Lectia 7b – Aci 9

Cursul 9: Viața etică

Nivelul unu al disciplinei budiste (Vinaya)

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 7 – a doua parte

 

Cele zece precepte de eliberare și rezultatele lor karmice

Vom trece acum la preceptele legate de vorbire.

 

4. A minți

dzunma

Ce înseamnă a minți? Înseamnă să lași în mod conștient altuia o impresie greșită despre ceea ce ai văzut, crezi sau știi; cu excepția cazului în care ar salva viața cuiva sau ar preveni o suferință reală. A minți poate fi prin vorbă, sau prin limbajul corpului.

De exemplu, am spus cuiva ceva, el repetă lucrurile pe care le-a auzit deformat și noi n-am reacționat. I-am lăsat o impresie greșită și nu am făcut nimic în privința asta. De multe ori spunem ceva și ceilalți ne-au înțeles greșit, iar asta se întâmplă de nenumărate ori.

Cineva poate să spună: „Cât de mult pot explica? Te saturi să-i tot explici și celălalt să nu înțeleagă”

Da, pot fi situații de acest gen, dar noi vom face tot posibilul ca impresia oamenilor după ce s-au despărțit de noi să fie exact așa cum ai vrut.

Nu vom reuși asta întotdeauna, este după cum avem karma, dar facem tot ce putem.

Je Tsongkapa spune că există situații în care o minciună poate salva o viață sau poate preveni o mare suferință și atunci este în regulă. Salvarea vieții justifică uneori minciuna.

Cineva disperat vine și bate cu putere în ușă și spune: „Ascunde-mă în dulap”. Noi îl băgăm în dulap și după cinci minute vine tâlharul sau cineva care vrea
să-l ucidă și spune: „L-ai văzut pe Ion?”, iar noi spunem: „Nu”, și asta e în regulă. I-am salvat viața și e în regulă. Asta a spus Je Tsongkapa.

Dacă mințim și obținem ceva, beneficiul provine din faptele bune din trecut, nu din minciună. Dacă am mințit acum, vom fi înșelați în viitor.

Plăcerea nu poate veni dintr-un act negativ. Ele sunt apropiate una de alta, dar nu există nicio legătură cauzală între ele.

Tragedia noastră este că nu înțelegem cauzalitatea și, prin urmare, înșelăm. Altfel nu am înșela niciodată.

 

Rezultatul personal

    • Nimeni nu crede ceea ce spunem, chiar și atunci când spunem adevărul.
    • Ceilalți ne înșală mereu.

Rezultatul proiector

    • Suntem proiectați într-un loc în care există multă frică, și se poate întâmpla să fie lumea animalelor.

Rezultatul de mediu

    • Cooperarea cu alte persoane nu are succes. Acolo unde este nevoie de cooperare, nu funcționează.
    • Oamenii de la locul tău de muncă nu se înțeleg între ei. Ei nu reușesc să lucreze bine împreună. Aceasta este o karma mai slabă.
    • Lucrăm într-un loc unde oamenii se înșală unii pe alții, sau
    • Trăim într-o țară în care există multă înșelăciune, sau
    • Trăim cu frică. Asta vine din faptul că am lăsat în mod conștient o impresie falsă.
    • Trăim într-un mediu înfricoșător, sau într-un mediu în care există multe lucruri de care să ne temem.

5. Vorba care dezbină

trama

Vorba care dezbină înseamnă a despărți oamenii prin vorbele noastre; a spune lucruri care să înstrăineze sau să despartă două persoane diferite (indiferent dacă vorbele noastre sunt adevărate sau nu).

    • a calomnia.
    • a defăima, a vorbi de rău pe cineva.

Acestea sunt formele grosiere. Dar sunt situații când facem asta subtil, ca tonul vocii noastre sau prin expresia feței.

Vine persoana A și îmi spune lucruri minunate despre B și eu spun: „Hm, nu știu”. Deja i-am separat. Avem o minte răutăcioasă. Dacă, ca urmare acestui fapt, oamenii se îndepărtează unul de celălalt, vom suferi.

 

Rezultatul personal

    • Rămânem singuri. Ne pierdem prietenii cu ușurință.
    • Oamenii din jurul nostru se ceartă mereu între ei. În jurul nostru sunt tot timpul dispute. Toți oamenii pe care îi cunoaștem și care se ceartă, noi i-am creat.
    • Oamenii din jurul nostru au un caracter nedorit, un caracter agresiv.

 

Rezultatul de mediu

Rezultatul vorbei care dezbină asupra mediului

    • Pământul pe care trăim este crăpat, neuniform, acoperit cu stânci și râpe, prăpăstii cu înălțimi și coborâșuri, astfel încât călătoriile sunt dificile.
    • Frică. Ne este mereu frică și există multe lucruri de care ne este frică.

Lama Dvora Hla povestește:

„Am vizitat centrul budist „Vajrapani” în California, unde Lama Zopa mergea uneori să predea. Acest loc se află într-o pădure de sequoia. O pădure foarte frumoasă, copaci foarte înalți, și un drum care duce spre centru, un drum abrupt. Când plouă serios, acest drum se strică atât de rău, încât nu se mai poate trece. Pentru a-l repara era nevoie de o sumă foarte mare de bani. Este un centru budist – cine are mii de dolari pentru a repara drumul? Și oamenii s-au dus la Geshe Michael și i-au cerut sfaturi despre ce să facă? El le-a spus: „Încetați disputele în Sangha. Certurile din Sangha. Întruniți-vă și faceți pace în Sangha”. După două luni, municipalitatea a pus 40.000 de dolari în loc de indemnizație și le-a reparat drumul. Funcționează într-un mod neașteptat.”

 

Rezultatul proiecțor

Rezultatul proiector al vorbei care dezbină – depinde de nivelul acesteia.

    • Poate fi renașterea întru-unul dintre infernuri unde făpturile sunt bătute cu bâtele, sau
    • Renașterea ca ființă umană, dar într-un mediu în care există multe dispute și lupte, sau războaie, sau
    • Renașterea într-o existență care este foarte singuratică și poate fi în oricare dintre aceste locuri. Fără prieteni, pentru că am alungat, am respins, am îndepărtat mereu oamenii de noi.

Dacă cunoașteți astfel de oameni, puteți vedea aceste lucruri în acțiune și îi puteți ajuta. Cu cât îi veți înțelege mai mult, cu atât îi veți putea ajuta mai mult, fie că este vorba de sfaturi în direcția corectă sau prin comportamentul nostru. Noi îi creăm.

 

6. Vorba dură, cu intenție și efect negativ

tsik tsub

Ne referim aici la înjurături, sarcasm, țipete sau reproșuri. Vorba cu rea intenție și cu efect negativ. Ceva care doare.

 

Rezultatul personal

    • Auzim o mulțime de lucruri neplăcute: injurii, insulte, blesteme.
    • Auzim sunete enervante, aspre, care ne zgârie pe urechi.
      Toate acestea pot fi spuse și pe pozitiv. Dacă vorbim plăcut, blând, amabil, politicos, atunci sunetele din jurul nostru vor fi ciripit de păsări sau o muzică plăcută sau vecinilor noștri le va plăcea exact muzica care ne place și nouă și așa mai departe.
    • În plus, când alții vă vorbesc, vi se va pare că vin să se lupte cu voi. Oamenii vin spre voi și aveți impresia că sunt puși pe ceartă, puși pe bătaie.

 

Rezultatul de mediu

    • Pământul pe care locuim este acoperit cu obstacole precum trunchiuri de copaci căzute, spini, pietre, sticlă spartă ascuțită.
    • Pământul este aspru și greu de trecut.
    • Totul este mohorât, nu există pâraie sau izvoare de apă; pământul este uscat și otrăvit, fierbinte și amenințător; există multe lucruri de care ne temem.

 

7. Vorba goală, fără sens sau fără rost

 Ngakkyel

Ce înseamnă ngakkyel?

    • glume inutile,
    • pălăvrăgeală,
    • critică,
    • văicăreli, a se plânge,
    • a vorbi din motive de atașament sau poftă,
    • bârfe despre politică, sport, actori, actrițe,
    • a defăima oamenii,
    • a bârfi practica altora; „Practica lui nu este atât de bună”. A judeca practica altora.
    • și cel mai rău, este să spunem rugăciunile fără a ne gândi la semnificația lor. Gura merge, dar mintea este în altă parte.

 

Pentru a discuta despre Dharma este nevoie de o atitudine de respect

Atunci când vorbim despre Dharma este foarte important cum vorbim despre ea, cu cine și când, pentru că Dharma este un subiect sfânt. Ce face Dharma să fie sfântă? Nu pentru că a rostit-o Buddha, ci pentru că ea duce la iluminare și înlătură suferința.

Dharma este sfântă pentru că ea poate scoate oamenii din suferință. De aceea, când vorbim despre Dharma, trebuie să fie într-un cadru adecvat în care atmosfera să fie plină de respect.

Nu trebuie să vorbim despre Dharma celor care nu o respectă sau care nu ne respectă pe noi.

De fapt, există reguli ca profesorii să nu-i învețe pe cei care sunt lipsiți de respect. În Tantra, nici măcar nu li se permite asta. Sunt oameni care n-ar trebui învățați. Cu toate că există jurământul (A nu dărui Dharma, din dorința de posesivitate) care spune că Dharma trebuie dată celor care sunt interesați de ea, dar în cazul în care ei nu o respectă, atunci nu-i vom învăța. Acest lucru poate provoca dispariția Dharmei din lume.

Dacă suntem bodhisattva și vrem să ne antrenăm pentru a aduce altora binecuvântare, trebuie să ne creăm legături cu ei. De aceea este bine ca uneori să conversăm ușor pentru a ne crea aceste relații, după care să-i putem ajuta cu Dharma. Uneori poate fi necesar să discutăm despre subiecte banale cu alții în beneficiul lor, dar să ne păstrăm motivația și nu ne lăsăm atrași în conversații lumești.

    • Atunci când ne referim la vorba inutilă/fără rost, ne referim și la comportamentul inutil/fără rost, adică a sta ore în șir în fața televizorului sau a citi ziarul mult timp și pe toate părțile. Trece o oră, întreb: „Ce ai citit în ziar?” „Nu-mi amintesc”, dar am petrecut o oră citind.

 

Rezultatul personal

    • Primul rezultat este că nimeni nu vă ascultă; nimeni nu respectă ceea ce spuneți – nimeni nu crede că ceea ce spuneți are o valoare deosebită.
      Sunteți la serviciu, și mergeți la ședința de lucru cu o propunere extraordinară. Șeful nu vă ascultă pe voi ci pe altul care vorbește prostii. Acesta este un rezultat al vorbelor goale, fără sens și al preocupărilor inutile din trecut.
    • Un alt rezultat personal – este lipsa de încredere și stimă de sine.

Dacă ne angajăm în prea multe activități inutile, ne pierdem încrederea în noi. Stima de sine scade. Acest rezultat apare și datorită promisiunilor pe care ni le-am luat și nu le-am ținut. Nu vorbim serios sau vorbim ca să ne aflăm în treabă.

 

Rezultatul de mediu

Iată ce ne spune Je Tsongkapa pe baza sutrelor:

    • Fructele nu cresc sau se coc în afara sezonului lor.
    • Rădăcinile plantelor sunt fragile.
    • Fără parcuri, fără locuri de odihnă. Găsirea unui loc de odihnă este strâns legată de cât de mult sens dăm vieții noastre. Unul dintre rezultatele de mediu este lipsa bazinelor cu apă rece.
    • Există multe lucruri de care ne temem.

 

Din lectura cursului:

„Pentru că ai vorbit fără rost, fructele nu cresc în copaci, sau încep să crească în afara sezonului lor, și par coapte când încă nu sunt coapte, sau rădăcinile lor sunt fragile, sau copacii nu trăiesc mult; nu există locuri unde să te odihnești, nici parcuri, nici poieni, nici bazine cu apă rece, multe lucruri din jur te fac să te temi.”

 

Preceptele legate de gând

Aceste preceptele sunt toate în gândurile noastre.

 

8. Lăcomia

nabsem

Lăcomia/pofta este similară cu pofta din cele zece porunci.

A zecea poruncă din biblie este:

Să nu poftești casa aproapelui tău; să nu poftești nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tău.”

    • A dori bunurile altora, sau
    • A dori calitățile personale ale altora, cum ar fi inteligența, sănătatea, faima, tinerețea, realizările spirituale. Dacă devenim geloși pe realizările altora spirituale, acumulăm această karmă.

Lăcomia se manifestă în cinci etape:

Prima etapă: tendința de atașament.
În primul rând, suntem atașați de ceea ce avem, de propriile bunuri, posesiuni

A doua etapă: vrei mai mult.
În al doilea rând, dorim să acumulăm mai mult decât avem. Vrem mai mult.

A treia etapă: descoperim bunurile altora.
Constatăm că altcineva are ceva ce ne dorim.

A patra etapă: a dori ceea ce au alții.
Ceea ce are el, le vreau și eu.

A cincea etapă: dorința devine de nestăpânit.
Cu cât râvnim mai mult, cu atât dorința devine de nestăpânit. Ne domină. Devenim copleșiți de această dorință, fără nicio rușine sau capacitate de a o opri.

Deci, în primă fază am tendința de a fi posesiv, apoi vreau mai mult și apoi văd că altcineva are ce îmi doresc eu, după care vreau să-l obțin. Ceea ce este acolo, îl vreau aici la mine. Nu vreau ceva ca ăla, ci exact ca ăla.

 

Rezultatul personal

    • Personalitatea ta este dominată de dorință și nu ești niciodată mulțumit cu ceea ce ai.
    • Tot ceea ce reușești să obții, se va diminua sau se va sparge.

Dacă vedem oameni cărora li se strică mereu lucrurile înseamnă că au această karma. Și invers – sunt oameni care, orice lucru le dăm le repară.

 

Rezultatul proiecțor

Lăcomia ne proiectează în lumea spiritelor, o lume a nemulțumirii. Cu cât încercăm să ne satisfacem mai mult dorința de bunuri și lucruri, cu atât vom suferi mai mult în viitor de lipsuri.

 

Din lectura cursului:

 

Rezultatul de mediu

    • Lucrurile se diminuează,
    • Lucrurile sunt mai puțin bune, produsele de astăzi sunt mai puțin fiabile, se strică ușor. Oricine trăiește în această lume – vine din lăcomie.
    • Fructele sunt mai puțin gustoase. „Căpșunile nu mai au același gust ca atunci când eram mic”.

 

Din lectura cursului:

„Pentru că ai râvnit de bunurile altora, fiecare lucru bun pe care îl găsești începe să se strice și pe măsură ce timpul trece se împuținează, nu crește niciodată, fără excepție, odată cu trecerea fiecăruia dintre cele patru anotimpuri, și în fiecare lună, și chiar zi de zi.”

 

9. Rea voința

nusem

Rea voința înseamnă:

    • A dori lucruri rele celorlalți sau a le dori răul altora.
    • A fi mulțumit atunci când alții eșuează sau au ghinion. Mă bucur de răul/necazul altuia,
    • Sunt foarte competitiv. Este, de asemenea, o formă de rea voință.
    • Ascult cu nerăbdare când cineva îmi spune de necazurile altora. Sau ceva de genul: „Oh, cum au dat-o în bară? Spune-mi mai multe…”.

Ne place să auzim când cineva dă greș. Toate știrile sunt despre cei care nu au reușit, au înșelat, au intrat în probleme. Asta caută jurnaliștii – știri șocante, dezvăluiri, scandaluri. De ce? Pentru că asta vrem să auzim.

 

Întrebare: Dacă ascultăm știrile, atunci ne intensificăm rea voința?

Răspuns: Ce câștigăm din asta? Ne petrecem timpul fără rost și ne intensificăm și această tendință pe care o avem cu toții. Ea este în topul celor zece. Toți o avem, de aceea suntem încă în samsara.

Dacă vedem pe cineva atașat de știri sau îi place să bârfească, îi putem explica cu blândețe aceste lucruri. Dar dacă îi plac astfel de lucruri, este puțin probabil să fie dornic să audă explicații. Așa că îl invităm la o plimbare și îi distragem atenția.

 

Rezultatul personal

    • Personalitatea ta este dominată de furie.
    • Te găsești mereu fără ajutor sau nu găsești niciodată ajutorul de care ai nevoie. Aceasta este rea voința atunci când te bucuri de răul altuia, când ai nevoie de ajutor, nu există nimeni care să te ajute.
    • Îi rănești mereu pe alții, chiar și atunci când nu vrei. Intenționezi bine și iese rău, sau
    • Ești mereu rănit de alții.

 

Rezultatul de mediu

    • Trăiești într-o lume a haosului,
    • Într-o lume de epidemii și boli.
    • Răul este pretutindeni. Sunt din ce în ce mai multe vești proaste. Ziarul este plin de vești proaste.
    • Există multe conflicte.
    • Te temi de operațiunile militare ale altor națiuni.
    • Există animale de pradă periculoase. Ești înconjurat de spirite dăunătoare, hoți sau tâlhari și altele asemenea.

Acesta este rezultatul rea voinței.

Din lectura cursului:

„Pentru că ai dorit răul altora, trăiești într-o lume a haosului, într-o lume în care sunt boli contagioase, răul este peste tot, există ciumă, conflicte și teama de armatele altor națiuni; există multe animale periculoase precum tigrii și lei; peste tot există șerpi și scorpioni veninoși sau viermi otrăvitori care mușcă; ești  înconjurat de spirite dăunătoare, hoți sau tâlhari și altele asemenea.”

 

10. Concepția greșită

Lokta

Lokta înseamnă a nu considera karma ca fiind cauza directă a fiecărei microsecunde de experiență pe care o avem. Acest lucru duce la săvârșirea faptelor rele 1-9.ș

    • În principal înseamnă a nu crede în legea karmei.
      A nu crede că există vreo legătură între ceea ce facem și realitatea noastră. Nu credem în cauzalitate într-un mod corect.
    • A nu crede în reîncarnare. Dacă spunem „Celui drept îi merge rău și celui rău îi merge bine” este semn că nu trebuie să fii bun. Dacă cineva este drept, își creează un viitor bun. Dacă este rău pentru el acum, înseamnă că i-a rodit karma din trecut. Există întotdeauna un decalaj de timp între cauză și efect. Totul urmează legea karmei, și uneori cauza poate fi într-o viață anterioară.

 

Rezultatul personal

    • Rezultatul personal este prostia. Personalitatea ta este dominată de prostie. Dacă cineva se naște retardat de exemplu, este rezultatul concepției greșite, sau devii din ce în ce mai prost.
    • Senilitatea
    • Ai opinii care îi rănesc pe alții. „Să-i omorâm pe toți” sau „Să-i aruncăm pe toți în mare”.
    • Tinzi să fi necinstit, sau
    • Să nu-ți găsești dreptatea. Te duci la proces și chiar dacă ai dreptate, judecătorul se pronunță împotriva ta. Acesta este rezultatul concepției greșite.

 

De ce este acesta rezultatul concepției greșite? Pentru că nu înțelegem bine cauzalitatea și atunci lumea se comportă ilogic.

 

Rezultatul de mediu

    • Trăiești într-o lume în care cea mai importanta sursa de fericire se deteriorează, dispare de pe pământ. Ca și cunoașterea lui Buddha. Sursa fericirii, care este Dharma, dispare din lume. Trăim într-o lume în care Dharma începe să dispară, deși în momentul de față pare să fie în creștere, dar este ceva temporar și local.
    • Trăiești într-o lume în care oamenii cred că lucrurile impure sau cele care provoacă suferință sunt de fapt frumoase și ne duc fericirea. Oamenii cred că filmele violente sunt un lucru plăcut. Pornografia este un lucru plăcut. Trăiești într-o lume în care oamenii cred că lucrurile care rănesc și sunt impure sunt bune.
    • Totul este împotriva ordinii mondiale. Trăiești într-o lume în care aranjamentele sunt inversate pentru că concepția ta este greșită.
    • Trăiești într-o lume în care nu există nimeni care să te protejeze. Trăiești într-o lume în care te simți fără apărare, nimeni care să te ajute. Și ce te poate proteja? Doar înțelepciunea din inima ta.

Din lectura cursului:

„Pentru că ai avut opinii greșite, vei trăi într-o lume în care singura și cea mai mare sursă de fericire (dharma) dispare de pe fața pământului; o lume în care oamenii cred că lucrurile care sunt impure sau lucrurile care suferă sunt de fapt frumoase și aduc fericire, o lume în care nu există un loc unde să mergeți, nimeni care să vă ajute, nimic care să vă protejeze.”

 

Și în încheiere

– Karma de a ne angaja să eliminăm aceste fapte rele este practica de dezvoltare a Renunțării. Renunțăm la lucrurile care își au sursa în concepțiile samsarice, în neînțelegere.
– Fără să ne ținem jurămintele, va fi imposibil să ajungem la o concentrare fantastică în meditație și la toate rezultatele care decurg din ea.

Concluzia a toate aceste lucruri este să începem să ne ținem jurămintele.

Nu putem schimba lumea din jurul nostru așa cum este ea acum, pentru că a apărut deja. Ea este rodirea vechilor karme. Trebuie să lucrăm la nivelul semințelor karmice și acesta este scopul jurămintelor.

Scopul jurămintelor este să ne ajute să plantăm semințe bune și să nu le mai plantăm pe cele negative.

– În plus trebuie să învățăm să purificăm karmele negative, și
– Să vă țineți carnețelul.

Dar pentru asta trebuie să fiți răbdători. Există o perioadă de tranziție în care deja începeți să vă schimbați, dar vechile karme vor continua să se manifeste, deoarece karmei îi ia timp. Veți trece prin perioada în care „Celui drept îi merge rău”, n-aveți scăpare și nu vă așteptați la satisfacții instantanee. Viața voastră se va schimba. Peste un an, doi, nu vă veți mai recunoaște viața.

Dar trebuie să vă țineți jurămintele, pentru că numai voi sunteți proprietarii karmei voastre.

Lectia 7a – Aci 9

Cursul 9: Viața etică

Nivelul unu al disciplinei budiste (Vinaya)

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 7 – prima parte

 

Sursa studiului

Baza acestei lecții nu este scrierea Vinaya, ci Lam Rim Chen Mo.

Lam Rim Chen Mo

Aceasta este bine-cunoscuta carte a lui Je Tsongkapa.

Je Tsongkapa

Chen – mare.

Marea expunere/tratat a etapelor pe calea spre iluminare” sau „Calea treptată spre Iluminare”.

Mo sufix feminin care este dat oricărei cărți despre înțelepciune.

Și a fost scrisa de marele Je Tsongkapa. Capitolul despre care se vorbește în această lecție se bazează pe sutre. Je Tsongkapa vorbește în detaliu despre semnificația karmică a respectării preceptelor de eliberare și, după cum am menționat, dacă înțelegem bine karma și vacuitatea, atunci înțelegem că respectarea jurămintelor este deosebit de importantă, deoarece karma ne creează viața.

 

Cele zece precepte de eliberare sunt
un ghid pentru crearea viitorului nostru

Au fost alese zece din 84.000 de afecțiuni mentale care să fie primele de pe lista de jurăminte. De ce? Pentru că sunt dominante și le avem cu toții mai mult sau mai puțin.

De aceea este foarte important să învățăm care sunt acestea, să începem să ne observăm pe noi înșine, cum se manifestă și cum ne raportăm la ele. Ne vom  referi la ele adesea în limbaj negativ, în sensul de a nu le face. Bineînțeles că ele au și partea pozitivă.

Ideea este să ne folosim de această cunoaștere nu ca să ne judecam pe noi înșine, sau să ne învinuim – ci să le folosim ca un ghid de a ne crea viitorul. Nu vom spune: „Oh! Sunt bolnav, semn că am vătămat altora viața. Sunt un om rău!”. Nu facem asta. Ne spunem: „Sunt bolnav. Boala vine din karma vătămării vieții. Voi merge să îngrijesc alți bolnavi și voi căuta să protejez viața”.

Ne folosim de asta pentru a ne construi viitorul și nu ne judecăm trecutul.
Nu mai avem ce face cu trecutul , decât să învățăm din el.

Deci, acesta este scopul acestui studiu.

 

Bine sau rău – în funcție de rezultat

Și când spunem „fapte rele”, cine stabilește ce este bine și ce este rău?

Fapta este „bună” sau „rea”, în funcție de rezultatul pe care ni-l va aduce:

    • Fapta rea ne va face să suferim.
    • Fapta bună ne va face să ne fie bine.

Aceasta este definiția faptei bune și a faptei rele. Nu există nicio autoritate, niciun guvern, niciun preot care să spună: „Asta e bine” sau „Asta este rău”.

De ce?

Pentru că vederea noastră este limitată, pentru că suntem scufundați în ignoranță și nu vedem rezultatele acțiunilor noastre, altfel nu le-am mai face. De aceea trebuie să ne bazăm pe ființe iluminate care să ne îndrume. În acest sens, ele sunt o autoritate, pentru că vederea lor este cuprinzătoare.

Deci, cauza pentru care respectăm aceste jurăminte nu este:

    • Pentru că așa ar fi frumos.
    • Pentru că a spus profesorul.
    • Pentru că este moral.

Adevărata cauză este că dacă le respectăm – ne creăm fericirea, iar dacă nu le respectăm – ne creăm suferința. Simplu și clar!

 

Patru tipuri de rezultate karmice

Je Tsongkapa vorbește în cartea sa despre diferite tipuri de rezultate karmice pentru fiecare dintre acțiuni. Deci fiecare acțiune are patru rezultate:

 

1. Rezultat similar

Primul tip de rezultate se numesc „rezultate similare”. Aceasta înseamnă că există o similitudine/potrivire între natura rezultatului și natura faptei. De exemplu

›   furtul – va duce la lipsuri,
›   vătămare a vieții – va duce la sănătate precară sau ca viața mea să fie pusă în pericol.

Acesta este sensul de „similar” – între cauză și rezultat există asemănare. Poate că nu știm care este cauza, dar după rezultat ne putem da seama care ar fi cauza. Cum putem ști care ar fi cauza? Autorul ne-a dat un tabel în care putem vedea corespondența dintre cauză și efect.

 

2. Al doilea tip de rezultat este rodirea.

Acest tip de rezultat se referă la renașterea noastră următoare. Fiecare acțiune poate avea rezultat în această viață sau în viața următoare sau în alte vieți. Și invers – orice rezultat pe care îl avem acum, provine din ceea ce am făcut în această viață sau în viața anterioară, sau în alte vieți anterioare.

Deci, există fapte atât de puternice, atât de dominante, la bine și la rău, încât ele vor determina următoarea noastră renaștere – asta înseamnă rodirea.

 

3. Un al treilea tip de rezultat este tendința.

Fiecare faptă, pe lângă rezultatele pe care le produce, întărește și tendința noastră de a continua să săvârșim aceeași faptă. Este tendința de a face aceeași greșeală/abatere din nou și din nou în viitor, de a fi atras de a face acea greșeală. Aceasta înseamnă atracție față de obiceiurile înrădăcinate. Dacă cineva minte o dată și nu a fost prins, a doua oară va minți mai ușor, și încet tendința de a minți va crește.

Cu toții am venit pe lumea asta cu anumite tendințe, cu anumite talente. Acestea sunt rezultatele karmelor pe care le-am făcut în trecut, atât bune, cât și rele, în ambele direcții. Putem vedea copii mici, care sunt atenți și servesc musafirii cu prăjituri și sunt alții care abuzează de animale. Acestea sunt rezultate din vieților lor anterioare, rezultate ale tendințelor. Deci, asta ne determină caracterul.

Suntem complet goi de orice natură. Nu avem nicio natură să fim buni sau răi, generoși sau zgârciți de la sine. Avem trăsături care se manifestă, care sunt un rezultat karmic, iar dacă acestea au fost cauzate de karma, asta înseamnă că prin activarea unui antidot le putem schimba. Nu există ceva ce nu putem schimba.

 

4. Al patrulea tip de rezultat este rezultatul de mediu.

Fapta făcută nu mă afectează numai personal, ci îmi afectează și mediul înconjurător în sensul că determină lumea în care trăiesc, lumea în care mă aflu. S-ar putea ca eu să fiu integru acum, dar cei din jurul meu sunt necinstiți, și acesta este rezultatul de mediu al faptului că nu am fost cinstit în trecut.

Deci, aceasta este prima parte a introducerii – tipuri de rezultate.

 

Calea karmică completă – diferite niveluri de acumulare a karmei

Atunci când vorbim despre karma fiecăreia dintre acțiuni, există diferite niveluri de acumulare a karmei:

1. Fapta fără intenție – Putem omorî neintenționat, cum ar fi să călcăm pe o furnică când mergem noaptea pe în întuneric sau poate că era lumină dar am fost distras de altceva.

2. Fapta premeditată – Un alt nivel de a acumula karma, este să calci în picioare insecta cu multă furie.

Există mai mulți factori care determină puterea karmei și acest lucru este foarte important de știut. De ce? Pentru că vrem să acumulăm cât mai multă karma pozitivă și cât mai repede posibil. Dar pentru asta trebuie să știm cum să o acumulăm ca să fie completă.

Voi enumera doar câțiva factorii:

a. Motivația

Motivația este cel mai important lucru, pentru că cineva poate băga cuțitul în corpul cuiva, ori de-al ucide, ori de-i scoate o tumoare din corpul lui, dacă ai pregătirea adecvată. Același act poate fi complet diferit în funcție de motivație. Deci, 90% din karma este motivația.

b. Emoția și conștientizarea care însoțesc fapta

Un alt factor care este foarte important este gradul de emoție care însoțește fapta.

A ucide pe cineva cu ură nu este același lucru cu a ucide pe cineva neintenționat. Gradul de emoție este foarte important. Cum folosim emoția în mod pozitiv? De exemplu, aranjăm cu entuziasm masa frumos și invităm pe cei din sangha să se bucure de bucatele de pe masă. Deci, este important cu ce intenție, cu cât entuziasm, iubire, bucurie facem fapta.

Aici intră și cât de conștienți suntem când săvârșim fapta. A fi distrați sau conștienți determină forța karmei.

Cu cât înțelegem vacuitatea mai bine și suntem mai conștienți de săvârșirea faptei, cu atât karma este mai puternică.

c. Săvârșirea faptei

Intenția nu este suficientă. Cu toții știm proverbul: „Drumul spre infern e pavat cu bune intenții”. Nu este nevoie numai de intenție, ci trebuie să și executăm fapta.

Oamenii sunt plini de intenții bune și spun: „Hai să facem așa și așa”. Nu este bine doar să intenționăm și să nu executăm. Uneori intenționăm ceva și ne merge, dar dacă tot timpul intenționăm și nu executăm – creează o tendință proastă. Ceva în direcția vorbelor inutile, fără rost.

d. Finalizarea faptei

Să zicem că intenționez să ucid pe cineva. Iau un cuțitul și îl înjunghii. Și mă asigur că e mort, pentru a finaliza fapta.

Desigur că putem vorbi și despre exemple pozitive.

e. Asumarea faptei

Continuând exemplul de mai înainte, stau acum în fața cadavrului cu pistolul fumegând în mână și spun: „L-am omorât”. Mi-am asumat fapta. Nu în sensul de a-mi lua răspunderea, ci în sensul că am luat fapta asupra mea. Fapta este a mea. Asta întărește karma.

Să luăm și un caz pozitiv. Am donat unei organizații umanitare pentru orfani. Am intenționat, am executat, m-am asigurat că a primit banii. M-am îngrijit să finalizez fapta, iar acum îmi asum fapta sau îmi iau dreptul de proprietate.

 

Întrebare: Asta nu înseamnă mândrie?

Răspuns: Nu, pentru că nu spun: „Ce minunată sunt. Ce grozavă sunt”. Voi spune: „Am făcut o faptă bună pe care o dedic iluminării mele”.

 

f. Bucuria pentru faptă

Aici vorbim despre fapte bune. Dacă am făcut o faptă bună, ne bucurăm pentru ea. De fiecare dată când ne amintim de fapta bună pe care am făcut-o și ne bucurăm de asta, ne va ajuta să facem și mai mult bine.

Nu spunem: „Ce bun sunt!”, ci „Ce minunat! Asta îi va face lui bine”. În acest fel, acumulăm karma din aceeași faptă, dobândă compusă.

(Dobânda compusă sau capitalizată se referă la faptul că dobânda este calculată nu doar pe baza sumei inițiale economisite sau împrumutate, ci și pe baza dobânzii acumulate până într-un anumit moment. Acest lucru înseamnă că dobânda se adaugă la suma principală, la sfârșitul fiecărei perioade de calcul, și, de asemenea, va fi luată în considerare pentru calcularea dobânzii viitoare. De aceea, în cazul investițiilor, dobânda compusă poate fi mai profitabilă decât dobânda simplă).

 

g. Dedicarea faptei tuturor ființelor

Cum amplificăm energia faptei? Dedicând-o. Dacă nu o amplificăm, ea va rodi, vom avea parte de un rezultat bun și cu asta s-a terminat.

Ceea ce ne dorim este ca această energie să dea roade la nesfârșit. Cum facem asta? O dedicăm întregii creații. O energie infinită. O depunem în banca iluminării noastre și a celorlalți.

Este materialul din care este realizată iluminarea. Buddha se află perpetuu în extaz, deoarece el dedică tot timpul tuturor ființelor. El niciodată nu va face ceva doar „pentru el însuși”.

 

Cele zece precepte de eliberare și rezultatele lor karmice

1. Uciderea

Sok chu

La ce ne referim când vorbim despre ucidere/omor? Aici ne referim la uciderea oricărei ființe vii, aceasta include

    • avorturile.
    • sinuciderea.
    • participarea la acte de război, chiar și indirect, adică prin sprijinire financiară. Chiar și bucătarul care nu merge pe câmpul de luptă, dar participă la ea, va acumula aceeași karmă.

Pentru a putea ucide, trebuie să identificăm creatura din fața noastră ca ființă vie. De exemplu, dacă femeia face avort și în capul ei fătul nu este o ființă vie, atunci infracțiunea este mai puțin gravă decât atunci când înțelege că este o ființă vie. Chiar și bărbatul care este implicat în act, va acumula aceeași karmă.

În budism se spune că embrionul este viu în momentul concepției. Faptul că cineva nu cunoaște acest lucru, ușurează puțin karma.

De exemplu, jurămintele tantrice se încalcă foarte ușor, pentru că sunt legate de modul în care gândim. Și tocmai datorită faptului că ele sunt atât de ușor de încălcat, pentru că poartă o karmă atât de grea, mulți Lama nici nu le explică. Ei nu le explică din bucuria ignoranței – adică, dacă nu cunoaștem jurămintele, atunci nici nu știm că le încălcăm.

 

Rezultatele săvârșirii faptei

Rezultatul personal (rezultatul similar)

a. viața noastră este scurtă – murim devreme, murim brusc, murim de tânăr.

b. ne îmbolnăvim ușor – suntem bolnăvicioși

c. avem putină energie.

 

Rezultatul de mediu:

a. Mâncarea, băutura, medicamentele și recoltele au un efect foarte mic sau mai puțin eficiente. Adică, mâncarea nu este hrănitoare sau recoltele nu sunt bune.

b. Sunt inferioare sau greu de digerat sau ne îmbolnăvesc. Mâncarea care ar trebui să ne hrănească, ea ne îmbolnăvește. Oamenii spun: „Când mănânc leguma asta, mi se face rău”. Leguma nu ne face să ne simțim rău, de la sine. Ni se face rău doar dacă avem karma de a ne simți rău.

Niciun virus nu ne poate îmbolnăvi, de la sine, doar dacă avem karma să fim bolnavi. Totul este gol. Absolut tot este jocul karmei în oglinda vacuității. Virusul mă poate îmbolnăvi? Virusul este cum mi se întâmplă, dar nu de ce mi se întâmplă. Dacă mă îmbolnăvesc este în funcție de karma mea.

c. Trăiesc într-un loc în care viața este în pericol, sunt războaie.

d. Trăiesc într-un loc în care mulți oameni mor de tineri. Multe accidente de mașină sau decese premature.

Acestea sunt rezultatele de mediu a lipsei de respect pentru viață.

 

Rezultatul proiector sau rodirea

Rezultatul proiector este să fim proiectați într-o viață în care suntem bolnavi sau viața ne este în pericol. Este ceva subînțeles.

 

Rezultatul tendinței – acest rezultat însoțește fiecare dintre cele zece fapte rele. Tendința de a continua acest comportament este în creștere.

Dacă am karma omorului și nu am purificat-o, voi avea tendința de a omorî cu multă ușurință. Îmi va fi mai ușor să calc pe furnici sau să trag în alții.

Copiii care abuzează de animale, le chinuiesc – aceasta este o tendință cu care au venit ca urmare a faptului că au ucis pe mulți într-o viață anterioară și nu au purificat suficient această karmă.

 

Întrebare: Ce se întâmplă în cazul în care medicii depistează la făt boli genetice și recomandă avortul?

Răspuns: Asta înseamnă omor.

 

Lama Dvora Hla povestește:

Am o prietenă care studiază cu mine la „Diamond Mountain” și o cunosc de vreo cinci ani. Este o femeie care a născut copii la bătrânețe și fiul ei cel mic s-a născut retardat. Când fusese însărcinată cu el, era deja budistă și a ales să nu avorteze. Prietena mea nu mai era tânără și trebuia să alerge după copil tot timpul.

Am văzut-o progresând, cu toate că îl avea pe acel băiat cu probleme și crescându-și singură doi copii. Și ea învăța la Diamond Mountain și nu a pierdut niciun semestru. O femeie extraordinară. Pe măsură ce trecea timpul, această femeie era mai plină de lumină. Ea și-a recunoscut Lama în acel băiat. De fiecare dată când alerga după el, alerga după al ei Lama, ea se umplea de mai multă lumină și de mai multă fericire.”

 

2. Furtul

Ma jin len

A fura înseamnă a fura ceva care are valoare. După cum am spus mai înainte, vom stabilit că limita este valoarea unui 1 leu. Orice este peste 1 leu, este considerat lucru de valoare. Aceasta include:

    • afaceri dubioase
    • înșelăciunea cu privire la chirie, impozite sau facturi. Oamenii datorează uneori bani cuiva și amână plata în ultima zi a lunii, iar până când acesta depune cecul, între timp este weekend și ei se distrează pe banii lui. Amânarea de fonduri sau bani.
    • a nu plăti integral datoriile către administrația locală si societate.
    • a împrumuta o carte și a nu o da înapoi.
    • a fura drepturile de autor.
    • a fura creditul cuiva. Dacă nu dăm ceea ce se cuvine celor care merită, atunci nu vom primi ceea ce merităm atunci când merităm.

Ce ne spune Je Tsongkapa:

 

Rezultatul personal ca urmare a furtului

  • Viața va fi scurtă. Vom trăi în lipsuri, nu vom avea suficiente mijloace pentru a exista.

Ce înseamnă să avem greutăți în traiul zilnic? Înseamnă că avem această karmă a furtului. Virusul este încă activ. Trebuie să facem antidot.

Care ar fi antidotul?

În primul rând, să ne asigurăm că protejăm bunurile altuia, că plătim toate drepturile de autor. Să-i ajutăm pe ceilalți să-și protejeze lucrurile lor. Să ne îngrijim ca alții să primească ce li se cuvine. Deci, acesta este un rezultat al furtului – lipsurile.

  • Un alt rezultat personal – oamenii pretind că lucrurile pe care le avem, sunt ale lor. Există cineva care crede că ceea ce ne aparține, este al lui este al lor. Acesta este un rezultat personal.

 

Rezultatul de mediu:

  • Sunt puține recolte.
  • Recoltele nu sunt bune. Nu au puterea să înlăture foamea sau se strica sau nu cresc așa cum trebuie.
  • Este secetă. Perioadele de uscăciune rămân prea mult timp. Recoltele se usucă și mor, sau
  • Plouă prea mult, ceea ce dăunează culturilor.

Din lectura cursului:

„Pentru că ai furat, atunci recoltele sunt puține și sărace; recoltele nu au puterea de a înlătura foamea; se strică; sau nu se coc de loc; perioadele de secetă durează prea mult; plouă prea mult; recoltele se usucă sau mor.”

 

Rezultatul tendinței

Continuăm să facem același lucru.

 

Rezultatul proiector sau rodirea

Rezultatul de a lua ceva ce nu este al nostru, este căderea într-o existență suferindă, în care nu este nimic, adică a spiritelor flămânde. Sau dacă reușim să ne renaștem ca ființe umane, viața va fi mizeră și plină de sărăcie. Ne renaștem într-o țară săracă, ca oameni nevoiași.

 

3. Comportamentul sexual inadecvat

lok-yem

În comportamentul sexual inadecvat intră:

  • În primul rând adulterul.

Abhidharma Kosha și Vinaya, intră în multe detalii asupra acestui aspect.

  • organe incorecte (sexul oral sau anal).
  • homosexualitatea.

Subliniem aici că budismul nu este contra homosexualității. Uneori poate fi un obstacol pe calea spirituală.

  • masturbarea
  • sexul între rude
  • Sexul cu cineva prea mic

Amintiți-vă din nou că ceea ce dorim este să ne folosim de toate energiile pentru a ajunge la iluminare și de a ieși din suferință. Acesta este scopul. Nu dorim să le irosim pe plăcerile acestei lumi. Deci nu le spunem celor care nu sunt călugări să se abțină de la sex, ci vrem să prevenim greșelile care îi vor împiedica să ajungă la iluminare.

  • Sexul cu un călugăr sau călugăriță.
  • Sexul cu o femeie aflată la menstruație.
  • Sexul cu o femeie în sarcină avansată (mai mult de o lună).
  • Sexul cu o femeie care alăptează.
  • Sexul cu cineva care are boală venerică.
  • Prea multă activitate sexuală. Scrie: mai mult de cinci ori.
  • Locul greșit. Ce înseamnă un loc greșit? Adică, în templu în fața reprezentărilor lui Buddha sau a imaginilor sfinte. Dacă aveți o garsonieră, trebuie să le acoperiți cu ceva.

Sunt mai multe, am enumerat doar câteva. Cu siguranță [în aceeași categorie intră și…]

  • Violul. Orice folosire a forței este greșită.
  • Orice lucru care provoacă durere este greșit.
  • Je Tsongkapa mai adaugă: în timpul zilei. El îl citează aici pe Lordul Atisha.

Încă ceva referitor la adulter. Ce este adulterul? Este o relație cu cineva care se află într-o relație serioasă cu altcineva sau tu te afli într-o relație serioasă cu altcineva. Este nevoie de un contract de căsătorie pentru asta?

Nu. Fie că ești căsătorit sau nu. Poate fi situația în care perechea căsătorită să fie de acord să se separe, dar n-au divorțat încă, în acest caz te face liber.

 

Rezultatul personal:

Rezultatul personal – este legat în principal de adulter. Rezultatul personal este:

  • Oamenii care lucrează în jurul nostru sunt „inconsecvenți” (de neîncredere). Ei promit și nu fac.

și vă confruntați cu multă concurență pentru partenerul dvs.

  • Ne este greu să ne păstrăm partenerul. Ne confruntăm cu multă concurență pentru partener. S-ar putea ca în această viață să nu fi comis adulter și cu toate acestea să existe concurență pentru partenerul nostru, asta înseamnă că avem această karma dintr-o viață anterioară.

Din alte karme pot veni tot felul de lucruri, cum ar fi:

  • obsedați sexuali, sau
  • vedem oameni masturbându-se sau întâlnim oameni masturbându-se.

 

Lama Dvora Hla povestește:

Am avut o prietenă care a plecat în India și mi-a spus că pe unde se ducea vedea pe cineva că se masturba, iar ea nu a mai suportat, și s-a dus la Lama. Lama a sfătuit-o să intre în retreat. Timp de trei luni a stat în retreat pentru a purifica această karmă, după care a ieșit și totul s-a terminat.”

 

Rezultatul de mediu

Rezultatul de mediu este un mediu poluat. Trăim într-un loc în care există urină și fecale peste tot, noroi, murdărie, mizerie; totul pute și totul pare neplăcut și de prost gust.

Să nu uităm: karma este individuală. Dacă vă aflați într-un mediu în care apa sau aerul sunt poluate, sau duhoare sau deșeuri – acesta este rezultatul comportamentului sexual inadecvat.

Lectia 6 – Aci 9

Cursul 9: Viața etică

Nivelul unu al disciplinei budiste (Vinaya)

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 6

 

Importanța temelor

Mi-a luat mult timp ca să traduc temele acestui curs pentru că este important. Atunci când plecați acasă de la curs, mintea revine la tiparele ei normale, la condiționările ei normale și va uita.

Trebuie să menținem focul aprins constant, în mod conștient, iar acest lucru îl facem prin a reveni asupra învățăturilor, prin meditații, prin teme… și toate acestea ne vor permite să transmitem aceste învățături și următoarei generații.

Vă vorbesc despre jurămintele monastice. Nu este aici nici un călugăr. Dar nu știți ce semințe stau în voi care așteaptă să rodească. Ele ar putea rodi fie în această viață, fie în altă viață. Nu știți ce binefacere faceți oamenilor când le transmiteți Dharma și cât de departe vor ajunge.

Buddha nu trebuie îmbunătățit. El este absolut perfect, desăvârșit. Important este să transmitem învățăturile așa cum sunt fără să introducem lucruri de-ale noastre.

Problema este că profesorii încep să introducă propriile lor comentarii, iar apoi linia începe să se distorsioneze foarte repede. Este suficient să vă abateți un grad de la azimut în prima generație. În a doua generație – două grade, și apoi lucrurile vor merge într-o direcție complet diferită și nimeni nu va mai ajunge la iluminare. Acest lucru se întâmplă tot timpul în toate tradițiile, după care va trebui să existe un proces ulterior de corectare și curățare.

Fac tot posibilul să fiu un canal pur de transmisie. A mea Lama a făcut tot posibilul ca să fie un canal pur, profesorul ei la fel, și așa mai departe ― ca un tub telescopic. Dacă linia se menține pură, veți primi cuvintele lui Buddha prin profesorii voștri, iar acest lucru vă va permite să ajungeți la iluminare. Și pentru asta trebuie să cunoașteți bine materialul, atât pentru voi, pentru iluminarea voastră, cât și pentru a-l transmite altora.

Deci, ca să deveniți un canal pur, vă rog să vă faceți temele. Le puteți face în grup. Toată lumea primește între 9 și 10. Veți avea și testul final în avans. Ideea nu este să vă verificați cât de buni sunteți, ci cât de bine ați asimilat materia astfel încât să vă fie la dispoziție și să-o dați mai departe.

 

Cine este un instrument adecvat de a primi jurămintele de eliberare?

Primul subiect din lecția 6 este cine este un instrument adecvat?

Ce înseamnă un instrument adecvat? Un instrument adecvat este, așa cum v-am descris că trebuie să fie profesorul. Profesorul încearcă să fie un canal de transmisie demn – adică să fie curat și liber – prin care să curgă învățătura.

Cine este un instrument adecvat de a primi jurămintele de eliberare?

 Ten

Ten înseamnă bază, fundație.

În Vinaya, baza/fundația se referă la un corp și o minte adecvate care pot lua jurămintele de eliberare individuală.

 

 A. Trebuie să fie o ființă umană.

  • Un animal nu poate primi jurăminte. De ce? Pentru că nu are mintea de a le practica. El este supus impulsurilor și dorințelor. Nu are mintea care să înțeleagă. Acesta este unul dintre blestemele renașterii în lumea animalelor din care vrem să scăpăm. Una dintre caracteristicile despre care am vorbit este frica lor permanentă. O altă caracteristică este prostia lor. Animalele nu pot învăța asemenea lucruri.
  • Nici cei din tărâmurile zeilor nu pot primi jurăminte. De ce? Nu pentru că sunt proști, ci pentru că viața lor este atât de bună încât n-au niciun motiv să le ia. Ei nu au suferința pe care o avem noi.

Suferința este necesară pentru a dezvolta Renunțarea, iar fără Renunțare, jurămintele nu vor fi ținute. De ce le-ar ține? Zeilor le este bine.

Putem vedea asta în viața noastră. Sunt oameni carora le merge bine, ei nu înțeleg. Ei spun: „A! Da. Budism? Asta este pentru cei care au probleme în viață. Eu n-am nevoie de asta”. Până când se întâmplă ceva, care îi îngenunchează și apoi începe să funcționeze. Trebuie să te pui în genunchi ca să înceapă să funcționeze.

Mândria este unul dintre cele mai mari obstacole pe o cale spirituală. Și când ajungeți în sfârșit la Lama, el va începe să lucreze la mândria voastră și veți simți cum vă ia pielea de pe voi, pentru că sunteți atașați de ego-ul vostru și vă identificați cu el.

Dzongsar Rinpoche, un Lama din curentul Kagyu, spunea: „Știi ce este un Lama? Îl „angajezi” să-ți elimine ego-ul, iar dacă e bun, o va face fără ocolișuri. Și va fi neplăcut, dar pentru asta îl angajezi.”

Deci, zeii nu pot face calea. Ei nu pot să-și dezvolte Renunțarea. Aceasta este o primă condiție. Asta chiar înainte de a începe. Trebuie să fim oameni.

Zeii sunt departe de a finaliza o cale, pentru că atunci când stau în mare plăcere și se bucură de ea – ei își consumă karma bună, după care cad în tărâmurile inferioare și cine știe câți eoni vor rătăci pe acolo. Sunt departe și, conform scripturilor, cu toții am fost deja acolo și iată-ne astăzi într-un corp uman. Deci nașterea umană este ceea ce ne dorim.

Nu putem face tantra fără un corp uman, pentru că avem nevoie de canalele energetice. Iar zeii nu le au. Fără aceste canale este imposibil de ajuns la iluminare. Avem nevoie de un corp uman. Așa că lăsăm deoparte aspectul său impur și lucrăm la purificarea canalelor energetice. Acesta este motivul pentru care tantra funcționează atât de repede.

 

B. Ce fel de persoană ar trebui să fie aceasta?

Cei care posedă oricare dintre următoarele șapte caracteristici nu sunt eligibili pentru a lua jurămintele:

 

1)  Să nu trăiască pe Continentul Nordic al Sunetelor Neplăcute.

În cursul 8, am prezentat modelul lumii cu Muntele Meru la mijloc și patru continente. Noi trăim în Continentul de Sud al acestei lumi mitice.

Cei din Continentul de Nord, au o durată de viață fixă ​​de cinci sute de ani. La noi, durata vieții nu este fixă, nu știm când vom muri, dar ei știu exact când vor muri și atunci nu au niciun motiv să facă ceva pentru că oricum moartea lor este deja fixată. Deci, se spune că aceștia nu-și pot lua jurăminte.

dra mi-nyen dang dey lingtren gyi mi nam

Dra mi-nyen − sunet neplăcut.

Continentul de Nord se numește dra mi-nyen.

Lingtren  – sub continente,
Mi              – oameni.

Oamenii de pe continentele sau sub continentele „Sunetului neplăcut” care nu pot lua jurăminte.

Ei nu pot să-și dezvolte Renunțarea. Ei au certitudine și siguranță în longevitatea lor, iar unul dintre factorii esențiali în dezvoltarea Renunțării este dezvoltarea conștientizării morții. Renunțarea nu se va dezvolta bine dacă nu facem meditațiile prezentate în seminarul Conștientizarea Morții. Cu toate că știm că vom muri, această conștientizare nu este suficient de profundă pentru a ne motiva să ieșim din samsara și să practicăm.

 

2) Să nu fie impotenți

Un al doilea tip de oameni care nu pot lua jurămintele sunt cei care sunt impotenți sau nu se pot angaja în relații sexuale din anumite motive. În tibetană:

Sa ma

Sa ma ― aceștia nu pot lua jurăminte.

Am vorbit puțin despre rolul energiei sexuale. Energia sexuală este necesară pentru a obține suficientă stabilitate a minții pentru a respecta jurămintele. Are o mare putere în viața noastră. Energia sexuală, indiferent că este a bărbatului sau a femeii, trebuie să fie curată și nedeteriorată, motiv pentru care toate jurămintele brahmacharya, de abstinență sexuală, de puritate sexuală, sunt atât de importante, pentru că aceasta este energia pe care o vom folosi de a ajunge la iluminare. Nu este singura, dar este una dintre cele mai importante energii pentru noi.

 

3) Să nu fie castrați sau să nu fie neutrii

Al treilea tip – acesta este din nou legat de energia sexuală. Un al treilea tip de oameni care nu pot lua jurăminte, sunt cei castrați/sterilizați sau cei care din anumite motive le lipsesc energiile sexuale. În tibetană:

Ma nying

Din lectura cursului:

„Neutrii – Aceștia includ cinci tipuri de neutrii „masculini” (neutrii de la naștere, neutrii jumătate de lună, neutrii de contact, neutrii de gelozie și neutrii prin castrare) și cinci tipuri de neutrii „feminini” (neutrii hermafrodiți, neutrii prin conexiune, neutrii care au întotdeauna menstruație, neutrii care nu au niciodată menstruație și neutrii infertili).

Neutrii „masculini”. Aceste cinci tipuri sunt explicate după cum urmează: Un „neutru din naștere” este cineva care din naștere nu a fost nici bărbat, nici femeie. Un „neutru jumătate de lună” este cineva care se transformă în femeie jumătate de lună și în bărbat cealaltă jumătate de lună. Un „neutru prin contact” este cineva al cărui organ sexual iese doar atunci când este îmbrățișat de o altă persoană. Un „neutru prin gelozie” este o persoană al cărei organ sexual iese la iveală numai atunci când îi vede pe alții în contact sexual sau când vede organul sexual al altuia și este gelos pe el. Un „neutru prin castrare” este cineva care și-a pierdut organul sexual din cauza unei boli sau pentru că a fost tăiat.

Neutrii „feminini”. Aceste cinci tipuri de neutrii „feminini” sunt explicate după cum urmează. „Neutru hermafrodit” este un hermafrodit predominant feminin cu organe sexuale masculine și feminine. „Neutru prin conexiune” este femeia care suferă de o boală în care organul sexual și anusul sunt interconectate. „Neutru care are mereu menstruație” se referă la femeia care are constant menstruație.  „Neutru care nu are niciodată menstruație” este femeia care nu are deloc menstruație. „Neutru infertilă” este femeia care are organul sexual feminin, dar nu și energia sexuală feminină.”

 

4)  Să nu fie hermafrodiții

Al patrulea tip este legat de persoanele bisexuale/hermafrodite, care posedă atât organe sexuale masculine, cât și feminine.

tsen nyipa

 

 5)  Să nu fi comis una dintre cele cinci fapte rele imediate

Tsam me jepa

Tsam mefapte imediate,
Jepa           cei care au comis.

Oricine comite una din aceste fapte rele, imediata lui renaștere va fi în infern, asta în cazul în care nu le purifică și este posibil să le purifice. Dar dacă nu purifică, karma este atât de grea încât chiar si dacă își ia jurămintele monastice, acestea nu vor funcționa pentru el. Ele vor putea funcționa doar dacă își purifică mai întâi karma.

Care sunt aceste fapte?

1.   Uciderea mamei.
2.   Uciderea tatălui.
3.   Uciderea unui arhat. Un arhat este cel care a atins nirvana.
4.   Încercarea de a-l omorî pe Buddha. Bineînțeles ca Buddha nu poate fi omorât.
5.   Provocarea unei scindări în Sangha. Aceasta este una dintre cele mai grave infracțiuni care există.

De ce e atât de gravă? Ce înseamnă scindare în sangha?

Fiecărui profesor i se întâmplă să existe cineva care vine și scindează grupul de Dharma. În zilele lui Buddha a existat Devadatta. El a fost vărul lui Buddha, și discipolul lui Buddha. La un moment dat, Devadatta a spus: „Am idei mai bune. Veniți cu mine”, și a îndepărtat oamenii de Buddha. Scindarea este considerată cea mai grea fapta. De ce?

Pentru că discipolul nu poate atinge iluminarea fără un profesor. Discipolul are nevoie de o mare încredere pentru a se dedica profesorului și fără acest devotament nu poate primi înțelepciunea transcendentală, care este dincolo de cuvinte și reflecție.

Dacă încrederea lui va fi știrbită, el nu se va putea devota învățătorului lui. Dacă veți spune cuiva ceva, insinuând sau făcând o mică aluzie, care îi va submina încrederea în profesorul său, faptul că l-ați îndepărtat de  profesorul său  înseamnă că i-ați blocat calea spre iluminare.

Prin urmare, trebuie să fiți foarte atenți cum vă exprimați oamenilor despre profesorii lor. Sub nicio formă să nu dăunați relației dintre discipol și profesorul său. Pentru că este cel mai sacru lucru din lume.

 

6)  Să nu fie impostori.

Ku tap su nepa

Al șaselea tip de oameni care nu pot primi jurămintele – sunt impostorii, care pretind că iau jurămintele, din curiozitate sau din orice alt motiv nesincer.

De exemplu, acea persoană despre care v-am vorbit care dorea să-și facă doctoratul, sau dintr-o oarecare curiozitate, pentru că este cunoaștere sacră. Această cunoaștere este cea care salvează oamenii de suferință, iar dacă cineva vine cu un motiv impur este ca și cum o profanează.

 

7)  Să nu fie oameni care nu cred în karma, renașteri sau cele Trei Diamante.

Lokta Chen

Lok       – greșit,
Ta          – concepție sau viziune asupra lumii,
Lokta  – concepție greșită.
Chen   – cel care are concepție greșită.

Deci, cei care au concepția greșită nu sunt apți de a primi jurămintele.

Cei care au concepția greșită se află în ignoranță. De exemplu, ei neagă legătura dintre acțiuni și rezultatele lor: „Pot să fac orice vreau. Nu există nicio legătură. Pot să mint, să fur, să ucid”. Deci, aceștia n-au pentru ce să-și ia jurămintele.

Sunt multe povești frumoase în Dharma. Pe vremuri, oamenii erau castrați ca să păzească în harem. Se povestește despre un biet eunuc care văzu într-o zi o turmă de 500 de tauri duși la castrare și, este cuprins de o mare milă pentru ei. El cunoștea bine suferința ca urmare a castrării. Cumpără turma de la cel care o deținea și eliberă toții taurii. Povestea spune că datorită acestei imense binefaceri pe care a făcut-o, membrul lui sexual i-a crescut din nou.

 

Cum ne pierdem jurămintele?

Al doilea subiect pe care îl vom parcurge este despre cum ne pierdem jurămintele de eliberare.

Tongwey Gyu

Gyu            – cauză,
Tongwey  – a pierde.

Tongwey gyu înseamnă cum îți poți pierde jurămintele.

Există cauze generale și cauze specifice:

  • Generale – cum se pierd jurămintele în general.
  • Specifice – cum se pierd jurămintele specifice.

 

A. Cinci cauze generale de a pierde jurămintele

Cum ne pierdem în general jurămintele?

 

1. Înapoierea jurămintelor

lappa pul

Primul mod general de a pierde jurămintele este înapoierea/restituirea lor.

Cineva spune: „Nu vreau să le mai țin!”. Dacă cineva are jurămintele monastice, de exemplu, el nu încetează să mai fie călugăr doar spunând că nu mai vrea să-și țină jurămintele. El trebuie să treacă printr-o ceremonie de înapoiere a robei și să spună în mod conștient: „Restitui roba”.

 

2. Dacă mori și treci mai departe

Shipu

Shi – moarte,
Pu  – trecere, tranziție
(la următoarea renaștere)

A doua cale de a pierde jurămintele este atunci când murim, pentru că jurămintele de eliberare sunt pentru această viață. Deci, le pierdem automat la sfârșitul vieții. Dar asta nu înseamnă că ne-am acumulat karma negativă.

Dimpotrivă, toate faptele bune pe care le-am făcut vin cu noi. Singurul lucru care continuă cu noi în următoarea viață este karma, rezultatul binefacerilor pe care le-am făcut. Să zicem că am râvnit la ceva și l-am furat. Va veni ziua în care nu ne vom mai aminti cine am fost, de la cine am furat și ce am furat, dar karma furtului merge după noi. Și invers, și karma binefacerilor vine cu noi. Este ca în iudaism – faptele bune și încălcările continuă cu noi.

 

3. Dacă apare organul de sex opus

tsen nyi jung

A treia modalitate de a pierde jurămintele este în cazul în care se dezvoltă deodată organul genital de sex opus.

Se pare că în India antică acest lucru probabil se întâmpla destul de mult. În Vinaya apar astfel de povești.

Dacă se întâmplă acest lucru, atunci jurămintele sunt pierdute.

 

4. Dacă îți schimbi sexul de trei ori sau mai mult

len sum gyur

Len sum – de trei ori,
Gyur        – a schimba.

De trei ori sau mai mult. Sună ciudat. Probabil că și asta s-a întâmplat. De la bărbat la femeie, de la femeie la bărbat și din nou. Deci, până de trei ori este bine, mai mult de atât nu mai este bine.

Dacă acest lucru este adevărat, asta ar da speranță călugărițelor. Dacă vă mai amintiți, am spus despre călugărițe că nu pot deveni călugărițe depline la tibetani. Deci, să-ți schimbi sexul de două ori este bine! Așa că ceea ce ar trebui, este să existe 12 călugări plini de compasiune, să-și schimbe sexul în femei și apoi automat devin călugărițe depline, conferă jurămintele de călugăriță deplină următoarei generații de călugărițe și apoi revin din nou la sexul masculin, dacă mai doresc.

Geshe Michael a avut această idee. Bineînțeles că nimeni nu a făcut asta.

 

5. Dacă distrugi rădăcina binefacerii pe care ai acumulat-o

Getsa Che

Ge       este prescurtarea cuvântului Gewa, care înseamnă binefacere.
Tsa    vine de la Tsawa – rădăcină.
Che    – a tăia, a distruge.

Adică, a tăia/a distruge rădăcina binefacerii.

Cel care taie/distruge rădăcina binefacerii își pierde jurămintele.

Ce înseamnă rădăcina binefacerii?

Rădăcina binefacerii înseamnă toate binefacerile pe care l-am acumulat de-a lungul eonilor: din respectarea jurămintelor, din a face bine, din rugăciuni, din ceea ce am făcut în trecut. Totul se acumulează.

Cum tăiem/distrugem rădăcina binefacerii?

De exemplu, a ne înfuria pe un Bodhisattva care este un om sfânt. Ne-am pierdut toate binefacerile pe care le-am acumulat. Dacă încercăm să-i perturbăm liniștea sufletească, am tăiat rădăcina binefacerii.

În mod natural apare întrebarea:

De unde știm cine este un Bodhisattva, ca să nu ne vărsăm furia pe el?

Răspunsul marilor Lama este că nu avem cum ști. Nu are o culoare a ochilor specifică sau o mărime anume a nasului. Nu are niciun semn extern. Deci rădăcina binefacerii poate fi tăiată cu multă ușurință.

 

Trebuie să fim atenți, în special, la atitudinea față de profesorii noștri

Dacă defăimăm, [dacă] desconsiderăm un Lama, [atunci] ne-am distrus rădăcina binefacerii.

De ce este atât de grav acest lucru?

Poate suna ca și cum marii Lama au inventat asta pentru ca oamenii să-i respecte, din interes personal. De aceea este important să spunem câteva cuvinte despre asta.

 

De unde vine Lama?

Dacă este adevărat că totu]l este gol, atunci tot ceea ce apare în realitatea mea este o proiecție care îmi este impusă de karma mea.

Ca să pot proiecta un Lama în viața mea care să-mi spună lucruri pe care le aud cuvinte de înțelepciune, înseamnă că am făcut mult bine pe parcursul a nenumărate vieți.

Lama vine din noi. Noi îl proiectăm. Lama nu vine dintr-un alt loc, decât din mintea noastră. Până când nu vom deveni suficient de puri, îl vom proiecta afară și, pe măsură ce practicăm, calitățile Lamei vor reveni la noi. De aceea este atât de necesar să ne devotăm și să ne deschidem Lamei, pentru că această proiecție a lui care ne învață calea spre iluminare, vine din cea mai pură parte a noastră. Între timp îl proiectăm afară. De acolo vine.

Dacă începem să-l condamnăm sau să-l defăimăm sau să-l disprețuim sau să-l insultăm sau criticăm, chiar și subtil, este ca și cum am arunca otravă în fântâna din care bem. Iluminarea noastră s-a manifestat sub forma Lamei.

Lama ne apare ca om, iar oamenii au defecte, de aceea este foarte important, atunci când observăm defecte la Lama, să nu ne concentrăm intenționat asupra lor. De ce?

Pentru că nu putem atinge iluminarea fără Lama. Dacă începem să ne concentrăm asupra defectelor lui, el va înceta să mai funcționeze ca un Lama pentru noi.

Îl coborâm de la divin la lumesc. Și putem face asta, pentru că el este gol de orice natură. Pentru că el nu este sfânt de la sine. El este sfânt în măsura în care noi îi conferim sfințenie. De aceea discipolul care este foarte serios pe calea lui, va depune toate eforturile pentru a-i da Lamei sfințenia cuvenită.

Puterea vine numai de la discipol. Lama, nu are nicio putere de la sine, pentru că Lama nu este un Lama de la sine.

Discipolul îl „desemnează” pe Lama. Discipolul „închiriază” un Lama, iar el îi dă putere Lamei, prin devotamentul său.

În momentul în care discipolul va începe să găsească defecte la Lama și să se concentreze asupra lor, el va slăbi puterea Lamei de a-l ajuta, iar apoi va rămâne fără profesor. Aceasta este cauza pentru care profesorii dispar.

Karma de a avea profesori este foarte rară și costisitoare, iar atunci când Lama a apărut deja, vrem să o intensificăm cât putem de mult.

Este foarte ușor să ne pierdem profesorul:

    • sau moare,
    • sau se mută în altă țară,
    • sau locuiește într-o altă țară și nu mă poate ajuta prea mult,
    • sau încetez să mai văd în el un Lama.

Așa dispare profesorul, de obicei. Acest lucru se întâmplă pentru că nu mi-am disciplinat mintea suficient și am crezut în defectele lui umane. Aceste defecte nici măcar nu sunt ale lui, ci sunt reflexia minții mele.

Dacă relația dintre profesor și discipol este bună, atunci discipolul va înțelege că fiecare defect care îi apare este o oglindire a minții sale și este un instrument prin care profesorul îi antrenează mintea.

El înțelege: „Dacă îl văd pe profesor comportându-se așa, înseamnă că trebuie să elimin asta din fluxul meu de conștiință”, altfel n-aș fi proiectat așa ceva pe cel care mă învață Dharma sau calea spre iluminare. Eu am pus un defect pe Lama, semn că defectul îmi reflectă obstacolul pe care îl am spre iluminare.

Marii Lama spun:

„Indicația a cât de aproape ești de a-ți desăvârși calea, este cât de pur și cât de aproape de iluminare este profesorul în ochii tăi”.

Deci cine va răspunde la întrebarea: „Este acest profesor iluminat sau nu?” Numai eu, pentru că el, de la sine nu este iluminat. Răspunsul depinde numai de mine și depinde în totalitate de binefacerile mele.

Când binefacerile sunt multe, apare profesorul. Unde a fost în tot acest timp? El a fost mereu lângă mine, numai că nu l-am putut observa pentru că nu am avut suficiente binefaceri.

Lama Dvora Hla spunea:

Timp de zece ani am trăit la cincisprezece minute departe de al meu Lama și nu am știut de existența lui. El era la cincisprezece minute de mine. Zece ani mi-au trebuit să ajung la el. Trebuia să mai acumulez încă binefaceri. A trebuit să muncesc din greu ca să-l observ, iar apoi deja m-am mutat lângă el. Ne-am vândut casa frumoasă pe care o aveam și am cumpărat o casă mai puțin frumoasă ca să putem fi lângă el.

 

B. Trei cauze specifice de a pierde jurămintele

1.   Nyi shu malun dershe. Dacă cineva și-a luat jurămintele de călugăr deplin, iar acestea pot fi luate numai la vârsta de douăzeci de ani sau mai mult, și se descoperă că la momentul ceremoniei el nu avea încă douăzeci de ani, fără ca el să fi știut asta, le va pierde automat și va trebui să le ia din nou.

2.   Ten chir ke lang. Călugărița intermediară își va pierde automat jurămintele dacă acceptă să facă sex cu un bărbat, chiar dacă nu a făcut-o. Însuși faptul că a consimțit – ea a pierdut jurămintele.

3.   Nyin shak de. Jurămintele de o zi se încheie după 24 de ore.
Se pare că mai sunt încă două cauze suplimentare de a pierde jurămintele, conform Sutriștilor și a Școlii Sub Soare:

4.   Tsa tung jungwa. Există o școală care spune că dacă un călugăr comite una dintre înfrângeri (încalcă grav una dintre jurăminte) va pierde instantaneu jurămintele. Dar înainte am spus că el nu pierde jurămintele complet, dar ele sunt grav deteriorate, și exista încă o școală care spune că [dacă] sfânta Dharma dispare din lume, atunci călugării își pierd jurămintele.

5.   Damchu nuppa. Dacă sfânta Dharma dispare din lume, atunci călugării își pierd jurămintele.

Am vorbit în cursul 6 despre modul în care Dharma va dispărea din lume, conform profeției lui Buddha. Sunt perioade când Dharma este în creștere, perioade când Dharma este în declin. Există școli de gândire care susțin că atunci când Dharma este în declin – călugării își pierd jurămintele. Alții obiectează și spun: „Cei care le-au primit deja, atunci le au, iar cei care nu le-au primit încă, nu le mai pot primi”.

Cu toate acestea, școala tibetană a „Detailiștilor – Kashmiri”, pe care noi o urmăm, crede:

A avea jurăminte este ca și cum ai fi un om foarte bogat, iar a încălca jurămintele este ca și cum ai avea o datorie uriașă, dar mai mică decât bogăția; jurămintele pot fi deteriorate iremediabil, dar nu pierdute, prin comiterea uneia dintre înfrângeri.

 

Întrebare: Ce se întâmplă în cazul în care omul și-a luat jurămintele și s-a îmbolnăvit de Alzheimer sau demență?

Răspuns: Am vorbit mai înainte despre cineva care este în doliu și încalcă jurămintele. În acest caz nu se consideră încălcare.

 

Care este sămânța karmică a pierderii capacității mentale?

    • Mândria – jurămintele monastice sunt antidot contra mândriei.
    • Concepția greșită – credința care este contrară principiilor după care funcționează lumea.

Concepțiile greșite și mândria ne fac să ne pierdem mintea, dar dacă ne respectăm jurămintele, nu vom ajunge aici.

 

Beneficiile luării și respectării jurămintelor de eliberare individual

În ultima parte a lecției 6 vom vorbi este virtuțile și beneficiile respectării jurămintelor de eliberare:

 

1. Eviți renașterea în cele trei tărâmuri inferioare

nekap drebu hla mi

Nekap – temporar, pe termen scurt,
Drebu – rezultat,

Nekap drebu – rezultat temporar, pe termen scurt,
Hla       – zeu,
Mi         – om.

Deci, pe termen scurt, rezultatul este renașterea ca zeu sau ca om.

Virtuțile luării și respectării jurămintelor de eliberare, ne împiedică să ne renaștem în tărâmurile inferioare: infern, tărâmul spiritelor flămânde și tărâmul animalelor.

Dacă respectăm cele zece precepte de eliberare, ne vor împiedica să cădem.

 

Întrebare: Cele zece precepte de eliberare sunt de fapt aceleași cu jurămintele de eliberare?

Întrebare: Nu. Nu sunt la fel. În Vinaya se vorbește numai despre jurămintele de eliberare. Pratimoksha; atât a călugărilor cât și a laicilor. În acest curs vorbim, cu excepția jurămintelor Mahayana, numai despre jurămintele de eliberare și există diferite tipuri de jurăminte de eliberare. Dar indiferent de tipul pe care îl luăm, și îl respectăm de-a lungul timpului, ne va împiedica de la cădere.

 

2. Vei atinge cele trei iluminări

jangchub sum

Jangchub sum înseamnă trei iluminări.

 

Cele trei tipuri de iluminare

Care sunt cele „trei tipuri de iluminare”?

1. Iluminarea „ascultătorilor”.
2. Iluminarea „celor deveniți de la sine Buddha”.
3. Iluminarea deplină a Mahyanei.

Primele două tipuri de iluminare, „ascultătorii” și „cei deveniți de la sine Buddha”, este Nirvana – care este inferioară iluminării depline.

Al treilea tip – este iluminarea în care suntem un Buddha, omniscienți, și putem ajuta toate ființele.

 

Semnificația numelui „Esența oceanului Vinaya”

După cum am spus textul nostru se numește „Esența oceanului Vinaya”.

Ngulchu Dharmabhadra explică semnificația numelui textului.

    • Vinaya – disciplina este ceea ce face ca afecțiunile mentale și ceea ce este legat de ele să fie „îmblânzite” sau oprite; precum și abilitatea de a controla puterile simțurilor.
    • Ocean
      Pentru că Vinaya este foarte vastă și ramificată, având multe detalii, jurăminte, excepții și probleme și așa mai departe. Se spune că există 16.000 de pagini gravate în lemn. În lume astăzi sunt foarte puțini care cunosc bine Vinaya. Ken Rinpoche a fost unul dintre ei. Pe scurt, Vinaya este ca un ocean. Așa cum adâncimea și lățimea oceanului sunt greu de măsurat, adâncimea și lățimea învățăturilor despre disciplină – și mai ales diferitele reguli privind ceea ce este necesar, ceea ce este interzis și ceea ce este permis – sunt greu de înțeles în totalitate. Oceanul este sursa tuturor pietrelor prețioase și tot astfel învățăturile despre disciplină sunt sursa tuturor calităților bune ale nirvanei și iluminării.
    • Esența oceanului
      Cel mai prețios obiect din ocean, „esența” sa, este perla ce împlinește orice dorință. La fel, jurămintele de eliberare individuală sunt elementul esențial al învățăturilor privind disciplina.

Je Tsongkapa s-a născut în regiunea Dokam cunoscută sub numele de  „Înălțimile Tsongka”, numite astfel după râul Tsongka care curge printre ele.

tsongchu

Tsongchu înseamnă râul Tsong.

Lectia 5 – Aci 9

Cursul 9: Viața etică

Nivelul unu al disciplinei budiste (Vinaya)

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 5

 

Este important să luăm jurămintele în mod corespunzător și cu pregătire

Vom vorbi acum despre:

Nye Me Puntsok

Puntsok – excelent,
Nye me   – așa cum trebuie.

Care este sensul lor?

Cineva decide să se călugărească. Motivul lui este Renunțarea, s-a săturat de samsara, s-a săturat de suferință, s-a săturat să mai fie nefericit, s-a săturat de a mai avea o minte bolnavă, și dorește să scape de afecțiunilor mentale pentru totdeauna.

El dorește să iasă din suferință și să-i scoată și pe ceilalți din suferință și mai dorește ca acea cale pe care merge să funcționeze așa cum trebuie.

De aceea recomandarea este să își ia jurămintele într-o anumită ordine și cum trebuie. Adică, să nu sară peste etape, să progreseze treptat. Pentru că cel care își ia jurămintele și nu a ajuns la renunțare, nu este chiar atât de pregătit, și după două săptămâni își va spune: „Vai! ce am făcut?” Și asta nu este o karma bună.

Era foarte greu să primești jurămintele de la Ken Rinpoche. Era foarte strict. Trebuia să fugi mult după el pentru a primi jurămintele. Era foarte meticulos: „Dacă ai datorii, plătește-ți mai întâi datoriile”.

Ideea este că jurămintele trebuie luate așa cum trebuie. Când cineva își ia  jurăminte monastice, el stă în fața lui Khenpo

Khenpo

înaintea Lamei și se angajează să meargă pe calea monastică, se angajează să se îndepărteze de bunurile materiale și să ajungă la iluminare.

Se spune că toți Buddha și Bodhisattva sunt prezenți la ceremonie. Este ca și cum el ar sta în fața lor și își ia angajamentul față de toți Buddha și Bodhisattva: „Mă voi îndrepta pe mine și voi îndrepta lumea”.

Dacă înapoiem roba de călugăr este foarte grav. De aceea omul trebuie să fie pregătit pentru asta, să meargă încet, cu grijă și progresiv.

Și acest lucru este valabil și atunci când ne luăm jurămintele de refugiu sau cele de o zi. Dacă ați mâncat la amiază și după o oră vi se face foame și nu rezistați să nu mai mâncați, atunci nu luați jurămintele de o zi.

Acest curs acoperă progresia ideală de la prima luare a jurămintelor de laic până la luarea completă a jurămintelor monastice.

 

 

Este foarte important să ne dezvoltăm
obiceiul de a finaliza sarcinile pe care le avem

– Karma de a începe ceva și a nu-l termina este teribilă.

Putem vedea oameni care par că pot ajunge departe, care încep frumos și se opresc la mijloc. Încep o relație și se opresc, încep studii și se opresc. Această  karma care se creează este foarte greu de depășit. Pentru că se creează tendința de a renunța atunci când ne este greu. „Dacă mi-e bine, merg înainte, dacă nu mi-e bine, renunț!”.

Așa nu vom ajunge nicăieri. Cu siguranță nu la iluminare. Ca să ajungem la iluminare trebuie să ne confruntăm cu demonii pe care îi avem în minte, fără excepție. Deci acesta este un lucru foarte important.

– Mai mult de atât, când sarcina pe care ne-am luat-o este importantă

Pe lângă faptul că trebuie să ducem până la capăt orice sarcină pe care ne-am luat-o, dacă ne-am asumat și o sarcină care poate aduce binecuvântare tuturor ființelor, și renunțăm la ea, înseamnă că le-am trădat.

– cu atât mai mult în practica mai avansată

Când ajungem la Tantra, care este toată spre binele tuturor ființelor – Tantra nu are alt sens – atunci când plecăm la mijloc, nu există dezastru mai mare.

Câți oameni intră cu succes în Tantra cu un Lama vrednic de numele său? Puțini. Și când o părăsesc pentru că începe să le fie incomod, în toate scripturile scrie că acest lucru este groaznic.

 

Etapele pe care trebuie să le parcurgă
o femeie care decide să devină călugăriță

Ca exemplu – să luăm o femeie care decide să devină călugăriță. Care sunt pașii pe care trebuie să-i facă pentru a face asta bine, corect:

 

1. Jurămintele celor care nu sunt călugări – 5 jurăminte – GENYEN MA

Primele jurăminte pe care le ia femeia sunt jurămintele pe viață. Ea va începe cu asta. Care sunt?

1.1   Să nu ucizi o ființă umană sau un făt uman.
1.2   Să nu furi nimic de valoare.
1.3   Să nu minți despre realizările spirituale.
1.4   Să nu comiți adulter.
1.5   Să nu ne drogăm.

Acestea sunt cele cinci jurăminte pe viață pe care le ia femeia și o vreme le va practica numai pe acestea.

 

Ce înseamnă să practicăm jurămintele?

Ce înseamnă să le „practicăm doar pe acestea”?

Majoritatea dintre noi nu ucidem oameni. Deci putem spune: „Respect pe deplin jurământul”.

Nu furăm lucruri în mod normal, nu ne place deloc alcoolul, deci respectăm oricum jurămintele.

Dar asta nu înseamnă că vă țineți jurămintele.

A vă ține jurămintele înseamnă să vă cultivați în mod conștient aceste virtuți în voi.         Nu veți lăsa nava să navigheze așa cum face de obicei. Vă puneți intenția.

De exemplu, când treceți pe lângă vinurile din supermarket, vă veți spune: „Mi-am luat jurământul. Ce bine! Ce fericit sunt că acum îmi disciplinez mintea”.

– Refugiul în Cele Trei Diamante

Refugiul în Cele Trei Diamante este însoțit de jurămintele de refugiu.

 

Cele Trei Diamante

Diamantul Dharma, este înțelepciunea și compasiunea pe care le vom realiza în inima noastră, pe care Buddha sau Arya le-au realizat. Deci oamenii care au dobândit înțelepciunea – acesta este diamantul. Și nu spunem doar „Îl respect!”, ci îl cultivăm activ de fiecare dată când trecem pe lângă o reprezentare a lui, pentru că ne amintește de refugiul nostru, ne amintește pe ce ne punem toată speranța, toată credința și toată încrederea. Nu pe statuie, ci pe ceea ce reprezintă ea, pentru că asta ne va proteja. Nici pe statuie și nici pe Buddha care nu mai trăiește, ci pe înțelepciunea pe care o vom dobândi, pe care ne-a lăsat-o moștenire.

Ce înseamnă să respecți Diamantul Buddha? Cum îl putem întâlni pe Buddha? Buddha are patru corpuri. Are două corpuri mentale și două corpuri fizice.

Corpul fizic al lui Buddha:

a.   El are un corp cu care stă în paradis – corpul de plăcere (sau beatitudine) (sambhogakaya) este corpul celest. Trebuie să fim un Arya ca să-l putem vedea noi înșine.

b.   El are, de asemenea, Nirmanakaya – corpul de manifestare. Există Nirmanakaya principală, care este Buddha Shakyamuni care a apărut acum 2.500 de ani, dar există și manifestările Nirmanakaya că arată ca toți oamenii.

Unii spun: „Oh! Ce păcat că nu am trăit pe vremea lui Buddha? De unde știi că nu l-ai întâlnit cu Buddha? Poate da l-ai întâlnit? Cum ar trebui să arate? Cum arată Buddha? El arată ca un om. Nu trebuie să fie tibetan. Nu trebuie să aibă ochii oblici. El poate fi bărbat sau femeie. Buddha poate apărea sub orice formă care ți se potrivește.

Întrebarea este: cât de puri suntem pentru a-l recunoaște? Ideea este nu cum arată el, ci ce gândește, ce face el.

Deci ne punem toată speranța, credința și încrederea în înțelegerea vacuității, în înțelegerea jocului karmei și a vacuității, a respectării eticii în lumina karmei, pentru că aceasta este adevărata protecția.

 

2. Angajamentul de a părăsi viața de familie – BARMA RABJUNG

Al doilea pas pe care îl face femeia care este pe cale de a-și lua jurămintele monastice, va fi angajamentul de a părăsi viața de familie. Este un pas înainte de călugărie. Ea nu este încă călugăriță. Femeia își ia acest angajament de a părăsi viața de acasă într-o scurtă ceremonie și trăiește așa o perioadă.

După cum putem vedea, ea trece printr-un proces psihologic, astfel încât să se obișnuiască cu gândul că renunță la tot ce ține de casă, de a trăi în familie. Ea renunță pentru un scop mai înalt, iar acest lucru este valabil atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

 

Mânat de compasiune

Să presupunem că cineva a decis să părăsească viața de acasă. Asta înseamnă că ar trebui să divorțeze?

În general, divorțul creează aproape întotdeauna karma negativă, pentru că problemele nu au fost rezolvate, ci lăsate baltă.

Dorim să ajungem la nirvana, la iluminare. Pentru a ajunge la nirvana, la iluminare, este nevoie de puritate deplină a minții, a karmei.

Uneori, compasiunea ne face să plecăm. Oamenii l-au întrebat pe Lama Zopa despre acest subiect: „Când este potrivit să divorțezi? Și el a răspuns: „Un motiv bun de a pleca, este din compasiune”. Uneori situația de acasă este de așa natură încât parteneri își fac mai mult rău unul altuia, și uneori poate este mai bine să se despartă. Acesta este o modalitate.

O a doua modalitate este: „Voi face ceva mai cu mult mai înalt. Vocea din mine mă cheamă. Mi-a sosit vremea să urc în alt loc”. Deci, uneori vine momentul când simțim că trebuie să plecăm, cu condiția să facem asta așa cum trebuie. Să facem asta prietenește, pentru că orice lucru negativ ne va însoți și nu ne va permite să ne desăvârșim calea.

Acest lucru este valabil și pentru orice cale spirituală. Oamenii se pocăiesc, devin religioși. Oamenii își urmează chemarea interioară, dar asta trebuie făcută cu compasiune. Nu din protest sau din opunere, sau pedeapsă. Toate aceste lucruri nu funcționează. Trebuie să fie făcut dintr-un motiv pur, din dorința de a aduce bunătate, binecuvântare altora.

Viitoarea călugăriță n-ar trebui să divorțeze pentru a permite partenerului ei să-și găsească un partener potrivit?

Dacă soțul dorește să continue viața de familie, atunci desigur, ar trebui să divorțeze pentru ca el să-și întemeieze o altă familie.

Dar foarte important este ca compasiunea să fie factorul motor, compasiunea și angajamentul față de calea spirituală, și lucrurile să fie făcute armonios, mai ales în ceea ce privește jurămintelor monastice.

Același lucru este valabil și în fiecare etapă a jurămintelor mai înalte. Chiar și când ajungem la jurămintele tantrice. Celibatul joacă un rol foarte important, iar oportunitatea este cu mult mai mare, deoarece Tantra poate aduce iluminare chiar în această viață.

Exemplul pe care Lama Dvora Hla îl dă uneori este despre cercetătorul științific. Să zicem ca suntem un om de știință și suntem convinși că, dacă lăsăm la o parte ceea ce facem și vom sta izolați cinci ani făcând cercetări, vom găsi leacul pentru cancerul din lume. Să spunem că așa este și că avem motive întemeiate să credem că vom reuși misiunea. Întrebarea este, voi părăsi familia sau nu? Fiecare va răspunde diferit, iar ceea ce va determina răspunsul este gradul de compasiune.

Un alt exemplu – este filmul The English Patient. El și ea se află într-o peșteră în deșert, în Egipt. Avionul cu care zburau s-a prăbușit, iar ea este grav rănită. Femeia este în agonie, iar iubitul ei trebuie să aleagă: sau să rămână lângă ea sau să încerce să ceară ajutor. Șansa de a cere ajutor era mică, pentru că locul era în pustiu și nici nu aveau mașină. Deci, ori rămânea lângă ea până când murea și atunci murea și el, ori să meargă după ajutor. În final bărbatul hotărăște să meargă după ajutor.

Acest moment al alegerii este un moment dificil. Trebuie să-ți asculți cu atenție inima și să verifici dacă acea chemare interioară este adevărată. Sentimentul adevărului este complet legat de cât de mult înțelegi samsara. Cât de mult înțelegi grozăvia Samsarei. Dacă ai înțeles-o bine, întrebarea n-ar apărea. Va fi foarte clar ce ai de făcut.

Un alt exemplu descris în scrierile de Dharma – este a unei familii: tata, mama, copiii, care suferă de foame și, au o bucată mică de carne. Ei ar putea face două lucruri. Ori să împartă bucățica de carne între toți. Deci fiecare va primi o firimitură și va mai trece o zi, după care vor muri din nou de foame. Ori unul dintre ei va mânca toată bucata și va căpăta suficientă putere să meargă să caute ajutor.

Dharma spune: „Mâncă carnea”, și du-te și căută ajutor.

Din nou, ni se pare că suntem într-o dilemă. Dar dacă compasiunea noastră este suficient de mare, este clar ce trebuie făcut.

Vom merge întotdeauna spre binele cel mai înalt. Vom merge mereu spre ceea ce va aduce cât mai mult bine, la câți mai mulți oameni și cât mai repede – bineînțeles în funcție de înțelegerea noastră.

Și s-ar putea să vă înșelați, dar karma merge după intenție. În funcție de cât de bine ați înțeles, dacă lucrul va face mult bine la cât mai mulți oameni, atunci asta veți face.

De asemenea, atunci când există un conflict între jurămintele tantrice și jurămintele unui călugăr, cu siguranță vom merge spre binele cel mai înalt pentru cât mai mulți oameni și nu există nicio îndoială că este tantra.

De aceea pentru tibetanii care sunt atât practicanți Mahayana, cât și de Tantra, comportamentul lor de călugăr va fi diferit de al călugărilor din alte curente. Perspectiva lor este diferită și, prin urmare, preferințele lor vor fi diferite.

 

3. Jurămintele unei călugărițe novice/începătoare – 13 jurăminte – GE TSUL MA

Al treilea pas este același și pentru bărbați și pentru femei.

Acum femeia va lua jurămintele de călugăriță novice – patru primare, șase secundare și trei transgresări pe care le-am enumerat anterior.

 

4. Jurămintele unei călugărițe intermediare – 12 jurăminte – GE LOB MA

În general, luate doar pentru doi ani. În plus față de cele 13 jurăminte GETSULMA, include 12 angajamente suplimentare:

Acum ea va lua încă 12 jurăminte pentru cel puțin doi ani, de călugăriță intermediară. Acestea sunt numai pentru călugărițe și nu pentru călugării. Ea poate lua aceste jurăminte imediat după cele 13 de începătoare, dar aici trebuie să stea cel puțin doi ani, dacă este femeie, și asta este diferit de bărbați.

 

De ce există o etapă intermediară doar pentru călugărițe?

Întrebarea este de ce a fost creată o astfel de etapă intermediară de doi ani pentru femei, care nu există pentru bărbați?

Pentru că, călugării ar trebui să trăiască în celibat, iar o călugăriță însărcinată nu prea corespunde situației. S-ar putea ca femeia să intenționeze să fie călugăriță, să-și ia jurămintele, dar nu a știut că este însărcinată.

După cum știm uciderea fătului este interzisă, de aceea este nevoie de acești doi ani pentru a se ști sigur că totul este în regulă. Printre cele 12 jurăminte, există interdicții legate de intimitatea cu bărbații.

Mai există și o altă problemă – a ceea ce cred alții. Cine știe când femeia a rămas însărcinată și ce s-a întâmplat cu ea? Acest lucru poate scădea din prestigiul călugărilor în ochii populației laice care ar trebui să-i susțină, deci este foarte important.

Deci călugărița intermediară mai are 12 de jurăminte, 6+6.

4a. TSAWAY CHU DRUK – primele șase sunt primare și sunt mai serioase – toate legate de relațiile cu bărbații sau lipsa relațiilor cu bărbații.

4b. JETUN CHU DRUK – următoarele șase sunt secundare și mai puțin serioase, precum ce mâncare ar trebui să mănânce? Cum se păstrează mâncarea? A nu strânge mâncarea, a nu săpa pământul. Chestii de genul asta.

De ce să nu sape pământul? Pentru a nu ucide viermii. Este un jurământ pe care îl au și călugării, dar introdus la cei seniori. Dar pentru femei, el a fost dat în această etapă.

Există jurăminte acolo de a nu tăia iarba, pentru a nu răni insectele care trăiesc pe iarbă.

 

5. Angajamente suplimentare de a păstra celibatul în formă pură – TSANG CHU NERNE KYI TSULTRIM

Înainte de a putea lua jurămintele de călugăriță deplină, mai există un pas, acela în care se angajează de a păstra celibatul în cea mai pură formă și abia după aceea vine etapa de călugăriță deplină.

Putem spune că există o grijă excesivă. Unii acordă acestor lucruri o atenție mai mare, alții mai puțin. Sunt curente în care dacă un călugăr vrea să ia ceva de la mine, care sunt femeie, îl ia cu o bucată de pânză, pentru că am atins acel lucru. Deci sunt stricți. Dar la noi nu este deloc așa. Nu suntem atât de stricți.

 

Intenția pură

Persoana care conferă jurămintele ar trebui să se asigure că intenția celui care le primește este pură.

Care ar fi intenția impură? Dacă cel care dorește să se călugărească caută să fugă de datorii sau să fie întreținut sau să se sustragă serviciului militar. Unii vin datorită presiunii colective. Dacă ei trăiesc într-o societate în care a fi călugăr este o mare onoare, „atunci voi fi și eu călugăr”. Există astfel de societăți. La tibetani este așa, de aceea este important ca nu acesta să fie motivul pentru a se călugări

Sunt și oameni care iau jurămintele monastice din curiozitate. Ei spun: „Ar fi interesant să văd cum este să fi călugăr. Cum este acest stil de viață? Îmi iau  jurămintele, voi petrece trei ani într-o mănăstire și apoi vom scrie o teză de doctorat despre asta”

Lama Dvora Hla spunea că într-adevăr cineva i-a spus lui Ken Rinpoche: „Vreau să scriu teza de doctorat despre călugări și vreau să fiu călugăriță timp de trei ani”.

Asta nu este o joacă de copii. Nu se iau jurămintele din acest motiv.

 

6. Jurămintele unei călugărițe depline – Ge Long Ma

Următorul pas este călugărița deplină. Ceremoniile de primire a jurămintelor de călugăr deplin, sunt foarte serioase. Călugărul trece de la 13 sau 20 de jurăminte la 253 de jurăminte pentru bărbați și 364 de jurăminte pentru femei.

 

Cine poate conferi jurămintele monastice depline?

Există mai puțină strictețe în calificările celui care conferă jurămintele de călugăr începător. Desigur, că persoana care conferă jurămintele ar trebui să fie ea însăși călugăr sau călugăriță, și trebuie să fie o persoană care își ține deja bine jurămintele de ceva timp, și nu are abateri majore.

Când ajungem la jurămintele unui călugăr deplin și al unei călugărițe depline, este nevoie de un cvorum (un numărul suficient de participanți pentru ca o adunare să se poată considera împuternicită să adopte o hotărâre).

Să nu uităm că vorbim despre femeie. Pentru ca o călugăriță să primească jurămintele de călugăriță deplină trebuie să existe 12 de călugărițe depline care să i le poată conferi, care au practicat de multă vreme.

Călugărița care oficiază ceremonia – cea care conferă jurămintele, șefa ceremoniei este aleasă foarte strict. Și ca urmare a acestei stricteți, în Tibet această linie s-a stins.

Se spune că a existat un rege care i-a hărțuit pe călugări și, ca urmare, călugărițele nu mai pot fi instruite să devină călugărițe depline în tradiția tibetană. Există călugărițe începătoare, dar nu mai există nimeni care să le instruiască să devină depline.

Pur și simplu nu există 12 depline care să poată forma noi călugărițe depline. Aceasta este o problemă dificilă în monahismul tibetan. De multă vreme oamenii se luptă cu această problemă, deoarece regulile din Vinaya cu privire la modul de a face asta sunt foarte clare.

Există încă țări în care acest lucru este posibil, în Taiwan sau Singapore.

Lama Dvora Hla spunea despre prietenele ei care erau călugărițe, care au vrut să primească jurămintele de călugărițe depline s-au dus și le-au primit acolo. Dar în momentul de față, în tradiția tibetană, acest lucru este imposibil.

V-am vorbit cândva despre „țară barbară”. Ce înseamnă ea? Aceasta este o țară în care nu există moralitate. În special, înseamnă că nu există un ordin de cel puțin patru călugări deplini care să practice Dharma și să respecte regulile Vinaya.

Spre deosebire de țara barbară, există o țară centrală, și o țară marginală, la periferie.

– Într-o țară centrală – sunt necesare douăsprezece astfel de călugărițe depline.

– Într-o țară marginală – este nevoie doar de șase,

Dar nici asta nu există. Pentru tibetani nu există nimeni care să o facă.

Chiar și cele care au primit deja jurămintele în Singapore, de exemplu, sunt pe o altă linie. Ele nu pot să le transfere în tradiția tibetană. Aceasta este o mare  problemă. Dalai Lama se luptă cu ea de mult timp.

Dacă este posibil să realizăm iluminarea fără a deveni călugăr, atunci de ce să luăm jurăminte monastice?

Unii oameni se pot descurca și fără ele, dar alții au nevoie de suport. Ei își pot lua zborul mult mai repede.

La aceste cursuri a fost invitat și un călugăr din curentul Theravada.

El a spus următoarele:

„Doi călugări au fost invitați și găzduiți de cineva în Australia și așteptau să fie serviți cu micul dejun, iar în sufragerie era un acvariu mare în care erau pești. Un călugăr îi spune prietenului său: „Uite ce faptă nebudistă. Peștii – ar trebui eliberați în râu. Acolo este mediul lor natural. Asta chiar este nebudist să pui peștii în acvariu”.

Așa că prietenul său, al doilea călugăr care avea o viziune mai largă și mai dezvoltată, i-a spus: „Nu este adevărat! Greșești, pentru că odată ce sunt în acvariu, atunci sunt eliberați de teama că cineva îi pescuiește. Niciun pescar cu mintea întreagă nu ar lua o undiță și ar pescui în acvariu. Mai mult de atât, ei sunt eliberați și de teama că peștii mai mari o să-i mănânce. Cred că acesta este singurul animal care se mănâncă unul pe altul – peștii mari mănâncă peștii mici – așa că sunt eliberați de această frică. „Ei nu trebuie să-și caute mâncarea pentru că întotdeauna va fi cineva care va veni și le va da mâncare. Dacă se îmbolnăvesc, va veni cineva care să-i îngrijească. Peștii nu trebuie să-și facă griji pentru temperatura apei, ea este caldă. Și dacă apa se va răci – ea va fi încălzită”.

Ce vrea să ne spună această poveste? Același lucru este valabil și atunci când ne luăm jurăminte. Dacă am luat jurământul de a nu minți, de exemplu, atunci nu trebuie să ne temem că într-o zi vom fi prinși mințind. Dacă am luat jurământul de comportament sexual adecvat, nu trebuie să ne temem de adulter. Deși, aparent, acvariul arată ca o închisoare pentru pești, ei de fapt sunt liberi de frica de a, b, c și așa mai departe.

Este la fel dacă luăm jurămintele. Când luăm jurămintele, suntem eliberați de atât de multe lucruri; Am jurat să nu bem alcool – atunci nu ne temem să ne îmbătăm, și așa mai departe. De fapt vreau să mă concentrez undeva pe chestiunea asta de a lua jurămintele.

Jurămintele sunt undeva, ca să spunem așa, la început, pentru cel care nu are o viziune corectă, este ca și cum ne punem într-o închisoare. Dar nu este așa! Aceste jurăminte, așa cum am spus mai înainte, duc de fapt la eliberarea minții. Deci aceasta este povestea despre acvariu. Aparent peștii par închiși în acvariu, dar prin faptul că sunt în acvariu, ei sunt liberi de atâtea alte lucruri.

 Trebuie să ne amintim că luând jurămintele, cu toate că este mai greu, ele ne eliberează de atâtea lucruri care cu siguranță nu ne vor permite să trăim într-o lume mai pură.”

Revenim la jurăminte. Cel care le ia este ca și când s-ar băga în mod conștient într-un acvariu și acolo va fi ferit de afecțiunile sale mentale, va fi protejat de ceea ce îi provoacă suferință tot timpul.

El va spune: „Iau asupra mea aceste porunci și le voi păstra cu strictețe”. În acest fel își întărește factorii care îi înfrânează afecțiunile mentale și îi înfrânează simțurile năvalnice care îl târăsc în toate direcțiile și atunci își poate atinge scopul.

Dacă practicăm serios meditația și după o perioadă lungă de timp, nu am făcut niciun progres, asta înseamnă că ceva nu funcționează, iar lucrul care nu funcționează sunt afecțiunile mentale care interferează cu meditația. Atunci vom spune: „Vreau să lupt cu afecțiunile mele mentale. Cum mă voi lupta cu ele? Până acum nu am reușit.”

Cei care își iau jurămintele o fac de bună voie și din alegerea lor. Este important să nu vedem jurămintele ca pe ceva care limitează. Cei care își iau jurămintele văd în asta o mare binecuvântare. Ca un adevărat medicament.

Monahismul poate fi chiar în casă. Dalai Lama era considerat cea mai bogată persoană din Tibet. Avea un palat întreg la dispoziția lui, totul era al lui, dar când a fost întrebat: „Ce spui despre toate aceste bunuri?”. Atunci el a răspuns: „Am doar două lucruri care sunt ale mele: roba și bolul meu de călugăr. Toate celelalte sunt împrumutate. Mi-a fost încredințate. Sunt un depozit. Nu sunt ale mele”.

Așa ar trebui să ne relaționăm față de lucruri. Dacă ne dezvoltăm acest mod de relaționare, suntem în Renunțare. Deci, toate bunurile sunt un depozit. Oricum nu le putem ține. Mai devreme sau mai târziu vor trece la alți oameni. Deci, putem fi în preajma lor și în același timp să ne menținem mintea Renunțării.

 

O trambulină minunată pentru tantra

Să nu credeți că oamenii care se află pe calea tantrică și care că nu au luat jurăminte monastice, nu-și respectă jurămintele. Ei respectă forma lor înaltă. Și ei trebuie să aibă mintea pură.

De multe ori oamenii cred: „A! tantra. Este sex”.

Tantra nu este sex. Tantra duce Renunțarea și abstinența de la sex la cel mai înalt nivel. Este cu totul altceva.

Este minunat dacă sunt luate jurămintele monastice, și de aici să se ajungă la tantra. Tantra va funcționa mult mai bine. Nu este obligatoriu. Putem fi în Tantra fără să fim călugări. Ea poate funcționa tot atât de bine și dacă respectăm așa cum trebuie jurămintele pentru laici și jurămintele bodhisattva. Dar a fi călugăr – oferă o trambulină cu mult mai bună.

 

Există o strânsă legătură între energia sexuală și monahism

Am văzut că primul jurământ este legat de sex. Capacitatea de a respecta regulile monastice este legată și de energia sexuală. De exemplu – vom detalia acest lucru în scurt timp – nu se dau jurămintele de călugăr cuiva care este bisexual / hermafrodit.

Există o legătură între capacitatea de a păstra un angajament, de a respecta jurămintele și energia sexuală.

Atunci când Lama alege cui să-i confere jurămintele monastice, acesta este unul dintre lucrurile la care se va uita.

Prin urmare, este foarte important să aveți grijă de puritatea sexualității voastre. Aceasta este o energie care este foarte importantă pe calea spre iluminare, de aceea este important să nu o deteriorați în niciun fel. Nu folosiți în mod abuziv sexualitatea. De aceea, întreaga problemă a comportamentului sexual inadecvat este atât de importantă chiar și pentru laici.

Este important să vă păstrați comportamentul curat și pur. Este important să nu-l stricați, pentru că vă afectează capacitatea spirituală.

 

Oare sexul dăunează căii?

Marea atracție pe care o avem față de sex este de fapt o expresie a ceva cu mult mai profund și aceasta este dorința de iluminare. Dar, paradoxal, atunci când ne preocupăm de sexul obișnuit, dăunăm acestei șanse, făcând exact invers a ceea ce ne dorim să realizăm.

De fiecare dată când facem ceva pentru a obține plăcerea samsarică, se consolidează și mai mult tendința de a ne căuta plăcerea în samsara și apoi se vor întâmplă două lucruri:

a.   Se consolidează această tendință și, prin urmare, ne îndepărtează de activitatea care ne va scoate din samsara, pentru că investim mai multă energie în ceea ce nu funcționează, în loc de ceea ce funcționează.

b.   Nu toți cei care caută plăcerea samsarică, o și obțin. Și dacă reușesc să o obțină, atunci ce se întâmplă? Ce înseamnă că am plăcere? Înseamnă că mi-a rodit karma bună. Ce se întâmplă cu karma după ce a rodit? S-a dus. Plătesc foarte mult pentru plăcerea sexuală, în ceea ce privește spiritualitatea mea.

Prin urmare, una dintre cele mai bune căi de a intra în Tantra este după o perioadă de monahism.

 

Cinci grade diferite de severitate ale încălcării jurămintelor

Următorul lucru este cum sunt încălcate jurămintele?

Există cinci grade de severitate a încălcării jurămintelor. Ele sunt în ordine de la cele mai grave la cele mai puțin grave:

1. Încălcări extrem de grave.
2. Grave.
3. Încălcări.
4. Încălcări mai ușoare.
5. Încălcări minore.

Cinci grade de severitate ale încălcării jurămintelor.

 

1. Cea mai gravă încălcare – înfrângerea – 8 jurăminte pentru călugărițe, 4 pentru călugări.

Pampa

Pampa înseamnă înfrângere, adică am suferit o înfrângere.

Cine ne-a înfrânt? Afecțiunile mentale.

Jurămintele aici nu sunt enumerate. Jurământul de abstinență de la sex cu siguranță este printre ele. Acestea provoacă daune extrem de grave jurămintelor, uneori iremediabile.

În Vinaya, au existat multe școli de gândire. Numărul de jurăminte este variat.

Ken Rinpoche avea 253 de jurăminte. Unii cred că aceste înfrângeri provoacă pierderea jurămintelor. Alții spun că nu duc la pierderea totală a jurămintelor, ci le dăunează grav. Se spune că o persoană care suferă de o astfel de înfrângere este ca un bogătaș cu datorii mari. El este bogat pentru că are jurămintele monastice, dar este sărac pentru că are datorii mari datorită înfrângerilor grave.

 

2. Încălcare gravă – rest/rămășiță – 20 de jurăminte pentru călugărițe, 13 pentru călugări.

Hlak Ma

Hlak marest, rămășită.

Ele sunt numite „rămășiță” pentru că, chiar dacă persoana și-a încălcat jurământul, a mai rămas ceva pe care îl poate repara, pentru a reveni pe drumul cel bun. Aici sunt 20 de jurăminte pentru femei și 13 pentru bărbați.

 

3. Încălcare de nivel mediu – cădere

Tung je

Acesta este nivelul mediu de severitate și l-am tradus cădere.

Tung – cădere.

Există două categorii de căderi:

 

3a. O cădere în care trebuie să renunți la ceva pentru a remedia, pentru a repara – 33 de jurăminte pentru femei și 30 pentru bărbați

Pang Tung

3a – acesta este un grup de jurăminte; 33 pentru femei sau 30 pentru bărbați – care au legătură cu faptul că am comis o încălcare, iar pentru a o corecta trebuie să renunțăm la ceva. De exemplu, există jurământul de a nu deține bani. Dacă s-a întâmplat ca cineva să aibă bani, atunci a încălcat acest jurământ, așa că acum există modalități de a corecta și de a ispăși. Ispășirea aici implică renunțarea completă la ceva pe o perioadă de timp.

 

3b. O cădere simplă în care nu trebuie să renunți la ceva ca ispășire – 180 de jurăminte pentru femei + 90 pentru bărbați.

Tungje bashik

Pentru a ispăși, nu trebuie să renunțăm la ceva. Este mai ușor să le îndreptăm, iar aici sunt 180 pentru femei și încă 90 pentru bărbați.

 

4. Încălcare mai ușoară – un act care necesită o mărturisire – 11 jurăminte pentru femei, 4 pentru bărbați.

În al patrulea grup sunt jurămintele care necesită o mărturisire/confesiune individuală și aceasta se numește:

Sor Shak

Acestea sunt deja mai puțin severe. De exemplu, a lua mâncare de la oameni nepotriviți. Călugării au reguli de la cine este permis de a lua mâncare și de la cine este interzis să ia mâncare. De exemplu, n-au voie să meargă la bordeluri pentru a cere de mâncare. Aici sunt 4 pentru bărbați și 11 pentru femei.

 

5. Încălcare foarte ușoară/minoră – o faptă rea – 112 jurăminte pentru femei și 112 pentru bărbați

A cincea grupă se numește:

Nye Je

Nye je înseamnă faptă rea. Aceasta este traducerea literală.

Și aici sunt 112 jurăminte pentru bărbați și 112 pentru femei.

Și în total, dacă le-am scris corect, vor fi la 253 pentru bărbați și încă 364 pentru femei.

 

Întrebare: Asta înseamnă că bărbaților le este mai ușor să ajungă la iluminare?

Răspuns: Dacă privim jurămintele ca pe niște aripi care ne permit să ne luăm zborul, atunci călugărițele au mai multe aripi. Cel care își ia jurăminte, el le vede ca pe un ajutor de a ajunge la iluminare. Are multe ajutoare pentru a-și dezvolta conștientizarea.

 

Ceremonia de purificare – So Jong

Următorul subiect din lecția 5 este So jongceremonia confesiunii sau ceremonia de purificare a jurămintelor.

În trecut, exista obiceiul ca atunci când călugărul se surprindea că și-a încălcat jurământul, se ducea la o persoană potrivită și se confesa înaintea ei. A săvârși o infracțiune și a ascunde-o, se consideră foarte grav. Pentru că karma negativă se dublează la fiecare douăzeci și patru de ore, deci este ceva care crește foarte repede, ceva exponențial,  dacă nu ne purificăm repede ne va tulbura mintea, corpul, viața noastră.

Corpul nostru este format în jurul canalelor noastre energetice.

Având un corp impur, indică faptul că gândurile noastre nu sunt pure, canalele noastre nu sunt pure și că avem energie impură.

Aceste karme pe care nu le-am purificat, lucrurile pe care le-am făcut și le-am lăsat baltă, sunt cele care ne-au creat un corp impur. Ele ne-au îndepărtat de paradis. Și de aceea, procesul de confesiune este de o importanță majoră.

Sunt călugări, mai ales cei mai în vârstă, care și-au ținut bine jurămintele multă vreme, chiar dacă nu sunt în tantra și chiar dacă nu au auzit niciodată cuvântul „tantra”, li se întâmplă lucruri tantrice chiar înainte de a fi în tantra, pentru că își purifică mintea prin Shakpa, prin confesiune. Este foarte important și foarte puternic.

Deci, în trecut, era obișnuit ca să mărturisească lucrurile pe care le-au făcut. Astăzi confesiunea a devenit oficială. Există un text scris pe care călugărul trebuie să-l învețe pe de rost, și la date fixe în funcție de lună, face So Jong împreună cu ceilalți călugări o dată la două săptămâni.

Lama Dvora Hla spunea despre Ken Rinpoche că acesta le-a permis studenților care nu erau călugări să participe la ceremonie. Cei care aveau jurămintele tantrice – puteau intra la ceremonie. So jong-ul lor includea toate jurămintele: atât bodhisattva, cât și tantrice.

Apoi călugării se apropiau de Lama unul câte unul, îngenuncheau în fața lui și se confesau.

Și cu cât mărturisim mai repede, cu atât mai bine, astfel încât sămânța rea să nu se înrădăcineze și să crească. Însuși mărturisirea începe să-o purifice.

 

Întrebare: Călugării au mijloacele lor de mărturisire pentru a-și purifica greșelile și karmele, dar noi că nu suntem călugări?

Răspuns: Recomandarea este de a găsi un Ne Lama, un prieten de confesiune. Sau să mergem la Lama și să ne confesăm înaintea lui, sau să ținem carnețelul și să ne confesăm în el. Important este să nu ascundem fapta, în primul rând față de noi înșine.

Lama Dvora Hla spunea:

Acesta este unul dintre motivele pentru care Ken Rinpoche, din compasiune, ne-a invitat și pe noi la ceremonii, chiar dacă, conform Vinaya, nu trebuia să facă asta.

Într-o vară, am studiat și cu Lama Zopa Rinpoche în California și, pe parcursul învățăturilor pe care le-a susținut, el a conferit jurămintele monastice la două tinere. Ele aveau un păr frumos, și a doua zi aveau capul ras. Și acest Lama, din compasiunea sa, ne-a invitat la ceremonie, care, conform Vinaya, n-ar fi trebuit să facă asta. Dar cuvântul unui Lama este deasupra oricărui lucru.

 

Fără vinovăție

În acest proces de jurăminte și încălcări, mintea noastră se duce repede spre sentimentele de vinovăție. Iar acest lucru n-ar trebui să se întâmple.

Scopul nu este ca noi să ne simțim vinovați pentru ceea ce am făcut. Scopul este de a folosi jurămintele pentru a nu mai acumula karma negativă și pentru a opri suferința și pentru a începe să acumulăm karma pozitivă. Nu este vorba de ego, ci de a ieși din ego.

Vina aparține a ego-ului: „Mă simt vinovat”. „Am făcut rău”. „Sunt un om rău”.

Nu! Nu asta trebuie să ne spunem, ci: „Fapta pe care am făcut-o n-a fost în regulă. Ea mă va face să sufăr!”.

Atunci când mergem la Lama, el nu ne va judeca. Este ultimul lucru pe care îl va face. El înțelege cu mult mai bine decât noi cine suntem și potențialul pe care îl avem. Lama este acolo pentru noi ca să ne putem purifica. El dorește ca noi să fim fericiți. Acesta este scopul Lamei.

 

Un alt accent pe intenție și motivație

Dacă cineva și-a luat jurămintele monastice sau alte jurăminte și nu le respectă cu multă atenție și bine și nu face So jong în mod corespunzător, ele se vor deteriora, deoarece sunt supuse karmei.

Practica tantrică se poate deteriora. Poate deveni monotonă, lipsită de viață. Orice practică poate ajunge așa. De aceea este important să facem asta din toată inima, cu intenție serioasă și conștientizare.

În Occident sunt mulți care cred că fac ceva budist spre deosebire de ceea ce au făcut părinții lor acasă, creștini sau evrei și așa mai departe – dar ei nu știu ce fac, nu au intenția corectă, n-au renunțare și nici strictețe. Dacă nu ne punem toată intenția, nu vom progresa.

Este foarte important să vă luați angajamentele, cel puțin cele cinci laice, pentru că ele vă vor forma.

Este posibil să intrați în tantra fără a lua aceste jurăminte. Unii Lama vă pot introduce în tantra, dar nu veți progresa, deci va fi pierdere de timp. Este foarte important, ca motivația voastră să fie Renunțarea, de a ieși din samsara. Este eliberator dacă le luați în acest fel.

 

Evită să-i judeci pe alții

Întrebare: Ce se întâmplă cu cei care și-au luat jurăminte și au renunțat la ele?

Răspuns: Există oameni care au fost călugări și au părăsit călugăria. Acest lucru se întâmplă foarte des în Occident.

Este important să nu-i judecăm. Pentru că, pe de o parte, este considerată karmă negativă, și pe de alta, poate că au avut un motiv mai important pentru a face acest lucru.

Poate ați auzit de maestrul Vasubandhu care a scris Abhidharma Kosha și de fratele său maestrul Asanga care ne-a adus scrierile ce i-au fost transmise direct de către însuși Maitreya. Mama lor era călugăriță. Ea a avut revelația că, dacă va renunța la robă și va naște copii, ei vor ajunge mari maeștrii spirituali. Și asta a făcut. Ea a renunțat la roba de călugăriță. Pentru că nu știm cine este cel care renunță la robă și de ce face asta, nu-l judecăm.

Dacă vedem un act de nedreptate, vom face tot posibilul să-l oprim. Dar nu-l judecăm pe cel care face, pentru că nu știm cine este, de unde vine, care sunt intențiile lui și ce îl împinge să facă asta.

 

Se pot lua doar o parte din jurămintele pe viață?

Întrebare: Se pot lua câteva din jurămintele pe viață, fără interzicerea alcoolului?

Răspuns: Ken Rinpoche, nu conferea jurăminte dacă cineva nu le lua pe toate cinci. Pe de altă parte, încuraja oamenii să le țină cât pot de bine, fără ca el să le fi dat.

Au existat optsprezece școli în Vinaya, și sunt opinii diferite, grupuri diferite, dar practicantul trebuie să-și urmeze Lama.

Când cineva spune: „Nu pot să renunț la asta”, asta înseamnă că nu are motivația Renunțării, și deci este prea devreme pentru a-și lua jurămintele.

Unii oameni vin la Dharma și spun: „Vreau să-mi trăiesc viața dar și să am puțină spiritualitate în viața mea, așa că în loc să mă duc să joc poker, voi veni la cursuri de Dharma”. Asta va merge, dar până la un punct.

Nu putem continua așa pentru totdeauna, pentru că vom muri. La un moment dat, va trebuie să luăm o poziție, să coborâm din copacul în care ne-am suit și să ne obligăm.

Pe scurt, Ken Rinpoche spunea: „În Vinaya scrie că jurămintele nu se vor conferi celor care nu și-au dezvoltat aversiunea față de samsara”.

Nu va fi suficient pentru o astfel de persoană să studieze doar unul sau două cursuri, ci optsprezece cursuri în care să învețe despre grozăvia samsarei, astfel încât să o integreze profund. Până când nu își va da seama că singurul lucru pe care ar trebui să-l facă în această viață este de a ieși de samsara, el va continua să se învârtă în roata suferinței nenumărați eoni.

Și adevărul este că dacă nu ne punem toată încrederea și credința în această cale, Lordul Morții ne va ajunge din urmă.

Marii Lama pe care îi întâlnim sunt ființe care au venit să ne ajute să scăpăm de suferință. Am încredere totală că tot ceea ce spun, fac și decid, este direcționat spre a-mi aduce cea mai mare binecuvântare posibilă.

Deci, Lama din marea lui compasiune, nu va da jurămintele celor care nu sunt pregătiți. El va spune: „Vrei jurămintele? Te rog, uite-te de ce le iei. Nu lăsa alcoolul și drogurile să-ți întunece mintea, pentru că așa nu vei ajunge nicăieri.”

 

Întrebare: Mă deranjează mult faptul că toate religiile se folosesc de frica omului pentru a aduce oamenii la ele. Mi se pare că asta este o tehnică care apare în toate religiile și eu vreau ceva care să mă facă să transcend, nu ceva care să mă înspăimânte.

Răspuns: Cu alte cuvinte spui: Hai du-mă la iluminare, dar după regulile mele”. Nu funcționează așa. Există reguli pe care nu tu le stabilești. Dacă ai fi știut calea, ai fi ajuns deja la iluminare, nu-i așa?

 

Când cineva înțelege cu adevărat grozăvia samsarei, când ea îi bate la ușă și realizează cât este de neputincios și are nevoie de ajutor, nu va spune: „Folosește-te de metode mai plăcute și nu de cele neplăcute”. El nu va face asta. El va îngenunchea, își va pune fruntea pe picioarele de lotus ale Lamei și va spune: „Ajută-mă. Am necazuri. Scoate-mă de aici, te rog, te rog!”

Lectia 4b – Aci 9

Cursul 9: Viața etică

Nivelul unu al disciplinei budiste (Vinaya)

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 4 – a doua parte

 

Jurămintele călugărului sau călugăriței novice

Ultimul lucru despre care vom vorbi în lecția patru sunt „jurămintele călugărului novice/junior/începător”. Setul de jurăminte este același și pentru bărbați și pentru femei. Se numesc Ge tsul.

Bărbatul are sufixul Pa.

ge-tsulpa

Femeia are sufixul Ma.

ge-tsulma

 

Ge-tsul pa/ma

Aceste jurăminte sunt în număr 13. Numărul lor poate fi diferit. Ele pot ajunge și la 36 de jurăminte. Ele sunt aceleași jurăminte, dar împărțite puțin diferit. Aceste 13 se împart în trei categorii și nu vom intra în detalii.

 

1.   „Patru principale”

Tsa wa shi

Shi        – patru,
Tsawa – bază, fundamental, principal,

Deci, cele „patru principale”.

Acestea „patru principale” le-am menționat deja: sexul, furtul, uciderea, minciuna (aceleași patru ca în jurămintele de o zi), doar că, atunci când vine vorba de sex, se referă la abstinență totală.

 

 2.   Cele „Șase secundare”:

Yen lak druk

Yen Lak  – secțiune, ramură, element,
Druk        – șase.

Acestea se vor numi cele „șase secundare”.

Și cele șase secundare includ următoarele:

2.1. Preocuparea de banii – conform tradiției Vinaya călugării nu se ocupă de bani. Ei nu se ating de bani. Adică, dacă călătoriți cu un călugăr, va trebui să vă preocupați de cheltuieli, de-a face plăți. În Mahayana este puțin diferit în această problemă, și despre asta vom vorbi puțin mai târziu.

În jurămintele de o zi am avut „patru secundare” care apar și aici:

2.2. Paturi de lux.

2.3. Băuturi alcoolice, droguri.

2.4. Dans, muzică.

2.5. Mâncatul după prânz.

În jurămintele de o zi am avut „patru principale” și „patru secundare”. Cele „patru secundare” – sunt toate incluse aici, cu excepția faptului că jurământul care era legat de dans, muzica, bijuterii și cosmetice, aici el este împărțit în două; în afară de dans și muzică, avem

2.6. Flori, cochetărie.

Deci sunt șase.

 

3.   Trei transgresări

Lang De Sum

Sum         – trei,
Lang de  – transgresare, infracțiune, încălcare.

Lang de are sensul de încălcare, de a nu respecta ceva, și nu în sensul de a face păcate.

Și ce trebuie respectat aici?

3.1. Nerespectarea persoanei care ți-a dat jurămintele – ea trebuie întotdeauna tratată cu respect.

3.2. Păstrarea înfățișării laice. Adică cineva își ia jurămintele monastice și își păstrează înfățișarea de laic, adică se îmbracă normal. Este o încălcare. Odată ce omul și-a luat jurămintele de călugăr, el trebuie să poarte roba tot timpul. Înfățișarea lui trebuie să fie de călugăr și nu de om obișnuit, să se distingă de oamenii obișnuiți.

3.3. Să nu adopți înfățișarea unui călugăr (purtarea robei și părul scurt). Al treilea jurământ este opusul celui de-al doilea. Cum este înfățișat călugărul? Are capul ras și poartă robă. Tibetanii au adesea puțin păr, dar foarte scurt.

 

Excepțiile referitoare la jurămintele călugărilor incepători/junior

Vinaya este plină de excepții,

  • Excepția în ceea ce privește înfățișarea – este atunci când Lama îți spune altfel – adică Lama îți dă permisiunea sau uneori instrucțiunea să nu te razi în cap. Un bun exemplu este Geshe Michael.

Lama lui i-a spus să păstreze în secret faptul că este călugăr atunci când s-a dus să muncească la New York. Geshe Michael a lucrat ani de zile într-un birou cu șefi israelieni și nimeni nu a știut că el este călugăr budist. El nu s-a ras în cap iar roba o purta seara, când venea să predea cursuri, dar nu la muncă.

De ce se rade capul? Există călugări care își lasă părul să crească. La fel ca hipioții sau yoghinii, ca și cum budiștii veneau să se distingă puțin de ceilalți, dar nu acesta este motivul principal.

Motivul principal este [faptul că]: părul este un obiect de atașament foarte puternic. Suntem foarte atașați de păr. Poate că în cultura noastră bărbații sunt mai puțini atașați decât femeile, dar în cultura indiană, bărbații își făceau coafuri splendide, părul era împletit în coc. Putem vedea în tankha, cum părul este împletit și răsucit în creștetul capului, și cu cât cocul este mai înalt, cu atât este mai măreț și mai frumos. Astăzi bărbații poate sunt mai puțini atașați de păr, dar femeile sunt cu siguranță atașate. Deoarece motivația luării jurămintelor monastice este Renunțarea, este detașarea de bunurile fizice și îndreptarea spre spiritualitate, părul este unul dintre obiecte. Deci acesta este motivul principal.

  • A nu ne preocupa de bani

Conform Vinaya, călugărul nu are voie să se atingă de bani. Un călugăr care este din Mahayana, care practică calea Bodhisattva și vrea să ajute oamenii, dacă cineva îi oferă o sumă de bani, iar el o poate folosi în beneficiul altora, este obligat s-o ia. El trebuie să ia banii. Dacă cineva îi oferă o grămadă mare de bani, el îi va lua pe toți, și îi va folosi în beneficiul altora.

Putem vedea cum ideea de compasiune schimbă aceste reguli. Întotdeauna motivul care se ascunde în spate este compasiunea. Există multe permisiuni care spun: „în astfel de caz, dacă va ajuta pe cutare sau cutare, atunci îți este permis pentru moment să renunți la acest jurământ pentru a-l ajuta pe cineva.

Excepția de la toate aceste permisiuni este primul jurământ de abstinență de la sex.

 

Situații care ridică întrebări

Întotdeauna există cineva care încearcă să facă lucrurile dificile:

  • „Și dacă o femeie vine la călugăr și îi spune: „Dacă nu faci sex cu mine, mă voi omorî”, atunci ce va face el?

Să spunem că se întâmplă acest lucru, atunci se spune: „Nici atunci nu trebuie să încalce jurământul, dar dacă are multă compasiune pentru ea, ar trebui să alerge la Lama lui, să facă rapid o ceremonie pentru a înapoia roba, pentru a preveni sinuciderea și apoi a să revină la robă, dar nu atâta timp cât este călugăr” .

  • Sau „Dacă înoți în râu și femeia cade peste tine?” Tot felul de situații absurde.

Deci acestea sunt jurămintele unui călugăr începător/novice. Ele nu sunt foarte diferite de jurămintele de o zi, cu excepția abstinenței complete de la sex.

 

Ce înseamnă asta pentru viața noastră

1. Este foarte important să luăm jurămintele atunci când simțim că suntem pregătiți, pentru că dacă le luăm și nu le respectăm – asta nu este bine.

Pe de altă parte – binecuvântarea lor începe din momentul în care le-am luat.

2. Dacă ne-am luat jurăminte, trebuie să le păstrăm personal. Nu cerem altcuiva să facă asta pentru noi. Nu există neevreu de Shabbat ( adică neevreu care efectuează în Shabbat sarcini interzise evreilor).

 

Karma agresiunii

Adică, dacă vreau să scap de un inamic, dar nu vreau ca eu să-l împușc, ci plătesc unui asasin, acumulez aceeași karmă.

Un alt exemplu, dacă din impozitele noastre finanțăm o activitate care ucide alți oameni – și nu contează naționalitatea lor, dacă banii noștri finanțează uciderea altcuiva, acumulăm exact aceeași karmă.

Așa scrie în „Abhidharma Kosha”. Deci ce facem?

Din punct de vedere karmic, motivul pentru care violența și agresivitatea apar în viața noastră este pentru că nu am eliminat aceste semințe.

Dacă nu facem în mod drastic un act care să declare ferm nesprijinirea acestei activități, atunci vom acumula această karmă

Asta înseamnă să nu ne mai plătim impozite? Nu! Pentru că asta va încălca jurământul de a nu fura. Vom vorbi despre el în scurt timp. Asta include, de exemplu, a nu înșela la plata impozitelor, plata taxelor. Deci, nu putem să nu plătim taxele, dar trebuie să ne declarăm intenția. Să scriem o scrisoare autorităților prin care cerem ca banii noștri să nu se ducă în aceste scopuri. Fiecare trebuie să facă asta el însuși din punct de vedere karmic, altfel vor exista probleme de securitate care vă vor împiedica pe calea spirituală. Vor fi obstacole de acest fel.

Avem nevoie să acumulăm puritate pentru a reuși să realizăm obiectivele unei căi spirituale,

Chiar și a trăi într-o zonă periculoasă, prin definiție, este un obstacol. Modalitatea de purificare este de a proteja viața, printre altele declarându-ne dezacordul cu privire la vătămarea vieții.

Lama Dvora Hla povestește:

În avion a stat lângă mine un locotenent colonel în rezervă și am început să discutăm. Acesta era om foarte drăguț și foarte interesat. Era deja bunic. Și conversația s-a desfășurat foarte frumos, până când și-a dat seama că concluzia a ceea ce spuneam a fost că nu poți merge să-i omori pe alții. S-a închis în el. Pur și simplu a tăcut. Apoi mi-a spus: „Stai așa! Adică să nu facem nimic? Ei vin și ne atacă, și noi…?”

Facem asta de mulți ani, nu-i așa? Ei continuă să vină. Se reproduc. Asta nu funcționează.

Iar răspunsul care apare întotdeauna în scripturi este: „Dacă mama ta ar fi venit să te atace, sau copilul tău care a înnebunit ar veni să te atace, l-ai împușca?” Nu! Ai căuta modalități de a-l înfrâna fără să-l ucizi, nu-i așa?

Care este diferența? Cu toții au fost mamele noastre în viețile anterioare. Dacă am trăit o infinitate de vieți, atunci în fiecare viață a existat o mamă a noastră.

Trebuie să evităm agresiunea, dar nu prin agresiune. Agresiunea garantează mai multă agresiune.

Nu putem crește un măr dintr-o sămânță de păr. Nu ne putem aștepta la pace dacă atacăm. Nu există așa ceva!

Mi si pa adică nu se poate așa ceva.

Vor fi perioade în care karmele vechi se vor manifesta înainte ca cele noi să se manifeste, deoarece karmei îi ia timp ca să se manifeste.

Acum am încetat să mai mint, de exemplu, dar până acum nu am fost atât de atent la micile minciuni. Oamenii pot să mă mai înșele pentru o vreme. Câteva luni, poate un an. Dacă stau, și nu mă mai mișc de la linia pe care mi-am trasat-o: „Nu mai mint!”, ei vor dispărea treptat din viața mea. Treptat vor dispărea din viața mea pentru că nu mai există karma care să îi mai aducă, pentru că totul vine din karma.

Diversitatea lumilor vine din karma.

Dacă vine cineva care mă rănește sau mă înșală sau abuzează de mine sau mă insultă – eu am creat toate acestea.

3.   Modul de a folosi aceste înțelegeri nu este: „Vai de mine! Asta este permis sau interzis? ”

Modul de a ne folosi de această înțelegere este să privim la ce ne apare în viața noastră. Ce fel de necaz apare? Și din înțelegerea karmei și a vacuității, vom descifra ce karma am plantat care ne-a adus acest necaz în viață, indiferent dacă ne mai amintim sau nu fapta.

Dacă hoții mi-au furat din casă, asta înseamnă că eu am luat bunurile altora în trecut, indiferent dacă îmi amintesc sau nu. Fie în această viață, fie în cea anterioară. Cum pot împiedica hoții să vină la mine? Trebuie să încep să păzesc  bunurile altora.

Trebuie să ne uităm la lucrul care ne deranjează cel mai mult; poate este o problemă de sănătate, sau un șef care țipă. Indiferent de ce este trebuie să ne uităm de unde ar putea veni? Acum trebuie să ne păzim cu strictețe mintea cu ajutorul carnețelului. Trebuie să ne verificăm mintea. De șase ori pe zi ținem carnețelul și, treptat, vom elimina dușmanul sau hoțul sau agresorul sau pe cel care abuzează de noi. Și în acest fel nu mai creăm noi cauze care să-i aducă la noi.

 

Dacă evităm să mai ucidem, acest lucru ne va garanta siguranța?

Întrebare: Cineva îndreaptă tunul spre mine și trage, ce ar trebui să fac?

Motivația luptătorului, a soldatului – este de a ucide, adică, dacă le iei motivația, atunci nu se va numi ucidere, dar va fi și în siguranță.

Răspuns: Nu avem nicio dovadă că uciderea ne aduce securitate.

Însuși faptul că te găsești într-o astfel de situație este manifestarea unei karme teribile din trecut. Acum, vreau să curăț această karmă din viața mea. Și aici vine testul credinței.

–   Dacă este adevărat că mintea mea nu încetează când corpul încetează să mai funcționeze;
–   Și dacă este adevărat că suferința care a venit peste mine, se datorează semințelor pe care le-am plantat;
–   Dacă acest lucru este adevărat și îl înțeleg – atunci trebuie să-mi lărgesc perspectiva.

Acest trup va muri oricum! Dă-i timp – dacă nu va muri de la armă, va muri de la o boală.

 

Securitatea va veni doar dacă eliminăm agresivitatea dintre noi

Oamenii l-au întrebat pe Dalai Lama: „Dacă ai sta lângă președintele Satelor Unite, la Casa Albă, iar președintele primește mesaj că a avut loc un atac atomic, iar el este pe cale să apese butonul roșu și să distrugă jumătate din lume, atunci ce vei face?”

Dala Lama a răspuns:„ Îți voi spune când se va întâmpla

Dacă ne-am creat karma de a nu ucide, nu ne vom afla într-un loc amenințat de rachete de război.

Toți cei care trăiesc într-o țară care se află tot timpul pe picior de război, au karma grea a omorului, au semințele puternice ale uciderii, indiferent dacă își amintesc sau nu, altfel nu s-ar fi găsit într-o zonă în care tot timpul le este amenințată securitatea.

De aceea ei ar trebui să-și direcționeze mintea spre cum să creeze pacea, nu cum să justifice războiul, pentru că nu există nicio justificare pentru război!

Trebuie să dedicăm fiecare clipă, din puținele pe care le mai avem, păcii; cum îmi întăresc pacea în mine? Cum păzesc viața tuturor, indiferent de naționalitate? Să nu ne folosim de aceste clipe prețioase de a justifica lucruri groaznice. Asta nu funcționează și nu va funcționa vreodată.

Atâta timp cât există semințe de agresivitate în inima mea, va exista agresivitate în mediul meu. Nu am scăpare. Singura modalitate de a o opri este fortificarea păcii.

Orice agresor este mama voastră. Oricine care deține o rachetă de război este mama voastră. Acum ce veți face?

Ideea este de a nu da frâu liber impulsurilor sau condiționărilor obișnuite ale minții noastre, ci sa aplicăm în mod conștient antidotul – cel care va aduce pacea.

Lectia 4a – Aci 9

Cursul 9: Viața etică

Nivelul unu al disciplinei budiste (Vinaya)

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 4 – prima parte

 

Jurămintele de eliberare sunt baza esențială pentru succesul căii

A auzi acest curs în Occident este extrem de rar. Lama Dvora Hla spunea că atunci când Geshe Michael l-a predat în 1996, se pare că fost prima dată când oamenii din Occident au auzit așa ceva.

Acesta nu este un cursul cu care începem de obicei, pentru că este nevoie de o ajustare a minții astfel încât să apreciem ceea ce el ne oferă. În acest curs sunt prezentate multe liste și putem spune: „Dar eu nu sunt călugăr. Ce mă interesează pe mine asta?”

Noi nu știm ce semințe plantează în noi. Nu știm când vor rodi și cum vor rodi. Dar fundația necesară pentru a reuși în toate învățăturile minunate despre vacuitate, Bodhisattva, despre calea și compasiunea unui Bodhisattva, este acest curs. Este nevoie de multă muncă pentru asta, de a merge în profunzime și de a curăța condițiile care vor asigura succesul căii. Sunt oameni care muncesc ani de zile și au foarte puține rezultate, pentru că nu au această fundație. Jurămintele de eliberare formează această fundație.

Sunt oameni care muncesc mulți ani în învățăturile înalte și în tantra secretă și nu progresează. În tantra nu putem sări peste etape. Dacă nu suntem pregătiți, tantra nu funcționează. Mulți se blochează în prima etapă și nu mai avansează, iar motivul pentru care se întâmplă acest lucru este pentru că nu au lucrat  înainte cu baza jurămintelor de eliberare și nu au înțeles-o corect.

Și va fi bine dacă veți asculta acest curs din înțelegerea că el este o piatră de hotar esențială.

 

Două grupe de jurăminte de eliberare

Je Tsongkapa împarte cele opt jurăminte în două grupe:

1. Jurămintele pentru cei care au gospodărie.
2. Jurămintele pentru cei care nu au gospodărie.

Fiecare grup are un număr de jurăminte. Călugărul senior are 253 sau 227 de jurăminte. Călugărul și călugărița începător au mult mai puțin.

În lecția trecută am enumerat opt ​​seturi de jurăminte de eliberare :

1. Trei pentru cei care nu sunt călugări și,
2. Cinci pentru cei care sunt călugări.

Kyim Pe Chok kyi Dompa

Rab Jung Chok kyi Dompa

Dompa înseamnă jurăminte,
Kyim Pa – gospodar, proprietar.

În engleză se spune Householder care se traduce proprietar de casă, dar nu trebuie să deții o casă pentru a fi proprietar. Aici cuvântul se referă la cel care nu este călugăr.

Chok       – se referă la
Deci, Kyim Pe Chok kyi Dompa înseamnă jurămintele care se referă la cei care nu sunt călugări.
Rabjung – cel care a părăsit viața de familie.

Deci, Rab Jung Chok kyi Dompa înseamnă jurămintele care se referă la cei care au părăsit viața de familie.

Cel care a decis să plece de acasă, nu înseamnă că este neapărat călugăr.

Asta înseamnă părăsirea vieții de acasă; a nu întemeia o familie, a nu trăi într-o familie, a nu duce o viață normală. Cei care au decis să treacă la o viață de celibat. Ei nu sunt neapărat călugări. Există o etapă scurtă în care o persoană își ia un angajament – să părăsească casa, iar apoi își ia anumite obligații.

Deci, în această grupă intră cei care sunt călugări și cei care s-au hotărât să se călugărească, care nu au devenit încă călugări.

 

Jurămintele de o zi

Primul grup de jurăminte, care este poate cel mai interesant pentru noi, se numește:

Nyen Ne

Nyen Ne înseamnă jurămintele de o zi. În sanscrită Upa vasatha.

Le vom parcurge pe rând, pentru că le vom folosi atunci când vom ieși în retreat.

Oricine le poate lua. Nu devenim călugări și nu ne radem în cap. Dar pentru o zi ne vom comporta precum călugării. Încercăm să trăim o zi ca o persoană care nu are niciun gând rău

Există opt jurăminte pentru o zi și sunt împărțite în două grupuri: patru primare și patru secundare.

Vom vorbi mai târziu despre semnificație, cauze și rezultate.

 

a. Cele patru primare

Primele patru se numesc „primare”.

 

1. Activitatea sexuală

Mi Tsang Chö

Mi        – nu,
Tsang – curat,
Chö     – activitate.

Tsang chö înseamnă abstinența de la activitatea sexuală.

În sanscrită se spune Brahmacharya, adică încetarea activității sexuale.

 Mi tsang chö – activitate sexuală.

Deci, cel care și-a luat jurămintele de o zi – în acea zi nu se angajează în nicio activitate sexuală. Acesta este cel mai important jurământ monastic.

Dacă este încălcat, atunci nu mai ești călugăr. Veți înțelege importanța acestui lucru mai târziu, când vom intra mai în detalii.

În general, pentru cei care nu sunt călugări, sau nu sunt sub jurămintele de o zi, dar sunt sub jurămintele de eliberare, ei nu au restricție de la sex, dar există jurământ de a evita comportamentul sexual inadecvat, adulterul fiind cel mai grav.

 

2. A fura

Al doilea jurământ primar este

Ma Jin Len

Ma  – cuvânt de negație,
Jin   – a da,
Len – a lua.

Ma Jin Len înseamnă a lua ceva care nu a fost dat, adică a fura.

 

3. A ucide

Sok Chö Pa

Sok        – viață,
Chö Pa – a reteza, a tăia.

Sok Chö Pa  înseamnă a reteza viața – a ucide.

 

4. A minți

Dzun mawa

Mawa – a vorbi,
Dzun   – fals.

Dzun mawa înseamnă a vorbi fals, a minți.

Întrebare: Este interzis să minți, dar să gândești fals este permis?

Răspuns: „Permis”, pe cine întrebi? Cine ar trebui să permită? Cine permite sau interzice? Asta este toată ideea: nu există un „Paznic moral” care îți păzește moralitatea.

Dacă tu nu îți păzești mintea, vei suferi de pe urma ei.

 

Deci, să revenim, care sunt cele „patru primare”?

1. A nu avea activitate sexuală.
2. A nu fura.
3. A nu ucide.
4. A nu minți.

Nu există niciun set de jurăminte care să nu le conțină. De aceea se numesc „cele patru primare” sau putem spune cele patru de bază. Ele sunt cele mai importante.

Acestea patru se află și în cele zece porunci. Ele apar printre cele zece ca:

(6) Să nu ucizi.
(7) Să nu preacurvești.
(8) Să nu furi.
(9) Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău.

Aceste patru primare se găsesc în orice sistem spiritual vrednic de numele său. Ele se mai numesc și „naturale”. Nu există moralitate fără ele.

Putem vedea că în jurămintele de eliberare, comportamentul sexual nu a fost pus pe primul loc, pe când aici el apare primul. De ce? Pentru că orientarea lor este spre jurămintele călugărilor, iar comportamentul sexual este cel mai important lucru și de aceea apare primul.

Orice este legat de energia sexuală și utilizarea sexualității este foarte important pe calea spirituală, și de aceea se dă comportamentului sexual atâta importanță aici.

Brahmacharya este un mijloc esențial pentru a reuși pe calea spirituală.

 

b. Cele patru jurăminte secundare

Mai sunt încă patru jurăminte de o zi care sunt secundare:

 

5. A nu folosi mobilier de lux sau scump.

Nu dormim în paturi luxoase, nu stăm așezați pe scaune înalte, cu alte cuvinte totul să fie modest; locuința să fie modestă, stilul de viață să fie simplu. Deci, dacă avem acasă un pat luxos și moale, în acea zi trebuie să găsim un alt pat mai simplu pe care să dormim.

 

6. Substanțe care dau dependențe

Ele includ, în afară de alcool, tutunul și drogurile, cu excepția drogului medical.

Nimic care să întunece mintea. Dacă trebuie să luăm un medicament care conține alcool, vom continua să-l luăm. Dar în niciun caz nu consumăm alcool, substanțe chimice, chiar dacă sunt sintetice. Orice substanță care întunecă mintea și ne produce adicții este dăunătoare, pentru că atunci vom încălca jurămintele.

Întrebare: Le este permis călugărilor să fumeze?

Răspuns: Cine permite? Cine interzice? Trebuie să înțelegem de ce au fost stabilite aceste lucruri, apoi întrebarea va dispărea. Scopul este de a ajunge la iluminare. Scopul este de a ieși din suferință, de a ieși din samsara.

–   Scopul nostru este să ajungem la iluminare,
–   pentru a ajunge la iluminare trebuie să ajungem la nivele înalte de meditație, iar pentru asta
–   avem nevoie de o minte complet limpede.

Orice stă în calea acestui proces mă va face să nu scap de suferință și nici să-i scot pe ceilalți din suferință. Deci de la cine cer permisiunea?

Oamenii spun: „Voi lua toate jurămintele, dar nu și pe cel legat de alcool. La alcool nu renunț”. „Nu renunț la un pahar de vin la masă”.

Ce înseamnă asta ? Că Renunțarea nu s-a dezvoltat, că încă nu am înțeles grozăvia Samsarei.

 

7.  Dansul, cântatul, muzica, bijuterii și cosmetice.

În ziua în care ne luăm jurămintele de o zi, nu dansăm, nu cântăm din gură sau la instrument, nu ascultăm muzică, nu purtăm ghirlande de flori, nu ne parfumăm, nu folosim cosmetice, bijuterii. Aceste lucruri ne diminuează inhibițiile și ne perturbă concentrarea meditativă.

Ce este Vinaya? Disciplină.

De ce există un jurământ al călugărilor să nu bea fără să se așeze? De ce este interzis să bei fără a sta jos? Cui este dăunător? Nu face rău nimănui dacă bem fără să stăm jos, dar scopul jurământului este de a ne disciplina mintea.

A fi conștient. A nu reacționa la impulsuri. Să ne controlăm mintea în loc să ne controleze ea pe noi. Ținta jurămintelor este să disciplineze mintea

Dacă pielea este foarte uscată, putem folosi  o cremă fără parfum.

De ce este interzis dansul și muzica în această zi? Nu este nimic în neregulă cu dansul și muzica. Ele sunt utilizate în tradițiile spirituale și religioase.

Dacă ele fac parte dintr-o ceremonie sau practică religioasă, atunci sunt permise, cu condiția ca Lama să fie de acord. Trebuie să cerem permisiunea Lamei și, uneori, Lama va spune: „Da, este permis”, dar pentru asta ar trebui să existe un motiv întemeiat.

În general, unul dintre scopurile jurămintelor este de a încuraja capacitatea noastră de meditație.

Cântecul – cu toată frumusețea muzicii și cu toată valoarea spirituală pe care o poate avea, va deranja concentrarea. Dacă ați cântat în ziua aceea – melodia va răsuna tot timpul în minte. Nu vă lasă să vă concentrați, de aceea călugării care practică serios meditația, evită să cânte și să asculte muzică. Iar cine se află într-un retreat lung, toată muzica pe care a auzit-o va reveni în minte.

Când vrea să mediteze la Bodhicitta, melodia reclamei pe care a auzit-o începe să se deruleze în minte. Deci, dacă vrem să ne dezvoltăm meditația, vrem să reducem ceea ce stimulează simțurile, iar muzica, cântatul, sunt stimuli pentru simțuri.

Dansul. Dansul este mișcare. Pentru a dezvolta concentrarea, trebuie să diminuăm mișcarea. În meditație trebuie să stăm practic nemișcați. Dansul nu este rău în sine, dar va strica meditația bună.

În diferite tradiții oamenii folosesc dansul ca pe ceva senzual sau seducător, iar acest lucru cu siguranță nu ne va ajuta să ne respectăm jurămintele.

 Bijuteriile, cosmeticeleDe ce sunt interzise atunci când ne luăm jurămintele? Pentru că ele ne atrag atenția spre corp, iar noi dorim să-l transformăm, să trecem de la el la starea pură. Datorită faptului că suntem foarte atașați de corp, dorim să mai reducem din preocupările noastre pentru el, să ne eliberăm timpul pentru munca spirituală.

Cei care au jurămintele Pratimoksha, se îmbracă foarte simplu, nu poartă bijuterii și nu se folosesc de  nici o cremă. Ei pun deoparte toate aceste lucruri.

Lama Dvora Hla spunea că mult timp nu a purtat nicio bijuterie, dar apoi alte seturi de jurăminte i-au schimbat perspectiva. Mai spunea că acest mod de a apărea cât mai simplu întărește foarte mult respectarea jurămintelor Pratimoksha.

 

8. Mâncarea.

Avem voie să mâncăm până la prânz.

Cei care sunt stricți, mănâncă o singură masă, care trebuie să fie terminată înainte de prânz.

În majoritatea textelor Vinaya [scrie că] se mănâncă o singură masă și [aceasta] ar trebui să fie terminată până la amiază și atât.

Băutul este permis după prânz. Se poate bea suc proaspăt de fructe sau supă, dar nu lapte sau iaurt.

Tibetanii ușurează această regulă. Ei au luat o versiune a Vinayei care este mai îngăduitoare. Nu sunt atât de fanatici în legătură cu ora 12:00. Ei spun „Fă ceea ce merge pentru tine”. „Dacă muncești din greu și o singură masă nu este suficientă pentru tine, atunci mănâncă două mese”. Dacă, de exemplu, faci yoga și meditație dimineața, atunci masa la ora 11:00 ar putea să te deranjeze, dacă este în mijlocul practicii tale – atunci mănâncă-o seara.

Dar pentru că noi suntem la început și dorim să învățăm această regulă, vom face exact așa cum este scrisă ea. După ce am intrat mai mult în spiritul practicii, atunci vom putea fi mai flexibili în această privință.

    • Nu facem asta pentru nimeni altcineva, și nu pentru că așa a spus preotul, ci pentru că dorim să ajungem la iluminare.
    • Motivul pentru care facem aceste lucruri nu este să ne testăm voința, sau să vedem cât de buni suntem, ci să ajungem la iluminare. Nu vrem să ne întărim egoul prin jurăminte, adică să verificăm cât de tari suntem, ci motivul pentru a face acest lucru este de a reduce din stimulii simțurilor care nu ne lasă să aprofundăm meditația.
    • Când mâncăm o dată pe zi, economisim din timpul în care ne preocupăm de mâncare: de a căuta de mâncare, de a găti mâncarea, de a spăla vasele. Economisim mult timp.
    • Călugării, se duceau să ceară mâncare în sate. Și dacă mănăstirea era departe de sat, trebuiau să meargă pe jos 5 kilometri. Le lua o oră să ajungă în sat, apoi să bată pe la uși să ceară de mâncare, și apoi o oră să se întoarcă. Mâncăm o dată pe zi, și am terminat!
    • Nu mâncăm seara, mintea rămâne foarte limpede. Dacă nu ați încercat încă, încercați. Mintea este foarte limpede. A doua zi dimineața meditația este cu mult mai bună.
    • Corpul vostru vă va mulțumi că nu l-ai forțat să digere toată ziua.

Ca budiști, noi nu dorim să exploatam alți oameni. Nu dorim să exploatăm animalele. Oamenii îndoapă gâștele ca să se îngrașe astfel încât să aibă un ficat mare. Le forțează să mănânce.

Iar noi facem mereu același lucru cu corpul nostru. Băgăm în el mai multă hrană decât are nevoie. Îl forțăm să digere, îl îmbătrânim, îl epuizăm, dar el este instrumentul nostru pentru a ajunge la iluminare!

Deci, aceasta este o modalitate minunată de a ne sprijini iluminarea.

Pentru a lua „Jurămintele de o zi” ne trezim devreme dimineața, înainte de răsăritul soarelui și facem un scurt ritual de a lua aceste jurăminte până la următorul răsărit, timp de douăzeci și patru de ore.

 

Jurămintele Mahayana pentru o zi

Mai există o versiune care se numește:

Tek Chen So Jong

În lecția 2 am spus că So Jong  înseamnă ceremonia confesiunii sau a purificării jurămintelor pe care călugării o fac o dată la două săptămâni, după calendarul lunar.

So este prima silabă a cuvântului Sosor care înseamnă individual, deci are legătură cu jurămintele de eliberare. Acest So înseamnă jurămintele de eliberare.

Tek Chen – marele vehicul, adică Mahayana.

Jong – purificare sau practică. Două sensuri pentru același cuvânt.

Deci, aceasta este practica jurămintelor de eliberare Mahayana, și le vom numi „jurămintele Mahayana pentru o zi”.

Mahayana este „Calea cea mare”. Este calea pe care o practicăm pentru binele tuturor ființelor, și nu numai pentru noi înșine.

Până acum, în acest curs, cuvântul Nirvana a apărut iar și iar. Orientarea practicii este de a ieși din samsara și de a ajunge la Nirvana.

Dar în Mahayana, practicantul nu aspiră la Nirvana – el aspiră la iluminarea deplină a lui Buddha. Practica lui este orientată spre un loc cu totul diferit, în care el își purifică întreaga lume și îi aduce și pe toți ceilalți cu el.

Deci, Mahayana So Jong – este de a lua aceste jurăminte de o zi, care sunt aceleași opt pe care le-am enumerat, dar cu o cu totul altă motivație. Ele sunt luate cu motivația Mahayana. Facem asta pentru a ne purifica, ca să-i putem ajuta și pe ceilalți, iar atunci când evităm să luăm cina, spunem: „Fac asta pentru toți ceilalți”, și atunci totul devine o acțiune a unui Bodhisattva. Acest lucru va da multă putere jurămintelor.

V-am tradus ritualul de luare a jurămintelor Mahayana de o zi. Numai cine dorește le ia. Ritualul se face devreme dimineața și durează cam cincisprezece minute – douăzeci de minute, după care vom fi sub jurământ în toată acea zi.

Și asta începe să planteze semințe.

Aceste jurăminte pot fi luate pentru o perioadă mai lungă. Se pot lua pentru o săptămână, și chiar și pentru o lună, dacă vreți.

Scopul nu este să ne chinuim. Scopul este să ne purificăm corpul și mintea astfel încât să le putem folosi pentru a ajunge la iluminare. Acesta nu este un test al puterii voinței, nu este pentru a ne întări ego-ul. Chinul este de fapt ceva legat de ego.

 

Puterea motivației

Am tradus ritualul conform textului lui Lama Zopa Rinpoche. O ceremonie foarte frumoasă.

Lama Zopa vorbește mereu despre motivație, „de ce facem asta”. Poate că ne-am obișnuit să dormim într-un pat moale și luxos, iar când luăm jurămintele, va trebui să dormim pe un pat simplu, și ne vom gândi: „Fac asta de dragul tuturor ființelor. Fac asta pentru ele. Nu voi mai purta bijuterii de dragul lor”.

Această mentalitate începe treptat să se infiltreze în cei care nu sunt obișnuiți cu ea și, ceea ce este frumos, este că ei știu de unde au început, dar nu știu unde vor ajunge. Iar asta îi va duce foarte departe.

Lama Dvora Hla povestește:

Probabil că v-am povestit despre fiica mea care s-a îmbolnăvit când era mică și medicii nu au ajutat-o. Am fost la un naturopat care ne-a spus să trecem la vegetarianism, așa că toată familia a trecut la vegetarianism, iar noi am crezut că este pentru sănătate și fata cu adevărat s-a vindecat. Nu știu dacă de la vegetarianism.

Am renunțat la produsele din lapte, cred că asta a fost. Dar între timp am trecut cu toții la vegetarianism. Câțiva ani mai târziu, eram deja mai puțin convinsă de partea de sănătate a acesteia, dar între timp, pe ușa din spate, s-a infiltrat conștientizarea suferinței animalelor, care nu a fost motivația mea inițială.

Și de acolo a început dezvoltarea compasiunii. Mulți ani nu am auzit de Dharma, nu am auzit de Buddha, nu știam nimic despre toate acestea, dar de fiecare dată când mi se oferea carne și refuzam, îmi venea în minte compasiunea față de animale. Așa că a existat un singur jurământ pe care nici măcar nu l-am luat, doar l-am ținut.

Doar un singur lucru! – nu opt, nu două sute cincizeci și trei – doar un singur lucru pe care l-am păstrat mult timp – iar asta m-a adus la înalții Lama pe care i-am întâlnit și la uimitoarea practică a Tantrei.

N-aveți idee ce creează aceste jurăminte, ce semințe creează în conștiința voastră!

Cu siguranță dacă primiți învățătura ordonat și le luați în mod corespunzător și le păstrați – timpul va trece, viața voastră se va schimba. ”

Trebuie să știm că Hinayana este o învățătură extrem de importantă a lui Buddha. Este imposibil să reușim pe calea Mahayana fără a practica bine și Hinayana. Prima parte a textului „Sursa binefacerilor mele” este Hinayana.

Tibetanii studiază Vinaya foarte serios. Ei o pun în contextul de ansamblu și practică foarte serios toate etapele căii Hinayana, dar într-un context mult mai larg. Acesta este un exemplu tipic a ceea ce fac ei. Ei au luat jurăminte care sunt în esență Hinayana și le-au pus în contextul „de dragul tuturor ființelor”, iar acest lucru amplifică karma nemăsurat.

–   Hinayana – este o practică care are ca scop eliberarea de suferință. Eliberarea cui? A mea.
–   Mahayana – și ea vrea eliberarea de suferință, dar eliberarea mea și a celorlalți.

Pe de altă parte, nu voi putea elibera pe alții dacă nu mă eliberez eu, de aceea practica Hinayana este inclusă în practica Mahayana. Când spunem „practica Mahayana”, de obicei ne referim la practica unui Bodhisattva, a perfecțiunilor. Este scopul îngust versus scopul înalt, iar cel înalt include pe cel îngust și multe altele.

 

Jurămintele pe viață pentru cei laici

Un alt set de jurăminte care este relevant pentru noi, sunt jurămintele pe viață, pentru cei care nu sunt călugări.

Întrebare: Acestea sunt jurăminte de eliberare?

Răspuns: Toate jurămintele din acest curs sunt jurăminte de eliberare, cu excepția jurămintelor Mahayana de o zi. Toate celelalte sunt jurăminte de eliberare.

Când spunem „jurăminte de eliberare”, ne referim la jurămintele al căror scop este să ne aducă la eliberarea personală, care este Nirvana. Deci când spunem libertate, asta înseamnă Pratimoksha. Moksha – este Nirvana.

Am spus că există trei seturi de jurăminte pentru cei care nu sunt călugări, și cinci seturi pentru cei care sunt călugări.

Deci, cele trei seturi pentru laici sunt:

    1. Primul – jurămintele de o zi.
    2. Al doilea – Jurămintele pe viață pentru bărbatul laic.
    3. Al treilea – Jurămintele pe viață pentru femeia laică.

Aceste jurăminte sunt aceleași și pentru bărbat și pentru femeie.

Bărbații și femeile care nu au primit jurămintele monahale se numesc:

Ge Nyen

Ge      – binefacere, virtute
Nyen – a se apropia.

Deci, Ge Nyen înseamnă „cel care se apropie de binefacere”. Ne aduce mai aproape de virtute.

 

Cele cinci jurăminte pe viață pentru cei care nu sunt călugări

Care sunt cele cinci jurăminte pe viață ale laicului?

 

1. Să nu ucizi un om sau un făt uman.

Mi-am mir chakpay sokchupa

Mi                      – om,
Mir chakpay – făt uman,
Sokchupa       – a ucide.

Primul dintre cele cinci este de a nu ucide un om sau un făt uman. Acest jurământ este mai ușor decât primul precept din cele zece precepte de eliberare care spune să nu ucidem deloc.

 

2. Să nu furi nimic de valoare.

Și aici jurământul este mai indulgent, pentru că a fost adăugat „ceva de valoare”. Ce este „ceva de valoare”? Scripturile Vinaya vorbesc despre monede care nimeni astăzi nu le mai știe valoarea.

Karshapanay shichay tse kyi rintang tsang kuwa

Karshapana – monedă de argint din India antică,
Shicha             – un sfert,
Tse kyi rintang tsang – valoarea totală,
Kuwa               – a fura.

Să nu furi nimic care valorează mai mult de un sfert de karshapana.

Ken Rinpoche, care era cel mai mare expert în Vinaya la acea vreme, a încercat să o traducă în termeni de bani tibetani, dar și asta nu mai avea sens. Deci, să spunem ca valoarea ar fi aproximativ un leu. Mai puțin de un leu, nu am comis infracțiunea.

 

3. Să nu minți cu privire la realizările tale spirituale

Michu lamay dzun mawa

Și acest jurământ este mai ușor decât cel care spune să nu mințim. El spune să nu mințim cu privire la realizările noastre spirituale. Ce înseamnă asta? De exemplu, să nu spunem: „Am perceput direct vacuitatea, golul” dacă nu am perceput-o. Sau să spunem: „Pot să văd următoarea ta viață”. Oamenii fac canalizări și previziuni.

Sensul literal al lui Michu lamay dzun mawa este să te declari în mod fals Lama.

De ce este grav? Pentru că dacă o persoană se declară mare profet și nu este mare profet, el poate face rău altora. Oamenii pot să-l urmeze, iar el îi va induce în eroare. Deci cineva care se proclamă un mare sfânt, când el nu este, și este carismatic, oamenii îl pot urma și cunoaștem destule povești despre profeți mincinoși.

De aceea încălcarea acestui jurământ este considerată gravă și este inclusă în primele cinci.

Acesta este motivul pentru care oamenii evită în general să vorbească despre realizările lor spirituale. Cu excepția cazului în care există un motiv întemeiat pentru a face acest lucru.

Chiar și cei care dobândesc puteri paranormale sunt de obicei foarte reticenți de a le demonstra. Ei le vor utiliza numai și numai în cazul în care pot ajuta pe cineva să urce pe o cale spirituală. Cu siguranță nu vor apărea la televizor sau în public.

Acesta este și motivul de a nu ne grăbi să ne intitulăm „Lama”. Cu toate că sensul literal al cuvântului Lama este de „învățător”, dar datorită acestei reguli, printre altele, în tradiția tibetană se obișnuiește să așteptăm ca profesorul nostru să ne declare „Lama”.

 

4. Să nu comiți adulter

Rang gi bume mayinpa la lokpar yempa

Bume    – femeie,
Ring gi bume mayinpa   – cine nu este soția ta,
Lokpar yempa   – relații sexuale inadecvate.

Această regulă se aplică și femeilor care au relații sexuale inadecvate.

 

5. Să nu consumi alcool sau droguri

Nyugyur gyi kuwa chang tungwa

Nyugyur gyi kuwa – droguri „factori care duc la nebunie”. Așa numesc tibetanii drogurile de tot felul.
Chang        – o băutură alcoolică,
Tungwa    – a bea.

A nu consuma droguri și băuturi alcoolice.

Dacă primele patru au fost mai indulgente, acest jurământ este strict. Oamenii s-au dus la Buddha și l-au întrebat: „Dar dacă beau puțin, doar un păhărel?”  Buddha a luat un fir de iarbă și a spus: „Oricine bea sau servește cantitatea de alcool care încape pe vârful unui fir de iarbă, nu este discipolul meu”. Lordul Buddha a fost strict în privința asta.

Nu se consumă alcool sau orice alt drog care întunecă mintea. Acest lucru este total opus modului în care ne folosim mintea pentru a scăpa de suferință.

Deci, dacă medicamentul pe care îl luați conține alcool, continuați să-l luați, dar ideea aici este că păstrarea acestei reguli, ca oricare alta, este să ne amintim de fiecare dată care este calea noastră și de ce o facem.

Deoarece aspirația spre iluminare devine dominantă, atunci orice lucru care ar putea dăuna căii – nu-l vom consuma.

 

Despre Ken Rinpoche, droguri și iubirea față de ceilalți

Lama Dvora Hla povestește despre Ken Rinpoche:

Al meu Lama a murit de cancer la ficat. Așa și-a manifestat trecerea. Durerile lui au fost cumplite. Asistentul lui mi-a spus că nu a luat niciun drog, pentru că se pregătise toată viața pentru această meditație în momentul morții și este imposibil de făcut asta sub influența drogului. A suferit luni de zile de dureri foarte puternice.

A murit la începutul lunii decembrie. L-am văzut la sfârșitul lui septembrie. N-a mai ieșit din camera lui, nu s-a mai ridicat din pat, iar eu am urcat în camera lui. Făcea parte dintr-o ceremonie și i-am adus o ofrandă și era în pat. Ken Rinpoche radia. Nu am văzut nici o suferință pe chipul lui. Pur și simplu chipul lui radia. Asistentul mi-a spus că în acele momente suferea foarte tare. Dar eu nu am văzut nici o grimasă de durere pe chipul lui.

Aceasta este Nirvana. Mintea lui era complet purificată de orice afecțiune mentală. Mintea nu mai suferea. Dar, corpul este rezultatul vechilor karme și este supus vechilor forțe karmice. Corpul încă mai poate suferi. Asta înseamnă că durerea poate exista, dar mintea nu mai este tulburată. Durerea nu-i mai tulbură liniștea sufletească. Nu vezi nici o expresie de durere pe chipul lui.

Ken Rinpoche suferea grav de diabet. Tibetanii adesea în Occident se înbolnăvesc grav de diabet. Oricine care s-ar fi aflat într-o astfel de situație ar fi murit deja cu patruzeci de ani mai devreme. El a rezistat încă patruzeci de ani pentru studenții săi.

Avea genunchii distruși. Nu mai avea cartilaje. Fuga din Tibet, trecerea prin Himalaya, mersul desculț prin zăpadă ia epuizat corpul.

Datorită forțelor sale și-a dublat durata de viață pentru a ne transmite Tantra, pentru a vi-o transmite și vouă. El a ales asta, da.

Acest mare om era cu totul pentru ceilalți, nu mai avea nicio fărâmă pentru el însuși. El și-a tratat corpul ca pe o mașinărie: „El este mașina de care am nevoie pentru a funcționa acum, ca să aduc dharma celorlalți”. El știa exact cât avea nevoie să mănânce și nu punea un gram mai mult. Dacă avea nevoie de 21 de lingurițe, să zicem – era imposibil să-l convingi să ia lingura nr. 22.

Ken Rinpoche avea 84 de ani când a decedat. El a fost un om extraordinar.

Tradiția spune că trebuie să-i cerem Lamei să rămână cu noi, pentru ca el să rămână. Acest lucru creează karma pentru a-l vedea în continuare, pentru că Lama este proiecția noastră. De aceea de fiecare dată când mergem la Lama îl rugăm: „te rog rămâi”, „te rog să ne înveți”, „te rog să rămâi”, „te rog să rămâi”, iar el ne spunea mereu: „da, da, da”, iar în ultimul an când m-am dus la el, mi-a spus: „Ei bine, nu pot rămâne mereu”. Dar el nu a plecat cu adevărat. Doar apariția lui a plecat.

Atunci când înțelegem cum este să lucrăm cu un Lama, atunci nu-l vom pierde niciodată. Când ne dezvoltăm această legătură cu el într-un mod profund, el va rămâne mereu cu noi.

 

Jurămintele de refugiu

Mai există și o altă parte suplimentară care nu este scrisă:  jurămintele de refugiu și respectarea lor.

kyamdroy lapjay mitunchok nam pongwa

Kyamdro     – refugiu,
Lapja             – practică,
Mitunchok – ceea ce se opune, contrar
Nam              – face cuvântul la plural,
Pongwa       – a renunța
sau abandona,

A nu te comporta contrar jurămintelor de refugiu.

Ce sunt jurămintele de refugiu? În general, ele sunt refugiul într-o cale  spirituală, spre deosebire de a refugiul în lucrurile lumești.

Ce face copilul când se simte rău? El fuge la mama lui, nu-i așa? Se refugiază în mama lui pentru că el crede că numai mama îl va ajuta.

Pe măsură ce creștem, continuăm să ne refugiem în lucruri. Noi spunem: „Dacă voi avea o casă mai bună, îmi va fi bine”. „Dacă voi avea un partener, îmi va fi bine”. „Dacă am familie și copii, nu voi fi singur și îmi va fi mai bine”. Toate acestea sunt lucruri lumești. Orice este lumesc, samsaric vine din karma și dispare.

 

Refugiul budist – este refugiul pe calea spirituală.

Refugiul este de a căuta protecție.

Căutăm protecție împotriva suferinței și durerii. Acesta este un refugiu. Ne simțim rău, ne este frică, căutăm protecție. Ce ne poate oferi protecție? Dacă ne uităm la fiecare lucru care ne poate oferi protecție în această lume și îl examinăm bine, vom constata că nu există nimic lumesc de care să ne ținem.

Orice lucru lumesc îl vom pierde mai devreme sau mai târziu. Ne pierdem membri de familie, ne pierdem bunurile, averile , ne pierdem sănătatea, ne pierdem cariera, ne pierdem locul de muncă. Toate aceste lucruri în care ne punem speranța, ne vor dezamăgi. Mai devreme sau mai târziu vom pierde pe cei dragi, ne vom pierde cariera, ne vom pierde reputația, ne vom pierde frumusețea, ne vom pierde forma fizică, ne vom pierde claritatea minții. Dacă nu înainte de moarte, atunci în momentul morții.

 

Cele Trei Diamante – adevăratul refugiu spiritual

Atunci ce ne poate proteja?

Există ceva care ne poate proteja, iar acest lucru nu este lumesc. Acest lucru este spiritual și îl numim „Cele Trei Diamante” – Diamantul Buddha, Diamantul Dharma, Diamantul Sangha.

Așa că voi spune câteva cuvinte despre asta, pentru că s-ar putea să fie printre voi oameni care nu au auzit despre ele.

Ce este diamantul Buddha? Buddha aici nu este cel de acum 2.500 de ani. El nu mă poate ajuta. Nici statuia lui sau poza lui nu mă pot ajuta. Atunci, ce este Diamantul Buddha?

Diamantul Buddha este o ființă iluminată care a realizat toate scopurile supreme ale căii spirituale. Ea a realizat înțelepciunea. A înțeles cum funcționează realitatea. A înțeles karma și a înțeles bine vacuitatea. Ea nu mai poate suferi, pentru că și-a eliminat toate cauzele suferinței și își generează continuu cauzele fericirii, pentru că înțelege ce creează fericirea. Asta este protecția. Deci, Diamantul Buddha este ființa care a realizat această înțelepciune.

Diamantul Dharma. Dharma nominală este cartea sau învățătura pe care o auziți.

Adevăratul diamant al Dharmei nu este nici cartea, nici cuvintele pe care le auzim, nici cuvintele pe care le citim, ci realizarea lor în inima noastră.

Diamantul Dharma reprezintă conștientizările pe care le realizăm după ce am auzit învățăturile, am reflectat și meditat asupra lor.

Dacă am ajuns la conștientizarea profundă a modului în care funcționează realitatea, nu vom mai face lucruri care să ne provoace suferință, și asta ne protejează. O astfel de înțelepciune ne protejează. Dacă am dobândit această înțelepciune și învățăm cum să o aplicăm în viața noastră, atunci ne eliminăm toate karmele vechi care ne provoacă suferință, și asta este protecția.

Adevărata protecție este înțelegerea vacuității și aplicarea ei.

Deoarece suntem la un curs de etică, putem spune: „Jocul vacuității și al eticii” – înțelegerea acestor două, ne creează viața. În măsura în care înțelegem cum ele se joacă împreună, ieșim din suferință, pentru că lucrurile sunt goale.

Dacă lucrurile sunt goale și respectăm etica morală, suferința nu mai poate exista. Ne va lua ceva timp. Este de lucru. Dar adevărata protecție este – înțelegerea vacuității și a jocului dintre vacuitate și karma.

Ce este Diamantul Sangha? Nominal, comunitatea de călugări este Sangha, dar nu orice comunitatea de călugări ne poate proteja. Deci, Diamantul Sangha – nu este Sangha, ci cei care au perceput direct vacuitatea. Ei sunt Arya care ne pot îndruma pe cale.

Uneori sunt comparate

    • Buddha – ca medicul suprem,
    • Dharma – medicamentul suprem, și
    • Sangha – asistenții medicali supremi, care ne îndrumă, pentru că nu suntem încă suficient de puri pentru a-l întâlni pe Buddha față în față.

Deci, acestea sunt cele „Trei Diamante”, în care ne refugiem.

Iar ceea ce au în comun este înțelegerea înțelepciunii, compasiunii, a karmei și a modului în care ele își fac jocul împreună.

Deci, ne refugiem în realizarea înțelepciunii și a înțelegerii mecanismului karmei, în dezvoltarea compasiunii și în cei care au realizat aceste lucruri și care ne îndrumă pe cale. Acesta este refugiul spiritual. Acesta este refugiul budist.

Refugiul spiritual este cel care dă forță semințelor pe care le plantăm, iar când vor rodi, vom ieși din suferință.

 

„A fi bun” nu este suficient de puternic

Sunt oameni care nu le place să rănească. Este o karmă a lor veche cu are au venit dintr-o viață anterioară și se bucură de roadele ei. Dar ei nu știu cum s-o intensifice, și în cele din urmă va dispare.

De ce, preceptul de moralitate este mai puternic atunci când suntem sub jurământ?

În mod obișnuit, trebuie să menținem focul aprins, să-l întreținem, să-l întărim mereu. Luarea jurământului – atinge acest obiectiv. Pentru că întărim conștient aceste calități spirituale și în acest fel vom putea ieși din suferință. Pentru că dacă lăsăm lucrurile așa cum sunt, atunci chiar dacă am venit pe lume ca oameni buni – acest lucru își va pierde puterea pentru că tot ceea ce vine din karma se degradează. Aceasta este natura karmei.

Valoarea luării jurămintelor este enormă. Ele ne vor duce într-un loc minunat și magic, pe care nu ni-l putem imagina în prezent. Și asta începe cu jurămintele de elibe

Lectia 3 – Aci 9

Cursul 9: Viața etică

Nivelul unu al disciplinei budiste (Vinaya)

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 3

 

Esența oceanului Vinaya de Je Tsangkapa

Vom trece de la „Yishin Norbu” scris de Chone Lama, la „Esența oceanului Vinaya” scris de Je Tsongkapa

 

Propoziția de deschidere

Acest text se deschide cu următoarea propoziție:

om delek su gyur chik

 

Semnificația lui Om

Deci, să începem de la Om.

Prima literă este  ཨོཾ Om, iar deasupra apare un mic cerculeț, care este un punct în sanscrită, nazal.

Acest semn este vocala O,

Și această literă  este A.

OM este format din trei componente – AH, U, M – iar acestea reprezintă într-un singur sunet:

1. Corpul iluminat al lui Buddha,
2. Vorba iluminată al lui Buddha, și
3. Mintea iluminată a lui Buddha.

OM este, de asemenea, un cod pentru „chemarea tuturor Buddha și Bodhisattva”.

 

Corpul iluminat al lui Buddha

Corpul Iluminat al lui Buddha  este format din două corpuri fizice și două corpuri mentale ale lui Buddha. Cele două mentale sunt reprezentate de litera M a lui Om.

Ce corpuri fizice are Buddha?

1.Sambogakaya
2.Nirmanakaya

Sambogakaya – este corpul în care Buddha stă în paradisul său și Nirmanakaya – este corpul său de manifestare sau de emanație. Ele sunt reprezentate de litera A Toate aceste corpuri sunt descrise în cursul 6, și de aceea voi vorbi pe scurt despre primele două corpuri:

–   Sambogakaya – se numește „corpul plăcerii al lui Buddha”. Cel care ajunge la iluminare, are un corp de lumină, splendid, strălucitor, stă în paradis într-o mare plăcere. De aceea este numit „corpul plăcerii”. Oamenii obișnuiți nu-l pot vedea. Doar cei care percep direct vacuitatea, Arya, pot vedea această formă a lui Buddha. Buddha, care are o mare compasiune pentru toate ființele nu se mulțumește să stea liniștit în paradisul lui, el mai are un corp
–   Niramanakaya – care este corpul de manifestare sau de emanație. El este corpul în care se manifestă Buddha. Buddha se manifestă exact în forma de a care au nevoie ființele pentru a le învăța.

Buddha poate apărea într-o varietate de forme simultan. O face și spontan. El nu trebuie să se gândească: „Poate mâine ar fi bine dacă aș merge la Ion”. Buddha pot face acest lucru ca rezultat karmic al faptelor bune pe care le-a acumulat. El apare atunci când este nevoie, în mod spontan și simultan, în fața ființelor. Iubirea lui pentru toate ființele este cauza karmică care îi permite să facă acest lucru, să se materializează în acest fel și, prin urmare si întreaga practică bodhisattva

Pentru a ajunge la iluminarea deplină, va trebui să spunem: „Includ toate ființele vii, deoarece creează karma care produce această Niramanakaya care este trimisă tuturor ființelor și le ajută după cum au nevoie”.

 

Vorba sublimă al lui Buddha

U – simbolizează vorba sublimă, sfântă al lui Buddha care se exprimă prin învățătura pe care Buddha le-o oferă oamenilor. Buddha vine la oameni prin profesori de Dharma care îi învață Dharma. Buddha a spus: „În viitor, voi apărea în lume prin învățătorii voștri și vă voi învăța”. Deci acesta este U.

 

Mintea pură a lui Buddha

M – simbolizează mintea pură a lui Buddha, care este o minte omniscientă, care cunoaște fiecare obiect din univers – tot trecutul, prezentul și viitorul spontan și simultan.

 

Fericirea și bunătatea

Avem aici cuvântul De lek.

De înseamnă plăcere sau fericire sau extaz. El mai are și sensul de ușor (de înțeles).

Dar aici cuvântul are sensul de fericire și bucurie. Adică, bucuria de a nu cădea în tărâmurile inferioare.

Lek înseamnă bine, iar aici simbolizează Nirvana.

Deci, Desimbolizează nașterea în lumile superioare, în care este bine, dar nu binele suprem, pentru că viața se sfârșește, este limitată.

Lek – este binele suprem al iluminării, al nirvanei

De lek înseamnă bunătate, bun augur, bunăstare.

 

Diferența dintre nirvana și iluminare

Care este diferența dintre nirvana și iluminare?

În Nirvana – afecțiunile mentale și semințele lor încetează complet, iar mintea este deja plină de plăcerea Nirvanei. Cel care a ajuns la Nirvana, încă mai poate fi în vechiul său corp samsaric din acea viață, un corp care suferă și, prin urmare, să simtă dureri fizice, până când viața i se va termina. Și mediul său înconjurător să fie infestat.

Iluminare deplină este cu totul altceva.

Buddha a descris-o în sutre. Într-una din sutre, se spune că Buddha vine la un bodhisattva de nivel opt, care este deja gata să treacă la nirvana, și îl oprește și îi spune: „Ai văzut deja lumina” , adică a perceput vacuitatea. „Lumina ta este una singură. Privește! Lumina mea este de un miliard de ori mai mare.”

 

În cursul 3 scrie:

„Buddha îi dă lui Bodhisattva o frumoasă metaforă:

Fiul meu nobil! Lumina este deja în tine, ți-ai găsit lumina (Buddha se referă la vacuitate). Deja nu mai crezi că lucrurile care apar au o existență proprie de sine. Deja tu nu mai dai crezare etichetelor ce se aplica lucrurilor și a noțiunilor. Lumina ta este una singură. Cei Astfel Plecați (adică toți Buddha) au un miliard de lumini ca ale tale. Faptele lor sfinte sunt incomensurabile, în nenumărate combinații, sunt nesfârșite, nu există nimic asemănător lor. Stai acum și continuă-ți practica ca să poți ajunge acolo.

Aceasta este povestea despre Buddha care a venit la Bodhisattva. Si cu toate ca Bodhisattva a reușit să se purifice de toate afecțiunile mentale, Buddha îl îndeamnă să nu se oprească și să continue să practice pentru că încă mai există nenumărate ființe care mai suferă, și îi reamintește ce înseamnă să ajungă pe calea unui Buddha.

Concluzia este ca un Bodhisattva la nivelul opt încă mai are nevoie să acționeze în lume. Cu atât mai mult, și noi trebuie să continuam să facem astfel de lucruri. Nu putem spune: Este destul! Acum stau și voi ajunge la iluminare, pentru că nu se va întâmpla așa ceva. Trebuie să ne susținem unul pe altul. Metoda și înțelepciunea merg mână în mână. Sunt momente în care stăm și medităm și altele în care trebuie să ne sculăm și să acționam ca un Bodhisattva.”

Su Gyur Chik înseamnă „să fie”.

Am spus că Om reprezintă corpul, vorba și mintea lui Buddha. Atunci când maestrul începe propoziția cu Om este ca și cum i-ar chema pe toți Buddha și Bodhisattva. El cheamă toate ființele iluminate să-l ajute. După care ne trimite o binecuvântare – Delek .

Traducerea propoziției Om delek su gyur chik ar fi „Om! Fie să existe fericire și bunătate”, sau „Fie ca toate ființele vii să atingă fericirea temporară și iluminarea permanentă.”

„Fericirea” este fericirea temporară a renașterii ca ființă umană sau a plăcerii. „Bunătatea” este bunătatea absolută a nirvanei și a iluminării.

 

Jurămintele de eliberare

Am spus că textul „Esența oceanului Vinaya” este comentariul lui Je Tsongkapa  a sutrei numite „Sutra asupra Vinaya”. Je Tsongkapa după prima propoziție de deschidere, începe să vorbească despre jurămintele de eliberare.

Pratimoksha înseamnă în sanscrită jurămintele de eliberare, iar în tibetană:

Sosor Tarpa

După cum am menționat, Vinaya în mare se ocupă de:

    • Cum să luăm jurămintele,
    • Cum să ne păstrăm jurămintele, și
    • Cum să ne reparăm jurămintele care au fost încălcate.

De ce se numesc Sosor Tarpa? De ce sunt numite jurăminte de eliberare sau jurăminte de eliberare personală?

Iată cum explică Ngulchu Dharma Bhadra în comentariul său asupra textului lui Je Tsongkapa, „Esența oceanului Vinaya”:

dompa lang ne tsulshin sung ken nam korwa le tar ching, de le dokpa
nam mitarway gyu-tsen gyi sosor tarpay dompa she

Dompa lang ne     – cei care își iau jurămintele,
Tsulshin sung ken nam
le respectă, păstrează bine,
Korwa le tar           –
vor fi eliberați de roata suferinței,
De le dokpa nam  –
cei care evită să le ia și să le respecte,
Mitarway                 – nu se vor elibera,
Gyu-tsen gyi sosor tarpay dompa she  – acesta este motivul pentru care sunt numite „jurăminte de eliberare”.

Adică, Ngulchu Dharma Bhadra spune:

„Aceste jurăminte sunt numite „jurăminte de eliberare personală”, deoarece cei care le iau și le păstrează bine se vor elibera din roata suferinței, în timp ce cei care fac contrariul – nu se vor elibera”.

  • Oamenii care păstrează bine aceste jurăminte ajung la Nirvana; iar cei care nu fac asta, nu ajung. Foarte simplu. Trebuie să păstrăm aceste jurăminte, cel puțin la nivelul minim care este predat celor care nu sunt călugări. Bineînțeles că este și mai bine să mergem la nivelele mai înalte de jurăminte, dar măcar nivelul minim să-l păstrăm. Dacă omul omoară, fură, etc. mintea lui va fi confuză, va fi plină de afecțiuni mentale și nu își va putea dezvolta nici o concentrare, și nu va ajunge nicăieri.

Mokshalibertate sau eliberarea din ciclul etern al vieții, morții și renașterii.

Prati – individual sau personal.

Un alt sens al cuvântului Prati este primul, ca și cum am spune: „Acestea sunt primele jurăminte care trebuie ținute”.

  • O altă interpretare, mai puțin populară, de ce se numesc jurăminte de eliberare – Pratimoksha este pentru că în ziua în care le luăm, ne vom elibera din starea de a nu fi posesor de jurământ. Ca și cum, cei care nu au jurăminte, sunt cumva inferiori.

Ei nu au cale spre iluminare. În ziua în care le primim, suntem eliberați din această stare inferioară.

 

Definiția jurămintelor de eliberare 

În continuare este dată definiția jurămintelor de eliberare.

Textul spune:

ngenjung sampe gyu je ne
shennu shi dang chepa le dokpa

Ngenjung – renunțare,
Sampa – gând,
Gyu            – cauză, motiv, motivație,
Gyu je ne –  motivul pentru care,
Shen          – celălalt,
Nu              – a răni, a face rău,
Shennu    – rănirea celuilalt,
Shi dang chepa – baza și restul
Dokpa       – a evita, a se abține.

Putem traduce:

Abținerea de a rănii pe ceilalți,
Baza și restul,
Din motivația Renunțării.

Definiția este următoarea:

Jurămintele de eliberare personală sunt abținerea de a răni pe ceilalți și, de asemenea, abținerea de la baza de a răni pe ceilalți, din motivul/motivația Renunțării.

 

Motivația potrivită de a lua jurămintele

Motivația de a lua jurămintele poate fi o motivație greșită și poate fi o motivație potrivită.

Motivația de a lua jurămintele trebuie să fie Renunțarea, trebuie să fie dorința de a ieși din samsara și de a ajunge la nirvana. Trebuie să se bazeze pe înțelegerea a ceea ce nu funcționează în samsara, care a fost prima noastră lecție. Am vorbit acolo despre starea de suferință permanentă. Trebuie să avem aversiune față de suferință: „Ajunge!

–   De ajuns cât suferim.
–   De ajuns să-i vedem pe alții suferind.
–   De ajuns să-i pierdem pe cei dragi fără a avea control.
–   Nu suntem niciodată mulțumiți de ceea ce avem.
–   Nu ne putem baza niciodată pe nimic.
–   Suntem târâți tot timpul de forțele karmice; ni se întâmplă lucruri, ni se întâmplă dezastre care sunt dincolo de controlul nostru.

Copiii cărora le-am dat viață, nu știm cum să-i împiedicăm să moară. Le dorim o viață lungă, dar tot vor trebui să facă față bolilor și bătrâneții. Cum îi pot ajuta?

Atunci când omul ajunge să înțeleagă toate aceste lucruri și că viața este ca trenul din parcul de distracții, care urcă și coboară, când sus, când jos, că el este purtat încolo și încoace de forțele karmice fără control – începe să-și dezvolte aversiunea față de samsara și dorința de a ieși din ea. Iar atunci va și căuta o cale de ieșire din ea – aceasta este motivația de a începe să-și disciplineze mintea, să-și disciplineze simțurile.

Este imposibil de reparat samsara. Trebuie să ieșim din Samsara.

Samsara nu va funcționa niciodată. Indiferent cât de mult am încerca să o reparăm, ea nu va funcționa, pentru că aceasta este natura samsarei. De aceea se numește samsara. Asta nu înseamnă că nu trebuie să încercăm să îmbunătățim lucrurile, ci motivația ar trebui să fie aceea de a aduce fericirea supremă.

 

Motivație greșită pentru a lua jurămintele

Care ar putea fi motivația greșită?

    • De exemplu, există țări precum Thailanda în care oamenii hrănesc călugării sau îi sprijină pe călugări. Cineva care este leneș și sătul de muncă și vrea să trăiască ușor, atunci se călugărește și ceilalți îl vor hrăni. Aceasta este o motivație complet greșită.
    • Dacă cineva are datorii, și nu vrea să le plătească, va spune: „Acum voi fi călugăr. Sunt scutit de plată”. Total greșit. Un Lama demn de respect nu-i va conferii jurămintele atâta timp cât are datorii. Mai întâi îl va trimite să-și plătească datoriile.
      Lama Dvora Hla spunea că a cunoscut o fată care s-a dus la Ken Rinpoche să-l roage să-i confere jurămintele monastice și avea datorii de aproximativ 70.000 de dolari. El a spus: „NU! Trebuie să termini cu datoriile”. Timp de doi-trei ani a avut două slujbe, și a muncit tot timpul ca să-și plătească datoriile și abia atunci a primit jurămintele.
    • Există locuri în care a te călugării este o modalitate de a evita serviciul militar. Aceasta nu este o motivație bună pentru a fi călugăr.
    • Sunt locuri în care se acordă mult respect călugărilor. Nu peste tot este așa, dar ar trebui să fie așa. Dacă cuiva îi place respectul și, prin urmare, devine călugăr – nu este un motiv bun.
    • Uneori, cei din jurul meu devin călugări pentru că așa este cultura locului. În Tibet, călugăria este considerată o onoare și cei mai talentați băieți sunt trimiși la mănăstire. Acesta nu este un motiv bun pentru a fi călugăr.

Deci, dacă venim cu această motivație, jurămintele nu vor funcționa. Nu ne vom elibera. Motivația trebuie să fie dorința de eliberare.

Copiii mici nu primesc jurămintele monastice. Ei doar poartă roba și încep să ducă un stil de viață monahal, dar nu primesc jurămintele. De fapt, există o regulă care spune că jurămintele monastice nu se dau înainte de vârsta de douăzeci de ani. Și există reguli despre cum se procedează atunci când persoana crede că are douăzeci de ani și de fapt are doar nouăsprezece ani și jumătate. Pentru că jurămintele nu se prind dacă cineva are sub douăzeci de ani, chiar și dacă nu este conștient că nu a ajuns încă la douăzeci.

Un alt aspect este că nu poți fi călugăr dacă nu ai acordul părinților tăi. Acest lucru se bazează pe povestea fiului lui Buddha care a dorit să se călugărească. Mama lui, soția lui Buddha i-a spus: „Bine! Du-te la tatăl tău și te va face călugăr”, și Buddha l-a făcut călugăr. Dar tatăl lui Buddha s-a dus la Buddha și i-a spus: „Nu este suficient că te-am pierdut ca fiu? Atunci Buddha a emis o lege prin care fără permisiunea părinților, copilul nu poate deveni călugăr.

Acest lucru vine ca urmare a faptului că în Asia, copiii au obligația morală de a avea grijă de părinți, iar fiul sau fiica care se călugărește este scutit de această obligație, așa că părinții trebuie să fie de acord cu asta. Dacă părinții nu sunt de acord și copiii nu își îndeplinesc datoria față de părinți, se creează o datorie karmică care îi va împiedica să realizeze scopurile călugăriei.

 

Dar aceia dintre noi care nu suntem călugări?

Noi nu avem acest jurământ sau această datorie, dar nici nu vrem obstacole pe calea spre iluminare. Dorim să ne creăm condițiile care să ne susțină calea spre iluminare și să acumulăm karma care să ne permită acest lucru. Și asta nu putem face dacă rănim pe cineva sau dacă este pe cheltuiala cuiva.

Trebuie create condițiile care să fie în armonie cu iluminarea.

Nu puteți renunța la responsabilitățile de familie și să spuneți: „Acum plec la iluminare”, pentru că vă creați karma negativă. Dacă aveți copii mici, trebuie să aveți grijă de ei. Trebuie să vă creați condițiile care să vă permită să ajungeți la iluminare. Această karma va izbucni foarte repede și vă va sta în cale, pentru că atunci când o persoană intenționează să ajungă la iluminare, trezește forțe potrivnice, iar dacă a acumulat chiar și puțină karma negativă, ea se va intensifica cu timpul. De aceea, omul trebuie să acționeze pentru a-și crea condițiile care să-l sprijine și, uneori, acest lucru poate dura mult timp.

Și ce dacă? Oricum nu poate scurta această etapă. Oricum va trebui să facă asta.

 

Esența jurămintelor de eliberare este de a nu face rău altora

Deci, datorită motivației de a ajunge la nirvana, ne luăm jurămintele a căror esență este aceea de a evita rănirea altora. Aceasta este a doua parte a descrierii.

Esența jurămintelor este evitarea rănirii celorlalți.

Avem trei jurăminte legate de trup:

1.   A nu ucide.
2.   A nu fura.
3.   A evita comportamentul sexual inadecvat. Pentru călugări este abstinența totală de la sex.

Și patru care sunt legate de vorbire:

4.   A nu minți.
5.   A nu dezbina.
6.   A evita vorba dură, aspră, nepoliticoasă.
7.   A evita vorba fără sens, inutilă.

Există multe variante și derivate, ale acestora. În Anexa 1, a fost pregătită o listă care cuprinde sferele concentrice ale fiecărui jurământ.

În definiția jurămintelor de eliberare mai scrie: „și, de asemenea, abținerea de la baza de a răni pe ceilalți”. Ce înseamnă această bază?

Toate aceste șapte jurăminte legate de corp și de vorbire, nu se întâmplă dacă nu există în mintea noastră un gând negativ în spatele lor. De ce? Pentru că fiecare vorbă și acțiune începe mai întâi în gând. Je Tsongkapa nu ne-a spus care este această bază, dar Ngulchu Dharma Bhadra ne dă o explicație. El  spune: „Baza înseamnă cele trei legate de gând”.

Care sunt ele?

8.   Lăcomia.
9.  Rea voință, bucuria de răul altuia.
10.  Ignoranța.

Ngulchu Dharma Bhadra spune: „Aceste trei – sunt baza a celor șapte”.

Deși jurămintele Vinaya se ocupă în principal de comportament și vorbire, ceea ce dorim este, de a evita de fapt ceea ce ne duce la aceste încălcări.

Jurămintele de eliberare sunt un antidot contra imoralității și a tot ceea ce implică ea.

 

Renunțarea „piele de găină” și Renunțarea adevărată

Așa cum am spus, motivația de a lua jurămintele trebuie să fie Renunțarea.

Există un tip de Renunțare care în tibetană se numește „piele de găină”. Pielea de găină poate apărea în cazul unei emoții puternice, dar ea trece repede.

Când se întâmplă Renunțarea „piele de găină”?

Când omul pierde pe cineva drag din familie, trece printr-o perioadă scurtă de doliu, este plin de tristețe, simte multă aversiune față de această stare de pierdere, își spune: „Am să fiu un om bun. Voi merge pe calea cea bună”. Se căiește câteva zile, iar apoi cineva îi duce la un film și se relaxează, și uită, iar Renunțarea s-a dus. Aceasta este, Renunțarea „piele de găină” și ea nu este suficient de bună.

Renunțarea trebuie să se bazeze pe multă reflecție, multă meditație, multă gândire, pe aprofundarea dezgustului profund față de suferința samsarică. Aversiunea pe care o dezvoltăm față de samsara, nu trebuie să fie doar emoțională, ci să se bazeze pe logică, analiză și înțelegere.

De aceea se pune atât de mult accent în Lamrim pe meditațiile analitice care dezvoltă profund această atitudine de silă față de samsara. Ea nu trebuie să fie ceva impulsiv, emoțional, care să treacă repede, ci bazată pe înțelegere profundă.

 

Jurămintele de eliberare personală sunt numai pentru această viață

Un alt aspect al jurămintelor de eliberare – este că le pierdem atunci când viața se termină. Sunt jurăminte pe viață, iar când viața se termină, le pierdem. Spre deosebire de jurămintele bodhisattva, care trec cu noi de la o viață la alta.

De ce se termină, în timp ce jurămintele bodhisattva continuă?

Pentru că Bodhisattva se concentrează asupra tuturor ființelor. Obiectul lui, nu este el însuși, ci el și toate ființele împreună și, de aceea puterea lor este cu mult mai mare. Aria lor este cu mult mai mare, în timp ce jurămintele Vinaya sunt eliberarea personală.

Cine este acest „personal”? Cine se eliberează? Este „Eul” acestei vieți. Pentru că ce înseamnă „personal”? De ce anume este eliberat? De modul în care mă gândesc la mine astăzi – sunt eliberat de asta. De aceea jurămintele se pierd când viața se termină.

 

Cele șase categorii din comentariul lui Je Tsongkapa

În comentariul său Je Tsongkapa trece la așa-numitele „șase categorii” care explică jurămintele de eliberare personală.

ngowo dang ni rabye dang
sosoy ngundzin kyeway ten
tongway gyu dang pen-yun

Ngowoesența, natura de bază,
Rabye
categorie,
Soso
– individual, personal,
Ngun dzin
înțelegere,
Sosoy ngundzin
înțelegerea fiecărui jurământ în mod individual,

Ten bază,
Kyewa
crește, se dezvoltă,
Kyeway ten
persoana în care jurămintele pot crește sau dezvolta,
Gyu
cauză sau factor,
Tongwa
a renunța, a abandona,
Tongway gyuce cauzează pierderea jurămintelor sau cum se pierd
Pen-yunavantaj sau beneficiu.

Versetul de mai sus poate fi tradus astfel:

Natura lor de bază, modul în care sunt împărțite,
Descrierile lor individuale, cine le poate lua,
Cum se pierd și beneficiile pe care le oferă.

 

Vom face o listă cu aceste categorii și apoi vom vorbi despre ele.

1.   Prima categorie – natura de bază a jurămintelor

Prima categorie – este natura de bază a jurămintelor.

Ce înseamnă asta? Cineva spune: „Am luat jurămintele”.

Unde sunt aceste jurăminte? Ce înseamnă că a luat jurăminte? De unde știm că și-a luat jurăminte?

Cel care este călugăr poartă robă, deci vedem ceva exterior și știm că are jurămintele monastice, dar cineva care nu este călugăr? Cum știm că are jurăminte?

Și unde sunt aceste jurăminte? Care este natura lor de bază?

Este ceva fizic? Este ceva mental? Poate fi ceva care nu este nici fizic, nici mental? Care este natura jurămintelor?

În general, există patru opțiuni pentru fiecare lucru:

a)   Sau este ceva care nu se schimbă, cum ar fi spațiul gol sau vacuitatea.

Și dacă se schimbă – atunci poate fi:

b)   sau fizic.
c)   sau mental.
d)   sau ceva care nu este nici fizic și nici mental.

Deci, unde sunt jurămintele în toate acestea? Deci aceasta este prima categorie pe care Je Tsongkapa o discută.

2.   A doua categorie – câte seturi de jurăminte există? Răspunsul aici este opt și le vom enumera mai târziu.
3.   A treia categorie este o descriere individuală a jurământului în sine.
4.   A patra categorie – Ce fel de persoană poate crește jurămintele? Spunem: „Omul primește jurămintele și apoi ele cresc în el”, deci care sunt caracteristicile celui în care pot crește jurămintele?
5.   A cincea categorie – Cum pot fi pierdute jurămintele.
6.   A șasea categorie – beneficiile păstrării jurămintelor în mod corespunzător.

Acestea sunt categoriile din comentariul lui Je Tsongkapa.

 

Angajamentul de a termina cartea

Înainte de toate acestea, Je Tsongkapa promite că va termina cartea, iar acest lucru este obișnuit în cărțile de Dharma, sau în comentariile textelor de Dharma. Autorul se angajează să ducă la capăt comentariul pe care îl scrie sau eseul pe care îl scrie, sau orice scriere care aduce Dharma oamenilor.

Tot ceea ce facem, care aduce Dharma oamenilor, începe să-l enerveze pe YamaLordul Morții. De ce? Pentru că le oferim oamenilor o cale de a ieși din fălcile lui, de a se elibera din ghearele lui. Trezește energii negative. Stârnește împotriviri. Orice act de mare binecuvântare pe care îl facem, care aduce Dharma altora, va stârni dificultăți. Vor veni greutăți. În Tengyur (scripturile traduse din sanscrită ale marilor comentatori) – există multe cărți care au fost începute și neterminate, pentru că autorul a murit în mijlocul scrierii.

Deci, autorul înainte de a-și începe munca, își ia un angajament: „Voi începe această lucrare și o voi termina”. Se angajează să supraviețuiască, să rămână în viață, iar asta îl ajută să termine cartea.

Așa este munca de traducere, așa sunt toate aceste acțiuni binecuvântate.

 

Astăzi avem o șansă minunată

Avem condiții de viață bune:

√   Avem timp liber și trăim din belșug.
√   Suntem sănătoși.
√   Mintea noastră este bună.
√   Avem educație. În Orient, în general, toată educația era primită în mănăstiri
√   Avem o minte bună care pricepe lucrurile, înțelege Dharma.
√   Avem condiții necesare traiului.
√   Avem profesori de primă mână care au venit în vest să ne învețe.
√   Suntem interesați de aceste lucruri. Nu contează cât de inteligenți suntem și câți bani avem, fără acest interes, nu se va întâmpla nimic.

Avem o combinație rară de oportunități minunate. Ni se pare evident, dar nu este de la sine înțeles. Avem o karmă excepțională ca această combinație să se întâmple, dar și foarte fragilă.

Obstacolele apar foarte ușor. Oamenii își pierd interesul pentru Dharma, sau își pierd profesorii, sau își pierd condițiile care îi susțin, sau își pierd sănătatea, sau ceva merge prost, fie în exterior, fie în interior:

    • Exterior – în ceea ce privește familia, banii și așa mai departe,
    • Interior – în ceea ce privește sănătatea, claritatea minții noastre.

Viața trece cât am clipi.

Avem foarte puțin timp, și autorul înțelege acest lucru. El înțelege impermanența, înțelege raritatea, înțelege cu ce forțe are de-a face și promite că va termina cartea.

 

 1.   Prima categorie: care este natura de bază a jurămintelor?

În continuare vom vorbi despre natura de bază a jurămintelor de eliberare. Din ce sunt făcute jurămintele?

Să presupunem că ne-am luat jurămintele și ne-am culcat. Ce se întâmplă cu ele? Unde sunt jurămintele? Aceasta este o întrebare interesantă, nu-i așa?

Ce se întâmplă dacă leșinăm? Avem jurăminte sau nu le avem?

Diferite curente, diferite școli ale budismului au răspuns la aceste întrebări în moduri diferite, și le vom prezenta în continuare pentru că este foarte interesant.

Deci, natura de bază a jurămintelor de eliberare individuală este prezentată în funcție de modul în care fiecare dintre cele patru școli de gândire le explică.

 

Școlile budiste din India antică

Există patru școli de gândire.

–   Școala Vaibashika sau Abhidharma
–   Școala Căii de Mijloc – Madhyamika, cea mai înaltă.

iar Madhyamika este împărțită în: „Calea de Mijloc Superioară” – Prasangika, și „Calea de Mijloc Inferioară”- Svatantrika.

 

2.   Prima școală – Vaibashika

Prima școală este școala Vaibashika sau școala Detailiștilor. Ea face parte din școala Abhidharma și este prima și cea mai joasă dintre cele patru școli antice din India.

În ce sens este joasă? Ea nu este joasă, este foarte înaltă. Dar în raport cu înțelegerea vacuității, ea este considerată cea mai de jos.

 

4.   A patra școală cea mai înaltă este Prasangika Madhyamika

Cea mai înaltă școală de gândire este Prasangika Madhyamika. Ea este „Școala Consecințelor Căii de Mijloc” –  pe care a predat-o Arya NagarjunaChandrakirti, Je Tsongkapa, Dalai Lama, pe care o predăm noi astăzi.

Trebuie să ajungem la acest nivel de înțelegere a vacuității, al acestei școli înainte de a ne putea elibera.

De ce se numește „Calea de Mijloc”? Pentru că ea este între cele două extreme.

 

Cele două extreme

Care sunt cele două extreme? Există două concepții extreme asupra lumii:

1. Extrema existenței – concepție care atribuie lucrurilor existență de sine.

Ea este concepția celui care nu a auzit niciodată Dharma. Și majoritatea oamenilor care nu au auzit niciodată Dharma cred că lucrurile sunt așa cum le văd ei.

Yo Ta

Yo ta extrema existenței.
Yo ta atribuie existență de sine lucrurilor.

 

Pixul nu există așa cum credem noi că este

Dacă încep să mă uit la pix, ce percepe ochiul? Ochiul meu percepe forme și culori. El nu vede pix. Mâna mea nu ține un pix, mâna mea ține un obiect rotund și dur. Deci simțul meu tactil nu simte un pix, ci simte un obiect dur și rotund. Niciunul dintre simțurile mele nu percep un pix.

„Pixul” este o idee pe care o am în cap, pe care o proiectez pe o colecție de forme și culori pe care le percep cu simțurile mele. Deci „pixul” vine de la mine.

De ce câinele nu vede un pix? Pentru că nu are conceptul de scris în cap. Câinelui i se manifestă o altă karmă care nu are conceptul de scris.

Pentru mine se manifestă karma în care am conceptul de scris, de aceea proiectez un pix pe o colecție de date brute. Dar și datele brute sunt goale. Ele nu au natură proprie, cu excepția celei pe care eu o proiectez.

Unde este Bucureștiul? Nu pot găsi Bucureștiul, pentru că tot ce văd sunt case, copaci sau drumuri. Nu pot percepe „București” cu simțurile mele. Asta e o idee. Este o idee pe care o proiectez pe o colecție de case, drumuri și copaci. Nu găsesc Bucureștiul.

Daca vreau să caut casa de pe strada Delea Veche 23? Încep să caut unde este casa. Când caut cu simțurile unde este casa, ce văd? Pereți, văd un acoperiș, văd o fereastră. Dar unde este casa? Nu pot arăta spre casă. Pot arăta doar pereți, un acoperiș, ferestre, dar nu pot arăta „casa”, deoarece „casa” este o idee pe care o proiectez pe acele elemente. Ea a venit de la mine. Nu există acolo „casa”. Nu a existat niciodată acolo „casa”. Și nici va exista vreodată, pentru că „casa” este o idee. Este un concept care vine de la mine.

Trebuie să facem obligatoriu aceste meditații, pentru că altfel nu ne putem elibera. Altfel, vom continua să credem că așa este realitatea, și vom rămâne în samsara.

Aceasta este o extremă care își are originea în ignoranță, își are originea în înțelegere greșită a lipsei de sine, în înțelegerea greșită a vacuității și așa mai departe.

Aceasta este una dintre cele două extreme. Ea este cea care ne provoacă  suferința samsarică. Toată suferința samsarică se datorează acestei extreme.

 

2. Nihilismul. Extrema nihilismului crede că lucrurile nu există deloc.

Am spus că o extremă este de a crede că lucrurile există de la sine. Spunem: „Ăsta este un pix”. Ăla este un scaun. Ea este Ilona, pentru că așa o percep eu”. Care este cealaltă extremă?

Me ta

A doua extremă este de a crede că lucrurile nu există deloc.

Cineva aude o lecție despre vacuitate, și începe să-și dea seama că pixul nu există așa cum credea că există și că pixul nu este un pix în sine, deoarece câinele nu vede un pix, ci altceva . Deci pixul nu poate fi așa cum îl vede el. Pixul nu are natura de a scrie de la sine. Și dacă ne uităm unde este pixul, nu-l găsim. Nu putem găsi nimic în afară.

Și când începe să intre mai mult în aceste lucruri, ar putea ajunge la concluzia: „Ah! Dacă este așa, atunci nimic nu există”. Și atunci va cădea în cealaltă extremă spunând: „Nu există nimic!”

 

Pericolul:  desconsiderarea respectării moralității
care va duce la mari suferințe

Dar nici asta nu este adevărat, pentru că dacă nu există nimic, atunci cum rămâne cu Vinaya? De ce să ne mai ținem jurămintele morale? Și asta este  foarte periculos.

Dacă cred că nimic nu există, atunci nici moralitatea nu există, atunci nu contează ce fac și așa mai departe. Dacă încep să rulez această idee, cad în nihilism. Acesta este a doua extremă care este la fel de periculoasă ca și prima. De ce? Pentru că atunci nu va respecta legile morale și va continua să sufere.

 

Calea de Mijloc

Madhyamika – Calea de Mijloc”, spune: „Vom merge exact pe mijloc”.

Nu vom crede că lucrurile există de la sine, pentru că am văzut deja că acest lucru nu este adevărat, dar nici nu este adevărat că ele nu există deloc, deoarece ele există, dar nu așa cum credeam noi că există. Ele există convențional, dar apar în funcție de proiecția noastră. Este nevoie de mine ca să proiectez lumea așa cum o proiectez.

Aceasta este Madhyamika. Așa poate fi eliminată moartea pentru că ea nu există de la sine. Dacă ea ar fi existat de la sine, n-am mai avea nevoie de nicio practică. Și cu toate acestea, Buddha a spus că moartea poate fi învinsă. El ne-a spus în Sutra Inimii:

„Nu există ignoranță, nu există eliminarea ignoranței; și tot așa până la absența bătrâneții și a morții, și absența eliminării bătrâneții și a morții.”

Bătrânețea și moartea nu există de la sine. Nu este adevărat că ele nu există deloc, dar nu există așa cum credem noi că există. Nici eliminarea lor nu există așa cum credem că există.

Prasangika Madhyamika spune: „Lucrurile există ca o proiecție din imaginile mentale care stau în mintea mea și nu au altă existență”.

Nu este adevărat că ele nu există deloc, dar nu de la sine, ci în funcție de proiecția mea. Aceasta este existența dependentă sau formarea condiționată conform școlii Madhyamika.

Vaibashika va spune: „Lucrurile vin din cauze”. Madhyamika va răspunde: „Da, dar cauza lucrurilor sunt imaginile mele mentale pe care le port cu mine. Și de unde au venit imaginile mentale pe care le port cu mine? Din karma pe care am făcut-o, pentru că întreaga mea lume a fost creată de karma.”

 

De ce se numește școala „Prasangika”?

Sensul cuvântului Prasangika este consecință. Deci, „Școala Consecințelor Căii de Mijloc”. Ea este numită „Școala Consecințelor” datorită metodelor de predare a vacuității. Ea folosește sarcasmul. Cei din această școală, nu fac ceea ce noi am făcut cu pixul. Ei dezvoltă metode pedagogice de dezbateri, iar dacă cineva le propune o concepție greșită asupra realității, ei încep să-i pună întrebări provocatoare, care să-l determine să-și observe greșeala logică pe care o face și să-și schimbe concepția asupra lumii și, astfel, să-l elibereze.

Deci metoda lor nu este de a da o explicație directă, ci indirect prin întrebări sarcastice. Înțelegerea ta nu va veni din explicația cuiva, ci prin logica ta, vei infirma credința greșită pe care o ai despre realitate.

2. A doua școală – Sautrantika

Am vorbit despre Vaibashika și despre Prasangika Madhimika? Ce este la mijloc? Există și alte școli de gândire. Există școala de gândire Sautrantika sau Sutriștii. Sautrantika – provine din cuvântul Sutra. Ea crede în sutre și se folosește în principal de sutre și mai puțin de alte scripturi.

3. A treia școală este Numai Minte. În cursul 15 se prezintă mai multe detalii a diferențelor dintre aceste școli.

4. A patra școală – școala Independenților – Svatantrika.

Ea este partea inferioară a Căii de Mijloc .

 

Cum explică diferitele școli de gândire esența jurămintelor

Acum trecem la subiectul nostru

Școlile 2, 3 și 4 – cred că jurămintele sunt mentale.

Ele spun că atunci când luăm jurămintele, avem o intenție continuă de a le ține, iar această intenție creează o sămânță mentală în mintea noastră, creează o tendință în mintea noastră și această tendință sau această sămânță mentală există chiar și atunci când dormim. Ea este cu noi în toate situațiile. Școlile spun că aceasta este o stare a minții noastre și în acest fel jurămintele stau în noi.

    • Deci, sutriștii spun că jurămintele există în noi ca o intenție continuă de a renunța la anumite comportamente şi la anumite lucruri. Intenția de a le respecta, intenția de a ne comporta conform jurămintelor și așa mai departe – această intenție continuă este modul în care ele există în noi. Când suntem pe punctul de a acționa, ne gândim: „O, nu, nu ar trebui să fac asta”.
    • Școala „Numai Minte” – dezbate subiectele. Există multe dezbateri în literatura ei și este foarte interesant de citit.

Ea dă un exemplu:

În Vinaya există un jurământ care spune că în timpul sezonului ploios trebuie protejate saltelele călugărilor pentru a nu se uda. Deoarece călugării merg cu toții să mediteze, ei numesc pe cineva să fie responsabil pentru saltele. Acesta trebuie să le pună la uscat dacă s-au udat, sau dacă începe ploaia să le ducă înăuntru ca să nu se ude.

Acest călugăr care trebuia să păzească saltelele ca să nu se ude de ploaie, se așază în meditație și începe să plouă, așa că saltelele se udă. Asta înseamnă că și-a încălcat jurământul pentru că s-a angajat să aibă grijă de saltele pentru toți ceilalți călugări. Dar el stătea în meditație profundă, și n-avea nicio intenție să-și încalce jurământul, nu-i așa?

Și aici apare problema – dacă jurămintele, așa cum spuneau școlile precedente, există ca o intenție în mintea noastră de a păstra jurămintele, atunci iată-l, pe călugăr că stă în meditație și își încalcă jurământul. Dar cum poți încălca jurămintele când ești în meditație profundă, când mintea nu mai este conceptuală?

Și aici începe disputa dintre școli. Cineva spune: „Dacă spui că jurămintele sunt condensate în intenția din spatele jurămintelor ca un fel de sămânță mentală, atunci cum rămâne cu o persoană care nu și-a luat încă jurămintele, dar are toată intenția de a le lua, este concentrat pe jurăminte, deci cum rămâne cu el? Are el jurăminte? Nu are jurăminte? Unde sunt jurămintele lui? Dar intenția?

Acestea sunt controversele dintre școli.

    • Școala Vaibashika – crede că jurămintele sunt fizice, că ele sunt ceva fizic în cel care își ia jurămintele. Ea crede că jurămintele sunt lucruri fizice invizibile, de neatins, care pătrund în corpul lui. Ea compară asta cu sămânța de susan pătrunsă de ulei, și spune: „Mintea noastră este pătrunsă de jurăminte”.
      Sau spune că este ca o aură. Persoana care a luat jurămintele, le poartă cu el ca o aură în interiorul corpului său.Școala face distincție între forma comunicativă și necomunicativă a jurămintelor.

Ce înseamnă asta? În ceremonia de conferire a jurămintelor, cel care primește jurămintele îngenunchează înaintea lui Khenpo care îi dă jurămintele. Persoana care primește jurămintele vine cu dorința puternică de renunțare și de a ieși din samsara. Entuziasmul este mare, de multe ori omul se simte impresionat și îi apar lacrimi în ochi. Acesta este un moment foarte important în viața unei persoane. Deci toată lumea din jur poate vedea că acesta și-a luat jurămintele. Deci aceasta este forma comunicativă a jurământului. Toată lumea vede că această persoană s-a angajat acum la ceva.

Ce se întâmplă după trei zile? Ceremonia s-a terminat. Oamenii s-au dus deja la culcare. Lacrimile s-au uscat. Nu mai este entuziasm. Aceasta este forma necomunicantă. Această școală spune: „Jurămintele sunt în el. Mintea lui este pătrunsă de jurăminte, doar că prezența lor nu este evidentă pentru observatori. Aceasta este forma necomunicativa”

Deci, Vaibashika vorbește despre aura care a pătruns în minte.

    • Este interesant că cea mai înaltă școală Prasangika Madhyamika este de acord cu școala cea mai de jos în această problemă. Și ea crede că jurămintele sunt fizice.

Dar ea se referă la altceva când spune că jurămintele sunt fizice.

Ea spune că atunci când ne înfrânăm comportamentul, vorba și mintea în conformitate cu jurămintele, atunci când ne disciplinăm comportamentul conform jurămintelor, așa cum le percepem în mintea noastră – acestea sunt jurămintele.

 

2.   A doua categorie: seturile de jurăminte

Voi da acum o listă scurtă, fără a intra în detalii acum. Vom vorbi despre ele în lecția următoare.

Je Tsongkapa a enumerat șase categorii :

1.   Prima categorie – natura de bază a jurămintelor
2.  A doua categorie – câte seturi de jurăminte există? Răspunsul aici este opt.
3.  A treia categorie este o descriere individuală a jurământului în sine.
4.  A patra categorie – Ce fel de persoană poate crește jurămintele?
5.  A cincea categorie – Cum pot fi pierdute jurămintele.
6.  A șasea categorie – beneficiile păstrării jurămintelor în mod corespunzător.

Deci a doua categorie vorbește despre opt seturi sau opt grupe de jurăminte de eliberare.

a.   Jurămintele de o zi

nyenne

Nyen – o zi.

Deci, Nyenne înseamnă jurămintele de o zi.

Putem să ne luăm jurămintele de eliberare pentru o zi și vom vorbi despre ele. Există opt jurăminte care pot fi luate pentru o zi.

A lua aceste jurăminte este mai mult pentru a acumula binefaceri. Cineva care nu este călugăr sau călugăriță, dar vrea să fie pentru o zi ca și un călugăr sau ca o călugăriță. Acest lucru plantează semințe în minte ca într-o zi, când vor rodi, să devină arhat.

Aceste jurăminte se țin de când soarele răsare până la următorul răsărit – douăzeci și patru de ore, și vom vorbi despre ele într-o altă lecție. De exemplu, un călugăr nu ia aceste jurăminte, pentru că a luat deja un nivel mult mai ridicat de jurăminte, care le include pe aceasta.

Jurămintele de o zi sunt doar pentru cei care nu sunt călugări. Acesta este nivelul cel mai scăzut de jurăminte.

b.   Jurămintele pe viață ale unui bărbat laic

ge-nyenpa

Ge – binefacere,
Pa – sufix masculin.

Acestea sunt jurămintele luate de un laic și le ia pe viață.

c.   Jurămintele pe viață ale unei femei laice

ge-nyenma

Ge   – binefacere,
Ma  – sufix feminin.

Acestea sunt jurămintele luate de o femeie laică și le ia pe viață.

Jurămintele pe viață sunt aceleași și pentru bărbatul laic și pentru femeia laică.

Primele trei grupe de jurăminte au fost pentru cei care nu sunt călugări.

 

Următoarele cinci sunt doar pentru cei care sunt călugări. Un călugăr este pe viață.

d.   Jurămintele călugărului junior/începător/novice

ge-tsulpa

Ge tsulpa – jurămintele pentru un călugăr junior.

e.   Jurămintele călugăriței junioare/ începătoare

ge-tsulma

f.   Jurămintele călugăriței intermediare

gelobma

Gelobma înseamnă călugăriță intermediară.

Spre deosebire de bărbați, femeile au trei niveluri de jurăminte. Femeile au jurămintele de călugăriță începătoare, intermediară și deplină.

g.   Jurămintele călugărului deplin/senior

gelongpa

h.   Jurămintele călugăriței depline/senioare

gelongma

Există și situația în care cineva și-a asumat obligația de a părăsi viața de familie, dar are jurământul pe viață a laicului și încă nu s-a călugărit. În acest caz, i se aplică reguli pentru cei care s-au angajat să părăsească viața de familie , iar acestea se numesc:

rabjung gi tsultrim

Rabjung  –  cel care a părăsit viața de familie,
Tsultrim  –  reguli de conduită.

Lectia 2b – Aci 9

Cursul 9: Viața etică

Nivelul unu al disciplinei budiste (Vinaya)

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 2 – a doua parte

 

Vom încheia această trecere scurtă peste Vinaya așa cum apare în Yishin Norbu –Perla împlinitoare de dorințe” scrisă de Chone Lama.

 

A patra parte – a stăpâni jurămintele

După ce am acoperit partea principală a cărții, următoarea parte, partea a patra este să dobândim stăpânirea jurămintelor, cunoașterea jurămintelor.

În general, numărul de jurăminte variază în funcție de statutul omului: dacă este călugăr sau nu, dacă este călugăr junior sau călugăr senior.

Călugărițele au un număr diferit de jurăminte decât a călugărilor. Un călugăr senior are două sute cincizeci și trei de jurăminte.

În Vinaya, există și școli de gândire. Înainte existau cel puțin optsprezece școli diferite în Vinaya, iar tibetanii merg după o singură școală.

Această parte are câteva secțiuni pe care le vom enumera acum.

 

    • Cinci niveluri de jurăminte în funcție de gravitate

Există cinci categorii de jurăminte. Ele sunt împărțite în cinci niveluri în funcție de gradul lor de gravitate:

Extrem de grave,                                                                                              – Mai puțin grave, și
Destul de grave,                                                                                                – Mai ușoare.
Grave,

Dintre acestea există patru care sunt numite „de bază” sau cele „patru de bază”. Acestea sunt comune tuturor oamenilor care își iau jurămintele de eliberare.

Ceea ce vom studia este doar acea parte din ea care aparține celor care nu sunt călugări.

    • Discuții despre conflictele dintre jurăminte

Există, de asemenea, o trecere în revistă a problemelor legate de situațiile în care aparent există conflicte între jurăminte. Situații în care conform jurămintelor trebuie să acționăm într-un fel, și conform altor jurăminte trebuie să acționăm în alt fel. Desigur, atunci când luăm jurămintele Bodhisattva și alte jurăminte tantrice, atunci, prin definiție, apar situații în care seturi diferite de jurăminte vor dicta comportamente diferite. În acest curs ne aflăm complet în Vinaya. Chiar și aici există situații care par conflictuale, și se discută pe marginea lor.

În plus de asta, când ajungem la jurămintele Bodhisattva, se va discuta despre ce să facem atunci când apar situații care aparent contrazic jurămintele Vinaya și Bodhisattva. Nu vom intra în asta.

    • Discuții despre cum să ne comportăm atunci când budismul ajunge într-o țară nouă

În această parte, există, de asemenea, o discuție despre cum să ne comportăm atunci când budismul ajunge într-o țară nouă, ceea ce este relevant, și pentru țara noastră. La noi nu există mănăstiri budiste. Nu există cine să confere jurămintele monastice în România.

Există o descriere detaliată în Vinaya a ceea ce este adecvat de făcut și ce nu, atunci când budismul ajunge într-o altă țară. Obiceiurile țării sunt diferite de obiceiurile care existau în India antică. Sunt lucruri care trebuie adaptate la cultură, și sunt lucruri care nu se schimbă, care rămân fixe. Apoi există o discuție și instrucțiuni detaliate despre ce trebuie și ce nu trebuie. Nici noi nu vom intra în asta.

    • Discuții despre situații excepționale și permise

De asemenea, există și o discuție despre tot felul de excepții. Fiecare regulă are o excepție. Chiar și aici sunt situații care sunt permise.

De exemplu, există situații în care cineva încalcă jurămintele, dar se află într-o stare de nebunie de moment sau tulburare sufletească de moment. Se consideră că a încălcat jurământul sau nu? De exemplu, dacă o persoană este în doliu, a pierdut pe cineva foarte apropiat, se considera că trece printr-o tulburare mare sufletească.

Sau cineva vrea să înapoieze roba, adică să renunțe la monahism. În acest caz trebuie să treacă printr-o ceremonie și să repete de trei ori, ca să fie clar că este pe deplin conștient de ceea ce face și nu trece printr-o stare de nebunie de moment.

Chiar și printre tibetani, nu există situația în care să se spună: „Ajunge cu jurămintele!”. Cine vrea să renunțe la călugărie, trebuie să treacă printr-o ceremonie anume și în mod conștient să spună: „Renunț”.

    • Discuții asupra ceremoniilor de confesiune şi purificare ale călugărilor

În Yishin Norbu care ne oferă cuprinsul „Sutrei Vinaya”, există șaptesprezece ritualuri, numite in sanscrită Vastu.

–   So Jong

So Jong

So este prima silabă a cuvântului Sosor care înseamnă individual/personal, deci are legătură cu jurămintele de eliberare. Acest So înseamnă jurămintele de eliberare.

Jong − a purifica.

So Jong  înseamnă ceremonia confesiunii sau a purificării jurămintelor pe care călugării o fac o dată la două săptămâni, după calendarul lunar. Toți călugării din întreaga lume o fac în aceeași zi. Mărturisirea jurămintelor încălcate se face în fața Lamei și este foarte puternică, foarte eliberatoare. Cu cât mărturisim mai repede, cu atât mai bine, astfel încât sămânța rea să nu se înrădăcineze și să crească. Funcționează pentru a ne purifica faptele rele.

 

Întrebare: Dacă karma se dublează în douăzeci și patru de ore, cum un călugăr se spovedește o dată la două săptămâni?

Răspuns: Dacă știm că am încălcat un jurământ, mai întâi ne confesăm. Nu așteptăm ceremonia. Imediat facem Shakpa.

Shakpa

Shakpa este un cuvânt tibetan care înseamnă a despica bușteanul.

De îndată ce știu că am comis un păcat, de exemplu am mințit, și înțeleg consecințele karmice ale acestui lucru, atunci nu vreau această karmă în fluxul meu de conștiință. Deci, în primul rând mărturisesc. Nu o țin închisă.

A ține lucrurile închise, a le ascunde, este otravă. Ea se dublează la fiecare douăzeci și patru de ore, și ne otrăvește mintea, corpul, ființa noastră.

Și o parte din puterea de a lua jurămintele este acest ritual de purificare. Oamenii care și-au păstrat mulți ani jurămintele așa cum trebuie, le vedem  puritatea. Îi putem simți, îi putem mirosi. Afectează corpul. Vom vorbi în curând despre acest aspect.

–   So Jong Chenmo

So Jong Chenmo

Chenmo – mare.

Deci, marele So jong. Acest lucru se face de două ori pe an. Ea este o ceremonie de confesiune mai cuprinzătoare. Lama Dvora Hla spunea că Lama Ken Rinpoche îi invita și pe cei care studiau cu dânsul la această ceremonie și  acest lucru era un mare privilegiu pentru toți. Acesta este unul dintre cele șaptesprezece.

–   Yarne

Yarne

Yar înseamnă vară.

Yarne este un retreat de vară de trei luni. Călugării stau într-o anumită zonă, în liniște, studiază scripturile și meditează.

    • Discuții despre concediul anual al călugărilor

-Mai există și a treia ceremonie numită Ga ye.

Ga ye se ține când au timp liber.

Călugării muncesc foarte mult în mănăstiri. Zilele lor sunt de optsprezece ore [de activitate, zilnic]. Ei studiază, dezbat și meditează. Zilele lor sunt foarte pline.

Trei săptămâni pe an își iau concediu. Se joacă cu mingea și merg la film. Ei nu merg de obicei la film, dar în aceste trei săptămâni le este permis, există libertate. Trebuie să se odihnească pentru a-și reînnoi energia.

Starețul joacă fotbal cu copiii. În mănăstirile tibetane au trei săptămâni pe an obligatoriu Ga ye! Obligatoriu se iese în vacanță.

Și noi avem nevoie de vacanță în viața noastră. Călugări sau nu, avem nevoie de odihnă.

Lama Dvora Hla spune că la „Diamond Mountain” studiul este foarte intens. Se învață foarte mult, dar studenții au un semestru în care merg cu toții la restaurant și, uneori, merg la film, iar la sfârșit se dă o petrecere până noaptea târziu.

Există timp pentru învățătură și timp pentru petreceri, și unul îl construiește pe celălalt. Avem nevoie și de unele și de altele. Trebuie să includem aceste lucruri în viața noastră dharmică.

Asta nu înseamnă că ne întoarcem la samsara. Maestrul Shantideva ne învață acest lucru in cartea sa. El spune: „Trebuie să mergi privind în jos. Nu te uita în toate direcțiile. Nu vrei să-ți stimulezi simțurile. Păstrează-ți mintea înăuntru, așa ca mergi cu ochii coborâți”.

În versetele 35 și 36, capitolul 5, maestrul Shantideva spune:

35.
Niciodată n-ar trebui să mă uit în jur,
Cu mintea distrasă și fără rost.
Mai bine îmi voi concentra mintea,
Și voi privi mereu în jos.

36.
Pentru a-mi relaxa privirea de a se uita în jos,
Îmi voi ridica ochii și mă voi uita în jur,
Și dacă cineva se apropie de mine,
Îi dau binețe și îmi continui drumul mai departe
.

Dar uneori ne obosește să facem asta, și în acest caz maestrul ne spune: “Dacă ai obosit, atunci ridică-ți ochii puțin, dar nu pentru mult timp. Ai terminat să te odihnești, coboară-ți din nou ochii”. Cu alte cuvinte el ne spune: „Nu ești „scutit” de aspirația spre iluminare. Tu încă aspiri spre iluminare. Așa că spuneți: „Acesta este parte din calea mea spre iluminare, așa că acum trebuie să umplu bateriile”.

    • Discuții asupra instrucțiunilor de cum să acționăm în caz de scindare/ruptură în sangha

În Vinaya se vorbește în principal despre jurămintele monastice, dar nu numai pentru călugări. Călugării trăiesc adesea în grupuri într-o mănăstire. Și ca în orice grup, apar probleme. Apar controverse, dispute, dezbinări, iar acestea sunt o problemă foarte serioasă în Dharma, ca și scindarea în Sangha. De aceea, există un set de instrucțiuni de cum să acționăm atunci când apare o scindare sau o ruptură în sangha. Când există o dispută, cum să acționezi.

Este important să înțelegem că cei care își iau jurăminte sau jurămintele monastice, nu înseamnă că sunt în nirvana. Înseamnă că și-au luat jurămintele, pentru că vor să ajungă la Nirvana. Ei trebuie să practice. Asta înseamnă că ei nu sunt încă perfecți, asta înseamnă că încă vor mai apărea probleme pe cale. O mare parte din Vinaya se ocupă de modalități de a gestiona aceste situații de dispute și dezbinări.

 

d. Reguli morale naturale și alte reguli

Există reguli morale care se numesc „reguli naturale”. De exemplu, a nu ucide este o regulă morală naturală. A nu fura este o regulă morală naturală. Dar există reguli morale care nu sunt naturale, dar pe care Buddha le-a dat, așa-numitele „proscrise” sau interzise prin lege. Eu le voi numi interzise. Un exemplu ar fi: călugărului îi este interzis să dețină bani pentru a-și putea menține puritatea și să nu fie posesiv. Deci nu este o lege naturală, ci o lege care ajută la promovarea practicii călugărilor

 

e. Puncte suplimentare

În lista noastră există puncte suplimentare sau puncte auxiliare. După ce am terminat ceea ce a fost principal – discuțiile despre jurăminte și respectarea lor în detaliu, se trece la câteva punte auxiliare care sunt și ele importante.

De exemplu, există instrucțiuni despre

-Cum se construiește o mănăstire. Cum ar trebui să fie clădirea mănăstirii.

– Unde se poate construi mănăstirea. De exemplu, ea ar trebui să fie departe de localități. Deci, cât de departe trebuie să fie ea.

 

f. Desenarea Roții vieții

Secțiunea privind punctele auxiliare conține o descriere a modului în care trebuie desenată Roata vieții, concepută de Buddha pentru a vorbi despre samsara și nirvana.

La intrarea în fiecare mănăstire, și așa cum este scris în Vinaya, trebuie să existe imaginea roții vieții.

Acest desen a fost conceput de Buddha însuși.

Se povestește că în comunitatea de călugări care îl însoțea pe Buddha, se afla un tânăr discipol care își luase jurămintele monastice. Acestuia îi era foarte dor de casă și de soția frumoasă pe care o părăsise și îi era foarte greu să rămână în mănăstire cu Buddha.

Povestea spune că Buddha l-a dus în infern și după ce a văzut ce este acolo, călugărul nu a mai vrut să se mai întoarcă acasă. Voia să rămână și să practice. Și după ce s-au întors din călătoria lor în infern, Buddha i-a spus: „Acum hai și desenează pentru noi ceea ce ai văzut, pentru ca și alții să aibă parte de binecuvântarea ei”.

Vinaya explică modul de desenare a celor șapte componente ale acestui tablou. Propoziția de deschidere a acestei secțiuni este:

– „Pune imaginea Roții Vieții în hol și fă-o cu cinci secțiuni”

gokang du korway korlo-o, cha ngapar jao

Go            – ușă,
Kang       – loc, lăcaș de cult,
Gokang  – hol, antreu, vestibul,
Korwa    – Samsara, Roata Vieții,
Korlo       – roată, cerc,
Cha          – parte,
Ngapa    –  cinci,
Ja             – a face.

„Imediat la intrarea în sălaș (mănăstire sau templu) pune roata care descrie roata samsarei, și fă-o cu cinci părți”.

Aceasta este instrucțiunea dată de Buddha.

Roata Vieții în tibetană:

Sipey Korlo

Acesta este un nume care a fost dat mai târziu. Inițial se numea:

Korway Korlo

Aceasta este roata ciclului vieții, în care există permanent moarte și renaștere. Ne-am învârtit în ea dintotdeauna. Am trăit viață după viață într-una dintre cele șase tărâmuri și vom continua să trăim până când vom ajunge la Nirvana.

 

Cele șapte componente din „Roata vieții”

Conform instrucțiunilor din Vinaya, în această „Roată a Vieții” ar trebui să existe șapte componente pe care doar le vom enumera. Când s-a spus că ea ar trebui să aibă cinci părți/secțiuni, ele vor fi unul dintre cele șapte componente.

 

1.   Prima componentă: Cele cinci părți ale celor șase forme de existență din samsara

Prima componentă – cele cinci părți despre care s-a vorbit mai devreme.

cha ngapar jao

Care sunt cele cinci părți din roata vieții? De fapt vedem șase părți sau șase tărâmuri de existență.

De ce se vorbește despre cinci tărâmuri? Pentru că la început tărâmul zeilor și a semizeilor au fost considerate un singur tărâm. De-a lungul anilor au existat mai multe variații a roții, iar tărâmul ființelor plăcerii – zeii și semizeii – a fost împărțit în două tărâmuri.

Cele cinci tărâmuri ale existenței: ființele plăcerii, ființele umane, animalele, spiritele flămânde, făpturile infernului.

Care sunt cele cinci părți? Acestea sunt cele șase forme de existență din samsara.

 

Cele șase forme de existență din samsara

1. Infernul. Conform „Abhidharmei Kosha”, există douăzeci de tipuri diferite de infern.

2. Spiritele flămânde. Preta în sanscrită. În tibetană – Dri sa.

Dri sa

Dri sa înseamnă cei ce se hrănesc cu mirosuri.

Ele suferă de foame și sete permanent.

3. Animalele. Și ele suferă mult, trăiesc permanent în frică. Animalele domestice care sunt bine îngrijite sunt o excepție, dar majoritatea animalelor sunt în continuă căutare de hrană și trăiesc cu frica de a nu fi devorate de alte animale

De ce aleargă atât de repede? De ce sar atât de repede? Pentru că sunt tot timpul atente și speriate.

Care este cauza karmică care determină o persoană să fie speriată tot timpul? Una dintre cauze este, minciuna mică. Ți-e frică să nu fii descoperit.

4. Oamenii.

5. Zeii și semizeii. A cincea parte/secțiune este tărâmul zeilor care este împărțit în două, o parte a zeilor și cealaltă a semizeilor. Ei sunt numiți „ființele plăcerii”, pentru că viața lor este extrem de plăcută dar, nu sunt nemuritori. Când li se aproprie sfârșitul, își pierd toată splendoarea lor, și încep să fie respinși de ceilalți, fapt care le provoacă multă suferință.

Acestea sunt cele cinci părți și prima componentă a „Roții Vieții”.

 

2.   A doua componentă:  Bardo

Mai există o formă de existență care nu se află printre cele cinci, și anume Bardo. Este perioada de tranziție de la o viață la alta. În general durează până la șapte zile. Uneori 49 de zile.

Acest lucru este inclus în instrucțiunile lui Buddha despre cum ar trebui să arate pictura.

dzu te kyeway semchen sochun gyumo shindu chipowa dang kyewa dak kyang ngo

Dzu te kyewa înseamnă naștere miraculoasă, adică apar acolo imediat,
Semchen  – ființe,
Sochun gyumo   – scripete care se rotește permanent
,
(scripete pentru ridicarea apei din fântână constând din găleți legate de o frânghie care trece prin scripete, astfel încât să se umple în partea de jos și să se golească în parte de sus)
Shindu      – ca,
Chi powa dang kyewa
– trecerea conștiinței de la moarte la o nouă renaștere.

Adică, adaugă făpturile care sunt în bardo, care apar acolo printr-o naștere miraculoasă, în trecerea de la moarte la următoarea renaștere, învârtindu-se într-un cerc.

În inelul mic din centrul Roții Vieții, apar făpturile Bardo. Unele coboară în secțiunea neagră, altele care urcă, cei care țin jurămintele și cei care nu. Deci, cei din bardo,

–   unii sunt destinați să treacă în tărâmurile inferioare, și ei sunt desenați ca și cum ar fi trași cu capul în jos de un gardian al infernului, și
–   alții care urcă, ca și cum s-ar cățăra pe nori, și este un fir care îi scoate.

Deci aceasta este a doua componentă, bardo. Este acest inel alb-negru.

 

3.   A treia componentă:  „Cei trei generali” sau „Cele trei otrăvuri”

A treia componentă este cercul din centrul Roții Vieții, în care sunt desenate trei animale.

usu duchak dang shedang dang timuk dak puk run dang drul dang
pak gi nampar ro, ngama denyi timuk gi sawar ro

Usu           – în centru,                                                                  Drul         – șarpe,
Duchak   – dorință,                                                                     Pak           – porc,
Dang        – și,                                                                                  Nampar  – apar ca,
Shedang – aversiune,                                                                Ngama    – anterioare,
Timuk      – ignoranță,                                                                Nyi            – cei doi,
Puk run   – porumbel,                                                               Sawar      – mâncat.

„Desenează în centru cele trei otrăvuri mentale ale dorinței și aversiunii și ignoranței, sub forma a trei animale: un porumbel, un șarpe și un porc; desenează-le pe primele două fiind mâncate de ignoranță.”

Din gura porcului iese un șarpe și din șarpe iese un porumbel. Există versiuni în care în loc de porumbel este desenat un cocoș. Ele înseamnă același lucru, dar în original scrie porumbel. Toate cele trei animale simbolizează „cele trei otrăvuri”, sau „cei trei generali” pe care le avem în mintea noastră și care ne fac să suferim toată viața. Ele sunt afecțiunile noastre mentale cele mai mari, și toate celelalte derivă din ele.

Porcul simbolizează ignoranța, neînțelegerea; Neînțelegerea karmei, neînțelegerea reîncarnărilor, neînțelegerea realității. Simbolizează neînțelegerea vacuității, neînțelegerea modului în care funcționează karma, cauzalitatea așa cum o înțelegem, nu este niciodată adevărată. Aceasta este problema. Aceasta este sursa tuturor necazurilor!

Ca urmare a ignoranței noastre, nu înțelegem cum ne este creată realitatea, pentru că atunci când apare ceva ce ne dorim, facem orice ca să-l obținem și suntem dispuși să încălcăm jurămintele pentru el; suntem dispuși să luăm ceva ce nu ne aparține, de a răni pe altul ca să obținem ce vrem, de a ne debarasa  de ceva sau de cineva neplăcut. Șarpele și porumbelul care ies din gura porcului semnifică faptul că nu înțelegem căsătoria dintre etică și vacuitate, și de aceea ne comportăm imoral pentru a obține ceea ce ne place și de a ne debarasa de ceea ce nu ne place. Iar apoi suferim pentru că am comis fapte rele.

– Porumbelul simbolizează dorința, pofta, patima, pasiunea,

– Șarpele simbolizează aversiunea, ura, respingerea.

Ambele provin din ignoranță.

 

Dorința este grosieră și subtilă

Uneori se mai spune „pasiune”. De obicei o numesc „dorință”, pentru că pasiunea/patima sau dorința nestăpânită apare în minte atunci când sunt dominată de o mare dorință, și asta nu se întâmplă în fiecare zi și nu tot timpul.

Cu alte cuvinte, patima se exprimă cu putere din când în când, atunci când suntem foarte entuziasmați de ceva, de cineva, dar există și expresia mai subtilă a ei care este clipă de clipă, oră de oră, tot timpul. Ceva care curge prin vinele noastre tot timpul. Dorim permanent lucruri. Tot timpul mai vrem ceva.

 

Nu este adevărat că Buddha ne-a învățat să renunțăm la orice dorință

Nu este adevărat că Buddha a spus că nu trebuie să ne dorim nimic. Buddha nu a învățat asta. Buddha a spus, că trebuie să aspirăm pentru a ajunge la iluminare și că acest lucru este important; și invers, cu cât suntem mai pasionați în asta, cu atât mai bine. De exemplu, trebuie să ne dorim cu tărie să ne respectăm jurămintele, pentru că înțelegem că ne scot din suferință. Deci nu este adevărat că Buddha a spus: „Stai pe perna de meditație și nu dori nimic”, ci a spus „Dorește-ți cu tărie să ajungi la iluminare pentru a scoate toate ființele din suferința lor.”

 

Dorința bună și dorința dăunătoare

Ce înseamnă dăunător? Ce transformă dorința în otravă? Atunci când ea este înrădăcinată în ignoranță, a faptului că nu înțelegem ce anume aduce lucrurile bune și ce aduce lucrurile rele în viața noastră, și acționăm pe baza impulsurilor. În acest fel ne creăm necazuri.

Sigur că doresc să-mi dezvolt aspirația de a ajunge la iluminare și aversiunea puternică față de suferință, a mea și a celorlalți. De aceea acești factori emoționali sunt importanți în viața mea spirituală, iar dacă dorința se bazează pe înțelegere sau înțelepciune, îmi va aduce binecuvântare.

 

4.   A patra componentă – cele douăsprezece verigi

A patra componentă:  cele douăsprezece verigi ale existenței dependente.

kora koryuk tu ten ching drelpar jungway yenlak chu-nyi

Kora koryuk tu – în jurul cercului, pe circumferință,
Ten ching drelpar jungwa – apar în existența dependentă/condiționată,

Yenlak     – verigi,
Chu-nyi   – doisprezece.

În exteriorul lui (adică în exteriorul roții cu cele 6 secțiuni), pe circumferință, desenează în cerc cele douăsprezece verigi care apar în existența dependentă.

Aceste 12 verigi descriu mecanismul roții, mecanismul care declanșează renașterea. „Roata samsarei” este un fel de mașinărie cu roți dințate. Când o rotiță începe să se învârtă, o angrenează pe a doua, a doua o angrenează pe a treia, și așa mai departe. Una o învârte pe cealaltă și odată ce mecanismul s-a pus în mișcare va fi greu de oprit.

Singurul loc în care se poate opri roata, este veriga numărul 1.

Veriga 1 – ignoranța. În această verigă este desenată o bătrână oarbă care merge cu un baston. Avidya în sanscrită. Nu vedem, suntem orbi, ignoranți.

Ce înseamnă „a nu vedea”? Ea nu înțelege realitatea, nu înțelege ce duce la ce. Ea nu înțelege ce aduce fericire și ce aduce suferință. Ea nu înțelege cum funcționează karma, așa că face ceea ce face.

Veriga 2 – acumularea karmei. Aici este desenat un olar care face oale și așa începem să acumulăm karma. Facem fapte contrar jurămintelor. Începem să acumulăm karma .

În continuare, celelalte verigi descriu cum se dezvoltă și se manifestă karma.

În veriga 11 este desenată o femeie care naște, acesta este deja rezultatul karmei.

În veriga 10 sunt desenați un bărbat și o femeie împreună în pat, într-un cort frumos. Este karma este pe cale să rodească. Apare rezultatul – un copil.

În veriga 12 – bătrânețea și moartea. În tibetană:

Gashi

În această verigă este desenat un om care duce în cârcă un cadavru. Tibetanii pun mortul într-un sac în poziția de fetus și îl aruncă de pe stâncă.

Deci, veriga reprezintă moartea și roata se învârte din nou.

Singurul loc în care putem stopa roata este prima verigă. Toate cursurile pe care le învățăm au ca scop să ne dezvoltăm înțelepciunea, să facem cele trei antrenamente:

    1. Antrenamentul în moralitate
    2. Antrenamentul în meditație/concentrare
    3. Antrenamentul în înțelepciune.

 

5.   A cincea componentă:  impermanența – Lordul morții

A cincea componentă,

tamche mitakpa nyi kyi sungwar ro

Tamche    – tot, tot ceea ce a fost descris mai înainte,
Mitakpa   – impermanență,
Sungwar  – a ține.

Desenează tot cercul ținut în ghearele impermanenței.

Întreaga roată trebuie ținută în ghearele impermanenței, iar ea este reprezentată de Lordul Morții care apar ca un monstru înfricoșător.

Oamenii când văd acest tablou, spun: „Voi, budiștii sau tibetanii, credeți în tot felul de demoni și monștri. Nu! Nu există demon sau monstru exterior. El este în noi. Ne naștem cu condiția de a muri.

Prin însuși faptul că ne-am născut, condiția de a muri se naște și ea odată cu noi. Vine odată cu noi și ne mănâncă din interior.

Cu fiecare clipă care trece, acest demon ne mănâncă viața din interior. Asta înseamnă „a fi în interiorul roții vieții și a morții”. „Roata vieții” este aceeași cu „Roata morții”, deoarece nu există viață fără moarte. Deci, conform instrucțiunilor lui Buddha, în desen toate lucrurile pe care le-am parcurs mai înainte trebuie să fie ținute în ghearele impermanenței noastre.

 

6.   A șasea componentă:  Buddha și luna

A șasea componentă este luna. Ea trebuie să fie mare și rotundă, iar Buddha arată cu degetul spre lună.

tengdu sanggye nya-ngen le depay kyilnkor karpo nyewar tunpao

Tengdu      – în partea de sus, deasupra,
Sanggye    – Buddha,
Nya-ngen le depa  – Nirvana,
Kyilnkor karpo        – discul lunii,
Nyewar      – plină complet,
Tunpa         – arată spre.

Desenează-l pe Lordul Buddha în partea de sus, arătând spre luna plină și albă, care reprezintă nirvana.

Buddha este în afara roții. El nu se mai află în ghearele Lordului Morții. A învins moartea. El arată cu degetul spre lună, și spune: „Poți ajunge la Nirvana”.

El nu mai este în roata vieții și a morții. Vine să ajute toate ființele. Deci aici este Buddha și luna.

 

7.   A șaptea componentă: două versete

În partea de jos a imaginii trebuie să apară două versete.

Oktu tsampar ja shing she ja wa’i tsig su che pa gnyi so

Oktu         – mai jos,
Tsampar ja shing – fă asta
și nu face asta –  nu este scris aici, dar acesta este citatul.
Shejawa  – „așa cum este scris”,
Tsiksu chepa – versete,
Nyi             – doi.

Sub cerc, scrieți cele două versete care încep cu cuvintele: „Fă asta și (nu face asta …”

Ceea ce este scris în partea de jos a roții, încheie toate ritualurile de confesiune.

Fă asta și nu face asta.
Intră în învățătura lui Buddha.
Zdrobește-l pe Lordul Morții
Așa cum elefantul zdrobește o colibă de paie.

Oricine practică cu atenția cuvenită
Această Dharma care este vinaya,
Va putea lăsa în urmă roata renașterii
Și să pună capăt tuturor suferințelor sale.”

Acestea sunt cuvintele lui Buddha care apar în partea de jos a roții. Buddha a cerut ca Roata Vieții să fie pusă la intrarea fiecărei mănăstiri.

De ce se folosesc cuvintele „a zdrobi” sau „a ucide”?

Maestrul Shantideva ne vorbește despre afecțiunile mentale, cum ar fi, mânia. El spune: „Mânia te-a controlat și te-a omorât deja de milioane de ani. Nu te purta blând cu ea. Mânia este un dușman amar și iute. El este diferit de dușmanul în carne și oase. Pe dușman îl poți elimina pentru un timp, dar furia te-a învins de mii de eoni.” El spune: „Cu mânia nu te joci. Mergi la război împotriva ei”.

Cu alte cuvinte el ne spune că trebuie să ne mobilizăm toată forța pentru a-l învinge pe Lordul Morții, pentru că nu este o treabă ușoară. El ne-a învins de veacuri.

Maestrul dorește ca noi să ne mobilizăm energia curajului și a entuziasmului, dar împotriva obiectivului potrivit.

Dacă ne uităm la această figură care este desenată cu o expresie fioroasă, cu colții rânjiți, scoate flăcări, poartă pe cap cranii, ea vine să trezească în noi puterea pe care va trebui să o folosim împotriva afecțiunilor noastre mentale. Pentru că ele nu pleacă singure. Ele sunt foarte puternice.

Dar când începem să ne mobilizăm această energie la maxim, vom începe să le controlăm. Ele încetul cu încetul, acești dușmani care ne-au învins de milioane de eoni, își vor pleca capul și ne vor ataca din ce în ce mai puțin.

De aceea, maestrul Shantideva se folosește de acest limbaj războinic. El spune: „În acest război vor fi multe bătălii și multe înfrângeri. Fii pregătit pentru asta. Iar dacă ai căzut, ridică-te și continuă să lupți!”

Lectia 2a – Aci 9

Cursul 9: Viața etică

Nivelul unu al disciplinei budiste (Vinaya)

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 2 – prima parte

 

Motivația de a studia Vinaya

Singura motivație relevantă de a studia Vinaya este să ajungem la nirvana. De a ieși din starea în care ne aflam:

–   avem un corp care suferă, care se îmbolnăvește, îmbătrânește, moare – dacă ajunge la bătrânețe, dacă nu moare înainte de asta
–   avem o minte care nu este niciodată satisfăcută, care tânjește mereu după lucruri, sau are repulsie. Vrea mereu ceva. Este greu de mulțumit.
–   lucrurile pe care le avem le pierdem. Pierdem totul în această viață, pentru că totul vine din karma, iar karma – are cauzele ei și până când le vom înțelegem, ea ne va controla.

Încercăm din răsputeri să avem o viață bună. Ne ocupăm de tot felul de aspecte ale vieții noastre: de corpul nostru, de distracții, de mâncarea, de casă,  încercăm să vorbim frumos cu șeful și ne străduim pe cât putem să ne simțim bine în samsara, dar de fapt nu contează cât de mult încercăm.

 

Motivația de a studia Vinaya

Lecția numărul 2 se bazează pe comentariul Yishin Norbu.

yishin norbu

Perla împlinitoare de dorințe” scrisă de Chone Lama.

El a scris-o pentru călugării din mănăstiri. În această scriere, a luat tot ceea ce se știa despre Vinaya – și a făcut un sumar a ceea ce includ studiile Vinaya. Deci, întregul text este o listă scurtă, două sau trei pagini, care este un cuprins a ceea ce este în Vinaya, și vom trece peste asta acum.

Nu vom intra în detaliile Vinaya, ci vom vedea ce domeniu acoperă ea.

Deci, să trecem la acest cuprins pe care l-a scris.

 

Prima parte – o prezentare generală a vieții lui Buddha

Această secțiune acoperă viața lui Shakyamuni Buddha, descriind procesul prin care Buddha a devenit un Buddha, schițând etapele majore din viața sa spirituală pe o perioadă de timp de trei „eoni nesfârșiți”.

Multe dintre scrierile Vinaya se referă la viața lui Shakyamuni Buddha. El este acceptat în mod tradițional ca fiind Buddha care a adus budismul în lumea noastră așa cum o cunoaștem astăzi. S-a numit Gautama Buddha. A fost un prinț al tribului Shakya care a trăit în urmă cu aproximativ două mii cinci sute de ani în India.

El a fost fiu de rege, moștenitor la tronul regesc. Când s-a născut, l-au invitat pe astrologul curții și el a prezis că acest copil fie va fi un mare rege, fie va fi un mare om spiritual. Iar tatăl său – regele care dorea un moștenitor la tron, l-a întrebat pe ghicitorul în stele, ce să facă ca să fie un mare rege? Astrologul i-a răspuns: „Trebuie să-l izolezi. Trebuie să-l crești într-un mediu protejat și izolat ca să nu vadă bătrânețea, boala și moartea”.

Regele a reușit o perioadă să-l izoleze de lumea din afara palatului, dar la un moment dat tânărul prinț a văzut bătrânețea, boala și moartea. Buddha tulburat peste măsură se duse la tatăl său, regele, și îl întrebă: „Ce se întâmplă aici? Cum de sunt oamenii bătrâni, bolnavi și mor?”

Buddha îi spuse tatălui său că dorește să părăsească palatul pentru a merge să înțeleagă de ce se întâmplă asta. Tatăl său îl rugă mult să rămână și să devină rege.

Povestea spune că Buddha și-a iubit tatăl foarte mult și i-a spus: „Bine! Dar cu o singură condiție, dacă poți să-mi promiți că nu mă voi îmbolnăvi, că nu voi îmbătrâni și nu voi muri. Desigur că regele nu putea să-i promită acest lucru, și Buddha părăsește palatul.

 

Trei eoni nesfârșiți

Multe dintre scrierile Vinaya abordează viața lui Buddha și viețile lui anterioare. Câte au fost? Se pare că s-au calculat și a reieșit că toate aceste vieți s-au întins pe parcursul a „trei eoni nesfârșiți”.

Ce înseamnă un eon nesfârșit? Un eon are 3×1060 de ani. Este foarte mult timp. Un timp care pare infinit.

Buddha însuși ne povestește despre istoria vieții sale. Evenimente care i s-au întâmplat în diferitele sale vieți anterioare. Și foarte interesant de știut, pentru că Buddha ne spune ce aduce fericirea și ce provoacă suferința. El spune: „Așa am făcut și asta a fost rezultatul”. Din aceste povești învățăm despre ce este bine și ce este rău.

Buddha a experimentat multe pe pielea sa, perioade lungi de timp, și asta după ce devenise bodhisattva, după ce își generase deja aspirația spre iluminare. El nu se iluminase încă, dar avea aspirația spre iluminare și apoi i-au trebuit trei epoci nesfârșiți până să ajungă la iluminare.

Putem spune că această cale dată de Buddha, pe care este predată Vinaya, este perfectă, nu există nicio eroare în ea – dar este foarte, foarte lentă.

Dar cel cu motivația Mahayana, cu mare compasiune pentru toate ființele și care dorește să ajungă la iluminare pentru a-i aduce și pe toți ceilalți la iluminare – va căuta o cale cu mult mai scurtă.

Unde o va găsi?

La Buddha, la o ființă luminată. Pentru că nu există altă sursă.

Buddha a transmis tantra. El ne-a dat atât calea Hinayana, Mahayana cât și Calea Tantrică.

Deci, desigur, dacă compasiunea noastră este mare, atât pentru noi cât și pentru ceilalți, vom dori să intrăm în tantra.

Dar Tantra necesită multă pregătire, și printre altele și o bună pregătire în Vinaya. De aceea în tradiția tibetană se pune mult accent pe Vinaya. S-au scris multe comentarii despre ea și este studiată foarte serios.

Lama Dvora Hla spunea:

Ken Rinpoche a fost un maestru fără egal în Tantra și, de asemenea, a fost și cel mai mare maestru în Vinaya. El nu prea vorbea despre asta cu oameni care nu erau călugări, dar a făcut câteva excepții. De exemplu, ne-a introdus de două ori pe an în marea ceremonie de spovedanie a călugărilor, așa-numitul Sojong Chenmo. Ne-a invitat pe toți. A fost un mare privilegiu pentru că a vrut să planteze semințe în noi.”

 

Esența Vinaya

Așa cum am spus motivul pentru care poveștile lui Buddha apar în această secțiune este pentru că ele ne învață de fapt esența Vinaya: ce să facem și ce să nu facem, ce funcționează și ce nu funcționează, ce aduce karma bună și ce aduce suferință.

Chone Lama intră în detaliu în ce ani a făcut Buddha una sau alta, când a decis să părăsească palatul și să plece în pădure și așa mai departe. Nu vom intra în aceste lucruri.

În această secțiune există un citat din spusele lui Buddha: „Însăși esența învățăturii lui Buddha, este exprimată prin studiul Vinaya. Vinaya conține însăși esența învățăturii lui Buddha.”

 

Acțiunile și consecințele lor

Le`n`dre

Le    – karma sau acțiune,
Dre – rezultate, consecințe
sau fructe.

Le`n`dre înseamnă acțiunile și rezultatele/consecințele lor.

Aceasta este o parte importantă a studiului nostru, și o parte foarte importantă a etapelor comune cu a celor de scop îngust – studiul karmei și a consecințelor ei, iar acest studiu este acoperit de poveștile vieților lui Buddha.

Asta înseamnă că acțiunile noastre sunt cele care ne creează lumea. Prima frază din Abhidharma kosha spune:

Le le jikten natsok kye

Diversitatea lumilor se naște din karma

Întreaga noastră lume, interioară și exterioară, corpul, mintea, mediul, totul, am creat-o prin acțiunile noastre, în această viață și în toate viețile noastre anterioare. Totul vine din karma. Dacă există lucruri care nu ne plac, care nu sunt plăcute, dacă trăim într-o lume în care există

–   suferință,
–   războaie,
–   foamete,
–   epidemii,
–   ură,
–   disconfort,
–   bătrânețe,
–   moarte,

noi le-am creat, prin acțiunile noastre.

Cum le putem schimba?

Pot să învăț mult și apoi să le schimb? Nu este suficient.

Le poate schimba inteligența mea? Nu este suficient.

Poate voința mea să le schimbe? Nu este suficient.

Trebuie să înțeleg mai întâi subiectul karmei și a rezultatelor ei, și apoi să încep să fac ceea ce funcționează și să renunț la ceea ce nu funcționează. Și toate acestea trebuie să fie însoțite de o voință hotărâtă și de motivație pură, iar atunci lucrurile se vor schimba.

Pentru asta a venit Buddha să ne învețe.

Buddha ne-a învățat multe despre suferință, dar a mai spus că există și un sfârșit al suferinței și, de asemenea, ne-a învățat calea de a ne elimina suferința.

Vinaya ne spune că dacă reușim să ajungem la puritate morală, dacă ne purificăm viața morală, ne putem crea o lume care este pură, pentru că lumea vine din acțiunile noastre.

Suntem neputincioși în ceea ce privește prezentul, pentru că lumea din prezent este rezultatul acțiunilor noastre din trecut, copacul este deja crescut, dar avem puterea de a ne influența viitorul prin acțiunile pe care le facem acum.

Prin „fapte/acțiuni” se înțelege: a face, a vorbi și a gândi. Gândurile noastre ne creează lumea.

De nyi sempa dang de je

A doua frază după Le le jikten natsok kye, este De nyi sempa dang de je adică: „Karma este mișcarea minții și ceea ce aceasta ne determină să facem sau să spunem”.

Fiecare faptă și vorbă începe în gând.

Deci, practic, gândurile noastre creează lumea. Și unii vor spune de fapt: „Karma este fiecare mișcare a minții, fiecare gând.”

Deși antrenamentul moral vorbește despre primele șapte acțiuni ale corpului și vorbirii, motivația este foarte importantă pentru a reuși în acest antrenament.

Motivația pură este cheia succesului în acest antrenament.

 

Trei niveluri de realitate

Am mai vorbit despre trei niveluri de realitate: realitate vizibilă/evidentă, realitate ascunsă/subtilă, realitate cea mai ascunsă/extrem de subtilă.

 

Realitatea vizibilă

Ngun gyur

Realitatea vizibilă este un nivel al realității pe care îl putem percepe direct, prin simțuri: forme, culori, sunete și așa mai departe. Nu trebuie să mă gândesc prea mult ca să spun că ceva este roșu. Este o realitate directă.

 

Realitatea ascunsă/subtilă

Kok gyur

Este o realitate pe care nu o putem percepe direct prin simțurile noastre, cum ar fi vacuitatea. Vacuitatea este foarte greu de perceput în mod direct, dar putem deduce existența ei prin logică. De aceea studiem mult, pentru a ne crea o imagine mentală a ceea ce este vacuitatea, ca mai târziu acest lucru să ne ducă la experiența directă a vacuității.

Este foarte important să învățăm mult despre vacuitate înainte de a o putea percepe direct.

 

Realitate cea mai ascunsă/extrem de subtilă

Shintu kokgyur

La acest nivel de realitate nici logica nu ne mai ajută. Este nivelul la care funcționează mecanismul karmei. Nu știu exact de ce am o astfel de culoare a părului, și de ce această formă a nasului, și de ce am un astfel de corp și de ce trăiesc într-o astfel de lume, de ce exact – nu știu.

De ce am o aluniță aici și nu altundeva? Numai Buddha poate să-mi spună exact de unde a venit alunița; ce faptă am făcut acum treizeci și cinci de vieți care mi-a adus acum această aluniță. Așa mi se manifestă acum karma.

Numai Buddha poate spune exact. Eu nu cunosc cauza și nici nu o pot deduce prin logică.

Uneori, cei sunt foarte avansați pe cale, cunosc o mare parte din aceste lucruri, dar numai Buddha știe cu adevărat totul în detaliu, pentru că este omniscient.

Și din acest motiv, numai Buddha poate percepe mecanismele subtile ale regulilor disciplinei budiste; ce acțiuni duc la ce rezultate karmice. Pentru oricine, cu excepția ființelor omnisciente, aceste mecanisme ale karmei fac parte din categoria fenomenelor foarte ascunse, așa cum este exemplificat în celebra afirmație a Lordului Buddha:

jinpe longchu trim kyi de

Jinpa         – dăruire,
Longchu  – abundență,
Trim          – moralitate,
De              – fericire.

Dăruirea duce la abundență, moralitatea duce la fericire.

Deci, ca să înțelegem mecanismul subtil al karmei, detaliile mecanismului, nu ne putem baza pe simțurile noastre, nu ne putem baza pe logica noastră, ci trebuie să ne bazăm pe o ființă iluminată care cunoaște aceste lucruri.

Și acesta este un alt motiv pentru care este important să studiem poveștile despre viețile lui Buddha.

Din lectura cursului:

„Pe scurt, capacitatea de a percepe în detaliu mecanismele infailibile ale faptelor pe care le facem și ale consecințelor pe care le culegem este o calitate specifică ființelor care sunt omnisciente. Ca atare, trebuie să consultăm frecvent scripturile precum „Sutra asupra conștiinței”, „Cele o sută de fapte”, „Cele o sută de povești ale vieților trecute”, „Sutra înțeleptului și a prostului”, „Poveștile din scripturi”, și o mare varietate de alte sutre și comentarii clasice.

Procedând astfel, ne putem consolida și mai mult cunoașterea asupra legilor karmei și a consecințelor sale.

Trebuie să purificăm karma rea pe care am acumulat-o în trecut, până în punctul în care suntem siguri că a fost ștearsă. Trebuie să ne abținem de a mai colecta o nouă karmă rea până când suntem siguri că am oprit complet acest comportament.

Trebuie să luăm karma bună pe care am acumulat-o până acum și să îi multiplicăm puterea prin diferite tipuri de rugăciuni eficiente. Trebuie să ne uităm la karma bună pe care nu am reușit încă să o realizăm și să o facem să se întâmple, nu numai printr-un număr mic de activități, ci printr-o mare varietate de mijloace.”

 

Crearea unui context adecvat pentru învățătura Vinaya

În continuare vom merge în descrierea jurămintelor, sortarea jurămintelor și numărarea jurămintelor și vom intra în multe liste în scurt timp, dar înainte de asta, este important să creăm un context adecvat.

Când vorbim despre jurăminte, ni se pare că ele ne limitează, ne îngrădesc, și nu ne mai putem bucura de viață.

Dar Vinaya este o știință care vine să ne învețe cum să ne creăm viitorul în care să nu mai fie suferință și, în cele din urmă, să ne eliminăm toată suferința. Este ceea ce Buddha a venit să ne învețe.

Scopul jurămintelor nu este să ne diminueze plăcerea, ci dimpotrivă, este să ne aducă la plăcerea supremă. Acesta este scopul Vinaya.

Dacă în viața noastră apare ceva care ne supără, care nu este de dorit, acest studiu ne va ajuta să deducem de unde ar putea veni. După care putem aplica un antidot și așa începem să tratăm problema.

Deci, ne putem folosi de această învățătură într-un mod practic, cu mult înainte de a ajunge la iluminare.

 

Nu este nevoie să vă bazați pe prezicători

Sunt oameni care vă pot spune despre viețile voastre anterioare și tot felul de lucruri de genul ăsta, în schimbul unei sume de bani.

Omul trebuie să fie foarte avansat pentru a ști astfel de lucruri. O persoană care a perceput direct vacuitatea poate spune uneori astfel de lucruri.

Dar ceea ce vreau să spun este că o persoană care declară că știe astfel de lucruri și vă poate spune astfel de lucruri, asta înseamnă că se crede foarte avansat spiritual. Verificați asta.

Este cu mult mai ușor să învățați legile Vinaya și atunci veți ști: dacă faceți asta, va duce la asta, și așa vă puteți crea viața viitoare. N-aveți nevoie de cineva care să vă spună despre viața viitoare. Nu este nevoie să plătiți bani nimănui. Trebuie să vă faceți treaba, să studiați.

Deci aceasta este prima parte – o prezentare generală a vieții lui Buddha.

 

A doua parte – explicația textului rădăcină

În a doua parte, Chone Lama intră în explicațiile textului original.

Care este textul original? Dulway Do – „Sutra despre Vinaya” a lui Guna Prabha.

Textul original are trei părți.

a. Semnificația numelui titlului

 Tsen gyi dön

Tsen – nume,
Dön – semnificație, sens.

Deci, semnificația numelui titlului. O explicație a semnificației „Vinaya”.

Am spus că Vinaya înseamnă în principal „disciplină”, adică a disciplina:

    • Mintea – afecțiunile mentale, și
    • Simțurile.

 b. Explicația prosternării traducătorului.

Gyur gyi chak

Chak este prescurtarea cuvântului Chaktsel. Chaktsel înseamnă a se prosterna.

În tibetană Chaktsel înseamnă: „Dă-mi ce ții în mână”. Ca și cum discipolul ar veni la profesor, se înclină și îi spune: „Dă-mi darul Dharmei pe care îl ții în mână!”. Acesta este Chaktsel.

Gyur – a traduce.

 

– Ordinul regelui

La fiecare text care este tradus din sanscrită, traducătorul se prosternează. Acest lucru era o cerință tradițională instituită de regii tibetani timpuri care susțineau puternic traducerea Dharmei în tibetană. Fiecare traducere trebuia să înceapă cu prosternarea traducătorului.

– În fața cui se prosterna?

Traducătorul se prosternează lui Buddha sau Manjushri. Prosternarea în fața unei anume divinități indica cărei părți din literatura budistă aparține textul tradus:

–   dacă se prosterna lui Buddha, indica faptul că textul aparținea Vinayei.
–   dacă se prosterna lui Manjushri, indica faptul că textul aparținea scrierilor înțelepciunii, Abhidharma și așa mai departe.

Deci următorul lucru este prosternare traducătorului.
După cum am spus, mai întâi apare numele în sanscrită și tibetană, și apoi prosternarea traducătorului. În Vinaya ne prosternăm lui Buddha pentru că el înțelege mecanismele subtile ale karmei.

c. Cele patru puncte ale scopului

Gu sok chö shi

Chö este cuvântul tibetan pentru Dharma.
Shi           – patru,
Chö shi  – patru Dharme,
Sok          – etc.
Gu           – scop.

Deci „cele patru puncte ale scopului etc.”

În mod tradițional, la începutul fiecărei cărți de Dharma, există patru puncte care vin să ne explice de ce merită să ne investim timpul în această carte.

Pentru că viețile noastre sunt scurte și trec într-o clipă și trebuie să fim foarte atenți ce facem cu ele.

Și când spunem „carte de Dharma”, nu este ca o carte de literatură pe care o citim și o lăsăm. Cartea Dharmei este o carte care ne însoțește toată viața. Este un prieten pe viață, ca Biblia, este o Scriptură sfântă.

În mănăstiri călugării o învață pe de rost, o discută cu prietenii, fac dezbateri asupra ei, citesc comentariile pe marginea ei.

Dar nu orice carte este așa, de aceea autorul în primul rând ne explică de ce a scris cartea, iar explicația constă din patru puncte: care este motivația din spatele cărții, spre ce ne va duce, ceva de genul ăsta.

Și ce înseamnă pentru noi că ea ne apare? Dacă ea apare, înseamnă că este importantă și că nu trebuie să ne pierdem timpul cu lucruri inutile, pentru că viața se va termina într-o clipă.

De aceea vă rugăm să observați în ce vă investiți timpul. Cu ce învățături vă petreceți timpul? Ele sunt învățături care vă eliberează de suferință? Sunt învățături autentice? Aceste învățături au fost practicate de generații și au fost îndepărtate denaturările care s-au strecurat în ele?

 

A treia parte  – partea principală a cărții

După introducere, vine partea principală a cărții. Partea principală a cărții constă din următoarele puncte:

1. Primul subiect: modul de primire a jurămintelor



a. primirea jurămintelor

dompa matoppa topje kyi tap

Dompa     – jurăminte,
Matoppa – cei care nu le-au primit încă,
Topje         – cum să primesc,
Tab             – metodă,

Dompa matoppa topje kyi tap înseamnă cum primim jurămintele dacă nu le-am primit încă.

Atunci când am vorbit despre „cartea” care merită timpul nostru, este ca și cum ne-am căsători cu cineva, pentru că ne va afecta viața, ne va schimba viața. Deci, noi alegem cu cine ne căsătorim. La fel este și cu învățătura, noi alegem cartea pe care vrem să o studiem.

Asta se petrece și cu jurămintele.

Dacă vom lua un set de jurăminte, acest lucru va avea un efect profund asupra vieții noastre. Dacă acest set de jurăminte nu va avea acest efect, n-are rost să le luăm.

Jurămintele ne dau aripi pentru a zbura spre iluminare, dacă le creștem suficient de puternice.

 

Jurămintele ne ajută să ne înălțăm

Există o mare diferență între a face simplu fapte bune și între a face fapte bune pentru că avem jurăminte.

Același act pe care îl face o persoană cu sau fără jurăminte – are o putere complet diferită.

Evit să ucid, așa că văd o furnică și evit să o ucid, o ocolesc. Aceasta este o karmă bună și când ea va rodi îmi va aduce un lucru bun. Dar dacă am jurat să nu ucid, atunci jurământul este cu mine tot timpul, indiferent dacă furnica există sau nu. Puterea jurământului funcționează tot timpul. Este o stare a minții. Este impregnat în conștiința mea. Nu am nevoie ca o furnică să apară și apoi să decid să nu o ucid. Jurământul este permanent în mine.

V-am spus asta pentru a vă ilustra puterea de a face ceva sub jurământ sau de a face simplu ceva.

Deci, jurămintele sunt o modalitate care ne ajută să ne înălțăm. Există un text bine cunoscut în literatura tibetană despre Vinaya, o altă interpretare pe care nu o vom studia aici, care se numește „a te înălța spre cer”. Ne ajută să ne înălțăm în practica spirituală.

Deci, primul capitol, este despre cum se primesc jurămintele. Apoi vin detalii despre ceremonie:

    • Cum ar trebui să arate ceremonia?
    • Cine poate conferi jurămintele? (diferitele tipuri de “abați” și “maeștri”)
    • Câte persoane ar trebui să fie prezente?
    • Care ar trebui să fie abilitățile, aptitudinile lor?
    • Care sunt circumstanțele care trebuie să existe?

Toate aceste detalii – cine este calificat, când, cum – sunt esențiale, pentru că dacă am decis să facem deja pasul cel mare și să luăm jurămintele, ele trebuie să ne fie conferite într-o formă pură, astfel încât să funcționeze pentru noi.

Nu luăm jurămintele de la oricine. Nu oricine poate să confere jurămintele. Sunt persoane care pot conferi un anume tip de jurăminte, dar nu și alte tipuri de jurăminte. De exemplu: cei care nu sunt călugări nu pot să confere altuia jurămintele monastice. Și asta este bine de știut.

În vremea istoricului Buddha Shakyamuni – a existat o perioada timpurie și perioada târzie. În perioada timpurie, adică primii cinci ani când Buddha a predat, nu a existat încă Vinaya, o literatură despre disciplină. Atunci când Buddha îi spunea cuiva „Ești călugăr.”, el devenea călugăr. Și asta a fost suficient, a funcționat, și a fost pur. Ulterior acest proces a fost oficializat.

Deci, primul subiect a fost despre circumstanțe și cine este calificat.

 

b. Khenpo

Al doilea subiect este despre Khenpo.

Khenpo înseamnă stareț, dar în contextul ceremoniei de conferire a jurămintelor, persoana nu trebuie să fie stareț. El este șeful ceremoniei, el este cel care dă jurămintele.

Aici cuvântul are două sensuri:

    • Poate fi stareț.
    • Dar aici înseamnă șeful ceremoniei. El este cel care conferă jurămintele. Acesta este khenpo, și poate fi bărbat pentru bărbați și femeie pentru femei.

Există multe detalii despre calificările pe care trebuie să le aibă Khenpo. Rolul lui este foarte important în viața călugărului sau călugăriței. De exemplu, el trebuie să fie respectat pentru totdeauna, de aceea există multe explicații despre cum se creează legătura cu cel care conferă jurămintele.

 

c. Diferite tipuri de jurăminte.

Există opt tipuri diferite de jurăminte de eliberare, despre care vom vorbi mai târziu.

Jurăminte de eliberare înseamnă că ne duc spre libertate, spre nirvana.

 

d. Măsurarea timpului de luare a jurămintelor

După care sunt date detalii privind măsurarea zilelor și a lunilor, necesare pentru datarea corectă a primirii jurămintelor; împreună cu o scurtă prezentare a sărbătorilor budiste.

Există o descriere foarte detaliată a modului în care este măsurat timpul. De ce textele Vinaya trebuie să intre în detaliu despre cum este măsurat timpul? Pentru că în timp ce o persoană primește jurămintele, Khenpo calculează și determină exact data, ora și minutul când a primit jurămintele, iar aceasta este apoi folosită pentru a menține ierarhia, statut de senior.

Un călugăr junior în jurăminte – și asta nu are legătură cu vârsta persoanei, ci cu vârsta lui în jurăminte – trebuie să-i respecte întotdeauna pe cei care au luat jurămintele înaintea lui, iar dacă întâlnește un călugăr pe care nu-l cunoaște, atunci îl va întreba.

Lama Dvora Hla povestește:

Nu știam că există ierarhii și toate lucrurile de care v-am spus, și am mers într-un retreat cu un mare maestru din Sri Lanka care era călugăr și mai erau și alți călugări pe acolo. Maestrul era Khenpo al lor. Călugării erau occidentali și foarte înalți în rang. Cred că au fost trei sau patru astfel de călugări. Maestrul însuși nu era foarte înalt în grad, dar călugării americani și englezi erau cu toți foarte înalți. În acel centru de Dharma mai erau și două călugărițe, care erau mici în rang. Una din Germania și cealaltă din Sri Lanka.

Cu noi se mai aflau și alți oameni care nu erau călugări.

Ei au respectat regulile Vinaya ca în Sri Lanka: nu se mănâncă după ora 11:00 și toate celelalte reguli. Când au primit mâncarea, oamenii s-au așezat la rând. Mai întâi au primit mâncare călugării, iar apoi cei care nu sunt călugări. Cineva care nu este călugăr trebuie să acorde respect oricărui călugăr, indiferent de vechimea acelui călugăr.

Deci toți călugării stau primii și noi îi urmăm, dar printre călugări există o ierarhie pe care nu am înțeles-o. Așa că tipii ăia înalți au stat în față și călugărițele s-au așezat în capătul cozii, și eu spun: „De ce nu le dau voie mai întâi femeilor?” Mai ales că erau și mai în vârstă. Mi s-a părut că este atât de greșit și i-am adus această întrebare lui Khenpo, care era un om foarte amabil. El a zâmbit cu amabilitate și mi-a explicat de ce, dar la început m-a enervat că bătrânele au stat la urmă și tinerii au primit primii de mâncare. ”

 

2. Al doilea subiect: cum să împiedicăm deteriorarea jurămintelor, după ce le-am luat

Al doilea mare subiect este despre cum să împiedicăm deteriorarea jurămintelor după ce ni le-am luat.

Toppa Mi Nyampar

Toppa              – cel care a primit deja jurămintele,
Mi                      – cuvânt de negație,
Mi Nyampar – a nu le lăsa să se deterioreze.

Aici, se dă o descriere detaliată și foarte importantă a modului în care trebuie respectate jurămintele. Este foarte ușor să le încălcăm, și continuăm să le încălcăm. De aceea trebuie să fim atenți la asta.

Din nou, vreau să vă subliniez cât de rar este faptul că primiți această învățătură în Occident. Ea scoate la lumină lucruri despre care nici măcar nu ați știut cât de importante sunt.

 

a. Sprijin exterior – Ne lama

Mai întâi avem nevoie să ne bazăm pe un sprijin exterior, care să ne ajute să ne păstrăm jurămintele.

În tibetană, se numește:

Ne lama

Ne       – loc și, de asemenea, a sta,
Lama – profesor.

Ne lama înseamnă profesor rezident sau preceptor monastic.

Ideea este următoarea:

Khenpo, maestrul de ceremonie care conferă jurămintele, le poate conferi unui grup mare de călugări în același timp. Deci, ei devin călugări începători. Ei nu sunt încă obișnuiți cu jurămintele și se pot abate de la ele cu ușurință. Atunci fiecare călugăr junior primește un călugăr senior, un mentor. El trebuie să-și consulte mentorul, timp de zece ani. Un călugăr junior, dacă respectă cu strictețe regulile, atunci cu excepția faptului că merge la baie, timp de zece ani nu poate face nimic fără să-și consulte Ne lama, mentorul său.

Călugării trebuie să aibă Ne lama. Cei ca noi [care nu suntem călugări] nu este nevoie să avem Ne lama, dar este foarte bine să avem. De aceea vă recomand, după ce v-ați luat jurămintele, să găsiți pe cineva care are jurămintele, care vi se pare o persoană onestă, în care aveți încredere și vă puteți deschide față de acea persoană. Și dacă aveți o problemă complicată și nu știți ce să faceți, consultați-vă cu cel pe care l-ați ales ca Ne lama.

Este foarte bine să fiți Ne lama unul altuia dacă doriți. Este foarte bine dacă aveți pe cineva care să vă ajute să vă păstrați jurămintele.

 

Întrebare: Când cineva își ia un Ne lama, cum afectează asta relația cu Lama?

Răspuns: Fără îndoială că un Ne Lama trebuie respectat, pentru că vă ajută pe cale. Dar Ne Lama nu-l înlocuiește pe Lama. Ne lama servește drept ghid acolo unde nu aveți contact direct cu Lama. Dar nici nu veți alerga la Lama pentru orice problemă mică. Dacă un Lama are o mie de discipoli, el nu poate sfătui pe toată lumea, de aceea pentru asta este Ne Lama. Un Lama are un cu totul alt rol. Vom vorbi despre asta în altă parte.

Întrebare: Dacă Ne Lama moare?

Răspuns: Aceasta este o problemă dificilă pentru un călugăr junior. Deoarece călugărul junior trebuie să-l consulte pe Ne lama pentru aproape orice, iar dacă Ne Lama moare, atunci el este brusc blocat.

Ne lama nu este un prieten cu care să mergem la film sau la concert. El trebuie să fie un adept al Dharmei, și atunci poate fi uneori un înlocuitor pentru Ne Lama.

 

b. Sprijin interior

Sprijinul interior este de a ne aminti de ce ne-am luat jurămintele în primul rând.

Sprijinul interior este Renunțarea. Să ne bazăm pe propriile noastre intenții pure: să ne amintim și să ne păstrăm întotdeauna motivația inițială pentru a lua jurămintele. Să ne amintim de suferința samsarei. „ Această viață este plină de suferință, iar eu îmi iau aceste jurăminte pentru a scăpa de ea”. Acesta este un sprijin interior puternic.

În timpul ceremoniei de luare a jurămintelor, acesta apare foarte puternic. Khenpo care ne conferă jurămintele, se asigură că suntem motivați corespunzător, dar mai târziu s-ar putea să ne lăsăm duși de val și să uităm. De acea trebuie să ne reamintim mereu acest lucru, pentru că asta ne va susține în momentele de încercare. Aceste jurăminte sunt luate pe viață.

 

c. Factorii încălcării jurămintelor

Aici trebuie să studiem factorii care dăunează jurămintelor. În tibetană se numește:

Mi thun chok

Mi thun chok – factori care nu sunt în armonie cu jurămintele.
Thun                  – armonios.
Mi thun            – nearmonios.

Ce determină deteriorarea jurămintelor? Și asta este foarte important!

1. Necunoașterea jurămintelor

Primul lucru care determină deteriorarea jurămintelor este faptul că nu le cunoaștem.

Mulți iau jurămintele bodhisattva, care sunt mai înalte decât jurămintele monastice, dar nu au idee ce au luat! Dacă nu știu ce jurăminte și-au luat, atunci cum le pot ține? Sau își iau jurămintele de refugiu și nu știu la ce s-au angajat. Atunci cum le pot păstra?

Deci, este esențial să cunoaștem mai întâi jurămintele.

Recomandarea este să nu fiți de acord să luați jurăminte dacă profesorul nu vă învață mai întâi la ce vă angajați, pentru că atunci cu siguranță le veți încălca.

Lama Dvora Hla spune:

Pot să vă spun, fără exagerare, că cel puțin nouăzeci la sută dintre oamenii care își iau jurămintele bodhisattva, nu știu la ce se angajează. Marii Lama le dau așa fără explicații. Uneori oamenii nici nu știu că au primit jurăminte. Am fost la multe astfel de evenimente. În tradiția în care am crescut, noi nu facem așa. Mai întâi ne asigurăm că discipolul primește învățătura despre jurămintele înainte de a le lua.

Geshe Michael a fost printre primii din Occident care a dat învățătură despre ele.”

2. Lipsa de respect față de jurămintele luate

Al doilea lucru care deteriorează jurămintele este de a le desconsidera. Cu toate că le-am studiat și le cunoaștem, nu le respectăm, le tratăm cu dispreț.

3. Atacul unei afecțiuni mentale.

Un al treilea lucru care se poate întâmpla este că suntem dominați de o afecțiune mentală. Ne enervăm și spunem: „La naiba cu jurămintele!”. Și în acest fel v-ați încălcați jurămintele. De aceea trebuie să vă păziți mintea ca să nu fie dominată de o afecțiune mentală serioasă.

4. Neglijența în respectarea jurămintelor

Și al patrulea lucru este de a neglija jurămintele. Știm că sunt importante, dar nu ne ostenim să le dăm atenția cuvenită, trecem cu vederea, le neglijăm.

Deci, acestea sunt patru moduri principale prin care jurămintele sunt deteriorate.

 

3. Al treilea subiect: Cum restabilim jurămintele, dacă se întâmplă să fie deteriorate

În partea principală a sutrei există un al treilea subiect care tratează cum restabilim jurămintele dacă au fost încălcate.

nyam na chir chupay tap

Nyam na   – dacă au fost deteriorate,
Chir            – pentru,
Chupa        – a restabili, a repara, a restaura,
Tap             – mod, metodă,

Adică, modul în care jurămintele pot fi restabilite în caz de deteriorare sau încălcare.

După partea principală a sutrei există o altă parte, partea a patra, în care se vorbește despre cum putem obține controlul asupra jurămintelor. Și acum vom trece mai departe și vom detalia puțin subiectele incluse în el.

Lectia 1c – Aci 9

Cursul 9: Viața etică

Nivelul unu al disciplinei budiste (Vinaya)

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 1 – a treia parte

 

Motivația de a studia Vinaya

Singura motivație relevantă de a studia Vinaya este să ajungem la nirvana. De a ieși din starea în care ne aflam:

–   avem un corp care suferă, care se îmbolnăvește, îmbătrânește, moare – dacă ajunge la bătrânețe, dacă nu moare înainte de asta
–   avem o minte care nu este niciodată satisfăcută, care tânjește mereu după lucruri, sau are repulsie. Vrea mereu ceva. Este greu de mulțumit.
–   lucrurile pe care le avem le pierdem. Pierdem totul în această viață, pentru că totul vine din karma, iar karma – are cauzele ei și până când le vom înțelegem, ea ne va controla.

Încercăm din răsputeri să avem o viață bună. Ne ocupăm de tot felul de aspecte ale vieții noastre: de corpul nostru, de distracții, de mâncarea, de casă,  încercăm să vorbim frumos cu șeful și ne străduim pe cât putem să ne simțim bine în samsara, dar de fapt nu contează cât de mult încercăm.

Luăm vitamine, mergem la săli de sport, dar indiferent cât de mult am face și cât de corect am face, samsara este tot samsara.

Viața în samsara este sub controlul forțelor karmice, este sub controlul semințelor karmice care stau în curentul nostru de conștiință.

Dacă acum suntem relativ bine, înseamnă că există un calm relativ, dar mai devreme sau mai târziu se va întâmpla ceva care va perturba acest status quo.

Ideea este că samsara este imposibil de reparat. Este o muncă de Sisif care nu va reuși niciodată, pentru că samsara este guvernată de karma. Samsara nu poate fi reparată. Trebuie să ieșim din Samsara.

Oamenii veneau cu tot felul de probleme la Ken Rinpoche și cereau sfaturi despre ce să facă, iar el spunea: „Nu-ți place? Atunci ieși din ea!”. Și acesta este motivul pentru care studiem acest curs.

 

Învățătura Vinaya este foarte rară

După cum am spus, Vinaya este un ocean. Jumătate din ceea ce a predat Buddha a fost Vinaya. Acesta este singurul curs din cele optsprezece cursuri, care atinge acest subiect. Deci, considerați-l ca o oportunitate prețioasă și foarte rară.

De asemenea, este foarte rar ca Vinaya să fie predată oamenilor care nu sunt călugări. Este foarte rar în lume. Pe de altă parte, oamenii care nu sunt călugări nu trebuie să fie învățați despre jurămintele monastice. Dar în Vinaya există părți care pot fi transmise celor care nu sunt călugări. Și pe acestea le vom învăța. Dar și ele sunt, de asemenea, rar de primit.

 

Respectarea moralității este baza întregii căi spirituale

Până acum am vorbit despre faptul că:

    • Sunt aici pentru că vreau să ajung la Nirvana.
    • Pentru a ajunge la Nirvana trebuie să percep mai întâi direct Vacuitatea.
    • Pentru a percepe direct Vacuitatea trebuie să-mi dezvolt abilitatea perfectă de a
    • Pentru a reuși asta, trebuie să respect Moralitatea.

Trebuie să am conștiința curată, imaculată. Dacă există ceva care ne stă pe suflet, mai devreme sau mai târziu va apărea în meditație. Oricine a stat vreodată într-un retreat mai lung știe că toate aceste lucruri vor apărea și va trebui să avem grijă de toate și să le curățăm. Deci, în primul rând trebuie să nu ne mai poluăm mintea. Aceste este scopul studiului Vinaya.

 

Canonul Tibetan

Canonul tibetan, după cum am spus cuprinde trei grupe de scripturi:

1. Kangyur – cuvintele lui Buddha.

2. Tengyur – scrierile comentatorilor indieni din primul mileniu.
Aceste două colecții au fost scrise inițial în sanscrită și traduse cu mult efort de tibetani în tibetană.

3. Sungbum – scrierile comentatorilor tibetani.

 

Scripturile Vinaya

Am spus că există două sutre principale în care Buddha a vorbit despre Vinaya.

 

1. Prima sutra în tibetană:

Gelongpay Sotar Gyi Do

Gelongpa – călugăr deplin,
Pay     – sufix pentru masculin,
Sotar  
este cuvântul pentru Pratimoksha în tibetană – jurămintele de eliberare personală despre care vorbim în Vinaya,
Sosor  – individual, personal. Prati
în sanscrită.
Deci, So este prima silabă din Sosor.
Tar       – este prima silabă din cuvântul Tarpa.
Tarpa  înseamnă libertate în tibetană, Moksha – în sanscrită.
Pratimoksha, în tibetană este Sosor tarpa și l-au scurtat ​​în Sotar.

Lama Dvora Hla spune că atunci când traduce patru rânduri în tibetană, îi ies opt rânduri, pentru că nu poate să dea la o parte din cuvinte. Dar tibetanii fac asta tot timpul. Toate jurămintele Vinaya se ocupă de realizarea libertății personale, realizarea eliberării de samsara, atingerea Nirvanei.

Do – sutra.

Deci, Gelongpay Sotar Gyi Do înseamnă sutra privind jurămintelor personale de eliberare pentru călugării deplini.

 

2. A doua sutra în tibetană pe care a spus-o Buddha, este similară cu prima, numai că în loc de Pay scrie May.

Gelongmay Sotar Gyi Do

Adică, sutra privind jurămintelor personale de eliberare pentru călugărițele depline.

Acestea sunt cele două sutre principale pe tema Vinaya, dar nu sunt singurele.

 

3. Mai există și așa-numitele Cele Patru Sutre Explicative.

Aceste sutre sunt spuse tot de Buddha, le explică pe primele două.

Există foarte multe sutra, pentru că Buddha a predat Vinaya jumătate din viața sa. Noi nu vom învăța aceste sutre ale lui Buddha, vom studia scrierile comentatorilor care se bazează pe sutrele lui Buddha.

 

4. Vom da numele celei mai importante cărți din Tengyur, care vorbește despre Vinaya.

Ea fost scrisă de un înțelept budist care s-a bazat pe Buddha. Numele cărții este:

Dulway Do

Dulwa – disciplină, Vinaya,
Do        – sutra.

Deci Dulway Do înseamnăSutra despre disciplinăsau „Sutra despre Vinaya”.

 

Diferite interpretări ale cuvântului sutra

De ce se numește „Sutra despre Vinaya” dacă nu este ceva ce a spus Buddha?

Acest lucru se datorează faptului că cuvântul „sutra” are mai multe interpretări.

    • Una dintre ele – sutra înseamnă cuvintele lui Buddha.
    • Când vorbim despre Tantra, de exemplu, și spunem „Sutra și Tantra”, asta înseamnă: Sutra sunt învățăturile deschise ale lui Buddha și Tantra sunt învățăturile secrete ale lui Buddha. Deci aceasta este o altă interpretare a cuvântului Sutra.
    • Cuvântul „sutra”, care în tibetană este Do, înseamnă și – scurt, ceva scurt.

Deci, Do înseamnă „carte scurtă” și nu „cuvintele lui Buddha”. Dulway Do înseamnă „cartea scurtă despre disciplină”.

Sutra despre disciplină (Vinaya Sutra) a fost scrisă în sanscrită de maestrul indian Guna Prabha în jurul anului 500 e.n. De fapt, numele lui este Acharya Guna Prabha.

Guna – în tibetană Yunten înseamnă virtuți spirituale. Avea înalte calități spirituale. Era un mare înțelept.
Prabha – are sensul de lumină.
Guna Prabha – cel ce luminează cu virtuți.
Acharya înseamnă în sanscrită maestru sau mare înțelept.

Atunci când ne referim la înțelepți de această amploare, li se dau întotdeauna un titlu onorific. În scripturi se spune Lordul Buddha sau Je Tsongkhapa sau Acharya Guna Prabha.

Numele Acharya Guna Prabha se spune în tibetană:

Loppun yunten ö

ö              – înseamnă lumină,
Loppun – maestru
sau Acharya,
Yunten  – calități înalte.

Deci, Loppun Yunten înseamnă maestrul Guna Prabha în tibetană.

După cum am spus, el a scris „Scurta carte despre Vinaya”. Datorită geniului său, el a reușit să facă un rezumat al tuturor acestor sutre ale lui Buddha (miile de pagini Vinaya din sutrele lui Buddha), în această carte scurtă numită Dulway dö.

Tradiția tibetană se bazează foarte mult pe această carte ca o sursă de încredere. Nu ne vom folosi de acest text rădăcină, ci de comentariile asupra acestui text.

 

Metoda foilor de ceapă

În cursurile anterioare am vorbit despre foile de ceapă.

1.   Prima foaie interioară este Buddha.

2.   Apoi, foaia de deasupra reprezintă primii înțelepți indieni care nu sunt tocmai comentatori, de la începutul primului mileniu. Ei au organizat cuvintele lui Buddha în diferite forme; uneori după subiecte uneori, alteori după diferite idei principale.

De multe ori aceste scrieri sunt foarte concise, pentru că au fost scrise pentru oameni aproape iluminați. De multe ori scrie: „Cele trei duc la patru”, așa că trebuie să înțelegem ce înseamnă „trei” și ce este „patru”. Este imposibil de înțeles fără interpretare. Aici se găsesc, de exemplu, Maestrul Diganaga care a trăit în jurul anului 440 e.n., Maestrul Asanga și Maestrul Vasubhandu, din secolul al IV-lea e.n.

3.   A treia foaie a acestei cepe, sunt comentatorii indieni târzii de la sfârșitul primului mileniu, 700 – 800. Aici , se pot găsi, de exemplu, Maeștrii Chandrakirti, Dharmakirti, Maestrul Shantideva – spre sfârșitul primului mileniu e.n.

După care budismul ajunge în Tibet, și apar comentatorii tibetani.

4.   Deci a patra foaie este reprezentată de comentatorii antici tibetani antici, din prima jumătate a celui de al doilea mileniu. Aici se găsesc Lordul Atisha și Maeștri Kadampa – aproximativ 1.000 e.n. După ei au fost înțelepții care sunt reprezentați de Je Tsongkapa și fiii săi în jurul secolului al XV-lea.

5.   Iar apoi vin comentatorii tibetani târzii, din a doua jumătate a celui de al doilea mileniu. Aici se pot găsi, de exemplu, Ngulchu Dharmabhadra și discipolii săi și mulți alții.

Deja când ajungem la ultimii comentatori, lucrurile încep să devină mai clare. Deja au trecut mulți ani în care tradiția s-a rafinat, s-a șlefuit, a fost curățată de distorsiuni, și care se bazează pe multe dezbateri care au clarificat tot felul de subiecte delicate. Textele scrise deveniseră foarte precise și citibile.

 

Cele trei comentarii folosite în acest curs

În continuare vom vorbi despre trei comentarii principale.

Ceea ce este minunat în budismul tibetan, este că acești mari maeștrii au crescut în mănăstiri care erau adevărate universități mari și care s-au dezvoltat în această tradiție scolastică. Toți acești mari maeștrii, Je Tsongkapa și cei care au fost înaintea lui și după el, au explicat textele într-un mod în care să le înțelegem și să le asimilăm.

Acum vom vorbi despre comentatorii lui Guna Prabha pentru că cartea lui este foarte scurtă și avem nevoie de comentarii asupra ei.

 

1. Esența Oceanului Vinaya

Acest comentariu este foarte cunoscut și foarte scurt. El se numește:

Dulwa Gyatso Nyingpo

Dulwa – disciplină, Vinaya,
Gyatso –
ocean, dalai.

Probabil că ați auzit că numele sfinției sale Dalai Lama este Tenzin Gyatso.

Ce înseamnă Dalai? Se pare că Dala este un cuvânt mongol care înseamnă ocean. Un ocean de virtuți sau calități înalte. Deci numele lui Dalai Lama înseamnă „cel care este un ocean de calități înalte”.

Nyingpo înseamnă inimă sau esență.

Deci, Dulwa Gyatso Nyingpo înseamnă „esența / inima oceanului Vinaya”.

Acesta este numele cărții lui Je Tsongkapa.

je tsongkapa

El a trăit între anii 1357-1419. Deci acesta este primul text care rezumă toate sutrele lui Buddha, toate Sutrele explicative pe care însuși Buddha le-a interpretat, principalele sutre Vinaya, în trei pagini.

Numai Je Tsongkapa știe să facă asta. El a făcut asta cu fiecare domeniu al budismului. Mai întâi a scris un comentariu de zece mii de pagini sau o mie de pagini, iar apoi pentru cei ca noi face un rezumat de trei pagini, pentru că este un bodhisattva.

 

2. Făcătorul zilei (lumina soarelui)

Nyin Je

Nyin  – zi,
Je       –
a face.

Deci, Nyin je înseamnăFăcătorul zilei”.

Ce înseamnă „făcătorul zilei”? Este soarele.  Este numele literar pentru soare.

De ce se numește „soare?” Pentru că luminează textele laconice din Vinaya pe care încă nu le-am înțeles.

Făcătorul zilei (lumina soarelui) a fost scrisă de către Ngulchu Dharma Bhadra (1772-1851).

Făcătorul zilei aruncă lumină asupra textului lui Je Tsongkapa (de mai sus). Comentariul lui Dharma Bhadra a stat la baza comentariului lui Pabongka Rinpoche, care este o lucrare importantă despre Vajrayogini.

 

3. Perla împlinitoare de dorințe

Yishin Norbu

Norbu – perlă sau bijuterie, în sensul de piatră prețioasă,
Yishin
este un anumit tip de piatră prețioasă.

Se spune în mitologia budistă că ar exista niște pietre prețioase speciale care dacă sunt introduse în niște soluții, ele vor îndeplini orice dorință. De acea Norbu yishin o voi traduce: „perla ce împlinește orice dorință”.

Autorul a ales să-și numească cartea cu acest nume pentru că dacă Vinaya este învățată și respectată în mod corespunzător, vom obține tot ceea ce ne dorim, adică Nirvana, în acest caz.

Autorul comentariului este Chone Drakpa Shedrup

Chone Drakpa Shedrup

Numele său complet este Chone Lama Drakpa Shedrup.

Drakpa   – renumit, faimos, celebru, vestit,
Shedrup –
cel ce a dobândit înțelepciunea,

Ce înseamnă cuvântul Lama în tibetană? Cuvântul Lama este format din două silabe: La și Ma.

Ma  – este cuvânt de negație, adică nu este,
La   mare.

Adică, cel mai înalt sau nu există nimeni mai înalt ca el.

Chone Lama Derkapa Shedrup a fost un mare înțelept și un autor bine-cunoscut în literatura tibetană.

Ceea ce este foarte interesant că toți acești mari maeștri, Je Tsongkapa, Ngulcho Dharmabhadra și Chone Lama Drakpa Shdrup, au ales să-și dedice o mare parte a timpului lor  disciplinei Vinaya. Pentru că este important.

Chone Lama a scris o mare parte a manualelor din mănăstiri, care sunt folosite și astăzi. Atunci când chinezii au invadat Tibetul și au bombardat mănăstirile, toate scrierile lui care existau în Tibet au fost arse.

Toate erau centralizate în trei mănăstiri și toate au fost bombardate, a fost un mare dezastru.

După multă muncă, a fost găsit un exemplar la Sankt Petersburg. Geshe Michael a studiat limba rusă pentru asta și s-a dus la Sankt Petersburg și cu mari eforturi a reușit să salveze acest exemplar.

Când a predat prima dată acest curs la New York, în 1996, cei care s-au aflat la curs au fost primii din Occident care au primit acest studiu al lui Chone Lama Drakpa Shdrup.

Este un mare privilegiu că primiți acest curs.

După acest curs nu vom deveni experți în Vinaya. Nici eu nu sunt expertă în Vinaya. Ideea este de a transmite sensul Vinaya, de care are nevoie un practicant serios pentru a reuși pe calea lui.

Je Tsongkapa spunea în epistola destinată lui Ngwang Drakpa: „Să bem împreună din cupa nemuririi”.

Asta pentru inspirația noastră.