor, înțelegerea a ceea ce faceți, a modului în care acționează karma, se aprofundează. Şi cu cât înțelegerea este mai profundă, [cu atât] și karma va fi mai puternică. De aceea este nevoie să ajungem la un nivel foarte, foarte ridicat de înțelegere astfel încât karma să fie suficient de intensă.
5. Prețuirea respectului de sine
ངོ་ཚ་ཤེས་པ།
Ngo tsa shepa
Ngo tsa este acel factor din mintea noastră care ne determină să ne păstrăm jurămintele din demnitate față de noi înșine.
De exemplu, spunem: nu-mi pot permite să încalc jurământul pe care l-am luat, pentru că îmi este rușine şi pentru că m-am obligat să-l respect.
Datorită rușinii sau a jenei pe care o am față de mine, nu-mi permit să încalc ceva la care m-am obligat. Aceasta este prețuirea respectului de sine.
Dacă cel care dă şi-a dezvoltat această calitate de conștiinciozitate, a respectului de sine, a respectului față de dorința de a ajunge la iluminare pentru întreaga creație, karma dăruirii va fi foarte puternică.
6. Prețuirea considerației față de ceilalți
. ཁྲེལ་ཡོད་པ།
Trel yupa
Trel yupa nu înseamnă rușine ci considerație față de ceilalți.
Cu alte cuvinte, a evita de a face abateri din considerație față de ceilalți.
De exemplu, când servim masa, nu ne vom repezi la mâncare, pentru că știm că ceilalți cunosc faptul că suntem practicanți dharma. Dacă ei ne vor vedea că ne repezim și ne îndopăm, nu vor respecta dharma. Deci, dacă îi respectăm și vom lua în considerare nevoile lor, vom acționa cu reținere.
Dacă primul factor a fost evitarea încălcării unui jurământ/precept datorită conștiinței mele, al doilea factor este îndreptat către ceilalți, iar asta datorită considerației mele față de ei.
Călugării şi călugărițele muncesc foarte mult pentru a-şi dezvolta aceste calități. Ei sunt foarte atenți la felul în care ceilalți le interpretează comportamentul. Oare felul în care se comportă denotă respectul lor față de dharma?
Bineînțeles că nu este nevoie să fim călugări pentru a respecta dharma şi pe ceilalți, dar dacă ne dezvoltă şi mai mult aceste calități, karma acumulată de pe urma faptelor noastre de dărnicie, va fi şi mai puternică. Și mai mult de atât, colecția noastră de binefaceri se va mări.
7. Înțelepciunea
ཤེས་རབ།
Sherab
Sherab înseamnă înțelepciune, cunoaștere. Bineînțeles că atunci când vorbim în budism despre înțelepciune, ne referim la înțelegerea realității, a vacuității. Cu cât această cunoaștere este mai profundă şi karma acumulată va fi mai intensă.
De aceea, cel care a devenit Arya, datorită înțelepciunii profunde pe care a dobândit-o în urma experimentării vacuității, îi este garantată ieșirea din samsara. Karma acumulată în urma unui act săvârșit de un Arya, este cu mult mai puternică decât cea pe care o acumulează cineva care nu a perceput vacuitatea.
Acesta este și motivul numelui „Cele şapte avuții ale unui Arya”, pentru că tot ceea ce face un Arya are multă forță, fapt care îi grăbește ieșirea din samsara.
Este de dorit să meditați asupra fiecărei calități, în funcție de nivelul la care vă aflați, şi să încercați să vi le dezvoltați.
B) Aspectele actului de dăruire.
1. Primul aspect al actului de a dărui este să fie făcut cu respect, într-o formă respectuoasă, iar ținuta corpului să denote stimă.
În budism, există obiceiul ca atunci când cineva oferă Lamei un cadou, va trebui să se aplece în fața Lamei și să ofere cu ambele mâini. Acest mod de a dărui exprimă prețuirea pe care o avem față de cel căruia îi dăm.
Vorba trebuie și ea să fi respectuoasă. Fapta trebuie să fie însoțită de cuvinte de considerație, iar gândurile vor trebui să respecte persoana care primește.
Cel care primește nu trebuie să fie neapărat un Lama. Toate aceste elemente implicate în actul de dăruire. Gândul, vorba și fapta trebuie să vină numai din respect față de cel căruia i se oferă.
Deci, este important nu numai ceea ce dăm, ci și cum dăm.
Chiar și aspectul obiectului oferit trebuie să fie plăcut, împachetat estetic. Dacă dăruiți bani cuiva, puneți-i într-un plic frumos. Sau când oferiți mâncare musafirilor, farfuriile să fie atrăgătoare, iar mâncarea pusă în farfurii [astfel încât] să încânte ochii.
Toate aceste lucruri influențează foarte mult karma pe care o acumulăm atunci când facem acte de generozitate. În lectura cursului 5, se spune că dacă veți dărui lucruri care au aspect plăcut, acumulați karma care, în viitor vă va conferi frumusețe fizică.
2. Al doilea aspect al actului de a dărui este de a da celui nevoiaș, celui care are nevoie cu adevărat, şi în momentul în care are nevoie.
Este plăcut să faci cadou celui care are, dar nu este aceeași karmă atunci când dai pâine unui om flămând. A da cuiva când are nevoie și la momentul potrivit, adică să fi atent la nevoile celuilalt, acumulează mult mai multă karmă pozitivă.
Una dintre virtuțile lui Buddha este de a ni se înfățișa la momentul potrivit și sub forma de care avem mai mare nevoie.
3. Al treilea aspect este că ceea ce dați să nu afecteze pe cel care primește.
De exemplu,
• nu aducem vaca la măcelar, pentru că, în conformitate cu budismului acesta va acumula multă karmă negativă.
• nu aducem băutură unui alcoolic, pentru că îi va deteriora sănătatea.
• nu servim mâncare care nu este sănătoasă. Mai mult de atât, dacă mai și știm că ea dăunează sănătății, nu o vom servi altuia.
• budistul, când știe că ceva este dăunător, nu-l va da altcuiva.
• dacă cineva vrea să dea ceva ce nu are și merge să fure de la cel bogat ca să-l dea celui sărac, în budism se spune că este un act care acumulează karmă negativă.
Nu se dăruiește un lucru furat. Ne este bine cunoscută povestea lui Robin Hood, care fura de la cei bogați pentru a da celor săraci. Cu toate că intențiile implicate erau bune, jaful nu acumulează karmă pozitivă, de aceea se spune că nu este bine să dăruiești un lucru furat.
Bineînțeles că putem spune că noi nu facem asta, dar foarte ușor putem cădea în capcană. De exemplu, oamenii doresc să cumpere stupa, deoarece acest obiect este rar și scump, ei apelează la serviciile de pe internet.
Pe internet într-adevăr se vinde stupa ieftin, dar când ne uităm la produs, constatăm că el provine din China. Cum de a ajuns stupa în China? Când chinezii au invadat Tibetul, ei au jefuit mănăstirile budiste iar acum vând obiecte sfinte pe internet.
Deoarece aceste obiecte sunt furate, nu le putem cumpăra și dărui altuia ca sa-i aducă binecuvântare. Toate aceste situații trebuie evitate. În cazul în care cineva dorește să cumpere un obiect sfânt, este bine să se adreseze producătorilor din Nepal sau Tibet.
C) Aspectele legate de cel care primește, obiectul acțiunii noastre
Cel care primește, obiectul actului nostru de generozitate, are patru aspecte:
1. Cui îi dăm
Dro
Dro înseamnă a merge, iar Drowa înseamnă cei ce merg.
Cine sunt cei ce merg? Cei ce merg, sunt cei care se află în samsara. De ce li se spun “cei ce merg”? Pentru că ei pribegesc prin samsara.
Motivul pentru care prezentăm aceste liste, este că dorim să strângem o karmă cât mai puternică pentru a ajunge la iluminare, de aceea este foarte important să știm cui dăruim.
Dacă suntem puși în situația de a dărui unei persoane sau unui animal, bineînțeles că vom dărui omului, karma fiind mult mai puternică. Şi de ce așa?
Pentru că potențialul omului de a ajunge la iluminare este cu mult mai mare decât al animalului, şi mai mult decât atât, în această viață un animal nu poate ajunge la iluminare.
Cu cât veți dărui unui obiect cu potențial de a ajunge la iluminare, cu atât generozitatea este mai puternică.
2. După gradul de suferință.
Duk Ngel Wa
ceea ce înseamnă cine suferă.
Cu cât persoana se folosește mai mult de obiectul care i-a fost dat, cu atât karma celui care a oferit este mai puternică. Cu cât ajutorul dat va ajuta pe cineva să ajungă la iluminare cu atât și karma va fi mai intensă.
Care sunt acele lucruri pe care le putem oferi?
• lucruri materiale, precum mâncare, bani, produse, haine şi așa mai departe.
• protecție, refugiu,
• iubire, atenție,
• dharma, a preda dharma.
Care este lucrul cel mai înalt de dăruit? A preda dharma este cel mai înalt lucru pe care-l putem oferi altora, deoarece acest lucru ne ajută și pe noi și pe cei pe care îi învățăm, să avanseze mult mai repede spre iluminare.
Bineînțeles că dacă cineva este flămând sau însetat, nu o să-l învățăm dharma, ci îi vom da ceea ce el are nevoie în acel moment.
3. În funcție de cât ne-au ajutat
Pen Dokpa
ceea ce înseamnă ajutor, adică a dărui celui care ne-a ajutat, cum ar fi părinții.
Se povestește că odată un chinez avea o familie mare. Tatăl lui era bolnav şi bătrân și nu era nimeni care să-l poată îngriji. Băiatul neavând posibilitatea să-şi întrețină toată familia, strivit de poverile duse, decise să se descotorosească de tatăl său. Făcu o ladă din lemn pe care o puse într-o căruță trasă de măgar.
Ceru tatălui său să intre în ladă, după care plecă cu căruța spre vârful muntelui, cu gândul să arunce lada în prăpastie. Cum mergea el pe drum, începu să audă ciocănituri ce veneau din interiorul lăzii.
Băiatul întrebă: Ce vrei, tată?
Iar tatăl răspunse:Înțeleg problema pe care o ai.Dacă vrei să te debarasezi de mine, înțeleg perfect, dar te rog să păstrezi lada.
Băiatul îl întrebă: Păi de ce, tată?
Iar tatăl îi răspunse: Pentru că mai târziu copiii tăi vor avea nevoie de ladă.
Asta, apropo de karma pe care o acumulăm față de părinți. Fără părinți nu există iluminare.
Ajutorul dat celor care ne dezvoltă din punct de vedere spiritual, acumulează şi mai multă karmă pozitivă și puternică.
Marii Lama îi respectă pe toți cei care i-au învățat și fac toate eforturile pentru a-i răsplăti. Orice profesor care ne-a învățat ceva, de exemplu: să scriem și să citim, matematică sau orice altceva, n-a făcut altceva decât să ne ajute să progresăm.
De aceea, orice profesor, trebuie respectat. Și invers, cei care deranjează orele de studii acumulează karmă negativă.
4. Mari calități spirituale.
Yunten
Înseamnă înalte calități spirituale.
Țin să reamintesc că vorbim aici despre calitățile celui care primește, obiectul acțiunii noastre de generozitate. Cu cât obiectul are calități spirituale mai înalte, cu atât karma celui care dă este mai puternică.
Înainte am vorbit despre două tipuri de dăruire:
– a da în scopul de a ajuta,
– și de a da în scopul de a respecta.
Numărul 4 se referă la actul de dăruire, în scopul de a da respect celui ce primește (obiectul actului nostru de generozitate). Deci, cu cât persoana căreia îi dăruim ceva, este mai sus pe scara spirituală, cu atât karma este mai puternică. Și invers, orice vătămare a unei astfel de persoane, este o karmă foarte grea.
Întrebarea care se ridică este: Cui dăruim mai întâi, Lamei sau celui suferind?
Răspunsul este că trebuie dăruit ambilor. Cel care dă unui Lama nu este scutit de a dărui celui suferind. Este foarte important de dăruit și unuia și celuilalt.
În Tibet, această calitate a celui care primește, este foarte dezvoltată, în sensul că se dă mult respect și ofrande Lamei și templelor, dar pe de altă parte se acordă prea puțin ajutor săracilor. Tibetanilor le-a fost străin obiceiul de a întemeia spitale pentru cei săraci și bolnavi.
Numai după ce au fost izgoniți din Tibet și au ajuns în India, au început să vadă ce făceau creștinii pentru aceștia. Acest aspect de a ajuta pe cei nevoiași, nu era îndeajuns de dezvoltat în Tibet. În vest lucrurile stau altfel, latura de a ajuta pe cei nevoiași este cu mult mai dezvoltată decât a dărui dharmei sau Lamei. De aceea este nevoie de ambele aspecte.
Geshe Michael spunea că cine nu înțelege că trebuie ajutați săracii și bolnavii, nu înțelege dharma cu adevărat.
Dacă cineva aduce ofrande altarului şi nu se îngrijește şi de cei nevoiași, sau invers, [dacă] cineva spune: „Nu dau ofrandă altarului, pentru că şi așa mă îngrijesc de săraci.”, în ambele cazuri dharma nu este înțeleasă bine, nu sunt suficient de bine înțelese aspectele profunde ale realității.
Cu alte cuvinte, datorită faptului că actul de a dărui este însoțit de ignoranță, karma acumulată nu este puternică. De aceea trebuie dezvoltate ambele aspecte.
Se pune întrebarea: Dacă am la dispoziție numai o oră pe zi, oră în care, ori merg benevol să ajut pe cei săraci ori să practic tantra, ce voi alege să fac?
Deoarece practica tantrică este o practică foarte avansată, care îmi dă șansa să ajung mai repede la iluminare, atunci dintre cele două situații o voi alege pe a doua.
Practica tantrică este o practică care îmi mărește capacitatea de a aduce binecuvântare multora. Și cu toate acestea, ar fi bine să evităm să fim prinși în acest conflict, și să ne organizăm în așa fel viața încât să putem face și una și alta.
Un scurt rezumat
Prima listă pe care am dat-o se referă la calitățile spirituale pe care le-a dezvoltat cel care dăruiește. Dacă şi-a dezvoltat suficient Depa, adică credința şi admirația pentru calitățile spirituale celui căruia îi oferă. În schimb, ea nu se referă la modul în care acesta dăruiește, adică dacă dăruiește cu bucurie sau cu iubire.
Deci, lista pune accentul pe acele calități pe care și le-a dezvoltat cel care face actul de dăruire înainte de a dărui.
• prima listă enumeră calitățile celui care oferă
• a doua listă se referă la modul în care se oferă,
• iar a treia se referă la obiectul căruia i se oferă, sau care este obiectul faţă de care actul de dăruire este cel mai puternic.
Acțiunea săvârșită până la capăt
Următoarea listă este legată de calea karmică completă
ལས་བྱས་བསགས་པ།
Le je sakpa
Le înseamnă karma
Je = săvârșită, făcută sau executată,
Sakpa = acumulată, colectată.
Traducerea este karma săvârșită şi colectată.
Le je sakpa se referă la aspectele despre care am vorbit în lecțiile trecute, legate de calea karmică completă, aspecte care fac o acțiune să devină completă.
După cum știm deja, după ce fapta s-a încheiat, în curentul nostru de conștiință va rămâne sădită o sămânță. Ceea ce dorim să știm este ce anume poate face ca sămânța rămasă să fie completă, puternică, stabilă şi bine înrădăcinată în conștiința noastră.
Vom prezenta în continuare cele șase lucruri care fac karma să fie săvârșită şi colectată (colectată înseamnă că sămânța karmică, bakchak, rămâne în curentul nostru de conștiință).
1. Intenția
Sam shindu
Sam înseamnă gând, intenție
Sam shindu înseamnă cu intenție.
Dacă înainte am discutat despre cel care dă, despre fapta în sine și despre cel care primește, vom vorbi acum despre modul în care trebuie să acționăm astfel încât să acumulăm karmă completă și puternică.
Deci primul lucru pe care trebuie să-l facem este să acționăm în mod intenționat, pe baza înțelegerii depline a rezultatelor faptei săvârșite. Înțelegerea rezultatelor înseamnă înțelegerea karmei şi a vacuității.
2. Calea completă a karmei
Le kyi yenlak dzokpa
Le = karma
Dzokpa = complet,
Yenlak = paragrafe, componente.
Le kyi yenlak dzokpa se traduce karma completă, cu toate componentele.
În lecția 7 am discutat despre cele patru componente care fac karma să fie completă, și anume:
– obiectul – Shi
– intenția – Sampa
– executarea – Jorwa
– finalizarea – Tartuk.
A doua componentă, intenția, are sensul de motivație, pe când intenția despre care am vorbit la punctul 1 de aici, mai înainte puțin, are sensul de înțelegere a rezultatelor, intenție care vine din înțelepciune.
3. Fără regrete
Mi gyupa
Gyupa = regret
Mi gyiupa = fără regret
Acest aspect spune că dacă ați dat ceva, să nu începeți să regretați, pentru că alterează karma. Dacă nu sunteți dispuși să dați, atunci nu dați. Este mult mai bine să nu dați decât să regretați ceea ce ați dat.
De aceea, dacă doriți să vă dezvoltați dăruirea, sfatul este să începeți să dați la început mai puțin şi să dați fără regrete, după care vor veni momentele în care veți dărui mai mult.
A te bucura de binele făcut
Dacă vom extinde actul de a dărui și anume nu numai că nu vom regreta ci și ne vom bucura de ceea ce am făcut, acest lucru va intensifica foarte mult karma. A te bucura de faptele făcute este un laitmotiv frecvent în dharma.
Una dintre practicile budiste este ca dimineața, înainte de a ne scula din pat, să ne gândim la lucrurile bune care sunt în viața noastră și să ne bucurăm pentru ele. Să ne bucurăm de ceea ce avem şi noi, şi ceilalți. Bucuria nu are limite. Și dacă nu aveți pentru ce vă bucura, bucurați-vă pentru ceea ce are vecinul.
Deci al treilea factor care intensifică karma este de a dărui cu plăcere și bucurie.
Se ridică întrebarea: A dărui în mod anonim este inferior actului de a dărui în văzul lumii?
Răspunsul este: a dărui în mod anonim este un act cu mult mai înalt decât acela de a face acest lucru în mod public, pentru că anonimatul este mai puțin lumesc, și nu este făcut pentru publicitate şi beneficii, ci pentru a acumula karma care să ducă la iluminare.
Un Bodhisattva care are ego-ul mic şi o conștiință foarte înaltă, își asumă pe deplin responsabilitatea pentru ceea ce face, în liniște şi fără prea mult tam tam. Este foarte important ca cel care dă, să dea cu înțelepciune, pentru a nu cădea în capcana ego-ului.
4. Fără antidot
Nyenpo mepa
Nyenpo = antidot
Mepa = nu este, fără
Deci fără antidot.
Acest punct se referă la evitarea săvârșirii altor lucruri care să dăuneze actului de dăruire.
Ce poate să dăuneze actului de dăruire?
• regretul
• ignoranța. O minte plină de ignoranță dăunează karmei acumulate în urma actului de dăruire. Nu în sensul de a o anula, ci de a micșora foarte mult.
• a nu te destăinui.
Un alt exemplu de antidot la karma dăruirii, este acela în care am făcut ceva rău și nu am destăinuit nimănui acest lucru, nu am purificat, iar acum se află în curentul nostru de conștiință, radiindu-și karma în toate direcțiile, mintea noastră fiind deja infestată în momentul în care dăruim ceva. Şi acest lucru dăunează mult karmei dăruirii.
5. Actul de a dărui împreună cu factorii însoțitori
Kor dang chepa
Kor = roată, cerc,
Dang chepa = împreună.
Împreună cu cercul, în sensul de împreună cu factorii însoțitori, cu alte cuvinte actul de a dărui trebuie să fie însoțit de anumiți factori.
Care sunt acești factori?
– a ne bucura de ceea ce am făcut. Lam Rim vorbește din nou despre acest subiect, adăugându-l la punctul 5.
– executarea faptei. Cu alte cuvinte actul de a dărui trebuie executat și nu lăsat la nivel de intenție.
– finalizarea faptei, în sensul de a ne asuma răspunderea asupra actului de a dărui.
A spune: „Cu adevărat am dat.” Acest lucru va face ca actul să fie foarte clar în conștiința noastră. Atunci când spunem fără antidot, ne referim la situația în care am dăruit ceva și nu ne-am ostenit să ne asumăm răspunderea pentru ceea ce am făcut, lucru care strică karma.
Atunci când spunem: du fapta până la capăt, din toată inima, cu bucurie, cu conștiința împăcată și ia-ti răspunderea, toate acestea fac ca sămânța sădită în curentul nostru de conștiință să fie puternică.
6. Rezultat karmic cert
Nammin nyong nge
Nge = cert, cu siguranță,
Nammin = rodire, rezultat
Expresia înseamnă rezultat karmic cert.
Cu alte cuvinte dacă karma acumulată este și plantată adânc, rezultatul ei va fi cert.
Punctul șase rezumă de fapt, toate punctele anterioare. Deci, dacă primele cinci sunt prezente şi bine executate, sămânța plantată va fi completă, puternică și stabilă, iar fructul ei va fi cert şi ne va duce spre iluminare.
Mi-aș dori ca toate ființele
În orice loc se vor găsi,
Libere și fericite să poată fi.
Toate gândurile mele,
Toate vorbele
Și toate faptele pe care le fac,
A lor suferință să o înceteze.
Grup Facebook