A trăi cu îngerul
Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael și a Lamei Christie Mcnally
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli
Lecția 3,a
Meditație
Vom începe cu o scurtă meditație.
Așezați-vă confortabil astfel încât să vă puteți relaxa corpul. Stați în poziția de lotus, sau cu picioarele încrucișate, sau pe scaun sau culcat.
Țineți-vă spatele drept. Bărbia nu prea sus, nici prea jos. Mâinile, cea dreaptă peste cea stângă să se odihnească în poală.
Și acum închideți ochii și concentrați-vă asupra respirației. Concentrați-vă pe senzația din nări la trecerea aerului.
Ați auzit probabil povestea Maestrei Niguma și a Maestrului Naropa și diferitele suișuri și coborâșuri din viața lor și, în sfârșit, vine momentul în care stau față în față, și fiecare dintre ei vede în celălalt o ființă iluminată, fiecare dintre ei este suficient de pur ca să-l vadă pe celălalt un înger care a venit să-l ducă în paradis.
Tradiția ne spune că acest moment va veni pentru fiecare dintre noi. Iar dacă nu ne-am întâlnit încă cu acest partener, îl vom întâlni atunci când vom fi suficient de puri. Și dacă avem partener, și suntem suficient de purificați, putem vedea în el același înger.
Acum vom da drumul la mașina timpului să ajungă în acest moment. Și imaginați-vă că stați în fața acestui înger minunat care este absolut perfect, care este desăvârșit atât în aspectul lui exterior, cât și în calitățile lui sublime. Faceți-l în mintea voastră să fie perfect.
Este tot timpul scufundat într-o mare plăcere și se uită la voi cu iubire imensă. Încercați să vi-l imaginați că este viu, plin de viață, cald, având un miros plăcut.
Priviți-l în ochi și spuneți-i: „Ce minunat că ai venit la mine!”.
Și dacă aveți deja un partener, imaginați-vă cum se contopește cu figura ideală din meditație și amintiți-vă de vacuitatea lui. Amintiți-vă că puritatea lui vine de la voi, vine din puritatea voastră. Voi străluciți și el vă vede strălucind.
Iar acum el/ea vă ia de mână și vă spune: „Vino!” și vă duce în Paradis.
Puteți deschide ochii.
Relația spirituală este un proces de purificare reciprocă
În culmea evoluției noastre spirituale acest lucru se va întâmpla fiecăruia dintre noi, iar calea spirituală vine să ne pregătească pentru aceste momente. Ea ne face să ne purificăm, iar apoi automat partenerii noștri vor fi puri, pentru că ei sunt proiecția noastră.
Această cale a cuplului spiritual pe care o predăm, ne purifică partenerul și îl aduce la perfecțiune, prin purificarea noastră și prin a ne aduce pe noi la perfecțiune, și ambele lucruri se întâmplă simultan.
Maestra Niguma și Maestrul Naropa sunt cuplul arhetipal; procesul prin care ei au trecut este procesul prin care vom trece cu toții și poate că îl trecem deja.
Modul în care predăm în această serie legată de cuplul spiritual, este să facem acest proces de purificare și de a aduce partenerul nostru la perfecțiune, prin a lucra cu o terță parte. Nu intrăm în conflict cu partenerul, nu ne plângem și nici nu-l invităm la discuții la o ceașcă de cafea. Noi spunem că aceste moduri nu funcționează. Singura cale care funcționează este că ne purificăm pe noi și în mod automat vom începe să vedem în el ceea ce reflectăm.
Vom continua cu câteva calități pe care dorim să le aibă partenerul nostru.
*******
Cum să ne creăm un parter care duce o viață „curată”
Nimic nu apare fără cauză
Arya Nagarjuna spune în cele „Șaptezeci de versete”:
Voi care aveți credință în inima voastră,
Străduiți-vă să depuneți eforturi
În studierea vacuității.
Folosiți-vă logica pentru a demonstra
Că un lucru care există fără a fi dependent –
Este o contradicție evidentă.
Abandonați samsara
Și ceea ce nu este samsara
Și veniți spre pace.
Arya Nagarjuna ne vorbește așadar despre importanța studierii vacuității. Acest studiu ne permite să înțelegem că nu există lucruri care există de la sine în afara noastră, că ele nu apar în viața noastră din întâmplare sau ca o minune sau printr-o forță superioară care este independentă de noi.
El spune:
Un lucru care există fără a fi dependent –
Este o contradicție evidentă.
El spune: „Nimic nu apare de nicăieri. Nimic nu se întâmplă în viața noastră fără o cauză. Aceasta este o contradicție” „Nu are sens”, spune el. „Folosește-te de logică!”. Aceeași logică care este folosită în știința care caută cauze, care caută de ce se întâmplă lucrurile, aceeași logică, aplică-o în viața ta.
Dacă ceva apare în viața voastră, el vine dintr-o cauză. Și dacă deocamdată nu distingeți cauzele, străduiți-vă să studiați vacuitatea. Continuați să observați cum apar lucrurile, care este legea care guvernează realitatea noastră.
Pentru că spunem că acesta este singurul lucru dintre noi și fericirea pe care ne-o dorim: este cunoașterea, este înțelepciunea, este înțelegerea profundă a modului în care se întâmplă lucrurile și înțelegerea modului în care lucrurile nu se întâmplă.
Ele nu vin de la sine, nu există în sine. Nu există soți respectuoși sau nerespectuoși de la sine, sau democrați sau nedemocrați de la sine, sau fericiți sau nefericiți de la sine
Dacă locuiesc cu un partener, ceea ce apare la partenerul meu îmi reflectă mintea mea, mai ales dacă am trăit mai mulți ani împreună. El îmi reflectă mintea și îmi reflectă lucruri pe care poate nu le știu despre mine, și el va continua să stea și să-mi oglindească mintea, până când voi fi dispusă să mă uit și să-mi asum responsabilitatea pentru asta.
Maestrul spune:
Abandonați samsara
Abandonează mintea obișnuită, acest obicei de a gândi că lucrurile vin de la sine, și de a reacționa față de ele ca și cum ar veni de la sine. Asta ne menține în suferință.
Și veniți spre pace.
Vom intra acum în ceea ce maestrul numește „curățenie”. Curățenia aici înseamnă și curățenie exterioară, dar și curățenia la un nivel cu mult mai profund.
Corpul nostru este o necesitate pentru a ajunge la iluminare
Corpul uman este singura cale de a ajunge la iluminare. Mai întâi de toate trebuie să avem un corp uman înainte de a ajunge la iluminare, pentru că în acest corp există „cele șase elemente”. În procesul final de atingere a iluminării, lucrăm direct cu aceste elemente pentru a ne transforma corpul într-un corp de lumină.
Deci avem nevoie de acest corp pentru a ajunge la iluminare. El este instrumentul nostru. Nu pentru că este atât de pur și magnific, de la sine, pentru că nu este. Știm că el se degradează, îmbătrânește, se îmbolnăvește. Este un corp samsaric. Nu trebuie să ne atașăm de el, pentru că îl pierdem oricum. Peste câțiva ani, vor veni tot felul de situații care ne răpesc puterea sau abilitățile sau conștientizările sau capacitatea de concentrare și așa mai departe. Corpul se va degrada, și odată cu el și mintea se va degrada.
Dar pentru că el este un instrument pentru a ajunge la iluminare, trebuie să o cultivăm, trebuie să avem grijă de sănătatea corpului, să avem grijă de sănătatea minții, să avem grijă să ne prelungim viața cât putem.
Deci aici vorbim despre partenerul sau partenera care ne ajută în această misiune; care ne ajută să ne păstrăm obiceiurile bune de viață, să ne păstrăm obiceiurile spirituale bune.
Dacă suntem pe cale să mâncăm și a treia înghețată, el va spune: „Mâine n-ai să mai fi în stare să faci Salutul Soarelui.”
Deci dorim ca partenerul să ne ajute acolo unde simțim că nu avem putere și să ne sprijine să ne îngrijim corpul și mintea. Să ne ajute să avem grijă de acest instrument prețios.
Numai corpul uman poate permite iluminarea
Cu toate că trupul pe care l-am primit este samsaric, el este singurul care poate fi transformat într-un corp de lumină.
Și există multe alte tipuri de corpuri:
- Există ființe care trăiesc și în alte tărâmuri. Cel pe care îl cunoaștem este tărâmul animalelor, dar
- Există tărâmul spiritelor,
- Există făpturi care trăiesc fără corp, care au doar minte. Se spune că acesta este rezultatul unei meditații necorespunzătoare de-a lungul timpului. Chiar dacă facem multă meditație, dar fără înțelegerea vacuității, asta ne poate arunca într-o astfel de existență.
Și mai spunem că asta este și o pierdere de timp. Pentru că semințele suferinței sunt încă în noi, pe care nu le-am purificat. De fapt, atunci când karma de a trăi o viață plăcută s-a consumat, vom cădea într-o suferință mai mare.
Deci, pe de o parte, avem un corp care ne va dezamăgi, care tinde să se îmbolnăvească, să îmbătrânească, pe de altă parte viața este foarte scurtă. Oportunitatea de a ajunge la iluminare este doar prin acest corp pe care îl avem doar pentru scurt timp. Deci, oportunitatea este foarte scurtă.
Când suntem tineri, ne simțim în plină vigoare și ne este greu să ne imaginăm cum ar fi să ne pierdem puterile.
- Corpul începe să se uzeze/să se degradeze și nu mai suntem în stare să facem toate lucrurile pe care le făceam înainte.
- Mintea începe să ne trădeze. Nu vom mai avea concentrarea pe care o aveam înainte. Dacă înainte ne puteam concentra mai mult, acum nu mai putem. Tindem să fim uituci.
Deci este foarte important ca într-o relație, partenerul să ne ajute să avem grijă de corpul nostru și să ne prelungim viața dormind suficient, mâncând corect. De asemenea, este important să ne înconjurăm şi de oameni care să ne ajute să ne păstrăm corpul și mintea sănătoasă cât mai mult posibil, astfel încât să putem desăvârși calea spirituală.
Rolul cuplului spiritual este de a ne sprijini pe calea spirituală
Dacă nu avem încă partener, atunci când alegem pe cineva, este foarte important să ne uităm la ce este el interesat. Se potrivește cu aspirațiile noastre spirituale? Îl interesează viața spirituală?
S-ar putea ca el în acest moment să fie tânăr, drăguț, să ne simțim atrași spre el, și poate chiar ne satisface nevoile, fizice sau emoționale și așa mai departe, dar el poate să ne sprijine de-a lungul timpului în viața noastră spirituală?
Pentru că de fapt pentru noi, asta este tot ceea ce contează. Celelalte lucruri vor trece repede. Atracția fizică va trece cu timpul, nevoile emoționale poate în viitor se vor schimba, și cu siguranță se vor schimba, dar putem continua împreună pe calea spirituală și să ne ridicăm nivelul în evoluția noastră?
Deci, partea care urmează este de a afla cum arată o relație cu adevărat spirituală, atunci când ambii parteneri/soți se sprijină reciproc pe calea spirituală.
Idealul unei relații spirituale: a servi lumea împreună
În mod normal, atunci când cei doi se întâlnesc, se îndrăgostesc și decid să se mute împreună, se creează în jurul lor un fel de cerc, se îngrădesc. Își închiriază sau cumpără un apartament sau o casă, își întemeiază o familie, își fac cuibul lor. Ei își creează un cerc care să le protejeze relația și ceilalți sunt în afara cercului; „Este casa noastră”, „Este familia noastră”, „Sunt copiii noștri”, „Sunt nevoile noastre”. Și asta îi îndepărtează de restul lumii.
Într-un cuplu spiritual este exact invers.
În cuplul spiritual, iubirea lor, a unuia față de celălalt, îi înconjoară și pe toți ceilalți. Îi aduce pe toți ceilalți înăuntru și o radiază mai departe în lume.
Prin iubirea lor vor putea servi întreaga lume și nu să se despartă de ea.
Ei caută să-și împărtășească iubirea cu alții și să nu se închidă în lumea lor mică, privată.
Ei intră în relația de cuplu spiritual de dragul celorlalți, nu pentru ei înșiși. Ei spun:
„Împreună vom servi lumea și îi vom include și pe ceilalți în iubirea noastră. Îi vom umple pe toți cu iubirea noastră.”
Acesta este idealul pentru un cuplu spiritual.
Când oamenii intră într-o astfel de relație, timpul pe care îl au împreună nu mai este privat, pentru că dacă își definesc relația în acest fel, atunci fiecare moment pe care îl petrec împreună este de dragul celuilalt, este pentru a-l servi pe celălalt împreună, ca cuplu.
O astfel de relație spirituală inversează procesul karmic normal
Și este un mod minunat de viață. Este cel mai satisfăcător mod pe care ni-l putem imagina. Pentru că această intenție de a servi lumea prin iubirea lor, adâncește iubirea și este contrară procesului karmic normal.
În procesul karmic obișnuit, un cuplu începe cu o mare dragoste, vine luna de miere, trece luna de miere și iubirea se diminuează, legătura începe destrame, după care, el sau ea nu-și mai amintesc de ce s-au căsătorit.
Dar într-un cuplu în care, prin iubire servesc lumea, se întâmplă exact invers. Iubirea crește în interior, dar și fizic. Deoarece fiecare atingere care face plăcere celuilalt este menită și canalizată pentru a percepe direct vacuitatea. Pentru că acesta este de fapt scopul final a tot ceea ce facem, atât în yoga, cât și în relație. Folosim plăcerea pentru a percepe vacuitatea în mod direct.
Deci, plăcerea nu mai este ceva de care să mă bucur, să-l consum, și care apoi se termină. Ci este plăcerea pe care o dedic pentru a ajunge la un nivel spiritual mai înalt, astfel încât să-i pot ajuta pe ceilalți de la un nivel mai înalt. Și atunci plăcerea devine mai puternică. Aceasta este karma.
Karma de a o dedica altora, intensifică din ce în ce mai mult plăcerea și ne mărește capacitatea de a ajunge la niveluri spirituale înalte. Acestea măresc din nou plăcerea și totul devine o spirală ascendentă.
Apoi fiecare atingere a partenerului meu devine o altă mică parte din iluminarea mea și, desigur, a lui.
Un cuplu care practică această relație spirituală este conștient de acest lucru tot timpul și, de fiecare dată când își fac plăcere unul altuia, se aduc reciproc la iluminare pentru că definiția bodhicittei spune „De dragul tuturor ființelor”. Și acesta va fi motivul de a face plăcere unul altuia, și de a practica fizic.
În acest fel relația de cuplu devine o practică pentru a-i aduce pe cei doi la iluminare, pentru a-i servi pe ceilalți.
Și invers. Dacă oamenii nu fac asta, relația va deveni din ce în ce mai plictisitoare. Poate nu imediat, dar peste zece sau douăzeci de ani, relația își pierde din strălucire, devine o rutină, devine plictisitoare și uneori dispare complet. Și este atât de păcat, pentru că ar putea fi exact invers. Pentru că atunci când se practică din această motivație, relația spirituală cu timpul devine mai puternică și plăcerea reciprocă devine mai puternică, iar puterea de a-i servi pe ceilalți va crește și mai mult.
Fiecare clipă de plăcere este dedicată tuturor ființelor. Fiecare clipă de plăcere este dedicată pentru a putea genera karma pentru mai multă plăcere, care să ne apropie de perceperea directă a vacuității.
În acest fel, ne menținem plăcerea și iubirea în relație, iar relația nu va îmbătrâni, ci va deveni mai puternică.
Dorința de a-i servi și de a-i ajuta pe ceilalți prin relația noastră de cuplu plantează semințe în mintea noastră de a ne vedea relația devenind mai bună și mai trainică zi după zi, săptămână după săptămână.
Deci esența de a fi într-o relație spirituală este să fim împreună pentru a sluji lumea împreună și nu de a ne separa de lume.
Cum se pune în practică o relație spirituală?
Deci, cum se face practic asta? Cei doi:
- Se vor încuraja reciproc să mănânce corect,
- Se vor încuraja reciproc să practice,
- Se vor asigura că dorm suficient,
- Vor avea grijă de corpul celuilalt, fiecare va promova sănătatea partenerului.
- Vor avea grijă de mintea partenerului lor. Vă vor trage să veniți, de exemplu, să ascultați o astfel de prelegere.
- Vă vor trezi devreme pentru a vă face meditația.
- Când vă văd ca v-ați enervat pe cineva, vă vor aminti de vacuitatea lui, și poate vă vor împiedica de a vă amplifica momentele de supărare și vă vor proteja de multe necazuri. Pentru că această furie plantează semințe karmice.
- Vă vor aminti tot timpul de vacuitate, pentru că este greu să ne amintim de vacuitate. Mai ales în momentele grele, când cineva ne apasă pe butoane și uităm că nu a venit de la sine, și că nu ne enervează de la sine. Avem nevoie de cineva care să ne amintească în aceste momente. Deci partenerii își vor aminti reciproc de asta.
Dacă cineva se bagă cu mașina în față pe stradă și noi suntem pe cale să deschidem gura și să ne enervăm, partenerul va spune: „Stai așa! Nu-ți amintești că și tu ai făcut același lucru acum două săptămâni cu altcineva?”
Așa că partenerii spirituali se ajută reciproc să oprească aceste mici samsare, care îi trag în jos. Ei se ajută să îşi cultive obiceiuri spirituale bune.
Dacă nu avem un astfel de partener? El nu este așa. Atunci cum îl putem determina să se schimbe? Cum îl vom face să înceapă să ne susțină viața și să fie părtaș la calea noastră spirituală?
Ne vom folosi de practica numită „Sadhana“. Sadhana înseamnă practică. De multe ori învățătorul ne dă sadhana: „Asta este practica ta zilnică…”. Este meditația, yoga, rugăciuni, mantra.
Practica nu se face doar pe perna de meditație, sau pe salteaua de yoga. Aceasta nu este singura sadhana. De fapt, toată ziua este sadhana. Dacă ești pe o cale spirituală, întreaga zi este sadhana.
Și dacă partenerul nostru nu este pe o cale spirituală, sau nu este interesat în mod deosebit de ea, sau nu ne sprijină în această direcție, asta reflectă că nu am avut sadhana, viața noastră nu a fost o sadhana.
Practica în cuplu este de fapt practica pe care am descris-o în meditație, când va veni acel moment în care îl vom întâlni pe înger, iar el sau ea ne va duce în paradis.
Relația pe care o avem este o practică de a-l întâlni pe acest înger și, de asemenea, să devenim noi înșine îngeri.
Deci, pe calea spirituală sau în relația spirituală, fiecare moment este sadhana.
Practicăm tot timpul sadhana și vrem ca lângă noi să fie cineva care să ne încurajeze să practicăm sadhana.
Prin practica noastră ne creăm partenerul spiritual
După cum am spus deja, nu este nevoie să-i spunem partenerului: „Vreau asta și asta. Amintește-mi să beau suficientă apă!”. Ori îți va aduce aminte ori nu. Cu siguranță nu ne plângem: „Niciodată nu-mi aduci aminte să beau suficientă apă”. A ne plânge plantează tot mai mult situații de nemulțumire și creează mai multă distanță între noi. De asemenea, uităm că partenerul meu ne reflectă mintea, ne reflectă sadhana noastră.
Reflectă ceea ce facem în fiecare clipă a vieții noastre.
Deci, dacă avem un partener care nu ne susține această curățenie fizică și spirituală care ne progresează pe cale, înseamnă că noi nu stăm cum trebuie în această privință. Asta se datorează faptului că nu avem nicio sadhană în viața noastră. Nu trăim ca și cum această viață ar fi un lucru sacru, care ar trebui folosită pentru a ne ridica la nivel spiritual.
Deci, pentru ca partenerul nostru să se schimbe și să fie așa cum îl dorim, să ne susțină pe calea spirituală, nu este nevoie să-l mustrăm că nu face asta, sau să-i explicăm ce ne-am dori, pentru că oricum el nu poate face asta, până când nu plantăm karma să-l facem să fie așa. Trebuie să plantăm semințele pentru a-l vedea pe partener din ce în ce mai pur.
*******
Corecții karmice pentru „curățenie”
Deci revenim din nou la lucrul cu o terță parte. Ne vom folosi de oameni din afara relației pentru a ne construi sadhana, astfel încât partenerul să înceapă să ne susțină curățarea noastră spirituală.
- Trimite-i mamei o înregistrare cu yoga.
De ce yoga? Pentru că e bine.
De ce mamei? Pentru că părinții sunt un obiect karmic foarte puternic, pentru că ei ne-au dat acest corp. Fără acest corp n-avem ce vorbi despre iluminare. Deci cine ne-a dat acest corp este un obiect karmic foarte, foarte important. Deci, dacă avem grijă de sănătatea părinților noștri, este o karmă cu mult mai puternică decât a avea grijă de sănătatea cuiva. Dar și de sănătatea altuia este bine să ne îngrijim.
Deci, trebuie să avem grijă de sănătatea altora. Îi trimitem la cursuri de yoga, sau îi învățăm yoga. Dacă sunt părinții noștri, cu atât mai bine.
Să-i ajutăm pe alții să-și mențină corpul și mintea sănătoase. Deci, acesta este primul sfat.
- Adu ceai de plante la locul de muncă
Acolo unde este aparatul de cafea, pune acolo și ceai de plante. Ideea aici este de a-i ajuta pe ceilalți să-și cultive un stil de viață sănătos. Și știm că multă cafea nu este bună, provoacă hipertensiune, provoacă ulcere și alte neplăceri.
Așa că pune ceaiul tău de plante lângă aparatul de cafea și nu trebuie să spui nimic.
Deci, ne folosim de alții care sunt în afara relației de cuplu. Cultivăm sănătatea celorlalți. Aducem gustări sănătoase, îi servim pe ceilalți cu ceva care este sănătos.
Cum va afecta cuplul dacă fac asta? Aduc ceai la serviciu. Cum îmi afectează asta partenerul? Îl influențează, pentru că el este o proiecție a minții mele.
Deci, pe măsură ce mă gândesc tot timpul „trebuie să am grijă de sănătatea celor din jurul meu” și dedic ceea ce fac partenerului meu, el va începe să se schimbe, pentru că vine de la mine. Și când plantăm
- semințele cu intensitatea potrivită,
- dedicând,
- cu obiectele potrivite,
- cu motivația potrivită,
- și o facem continuu, nu doar o dată,
partenerul nostru se va schimba.
Toate obiectele din viața noastră sunt goale. Ele nu vin de la sine.
Partenerul nostru nu este cineva care de la sine, nu este interesat de o cale spirituală. Îl proiectăm așa, pentru că în trecut nu am cultivat sadhana, nu am cultivat un stil de viață spiritual. Deci, modalitatea de a-l schimba este să ne schimbăm noi mintea, iar apoi el se va schimba automat.
Deci nu este vorba de a pune ceaiul acolo. Este mai mult de atât. Vă amintiți cum funcționează karma?
- Nouăzeci la sută este intenția, este motivația. Ce gânduri v-au însoțit când ați pus ceaiul acolo și ce gânduri vă însoțesc toată ziua? Oare sunteți preocupați tot timpul de sănătatea celor din jurul vostru, să-i îndepărtați de pericole, să aveți grijă de corpul și mintea lor? Le oferiți, de exemplu, cursuri de meditație sau lucruri de genul ăsta?
Deci, totul depinde de intenția cu care faceți lucrurile. Cu cât intenția voastră este mai puternică, cu atât partenerul se va schimba mai repede.
Aceasta este legea. Cu cât intenția și motivația, și cu cât dorința de a avea grijă de alții, sunt mai puternice cu atât partenerul se va schimba mai repede.
- Un alt factor care întărește karma este cu cât suntem mai conștienți de ceea ce facem; cu cât înțelegem mai mult vacuitatea lumii din jurul nostru, cu cât înțelegem că ea este o reflecție a minții noastre. Această conștientizare este cea care accelerează manifestările karmice.
- Evită băuturile alcoolice
Al treilea sfat aici este să fim noi un exemplu bun pentru ceilalți.
Dacă stăm în restaurant și evităm băuturile tari, asta spune mai multe decât să ținem prelegere oamenilor despre faptul că alcoolul nu este bun.
Cu cât mai puternică este sadhana noastră (practica noastră) zilnică, cu atât realitatea începe să fie mai pură și nu există nimic mai puternic decât să fim un model, un exemplu personal pentru ceilalți.
Dacă, de exemplu, sunteți la un eveniment seara și plecați mai devreme acasă, pentru că trebuie să vă treziți dimineața ca să meditați, pentru prietenii noștri asta ar părea ciudat, dar nu știm ce semințe plantăm în altcineva. Și dacă cineva este inspirat de asta și începe să-și schimbe sadhana zilnică ca urmare a exemplului nostru personal, karma se va întoarce la noi.
Sunt situații când poate suntem la restaurant, și cineva despre care știm că nu are bani se oferă să plătească nota, și noi spunem: „Nu, nu, nu! Plătim noi!”. Și el spune: „Vă rog, lăsați-mă să plătesc consumația”. Aceasta este o înțelegere a karmei. Deci, cum putem să-i refuzăm plăcerea?
Deci, dacă demonstrăm prin comportamentul nostru că trăim sadhana, asta spune mai mult decât orice vorbă rostită, iar dacă plătim cina pentru alții chiar dacă nu avem bani, o dedicăm relației noastre spirituale.
Deci ceea ce spunem este că, în timp ce încercăm să ne ameliorăm partenerul, ne purificăm noi mai mult și se va purifica și sadhana noastră. De fapt, progresăm împreună. Facem karma care ne afectează pe amândoi.
Avem un exemplu frumos de la Dalai Lama. El stă la un spectacol muzical, și evident că este invitatul de onoare. Toți muzicieni sunt foarte entuziasmați, apoi Dalai Lama cască și spune: „Mi-au cerut să spun câteva cuvinte, dar e târziu, trebuie să plec. Sunt foarte obosit, trebuie să mă trezesc mâine dimineață pentru că am sadhana de făcut”. Dalai Lama se trezește în fiecare zi la trei dimineața și are o sadhana lungă de făcut.
Dintre toate lucrurile care s-au petrecut în acea seară, s-ar putea ca singurul lucru pe care ni l-am aminti este că Dalai Lama a căscat pentru că trebuia să meargă acasă, pentru că avea sadhana de făcut dimineața. Și acesta ar putea fi cel mai important lucru care s-a întâmplat în acea seară și tot ce a făcut, a fost că el a căscat.
Așa putem fi un exemplu personal pentru cei din jurul nostru, și în acest fel vom aduce această curățenie acasă, în sensul că perechea se sprijină unul pe altul, se purifică, pentru a ajunge împreună la iluminare.
*******
Cum să ne creăm un partener care ne respectă
Următoarea calitate este de a fi „respectuos”.
Arya Nagarjuna spune:
Începe, durează, se sfârșește,
Existent sau inexistent,
Inferior, egal sau superior –
Toate acestea, a spus Buddha,
Există prin convenție,
Și niciodată de la sine.
Lucrurile nu încep cu adevărat și nici nu se termină cu adevărat…
Arya Nagarjuna ne vorbește despre lucruri care încep, durează pentru o perioadă și se sfârșesc.
« Aceste lucruri există prin convenție, există în lumea relativă.
Ele există în ceea ce numim „adevăr fals”. »
Ele nu au existență de sine. Lucrurile nu încep, durează și se sfârșesc de la sine, așa cum ne apar. Ni se pare ca relația începe, durează o perioadă și apoi se termină, ca si cum s-ar întâmpla de la sine.
Nagarjuna spune: „Nu! Aceste lucruri există prin convenție”. În exterior pare că asta se întâmplă, dar aceste lucruri nu există de la sine. Ele sunt doar proiecții din karma noastră. Când karma se manifestă, ne vedem că începem o relație. Iar când karma se termină, relația se termină. Și acesta este singurul mod în care o relație poate începe, sau dura sau se poate termina.
Nimic nu are existență de sine, de aceea trebuie să înțelegem cauzele care aduc lucrurile și ne iau lucrurile.
Lucrurile nu au natură de sine
Maestrul continuă:
Inferior, egal sau superior
Aici vorbim despre oameni care au trăsăturile lor proprii. „El este inferior”, „El este superior”. Dacă am o astfel de proiecție ei așa îmi vor apărea. Ei nu sunt de la sine inferiori sau superiori.
Și acest lucru este valabil și pentru relații
Haideți, să aplicăm această cunoaștere a vacuități pe partener ca să ne respecte.
Deci, să spunem că avem partener și el nu ne respectă și încercăm să-l facem să ne respecte.
Și cum se întâmplă asta în relațiile obișnuite, normale? Relația începe frumos, există respect, dar pe măsură ce trece timpul, lucrurile încep să se destrame și partenerii își pierd interesul unul pentru celălalt. Și poate fi foarte frustrant, pentru că nu este vorba numai de respect, ci de fiecare aspect al unei relații.
Lucrurile se termină prin simplul fapt pentru că au început
Cu toți am trecut prin asta. Încă din școală, relațiile cu băieții și fetele nu durează mult. Încep, durează puțin și se termină.
Nagarjuna ne spune: „Nu de la sine”. Aceste lucruri există prin convenție, dar nu de la sine.
Dacă acest lucru nu este înțeles, cineva, de exemplu, care a avut multe relații care nu au mers va spune: „Relația nu este pentru mine! De parcă relația ar exista de la sine. „Eu sunt așa” sau „Prietenele mele sunt așa” sau „Prietenii mei sunt așa”. De multe ori cei care au crescut într-o familie în care părinții s-au despărțit sau au divorțat sau au existat certuri, vin într-o relație cu un bagaj greu, și există atâta disperare încât întotdeauna se termină prost sau ceva mereu se strică.
Este important să înțelegem că dacă întâlnim pe cineva în această viață și suntem atrași de el, este pentru că am avut o legătură cu el într-o viață anterioară. Chiar dacă au existat un șir de soți, fiecare dintre ei a fost cineva important în viața noastră într-o viață anterioară și poate că am avut o relație bună cu ei într-o viață anterioară și am păstrat amândoi această legătură adânc în inima noastră, și nu neapărat în viața anterioară, ci cu multe vieți în urmă. Și acum îi întâlnim, iar când simțim scânteia cu această persoană și nu cu cel de lângă el, este pentru că avem această karmă dintr-o viață anterioară, iar relația se reînnoiește.
În budism se spune că începutul unui lucru este de fapt cauza sfârșitului său.
Însuși faptul că ceva a început înseamnă că se va termina. Când se naște un copac, aceasta este exact cauza sfârșitului său. Un copac nu se poate termina, dacă nu s-a născut, nu-i așa? Și fiecare copac care se naște va ajunge la sfârșit. Fiecare copil născut va ajunge la sfârșit. Orice relație care începe, dacă nu înțelegem ce încearcă Arya Nagarjuna să ne spună în acest verset, se va termina. Într-un fel sau altul se va termina. Însuși faptul că întâlnim această persoană însemnă că va trebui să ne luăm rămas bun de la el, ceea ce este foarte trist. Așa funcționează samsara.
Și asta se întâmplă pentru că karma care ne-a adus împreună cu el – care a fost o karmă bună pentru că poate am avut o relație bună cu el într-o viață anterioară, și a murit înainte de a fi capabil să ajungă la iluminare, la realizarea supremă a relației de cuplu, așa că el își amintește de această relație și este atras de celălalt, dar această karmă bună se termină. Se uzează treptat și în cele din urmă se sfârșește.
În samsara, lucrurile bune sunt rare și se pierd repede…
Putem compara karma ca un card de credit. Ajungem la relația de cuplu cu cardul plin.
Fiecare clipă în care suntem împreună cu partenerul și ne este bine cu el, dacă nu înțelegem suficient de bine vacuitatea situației și vacuitatea lui, această karma se erodează.
Și, de fapt, fiecare moment bun dintr-o relație consumă/ arde multă karmă.
Momentele de fericire în samsara sunt foarte rare. Deci dacă avem o perioadă bună cu cineva, atunci în această perioadă ardem multă karmă bună, karmă pe care am acumulat-o în multe, multe vieți anterioare. Și atunci ce va rămâne? Va rămâne karma mai puțin bună. Karma care ne va face să-l vedem deodată pe partener brusc mai puțin atractiv, sau respingător sau enervant. În fiecare clipă în care suntem împreună cu perechea noastră și ne simțim bine cu el, pierdem karma.
La fel și cu corpul. Fiecare clipă în care am acest corp uman din punct de vedere karmic este un miracol, pentru că am posibilitatea de a ajunge la iluminare. Fiecare clipă în acest corp uman, consumă cantități uriașe de karmă bună și prin urmare corpul se deteriorează și îmbătrânește. Aceasta este cauza.
…dar putem învăța să inversăm procesul
Dacă învățăm cum să reîncărcăm acest card de credit, atunci putem face ca relația noastră de cuplu să fie mai bună și să se consolideze.
Puteți spune că în teorie este posibil, dar sunt oameni care practică asta, iar perechea Naropa și Niguma a fost un bun exemplu.
Deci, dacă, de exemplu, tema noastră este respectul reciproc și ne dorim parteneri care să ne respecte, procesul „natural” între ghilimele, este că dacă a existat respect în relație, el va scădea, pentru că karma scade.
Dar este important să înțelegem că lucrurile nu trebuie să fie așa. Ele se întâmplă așa, pentru că nu înțelegem procesul. Dar dacă învățăm cum să reîncărcăm acest card de credit, respectul reciproc va crește și va crește.
Se spune că în final, Niguma și Naropa cad unul la picioarele celuilalt și îl văd pe Buddha unul în celălalt.
Grup Facebook