Category: Conferințe

 A trăi cu îngerul

 Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael și a Lamei Christie Mcnally
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 2,a

Meditație

Vom începe cu o scurtă meditație.

Încercați să stați cu spatele drept.

Asigurați-vă că stați cât mai confortabil. Picioarele să stea pe podea. Scaunul vă sprijină și vă sprijină meditația.

Așezați-vă mâinile în poală, una peste alta, într-o poziție confortabilă și închide-ți ușor ochii.

Acum concentrați-vă pe respirație, pe ieșirea și intrarea aerului din nări. Alegeți un punct mic la intrarea în nări și concentrați-vă pe senzația în acel punct, pe măsură ce aerul intră și iese.

În continuare vom încerca să ne pregătim pentru partenerul perfect, sau partenera perfectă, partenerul spiritual.

Și fie că aveți sau nu un partener în prezent, maeștrii ne spun, că în cele din urmă, fiecare dintre voi își va găsi partenerul perfect. Dacă aveți deja partener sau parteneră, ei vor deveni perfecți, iar dacă nu aveți partener, îl veți întâlni pe cel perfect.

Dar pentru a crea parteneri perfecți, trebuie mai întâi să vedem ce ne dorim de la partenerii noștri. Ce vrea inima noastră.

Așa că acum, în această meditație, imaginați-vă în aerul din fața voastră, o figură așezată pe perne de flori, pe perne de lumină, iar aceasta este perfectă. Cea mai frumoasa figură pe care v-o puteți imagina.

Corpul ei/al lui este din lumină. Ea/el nu mai sunt făcuți din carne și oase, nu mai are toate problemele pe care le avem noi; nu mai trebuie să îmbătrânească; nu mai trebuie să moară. Se află în permanență într-o mare plăcere iar ochii lui frumoși, vă privesc cu multă iubire.

Și așa cum vă imaginați această făptură din fața voastră, începeți să-i vedeți silueta, conturul exterior, iar apoi încercați să umpleți conturul cu detalii interioare, așa cum copiii colorează și umplu o imagine desenată. Dar ceea ce este important, este să-i vedeți ochii.

Și acum faceți figura să pară vie. Nu o lăsați ca pe o fotografie. Este important să credeți că partenerul/partenera voastră este cu adevărat în fața voastră. Așa că încercați să îi simțiți căldura corpului, să-i simțiți mirosul parfumului pe care îl emană. Încercați să pară cât mai viu.

Și acum gândiți-vă la calitățile perfecte pe care vreți să le vedeți la partener, fie fizice, fie mentale.

Ultima dată am vorbit despre partener ca el să fie iubitor, să fie atent cu voi, să vă asculte și să fie grijuliu/grijulie. Îi puteți înzestra cu orice calitate pe care v-o doriți.

Și acum uitați-vă în ochii lui/ai ei. El/ea stă acolo în fața voastră, iubindu-vă nespus. Rugați-l sau rugați-o să vină la voi cu adevărat. Spuneți-i: „Vino la mine!”.

Și ce este frumos în meditație, că el sau ea este întotdeauna de acord și nespus de bucuros să vină la voi. Vedeți cum vă ia mâna într-a lui și vă duce în paradis.

Dacă aveți în prezent un partener în viața voastră, este bine ca în acest moment să faceți o fuziune între partenerul perfect și ideal pe care vi-l imaginați și partenerul pe care îl aveți în prezent în viața voastră și să-i contopiți într-o singură imagine, astfel încât să-i vedeți pe amândoi formând o imagine perfectă.

Și acum imaginați-vă că această figură perfectă din fața voastră, vine și se topește în inima voastră, ca niște picături mici în inimă, în centrul pieptului. Nu în inima fizică. În zona inimii din centrul pieptului.

Puteți deschide ochii.

 Suntem pregătiți să întâlnim partenerul perfect?

După această meditație, întrebați-vă ce s-ar întâmpla dacă partenerul perfect ar apărea chiar acum în fața voastră? Această făptură de lumină, care nu mai îmbătrânește și moare, toate calitățile ei sunt perfecte și este nespus de frumoasă… Oare sunteți pregătiți pentru ea?

Nu știu ce simțiți voi, dar eu m-aș simți stânjenită. Aș simți că sunt plin de defecte față de ea, este toată lumină și nu are defecte. Trebuie să mă pregătesc pentru o astfel de făptură, ca să existe o potrivire. Așadar, pe lângă acest gând despre partenerul ideal și perfect, și despre toate virtuțile sale, trebuie să ne formăm și noi toate aceste virtuți astfel încât să ne potrivim.

Pentru că se spune că într-o zi vom fi cu toții în această situație. Scrierile budiste spun că va veni ziua pentru fiecare dintre noi, când vom întâlni această figură divină, îngerească, și ea ne va duce în paradis, pentru că asta se întâmplă la sfârșitul evoluției noastre spirituale, când ajungem în acest loc suprem.

Chiar înainte de a ajunge la iluminare, vom fi cu partenerul perfect și minunat, care ne va lua și ne va duce la iluminare.

Suntem gata să se întâmple asta chiar acum? Dacă nu, ce ar trebui să facem ca să fim pregătiți pentru acest moment? Pentru că noi spunem că atunci când suntem gata să apară, va trebui să apară. Deci, dacă nu v-a apărut încă, înseamnă că mai trebuie să facem ceva. El este îndrăgostit de noi și ne așteaptă.

Îl aducem și pe el și pe noi la desăvârșire simultan

În această serie despre cuplul spiritual vorbim despre calitățile pe care le dorim să le aibă partenerul nostru: îl vrem iubitor, atent, să ne susțină.

Dar ceea ce este frumos pe această cale este că, în timp ce lucrăm pentru a ne aduce partenerul la perfecțiune — să fie iubitor, atent și să ne susțină — această muncă dezvoltă exact aceleași calități și în noi.

Adică, în timp ce îmi aduc partenerul ideal la perfecțiune, mă aduc și pe mine la perfecțiune. În același timp, simultan.

Deci, practic, lucrăm deja ca un cuplu.

Această învățătură nu vorbește numai despre cum să-mi fac partenerul să fie așa cum mi-l doresc, ci cum să devin și eu așa cum îmi doresc.

Cuplul spiritual, Arya Nagarjuna și „Nunta Karmei și a vacuității”

Prelegerea noastră se bazează pe studiul karmei și al vacuității și pe legătura strânsă dintre ele. Putem spune „nunta karmei și a vacuității”. Acest studiu se bazează pe Lordul Buddha de la care ne-a venit această înțelepciune și pe marele înțelept, numit „al doilea Buddha” adică Arya Nagarjuna, care a trăit cu aproximativ 1700-1800 de ani în urmă în India. Iar abordarea noastră, care se bazează pe karmă și vacuitate, este diferită, pentru că ea este de a ne crea partenerul în inima noastră, pe baza acestor cunoștințe.

Textul pe care îl folosim se numește „Șaptezeci de versete despre vacuitate”, scris de Arya Nagarjuna. Ne vom folosi doar de câteva versete și vom încerca să le legăm de calitatea pe care o dorim să o dezvoltăm la partener.

Am enumerat douăsprezece lucruri în lectura cursului, dar nu le vom parcurge pe toate. Dar folosind același principiu, veți putea lucra cu ele.

Și acum vom trece la karma. Karma înseamnă ce ar trebui să facem. Ce acțiuni, gânduri și vorbe ar trebui să facem pentru a realiza acest partener incredibil? Toată învățătura se va baza pe karma.

Partenerul meu vine de la mine…

Ideea de bază este că partenerul nostru nu există în afara noastră. El/ea nu există acolo. Ni se pare că există acolo, afară, dar ideea de karmă și vacuitate ne spune că tot ceea ce văd la partenerul meu vine de la mine.

Tot ce văd în el, vine de la mine.

… și cu toate astea el este perfect real în viața mea…

Dar voi puteți spune: „Aha! Păi dacă așa stau lucrurile, înseamnă că totul este o iluzie, pentru că el nu există cu adevărat”

Ce ar spune Arya Nagarjuna despre asta? El ar spune: „Tocmai pentru că vine de la mine, este perfect real”. Ceea ce văd în viața mea, ceea ce apare în viața mea, este un lucru real pentru mine și nu este nicio contradicție.

Tocmai pentru faptul că aceste lucruri vin de la mine, sunt reale în viața mea.

 …și prin urmare îl pot proiecta așa cum mi-l doresc…

Ce înseamnă asta? Dacă înțeleg cum am creat ceea ce este acum în viața mea, pot începe să creez altceva. Dacă încep să am gândurile potrivite și să fac acțiunile corecte, partenerul va apărea așa cum îl creez și va fi perfect real, la fel de real ca și partenerul pe care îl am acum.

El este perfect real pentru că este o proiecție din mintea mea.

Și spunem că aceasta este realitatea. El vine de la mine, iar aceasta este realitatea mea.

A crede că partenerul meu are calități sau trăsături care nu provin de la mine, asta înseamnă ignoranţă. Aceasta este iluzia. Aceasta este neînțelegerea.

Ceea ce spunem este faptul că toate calitățile lui, tot ceea ce îl caracterizează pe partenerul meu, este rezultatul modului în care am tratat alte persoane în trecut. Și dacă există ceva în el care nu-mi place, [eu] sunt singura care îl poate schimba.

Numai eu îl pot schimba. El/ea nu trebuie să facă nimic pentru că este creația mea. Sunt singura care poate face ceva.

Și asta este minunat: nu numai că este doar rolul meu, ci chiar îl pot schimba, pentru că totul este în mâinile mele.

…prin lucrul cu o terță persoană

Așa cum ați văzut, ceea ce este interesant este că nu trebuie să-l implic pe partener în proces. Nu trebuie să merg să mă plâng despre cum apare el dacă nu îmi place. Nu trebuie să-l invit la o discuție și să încep să îi explic ceea ce este în neregulă cu el, sau ce mi-aș dori de la el, pentru că oricum nu mă va ajuta, atâta timp cât nu-mi schimb proiectorul care îmi proiectează realitatea.

Deci, nu contează dacă îi spun ce-mi doresc de la el sau să-i cer să fie așa cum vreau. Dacă proiectez imaginea veche, el va continua să apară în modul vechi.

De aceea spunem că: „Nu trebuie să-l înfrunți. Nu trebuie să te cerți cu el. Nu trebuie să-l inviți la o ceașcă de cafea”.

În acest fel nu va fi tensiune, nici conflict pentru că, tot ceea ce văd, apare din ceea ce am făcut în trecut, iar dacă schimb ceea ce fac, el trebuie să se schimbe.

Nu are de ales decât să se schimbe.

Deci, spunem: „Găsiți-vă o a treia persoană!”. Găsiți o terță persoană care este neutră, în afara relației, fie că este la serviciu, sau în supermarket, și cu el/ea generați-vă karma care să fie opusă de cea care există în prezent.

De exemplu, dacă apare cineva morocănos în viața mea, atunci nu-i voi spune: „De ce ești morocănos toată ziua?” Pentru că ce fac acum? Îl creez morocănos. Așa că în loc să fac asta, mă duc la o terță persoană și fac invers. Încerc să fiu plăcută, veselă și așa mai departe, și în acest fel îmi schimb proiectorul. Și dacă fac asta bine –  trebuie să am cunoștințe pentru a ști cum să fac asta –  el se va schimba de la sine. Nu va avea de ales, pentru că este creația mea.

Deci, vă duceți la supermarket și faceți asta cu casierița, sau cu un coleg de la serviciu. Faceți asta cu oameni neutri, cu care nu aveți conflicte sau tensiuni, cu cei pe care nu-i întâlniți în fiecare dimineață în bucătărie.

Cu acești oameni faceți karma opusă. Și nu trebuie să spuneți nimic nimănui și dedicați această acțiune pentru a vedea schimbarea dorită în partenerul vostru de acasă.

Deci, aceasta este metoda  de a ajunge la perfecțiune: folosindu-ne de o terță persoană.

Acesta este și numele metodei „Cu ajutorul unei terțe persoane”.

Deci nu este nevoie să vă agasați partenerul, totul se face cu alți oameni. Toată karma o acumulați cu alți oameni.

Așa că acum vom continua cu calitățile dorite.

*******

Cum să ne creăm un partener care își întreține familia

 Banii

Prima întrebare pe care și-o pun oamenii este: „Care este atitudinea budismului față de bani?” Sunt cei care cred că budismul se opune la a avea bani: „Stai într-un loc retras, meditezi și pentru asta ce nevoie ai de bani?”

Noi spunem că este o greșeală. De fapt în budism, banii sunt prețuiți, pentru că banul în sine este gol. El nu este nici bun, nici rău în sine.

Când avem bani,  putem folosi banii cu înțelepciune și putem ajuta o mulțime de oameni, deci este bine să avem bani.

De unde vin banii?

• Poate dacă muncesc mai mult, voi avea mai mulți bani?
• Poate dacă muncesc mai mult decât alți oameni, voi avea mai mulți bani?
• Poate dacă economisesc și nu cheltuiesc bani, voi avea mai mulți bani?

Spunem că toate acestea sunt greșite. Oamenii au iluzii despre cum vin banii, și ele provoacă multora frustrare, dezamăgire și multă suferință. Oamenii au o părere greșită despre cum să facă bani, ei fug după bani și nu reușesc să-i obțină.

Așa că acum încercăm să corectăm aceste idei deformate și să explicăm ceea ce ne-a spus Lordul Buddha despre cum să obținem banii. Versetul următor vorbește despre această problemă:

Toate lucrurile cauzate
Sunt similare
Cu un oraș fantomă,
O iluzie, sau miraj,
O obstrucțiune a vederii,
O bulă din spuma unui val,
O ficțiune, un vis,
Sau ca un cerc de foc
Când se învârte o torță aprinsă

În acest verset vorbește de iluzie, pentru că cei mai mulți dintre noi avem iluzia de cum se obțin banii, iar rezultatul este că nu acționăm corect și nu câștigăm banii pe care îi dorim.

Dacă partenerul întreține sau nu familia, asta vine de la noi

Vom alege să discutăm despre cazul în care într-o familie unul dintre soți câștigă și întreține familia și celălalt nu. Cel care nu lucrează s-ar putea să fi fost concediat de la serviciu, sau poate că nu lucrează din diverse motive, iar celălalt simte că asta nu este corect. Simte că toată povara a căzut pe umerii lui, se simte stresat și și-ar dori ca și celălalt partener să participe la povara casei, la datoriile casei. Să aducă și el bani acasă, să fie mai multe mijloace de trai și astfel să fie un echilibru.

Aceasta este o situație cu adevărat nedorită și atunci ce se poate face în acest sens?

După cum știm cauza pentru care ni se întâmplă așa ceva este un rezultat karmic. Este ceva ce am făcut, iar rezultatul este că experimentez un partener care nu mă ajută la întreținerea casei.

Deci, ceea ce trebuie să fac este să lucrez cu mine și nu cu partenerul. Când imaginile mele mentale se vor schimba, atunci îmi voi vedea partenerul că-mi va spune: „Ști ce? Ai muncit atâta timp. De ce nu-ți iei șase luni libere și mă ocup eu de gospodărie?”. Dacă am plantat bine, asta se poate întâmpla.

*******

Corecții karmice pentru „întreținătorul familiei”

Ce putem face dacă vedem că partenerul nostru nu aduce bani acasă? Partenerul este oglinda noastră, nu-i așa? Deci, dacă vedem în oglindă că „nu aduce bani”, înseamnă că trebuie să facem ceva în privința asta.

Și ce ar trebui să facem?

Deci, pentru corecția karmică, sunt trei lucruri:

1. Fii atent cu banii.
2. Fii atent la mediul înconjurător.
3. Plătește-ți datoriile la timp.

Le vom explica pe rând.

Karma are proprietatea, că dacă fac ceva, voi avea tendința să fac din nou același lucru. Prin urmare, dacă îmi rodesc semințele ca partenerul meu să nu întrețină casa, înseamnă că eu continui să plantez semințele care mă determină să văd această situație.

Ce pot face? În primul rând, să încetez de a mai planta astfel de semințe. Cum încetez?

1. Fii atent cu banii

Prima metodă este să fim atenți cu banii. Chiar dacă avem bani, chiar dacă avem mulți bani, trebuie să fim atenți de a nu arunca banii aiurea. Pentru că dacă facem așa, asta ne creează sămânța să ne vedem în viitor ca pe cineva care nu are bani sau, de exemplu, să fim în situația în care partenerul meu nu contribuie și el la mijloacele de trai. Deci trebuie să fim foarte atenți cu banii.

2. Să ai grijă de ceilalți din lumea ta

Dacă prima corecție a fost legată de viața mea personală, acum voi lărgi sfera, spre toată lumea. Deci, a doua corecție este: trebuie să mă îngrijesc de toată lumea.

Asta înseamnă să nu irosim resursele lumii. În familie am grijă să nu arunc banii, în lume am grijă să nu risipesc energia.

De exemplu, nu lăsați mașina pornită inutil, pentru că indirect creștem prețul la benzină când ne folosim de mai multă benzină. Nu risipim energia. Prețul petrolului este atât de scump, încât în India oamenii nu au bani să cumpere gaz petrolier pentru gătit și nu își pot găti mâncarea.

Deci, scopul meu este să am grijă de toți oamenii din lume și fac tot ce pot face.

3. Plătește-ți datoriile la timp

A treia corecție este de a plăti facturile la timp. Când nu plătim facturile la timp, mai ales în afaceri, primim puțină dobândă cât banii sunt în contul nostru, dar am promis banii și nu mă țin de promisiunea mea, deci îl fac pe celălalt să nu primească banii la termen. Deci, practic i-am furat bani pentru un timp. Și acest lucru creează semințele karmice în viitor, prin care mă voi vedea în lipsă de bani.

Abundența vine din generozitate

Acestea sunt trei metode care ne fac să nu mai plantăm semințele care mă determină să mă aflu în situația în care partenerul meu nu contribuie la mijloacele de trai.

Dar asta este o condiție necesară, dar nu suficientă. De ce? Pe de o parte, încetăm plantarea semințelor care ne determină o situație negativă, dar pe de altă parte trebuie să plantăm semințele care să producă abundență în viața noastră. Cum creăm abundența? Nu facem hocus pocus, și abundența vine la noi?

Există o cauză și un efect, iar cauza abundenței este dăruirea/generozitatea. Cauza tuturor banilor care există în lume nu este că s-au tipărit bani la tipografie. Cauza banilor din contul meu bancar, nu este că am muncit și am primit un salariu, pentru că sunt oameni care merg la muncă și ajung să nu fie plătiți, sau se întâmplă tot felul de lucruri. Dacă întotdeauna am merge la muncă și am primi banii, asta ar funcționa în toate cazurile. Dar dovadă e faptul că nu funcționează în toate cazurile.

Buddha, Arya Nagarjuna și mulți alți iluminați au văzut că ceea ce ne aduce abundență este dăruirea. Abundența vine din ceea ce dau altora.

Diferite tipuri de dăruire

a. Uneori pot oferi lucruri materiale.

Și alteori pot oferi:

b. Pot oferi atenție. Pot oferi simpatie, pot oferi afecțiune.

Deci, acesta este un al doilea tip de dăruire care este, de asemenea, foarte valoros.

c. Pot oferi securitate/siguranță/protecție. Unii se simt amenințați, se află în tot felul de pericole; animale de pradă, hoți… Dacă îi pot proteja, este și aceasta o formă de dăruire.

d. Și cel mai prețios tip de dăruire, cel mai valoros, este de a dărui înțelepciunea.

Se spune despre regele Solomon că a fost odată întrebat ce vrea, iar el a răspuns: „Vreau înțelepciune, pentru că prin ea, pot obține toate celelalte lucruri”. Deci, dacă putem oferi altcuiva înțelepciune, înțelegerea modului în care funcționează lumea, acest lucru este cel mai valoros dintre toate lucrurile pe care le putem dărui.

Cum să sporim karma generozității

După ce am dat, am plantat semințe care se vor întoarce la mine, și

a. Va trebui să dedic. Adică să-mi spun în sine: „Dedic această faptă de generozitate pentru ca partenerul meu să mă ajute cu mijloacele de trai”. Acest lucru direcționează karma spre locul potrivit.

b. Împreună cu asta, pentru a crește puterea de a dărui și a obține rezultatele mai repede, trebuie să dăruim din înțelegerea karmei și a vacuității. Este bine să dăm cuiva 5 lei, dar dacă îi dăm înțelegând că banii vor reveni înzecit, atunci dăruirea este cu mult mai puternică decât doar o simplă dăruire. Și astfel, rezultatul asta se va întoarce la mine mult mai repede. Trebuie să credem asta cu adevărat.

Ceea ce este important de subliniat este că nu lucrăm direct cu partenerul. Adică, nu-l agasăm, nu ne plângem, nu ne enervăm pe el sau ne încruntăm la el. Asta ne produce doar supărare și tristețe în relația noastră. Dăruirea lasă în mintea noastră amprentele abundenței și, ca urmare, partenerul nostru va găsi un loc de muncă sau va fi interesat de un loc de muncă. El/ea se va schimba.

Gândul meu face toată diferența. Este atât de multă sărăcie în lume. Puținul gaz pe care îl ard când gătesc, pot spune „Cât de mult influențează lumea?”. Poate nu mult, dar gândul meu face toată diferența, pentru că lumea este o proiecție din mintea mea. Dacă economisesc, gândindu-mă că aceste resurse le împărtășesc cu alți oameni din lume, acest gând îmi poate schimba mintea. Când amprentele din mintea mea s-au schimbat, ceea ce se întoarce la mine, este să-mi văd partenerul că este brusc interesat să-și găsească de muncă.

Și încă ceva despre plata facturilor la timp: neachitarea la timp este o formă de furt. Este o formă în care iau de la cineva ceva care nu este al meu, el nu mi-a dat permisiunea, așa că mă filmez făcând asta. Apoi voi vedea că partenerul meu se folosește de mijloacele mele de trai sau ale familiei. Așa se întoarce. Când încep să îmi plătesc taxele  și facturile la timp, și îmi schimb modul în care tratez banii, rezultatul va fi că voi experimenta asta în viața mea.

*******

Cum să ne creăm un partener senzual

Următoarea calitate este să fie „senzual”.

De unde vine plăcerea?

Avem aici un verset de la Maestrul Saraha, învățătorul lui Arya Nagarjuna, în care spune:

O persoană care nu înțelege
Că lucrurile nu au existență de sine,
Și cu toate acestea aspiră
Spre marea plăcere de a obține,
Este asemenea celui însetat
Care fuge după un miraj.

Și ce beneficiu poate să aibă
O persoană însetată,
Din ceea ce este e doar o iluzie
A apei care este în aer suspendată?

Rămâi acolo,
Între diamant și lotus,
Și joacă jocul marii plăceri –

Cel care nu reușește să învețe
Cum să-și folosească plăcerea,
Cum s-ar putea aștepta să realizeze
Speranța celor trei universuri?

Vom face un mic sondaj. Câți dintre voi sunteți interesați de extaz?

Câți dintre voi își doresc o viață plină de extaz?

Să zicem că întâlnim pe cineva și începem să ne simțim atrași de el/ea și începem să ne simțim emoționați. Și spunem: „Această persoană mă face să mă simt cum nimeni nu m-a mai făcut să mă simt așa. Îl vreau/o vreau în viața mea. O asemenea emoție. Doar îl văd că vine și inima mea începe să bată nebunește, tresaltă de bucurie”.

Ce ne spune maestrul Saraha?

O persoană care nu înțelege
Că lucrurile nu au existență de sine,
Și cu toate acestea aspiră
Spre marea plăcere de a obține,
Este asemenea celui însetat
Care fuge după un miraj.

Gândul: „Ce atractiv este! Cât mă emoționează! Îmi doresc să fiu cu această persoană toată viața!…”, și așa mai departe, ceea ce simțim când ni se întâmplă, spunem că este o formă de ignoranță.

Maestrul Saraha şi desigur, Arya Nagarjuna, spun că aceasta este o formă de ignoranță. Aceasta este cauza pentru care mai târziu oamenii își înșală partenerul.

Ei sunt într-o relație, deodată îl cunosc pe el sau pe ea. Apare emoția și își spun: „Unde ai fost până acum?”. Acesta este motivul pentru care există atât de multe divorțuri.

Toate acestea se bazează complet pe ignoranță, iar ignoranța ne va aduce întotdeauna suferință. Este natura ei. Este natura ei – scânteiază, ne ademenește, ne face cu ochiul, ne trage și cădem.

Credem că persoana de acolo ne provoacă plăcerea, extazul, bătăile de inimă, emoția, ma face să mă simt bine. „El/ea îmi face asta”.

… din același loc din care vine și pixul…

El spune:

O persoană care nu înțelege
Că lucrurile nu au existență de sine,

El fuge după un miraj.

Ce ne spune cu alte cuvinte? El/ea nu vine din afară. Imposibil să vină de acolo. Mi se pare că vine din afară, exact așa cum mi se pare că pixul vine din fabrică.

Dar lucrul adus de la fabrică, pentru un câine nu este pix. Mie așa mi se pare că este un pix, dar nu pot spune că este un „pix”, pentru că câinele îl vede altfel. Dacă ar fi fost un pix de la sine, câinele ar fi scris cu el.

Pixul nu a venit dintr-o fabrică.

… de la mine

Atunci de unde vine pixul? Vine de la mine. Trebuie ca eu să-l recunosc ca „pix”, ca să pot începe să scriu cu el. Un câine nu are capacitatea de a recunoaște un „instrument de scris”, așa că pentru el nu poate fi un pix. Nu va fi niciodată un pix. Chiar dacă îl învăț ce să facă cu el, nu se va apuca de scris, pentru că nu are amprenta de a proiecta pixul. Deci, pixul nu vine din afară spre mine, ci vine din mine. Eu proiectez pixul. Depinde de mine.

Partenerul care îmi face inima să-mi bată, sau să-mi tresalte, nu vine din afară. El vine din mine.

Și dacă inima mea a încetat să mai bată pentru el, și asta vine din mine.

Nu are rost să ne atașăm de un obiect care pare să ne facă plăcere…

Care este reacția noastră firească când întâlnim o astfel de persoană? Încercăm să ne atașăm de el, să-l prindem. Să-l ținem strâns, să ne căsătorim cu el, să-l ținem în casă, suntem dispuși să plecăm de acasă pentru el, pentru acel tresalt în inimă.

Ce se va întâmpla până la urmă? Poate că toate acestea vor dura câteva luni. Pentru că plăcerea nu vine de la ei. Plăcerea este ceva ce proiectăm.

Credem că lucrurile din afară, sunt cele care ne produc emoțiile. Reacționăm: „Asta mă face să mă simt bine. Asta mă face să mă simt rău”.

Noi spunem că nu aceasta este persoana care apare. Dacă o găsesc atrăgătoare de la sine, atunci oricine ar întâlni acel bărbat sau acea femeie ar simți exact la fel ca mine.

Dar nu asta se întâmplă, deci este clar că a fi atrăgător nu vine de la acea persoană.

Dacă ar fi venit de la ea, atunci m-aș simți emoționat de fiecare dată când aș întâlni-o. Dar cu toții știm că, această emoție dispare după un timp. Este în scădere. De ce scade? De ce am fost atât de îndrăgostiți și entuziasmați la început și totul a fost minunat? Se spune că un an și jumătate este media pentru luna de miere. Ce se întâmplă după un an și jumătate? Dintr-o dată ea nu mai este persoana cu care m-am căsătorit. Ce s-a întâmplat cu ea?

…pentru că plăcerea nu vine de la ea

Spunem că ceea ce s-a schimbat nu este acea persoană, ci ceea ce s-a schimbat este proiecția mea. Karma mea s-a schimbat.

Karma mea de a simți plăcere sau de a tresălta s-a schimbat, karma mea pentru senzualitate     s-a schimbat, iar rezultatul este că mi se pare mai puțin atractivă. Și invers! Sau eu par mai puțin atrăgător pentru ea.

Marea plăcere

Deci, cum putem schimba această situație? Cum inversăm această situație? Acum vine partea interesantă, pentru că putem inversa această situație și să facem ca vibrația inimii să crească și să ajungă la extaz.

În verset, maestrul Saraha vorbește despre marea plăcere.

Cel care nu reușește să învețe
Cum să-și folosească plăcerea,
Cum s-ar putea aștepta să realizeze
Speranța celor trei universuri?

 „Trei universuri” este descrierea cosmosului în mitologia budistă. Există universuri diferite în care trăiesc ființele. Iar cei care ajung la iluminare – la plăcerea supremă, la fericirea supremă – caută cum să salveze ființele din cele trei universuri și să le ajute să ajungă la iluminare.

El spune clar și cuprinzător: „Dacă nu înveți să produci în tine extazul, cum îi vei ajuta pe alții să atingă această stare de extaz a lui Buddha?” Buddha este permanent în extaz. Dacă nu știi cum să-l produci, las-o baltă, nu ai cum să-i ajuți pe ceilalți să ajungă la el”.

Deci, lucrul pe care îl căutăm, și după care tânjim, este exact lucrul care va aduce fericire altora.

*******

Corecții karmice pentru „senzualitate”

Acum vine partea dificilă, pentru că am spus că nu lucrăm cu partenerul. Atunci, cum creăm acest extaz cu o terță persoană? Care ar trebui să fie interacțiunea noastră cu această persoană, pentru a intensifica senzualitatea și extazul?

Și ceea ce este interesant este că, prin modul în care facem asta, partenerul nostru va deveni mai senzual și, în același timp, ne va face și pe noi mai senzuali. Deci, printr-o terță parte, lucrăm la amândoi. Karma care îmi schimbă senzualitatea este exact karma care îmi va „repara” partenerul.

Deci, cum facem? Vă voi da trei sfaturi în acest caz, și o facem cu o terță parte.

1. Îmbracă-te frumos pentru a-i face celuilalt plăcere

Primul sfat este să dăm atenție la cum ne îmbrăcăm. Și accentul se pune pe faptul că doresc      să-i fac plăcere celuilalt prin felul cum arăt.

Nu mă îmbrac pentru mine, ci pentru ceilalți. Îmi antrenez mintea, să mă văd ca o figură frumoasă, atrăgătoare, o figură tânără. Îmi creez o imagine frumoasă.

În tibetană se numește:

Nga gyel înseamnă mândrie. Mândria are o conotația negativă, dar aici are o conotație pozitivă.

În tradiția celtică o numesc Glamour – strălucire. Conform tradiției lor, a mitologiei lor, ar exista zâne care arată ca omul normal, dar au această strălucire, și se spune că pot apărea brusc având o înălțime de doi metri și jumătate.

Deci, începem să ne gândim că avem această strălucire. Și dacă mergem având acest gând despre noi că suntem strălucitori, va începe să afecteze modul în care comunicăm cu lumea, ceea ce transmitem lumii.

Așa că ne cumpărăm o ținută nouă, mergem la muncă și ne amintim cine suntem. Suntem o zână care strălucește. Și bucurați-vă de complimente. Nu este nici o problemă.

De multe ori când suntem împreună cu soțul /soția, după un timp intrăm într-un fel de rutină, nu mai dăm importanță de cum arătăm. „Nu mai trebuie să mă îmbrac special pentru el/ea. Am deja un partener. Pentru el nu mai contează”.

Acest gând afectează modul în care mă văd și pentru că afectează modul în care mă văd, afectează și modul în care mă vede partenerul, și apoi afectează și modul în care mă vede lumea, cum mă vede restul lumii.

Așa că dacă încep să mă îmbrac frumos și să apar într-un mod plăcut celorlalți, dacă încep să mă simt atrăgătoare, să mă simt plină de farmec și arăt asta lumii, [asta] îmi schimbă karma. Îmi schimbă frecvența.

Astăzi spunem „sexy”. Puteți folosi cuvântul „sexy”, dar ideea este să-l creez în interiorul meu. Acest lucru îl putem vedea bine la marii Lama tibetani. Cei care sunt foarte avansați în practica lor, dacă îi întâlnim la momentul potrivit, pot apărea ca și cum ar avea paisprezece ani. Puteți fi atât de convinși: „Cu o clipă în urmă arăta de șaptezeci de ani. Acum arată de paisprezece ani”, și chiar așa se simte. Tibetanii vizează vârsta de șaisprezece ani. Ei pot părea mai tineri, pot părea literalmente de paisprezece ani.

De ce vârsta de șaisprezece ani? Pentru că ea este considerată culmea potenței la bărbat. Pentru o fată, aceasta este considerată vârsta de doisprezece ani. Acești Lama se văd ca de șaisprezece ani și este impresionant de cum aplică această practică.

Deci, primul sfat este să apărem în fața lumii cu această strălucire, și asta va începe să schimbe modul în care lumea va reacționa față de noi și automat modul în care partenerul nostru va reacționa față de noi.

2. Apreciază frumusețea

Al doilea sfat este să apreciem frumusețea. Vedem pe cineva frumos și ne bucurăm de frumusețea lui. Cineva trece pe lângă voi și este îmbrăcat frumos și arată minunat, spuneți: „Uau! Ce bine arată!” Admirați-l. Încurajați-l.

Cu cât ne bucurăm mai mult de frumusețea care se află în lumea noastră și celebrăm vitalitatea, energia și frumusețea lumii, [cu atât] ea creează în noi energia vitalității.

Pentru că atunci când o persoană este senzuală, alături de senzualitate vine și sentimentul de multă energie. Și invers: celebrăm frumusețea și energia din afară și asta ne-o produce în viața noastră. Acest lucru creează karma care ne va impune să ne vedem partenerul ca senzual și plin de energie. El nu trebuie să facă nimic, pentru că el este proiecția noastră.

Pentru că senzualitatea este de fapt energie vitală. Și trebuie să ne întoarcem cumva la inocență în privința asta, pentru că mulți se tem de asta. Ei spun: „Nu pot. Este greșit. Nu așa sunt eu!”. Există o frică de senzualitate. Așa că aici trebuie să fim puțin inocenți, ca un copil          într-un loc nou și să fim gata să o acceptăm în viața noastră.

De multe ori există o teamă de a face asta. Oamenilor le este teamă de asta. De obicei, această teamă provine dintr-un comportament sexual nepotrivit la un moment dat în viață, deoarece o persoană care este pură în ceea ce privește comportamentul său sexual, are în el în mod natural multă senzualitate și atunci nu se va teme de acest sfat pe care îl dăm, și nici nu se va teme să aprecieze senzualitatea și frumusețea altor oameni. Dimpotrivă! Frumusețea altora va străluci în fața lui. O va observa mereu.

Și poate nu vom numi „senzualitate”, ci sentimentul că suntem cufundați mereu în frumusețe.

Și asta este valabil și pentru cei care au ales abstinența. Pentru că dacă practică corespunzător, se creează și mai multă energie în ei, deoarece preocuparea de sex scade această energie. O eliberează, o pierde.

De fiecare dată când suntem implicați în activitate sexuală, mai pierdem puțin din această vitalitate, așa că motivul de a păstra o viață de celibat este acela de a stoca acea vitalitate, astfel încât să o putem folosi pentru alte lucruri. Pentru că ne dă multă putere, care este de fapt forța vieții.

Dacă călugări practică mulți ani, așa cum trebuie, au un fel de strălucire care îi învăluie. Aceasta este energia.

3. Rămâi smerit în interior

Al treilea sfat este de a ne păstra inima curată. De a ne păstra onestitatea/integritatea și devotamentul total față de partenerul nostru.

Chiar dacă vedem oameni frumoși și atrăgători în jurul nostru, nu dezvoltăm pasiune pentru ei. Putem să le apreciem frumusețea fără să dorim să-l deținem, fără dorința de posesiune, și aceasta este puritatea.

Dacă înțelegem cum karma și vacuitatea ne creează lumea, va trebui să acționăm din această puritate, pentru a crea lumea senzuală din jurul nostru. Și asta se va întâmpla automat, dacă ne menținem mintea pură, adică să avem un comportamentul sexual pur și, de asemenea, să avem gânduri pure față de sexualitate.

Dacă suntem foarte, foarte, foarte atenți, să nu ne dăunăm sexualității, nici cu flirtul și nici cu privirile, dacă suntem foarte puri în inima noastră, aceasta este karma care ne va intensifica senzualitatea și plăcerea noastră, despre care vorbește Maestrul Saraha.

Toate acestea ne vor ajuta să ajungem la iluminare și vom putea ajuta toate ființele.

Deci, dacă ne dorim cu adevărat să fim mai atrăgători și mai senzuali și să trăim într-o lume plină de viață, energie și senzualitate, trebuie să ne păstrăm puritatea sexuală, trebuie să avem grijă de mintea noastră.

Nu spuneți cuiva ceva pe care nu l-ați spune dacă soțul sau soția ar fi stat lângă voi, nici măcar cu gândul. Doamna Karma înregistrează fiecare gând. Acest lucru scade din vitalitatea voastră, scade din potențialul nostru de a ajunge la acea lume minunată.

• Deci, sfatul este să fim atenți la mintea noastră, să fim sinceri și credincioși. Și asta nu ne împiedică să ne bucurăm de frumusețe, s-o apreciem și să apreciem oamenii frumoși. Vom spune: „Uau! Această frumusețe a apărut în viața mea datorită karmei mele”. Ne putem bucura de asta, dar să nu ne dezvoltăm dorința de posesie.
• Vedeți un cuplu frumos, reușit. Felicitați-i! Bucurați-vă de fericirea lor! Acesta generează karma pentru voi.

Deci, aceasta este karma senzualității.

 A trăi cu îngerul

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael și a Lamei Christie Mcnally
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 1,b

Cum să ne creăm un partener care să fie atent cu noi

Vom trece la următoarea calitate pe care o căutăm la partenerul nostru.

A doua calitate pe care o căutăm este ca partenerul nostru să fie atent cu noi: să ne asculte, să fie interesat de ceea ce îi spunem.

În următorul verset, Arya Nagarjuna ne spune:

Atent

Ignoranța nu poate exista
Dacă karma nu este acumulată.

Acumularea de karma nu poate exista
Dacă nu există ignoranță.

Și din moment ce acestea două
Se determină reciproc,
Ambele, în egală măsură
Nu au natură proprie.

Am ceva să-i spun și el nu are timp niciodată să mă asculte. Nu-i pasă de mine, nu îl interesează. Se grăbește la lucrurile lui.

Ce voi face?

Plângerile, amenințările, folosirea forței sau lingușirile ne vor aduce exact aceleași lucruri

Deci, opțiunea pe care o avem este să-i spunem: „Niciodată nu mă asculți!”.

Ce facem? Ne plângem. Ce acumulăm? Karma plângerilor. Ce va invita în viața mea? Va invita la ascultare? Nu! Pentru că cine vrea să audă plângeri? Va invita karma să aud că alții se plâng de mine.

Asta facem. Nu obținem ceea ce ne dorim, și continuăm să ne plângem sau să avem pretenții sau să acuzăm sau să amenințăm. Aceste lucruri se vor întoarce la noi exact. Acest mod nu funcționează.

Cu toți am încercat să-i spunem partenerului: „Trebuie să vorbim. Am ceva să-ți spun. Tu niciodată nu mă asculți!”.

Trebuie să înțelegem că asta creează exact opusul. Ceea ce vreau să subliniez este că de la naștere suntem condiționați să acționăm în acest fel. Nu primim ceea ce vrem și încercăm să-l obținem:

• prin a ne plânge,
• prin amenințări, sau
• prin forță,  sau
• prin lingușiri.

Încercăm să-l obținem prin mijloace care ne aduc exact invers de ceea ce ne dorim. Deci, cu cât ne plângem mai mult, cu atât el ne va asculta mai puțin, și în cele din urmă nu ne va mai asculta de loc, iar relația nu va mai fi plăcută.

Deci toate aceste metode de a ne plânge, sau „te invit la o cafea și să vorbim”, nu funcționează.

Poate că ați încercat, și ați văzut că tot ce i-ați spus partenerului, el și-a amintit poate pentru o oră, și apoi totul revine la cum a fost pentru că karma nu s-a schimbat, pentru că nu v-ați ocupat de problema de dedesubt, de rădăcina problemei voastre. Deci toate aceste reacții, toate aceste comportamente, se bazează pe o idee greșită. Se bazează pe ignoranță. Acesta este modul ignorant de a face lucrurile.

De ce spunem că asta este ignoranță? Foarte simplu, pentru că nu funcționează.

Orice lucru care se bazează pe adevăr funcționează, și dacă nu funcționează, înseamnă că se bazează pe ignoranță.

Modul nostru obișnuit de a avea rezultate în viața noastră, nu funcționează, pentru că lucrurile pe care le vrem să le obținem nu sunt la el. A fi ascultată nu va veni de la el.

Trebuie să-l proiectez că mă ascultă. Și asta este cu totul altceva. Pentru asta trebuie să las amprente în mintea mea și apoi automat mă va asculta.

 Spirala descendentă

Este ca o spirală descendentă:

Și spirala coboară.

Și este foarte greu de ieșit din ea, dacă lucrurile au durat așa mulți ani, pentru că între timp         s-au acumulat multe resentimente și multă reproșuri. Acum îi reproșez că nu știe să mă asculte: „Cum de m-am căsătorit cu el? Cum de nu mi-am dat seama? Dar când m-am căsătorit, el m-a ascultat”. Între timp am plantat toate aceste lucruri și acum rodesc.

De unde vine asta?

Dacă experimentăm că nu suntem ascultați, de unde poate veni asta? Ce amprentă se manifestă acum în viața noastră, care ne determină această experiență? Este foarte simplu. Nu i-am ascultat pe alții. Nu am fost interesați de alții care aveau ceva de spus.

Ne-am filmat ignorându-i pe alții care aveau ceva de spus sau care ne cereau atenția. Ne-am lăsat în minte o imagine mentală, iar apoi vine momentul și această imagine înflorește, iar partenerul nu ne ascultă, nu este atent la noi.

Atunci veți spune: „Bine. Cum corectăm asta?”   Începeți să-l ascultați pe el.

Puteți lucra cu o terță parte

„Dar de patruzeci de ani nu mă ascultă, de ce să-l ascult acum? De patruzeci de ani mă ignoră. Așa deodată să încep să-l ascult? Nu merită el asta”.

Aceasta este reacția noastră naturală. Când suntem deja în acest vârtej teribil, ne va fi greu să facem asta cu partenerul nostru, pentru că deja avem în noi un munte de resentimente și reproșuri, și de aceea ne va fi greu să acumulăm karma corectă.

Deci, dacă vă este greu, sfatul este să faceți asta cu o terță parte.

Lăsați-l în pace pe partener. Nu-l chemați la cafea. Nu vă mai plângeți lui.

Există nenumărați oameni pe care îi puteți asculta. Găsiți-i pe aceia care nimeni nu-i ascultă. Găsiți oameni în vârstă pe care nimeni nu-i mai ascultă ce spun, care sunt puțin mai înceți și care își povestesc iar și iar viața.

Găsiți-i pe cei care au nevoie de atenția voastră și ascultați-i cu adevărat. Ascultați-i cu toată inima. În acest fel vă filmați ascultându-i pe ceilalți și, dacă faceți asta din înțelegerea modului în care acțiunile voastre plantează karma, [acest fapt] plantează semințe în mintea voastră, iar atunci când va veni momentul, aceste semințe vor da rod și veți fi în situația în care ceilalți vă ascultă, inclusiv partenerul vostru.

De obicei, atunci când avem o problemă ca aceasta, avem două reacții posibile. În cazul în care partenerul meu nu este atent, nu mă ascultă niciodată, nu este interesat de ceea ce îi spun, mă ignoră, există două opțiuni:

• Sau ne este greu să-i ascultăm pe alții și asta se manifestă. Eu însumi nu știu să ascult sau nu vreau să ascult, sau nu am răbdare să ascult, și asta mi se întoarce.
• Sau nici măcar nu observ că nu-l ascult. Sunt complet oarbă față de această situație, pentru că am coborât împreună atâta, încât nu mai vedem ceea ce facem.

*******

Corecțiile karmice pentru „atenție”

Vom oferi din nou trei sfaturi despre cum să transformăm samsara într-o spirală ascendentă, o spirală care ne trage în sus.

Toate aceste sfaturi nu sunt legate direct de partener, ci indirect.

Nu trebuie să intrăm în discuții cu el. Nu ne mai plângem. Ci vom practica afară cu alți oameni și se va întoarce acasă. Mergem la serviciu și ne creăm  partenerul ideal. Tot ceea ce facem cu alți oameni, la serviciu, în magazin, la cafenea, plantăm semințe, iar ele vor proiecta filmul pe care îl vrem să-l vedem pe ecranul nostru. Așadar ne folosim de o terță persoană pentru a sparge tiparul, pentru a rupe spirala.

Deci, iată primul sfat:

1. Interesează-te de cei care îți sunt inferiori

Acesta este primul sfat. Așa cum am spus, îi ascultăm pe cei pe care alții nu îi ascultă. Oameni care nu sunt interesanți sau nu au nimic de spus. Ei nu sunt greu de găsit. Puteți merge la orice azil de bătrâni și veți găsi o mulțime de oameni care sunt dornici să fie auziți. În grădinițe, sunt destui copii care au nevoie de atenție.

Și chiar dacă nu mergem în aceste locuri, clasificăm în permanență oamenii. Oriunde mergem, automat mintea noastră îi clasifică pe ceilalți: ori sunt deasupra noastră, ori neutri, ori care dintr-un motiv oarecare ni se par inferiori  nouă. Pe cei inferiori, avem tendința să nu-i ascultăm, pentru că nu ne interesează. Ei sunt sub noi.

Știm mai multe decât ei sau avem mai multe decât ei, sau orice altceva.

Și aici este oportunitatea.

Mergeți la cel care vi se pare că nu este la nivelul vostru și ascultați-l. Aceasta generează karma ca să primim ascultare. Deci, aceștia sunt oamenii la care vă opriți și îi ascultați, și apoi dedicați karma ascultării în relația voastră. Acești oameni pot fi complet străini, oameni pe care nu-i cunoaștem.

Deci, acesta a fost primul sfat. Ne ocupăm de cei care, după părerea noastră, ne sunt inferiori.

2. Fii atent la mesajele îngerilor

Al doilea sfat se referă la entitățile care sunt deasupra noastră. Mai exact, vorbim despre îngeri, iar ei sunt deasupra noastră. În budism spunem că există îngeri, există ființe care au luat aplicat această cunoaștere și această iubire și au atins scopul final. Au evoluat. Ele au evoluat în ființe de lumină, în ființe iluminate. Nu mai au un corp din carne și oase, și nu mai trebuie să moară.

Și de fapt, acesta este scopul cuplului spiritual. Scopul unei relații spirituale este ca ambii parteneri să se ajute reciproc să atingă acest nivel. Acesta este scopul suprem al unui cuplu care este spiritual și spunem că relația de cuplu face posibilă atingerea acestui scop cu mult mai repede decât pe ​​alte căi. Cu toții aspirăm să devenim ființe de lumină pline de fericire și extaz.

Aceste ființe au și capacitatea de a trimite replicile lor, emanațiile lor, și cauza pentru care se află în această beatitudine este pentru că și-au dezvoltat iubirea la maxim. Iubirea lor este perfectă. Ele iubesc orice ființă din lume, iar această iubire imensă se manifestă prin plăcerea permanentă pe care o experimentează.

Ele sunt îndrăgostite de fiecare persoană. Ele sunt pe deplin conștiente de fiecare dintre voi în acest moment. Vă pot citi gândurile. Vă pot vedea viitorul. Pot vedea toate greșelile pe care le faceți și se pot manifesta sub forme diferite care să vă ajute pe cale și să vă împingă înainte, iar noi spunem că ele se află tot timpul în jurul vostru.

Și dacă ne gândim logic, dacă este adevărat că iubirea se poate dezvolta puțin, atunci se poate dezvolta și mult, nu-i așa? Și dacă ea poate fi dezvoltată mai mult, atunci ea poate să ajungă la nivele incredibile.

Deci, dacă există ființe care au reușit deja să-și dezvolte iubirea la niveluri incredibile, atunci ne iubesc cu adevărat, nu-i așa?

Atunci ele vor face orice pentru ca noi să progresăm și se vor manifesta în așa fel încât să ne împingă mai repede spre scopul nostru final. Ele de abia așteptă să ajungem la scopul suprem.

Problema noastră este că nu avem karma să le vedem în toată gloria lor, în manifestarea deplină a corpului lor de lumină.

De aceea apar în moduri diferite, pentru că știu că nu le putem vedea forma pură. Ele apar în funcție de karma noastră, în funcție de ceea ce karma ne permite să vedem.

• Și ar putea fi cineva cu care ne ciocnim pe stradă, care spune deodată ceva ciudat care ne trezește. Avem dintr-o dată o conștientizare.
• S-ar putea să intrăm într-o librărie și să deschidem o carte și ne apare pe neașteptate un mesaj minunat care ne dă direcția pe care am căutat-o.
• Ar putea fi o melodie pe care o auzim la radio și dintr-o dată auzim un sfat de care aveam nevoie.

Ființele iluminate sunt tot timpul lângă noi, și rolul nostru este să începem să ascultăm, pentru că ele ne trimit tot timpul mesaje. Faptul că nu le înțelegem, nu este vina lor, este pentru că nu ascultăm.

Deci, aici ascultarea este de a conștientiza aceste mesaje, pentru că ele sunt aici tot timpul. Cei care sunt foarte avansați pe cale, primesc mereu mesaje. Pentru ei niciun cuvânt nu este banal. Orice vorbă spusă este de fapt un mesaj.

Deci, fiți deschiși la mesajele pe care le primiți. Rezultatul va fi când partenerul vi se va părea suspect, și veți spune: „Poate că este mai aproape decât am crezut”, și deodată el va spune: „Poți, te rog, să-mi dai ceainicul?” Și voi să auziți ceva înțelept care să vă facă să progresați, iar el nici măcar nu știe ce a făcut. Și asta pentru că v-ați dezvoltat atenția la mesaje. Ei vă transmit mesaje fără să-și dea seama.

Multe lucruri minunate vor începe să se întâmple, atunci când ne conectăm la acest loc.

3. Bucură-te de tăcere/liniște

Al treilea sfat legat de ascultare este să ne bucurăm de tăcere/liniște.

De multe ori, în societatea noastră, nu ne simțim bine când este tăcere. Dacă dintr-o dată se face liniște într-o conversație, încercăm să o umplem cu o grămadă de lucruri neimportante.

Devenim nervoși când se face brusc liniște. Tăcerea poate fi o experiență foarte intimă. Poate fi o practică foarte intimă, iar dacă suntem foarte intimi cu cineva, atunci nu trebuie să umplem mereu golurile cu vorbă. Intimitatea este deja acolo. Deci, încercați această practică.

O puteți face cu prietenii. Nu încercați să umpleți golurile cu vorbele voastre tot timpul. Simțiți-vă confortabili cu tăcerea, care este, de asemenea, o formă de comunicare. Și poate că există deja în voi o comunicare profundă în această prezență liniștită/tăcută și nu trebuie să răspundeți la tot ceea ce auziți. Poate că auziți lucruri și vă dați timp să le digerați. Verificați dacă aveți ceva de spus.  Poate că nu există ceva care trebuie spus, și dați lucrurilor să se cufunde, și bucurați-vă de liniște/de tăcere.

Rezultatul practicii la acest nivel este comunicarea foarte profundă cu partenerul. Și atunci când relația este bună și există intimitate, nu mai este nevoie de a vorbi tot timpul pentru a comunica, iar când se adâncește mai mult, puteți începe să citiți mintea celuilalt fără nicio dificultate. Va deveni foarte dulce să fiți atenți și deschiși unul față de celălalt.

Cum rezolvăm karmic rănirea sau durerea în relația de cuplu?

Întrebare:   Dacă ești cu un partener care te-a rănit, sau poate te-a înșelat, a avut o aventură cu altcineva. Sau chiar te-a rănit fizic. Ce să facem? Cum rezolvăm asta? Ar trebui ruptă relația și să plecăm? Ce să facem în aceste cazuri?

Răspuns:     Dacă tot ce am spus este adevărat, atunci tot ceea ce vedem la partenerul nostru este o proiecție din amprentele noastre. Proiectorul nostru proiectează doar imaginile pentru care le avem deja în mintea noastră, pe care noi înșine le-am plantat acolo prin acțiunile noastre trecute, pentru că nu avem alte imagini în afara lor.

Deci, ce să fac dacă imaginile din mintea mea produc acum pe cineva care mă înșală?

Deci, ce facem la nivel convențional? Mulți oameni vor spune: „M-ai înșelat. Atunci eu plec”. Mulți reacționează așa.

Dacă nu m-am ocupat de imaginile mentale care au proiectat înșelatul, următorul partener mă ​​va înșela din nou. Nu m-am ocupat de cauza profundă a rănii care s-a întors asupra mea, fie că este înșelătoria, infidelitatea, violența, și altele. Dacă sunt lovită – înseamnă că eu am lovit în trecut. Nu m-am ocupat de violența mea, și atunci imaginile mă așteaptă după colț, iar data viitoare vor lovi din nou.

Se spune că rata divorțurilor în a doua căsătorie este de 63%, pentru că oamenii nu s-au ocupat de rădăcina problemei. Oamenii spun: „Ok! Prima căsnicie nu a mers, voi căuta pe altcineva”.

Vor găsi pe altcineva, dar problema nu s-a rezolvat, și au mai puțină răbdare și apoi totul se termină. Unii dintre ei s-ar putea să se ocupe de ceea ce nu funcționează în căsnicie, și atunci a treia căsnicie va avea șanse mai mari. Procentul divorțurilor în a treia căsnicie este în scădere, iar a treia ar fi putut fi prima sau a doua, dacă am fi avut grijă de imaginile mentale.

Același lucru se întâmplă și cu violența.

• Dacă există violență acasă, nu m-am ocupat de violența din inima mea, de semințele care vin din violență mea.
• și violența mea poate fi mică. Ea ar putea fi doar în gând. Karma se intensifică.
• deci trebuie să înțelegem că karma ne va urma mereu,
• și trebuie să înțelegem că, până nu ne ocupăm de cauzele profunde, nu vom putea scăpa de acest necaz.

Dar nu toți suntem destul de puternici să rămânem atunci când există violență, când suntem răniți emoțional sau fizic. Este nevoie de multă putere pentru a rămâne în această stare și a lucra cu noi. Uneori este imposibil.

Dacă rămâneți într-o asemenea relație, veți abandona complet calea spirituală pentru că durerea este teribilă, și poate că nu ar trebui să rămâneți în ea. Depinde de voi. Depinde de cât de puternici sunteți spiritual. Dacă sunteți tot timpul zbuciumați, sunteți prinși în durere, durere, durere, atunci nu puteți progresa pe cale, de aceea este nevoie uneori de a vă îndepărta de situație, pentru a vă ridica din nou în picioare și să vă reveniți, să vă recăpătați liniștea.

Deci este foarte personal. Dacă sunteți foarte puternici, cel mai rapid mod este să rămâneți acolo și să lucrați cu această karmă, dar dacă vă este greu, atunci este momentul să vă îndepărtați.

Dar nu trebuie să uitați adevăratele cauze. De a nu da vina pe ei, chiar dacă vă simțiți răniți. Nu de la ei vine asta. Să înțelegeți că este karma voastră care vă pocnește și să lucrați cu acele semințe. Deci, fie că rămâneți sau plecați, este important ce veți face cu semințele care vă rănesc.

Deci, ideea este să vă uitați la ce s-a întâmplat și să vedeți ce imagine mentală v-a proiectat filmul în viața voastră, și atunci să vă ocupați de aceste semințe la nivel karmic. De exemplu, dacă violența verbală, emoțională sau fizică vine la mine, trebuie să scap de violența din inima mea. Acum trebuie să lucrez la furia, ura, agresivitatea mea.

Trebuie să înțeleg că acestea sunt lucrurile pe care le-am făcut în trecut și care mi-au adus această imagine acum. Atunci nu mai pot da vina pe nimeni. Fie că sunt în situație sau că am ieșit din situație, este toată responsabilitatea mea.

În acest joc al karmei și al vacuității totul este responsabilitatea mea. Eu am creat totul, pentru că nu există alte amprente care să stea în mintea mea, cu excepția celor pe care eu le-am lăsat acolo. Nimeni altcineva nu poate pune lăsa amprente în mintea mea. Numai eu fac asta.

Și nimeni altcineva nu poate purifica amprentele din mintea mea. Numai eu pot face asta. De aceea îmi asum responsabilitatea.

Totul vine de la mine, și acest lucru îmi redă puterea. Nimeni altcineva nu are putere asupra mea.

Un eveniment ca acesta, care poate fi dureros, mă întărește, mă ridică, pentru că iau acum lucrurile în mâinile mele. Acum lucrez cu amprentele mele și le schimb. Îmi rescriu viitorul schimbând aceste semințe, purificându-le.

Și dacă reușesc să-mi purific violența din mine, se vor schimba și vechii mei parteneri, și cei noi care vor veni vor fi altfel, iar fenomenul va înceta.

Toate aceste lucruri vor continua și dincolo de relație. Lumea mea va fi mai liniștită, mai pașnică. Vor fi mai puține acte de agresivitate în mediul meu înconjurător, pentru că îmi elimin agresivitatea din mine.

Karma poate fi eliminată chiar dacă este veche

Dacă nu îmi amintesc, mai pot elimina sămânța plantată? Da, sigur! Deoarece viața îmi proiectează ceea ce este în mintea mea, mă uit: „Ce mi se întoarce? Dacă mi întoarce violență, trebuie să lucrez cu violența care este în mine și nu trebuie să-mi amintesc ce am făcut. Chiar dacă cred despre mine că nu sunt așa. Pot fi oarbă la agresivitatea mea, dar dacă experimentez în mod constant violență, atunci trebuie să încep să mă uit unde sunt eu violentă? Unde sunt eu agresivă? Și ar putea fi în gânduri. S-ar putea să am gânduri rele, să le doresc răul altora că trimit rea voință oamenilor. Așa că realitatea îmi reflectă doar ceea ce trebuie să fac și nu trebuie să-mi amintesc.

Așadar, aceasta este munca cu karma și este frumoasă, pentru că, dacă sunt gata să-mi asum responsabilitatea – și pentru asta este nevoie de curaj pentru că nu este comod să ies din imaginea frumoasă pe care mi-am făcut-o despre mine ​​și să văd de fapt ce se întâmplă în viața mea  –,  dacă sunt gata să-mi asum responsabilitatea, puterea se va întoarce la mine și voi deveni o persoană foarte puternică. Viața mea se va schimba.

Vreau să mai adaug trei puncte:

1. Karma poate fi purificată

Primul punct este că se poate purifica karma veche, cum ar fi karma din viețile anterioare.

2. Karma vine din ignoranță. Concepția corectă ne va proteja de ea.

Al doilea punct este că dacă ne amintim mereu de karmă și vacuitate, chiar dacă avem karma rea, nu o lasă să rodească. Este ceva foarte puternic care ne protejează.

3. Karma menține tendința, și de aceea este necesar să oprim orice comportament negativ.

Și al treilea punct este că, dacă ni se întâmplă lucruri rele, este semn că am făcut lucrurile rele, deci avem obiceiul de a le face. Asta înseamnă că de acum înainte trebuie să fim foarte atenți să nu mai lăsăm amprente mentale noi care ne vor produce suferință în viitor.

A trăi cu îngerul

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael și a Lamei Christie Mcnally
traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli
Lecția 1, a

Cuplul spiritual este cea mai rapidă cale spre iluminare

Această prelegere este a treia serie din seria de prelegeri despre cuplul spiritual  în România.

Poate spre deosebire de ceea ce cred majoritatea oamenilor, în budism spunem că partenerul spiritual este important Și spunem că acesta este cel mai rapid mod de a ajunge la iluminare.

Dar, ce este iluminarea?

Când spunem „iluminare” ne referim la a ajunge la fericirea supremă, la fericirea maximă la care poate ajunge o ființă:

• Un loc în care nu mai există suferință. Un loc în care cuvântul „suferință” nu este cunoscut.
• Un loc unde nu mai există boală.
• Un loc în care nu mai există nicio afecțiune mentală. Nu există nimic care să ne mai tulbure liniștea sufletească.
• O astfel de ființă are iubire imensă, necondiționată pentru toate ființele.
• Are o mare compasiune pentru toate ființele.
• Ea este omniscientă. Această ființă, sau înger știe exact ce trebuie să audă fiecare om, când trebuie să audă și cum trebuie să audă; și ce-l poate aduce la fericirea maximă.
• Singurul scop al existenței ei și a modului ei de existență, este de a ne aduce fericirea maximă.
• Și exact acest mod în care trăiește și această intenție din inima ei, îi produce plăcerea maximă.

Această ființă pe care am descris-o, o putem numi „înger”, o ființă perfectă de lumină.

Fiecare dintre noi caută fericirea. Puțini dintre noi își pot imagina ce este acest nivel maxim de fericire, iar scopul budismului este să ne aducă la el. O numim „iluminarea lui Buddha”, sau „fericirea supremă”.

Și cel mai rapid mod de a ajunge la ea, este prin cuplul spiritual. De aceea, dedicăm aceste prelegeri pentru a ne crea această relație, fie să o transformăm pe cea pe care deja o avem, într-o relație spirituală care să ne ducă acolo.

Esența practicii – să ne vedem partenerul ca pe un înger

Esența practicii este să ne vedem partenerul ca ființă divină; să-l vedem așa și să-l tratăm așa. Să credem în inima noastră că partenerul nostru ne-a fost trimis.

Dar nu întâmplător. Nu există coincidențe în această întâlnire și există o cauză adâncă pentru care ne aflăm cu el.

Deci, dacă este adevărat că partenerul este o ființă divină, este ca Dumnezeu, atunci cum ar trebui să trăim cu un astfel de partener? Cum trăim cu Dumnezeu? Cum trăim cu acest înger? Ce ar trebui să facem dacă știm că suntem lângă un înger?

Dacă credem asta cu adevărat, nu vom mai putea continua cu tiparele noastre obișnuite, nu-i așa? Să-l vedem ca pe ceva obișnuit, ca pe un muritor de rând, pe care trebuie să-l corectăm. Îngerii sunt perfecți. Nu este nevoie să-l reparăm sau să-l îndreptăm.

Puteți vedea deja, că această cale vă duce la un comportament diferit de cel cu care sunteți obișnuiți, de ceea ce auzim de la consilierii matrimoniali.

Și când începem să vorbim despre acest subiect, mulți oameni spun: „Bine, bine, dar mai întâi trebuie să-l găsesc pe acest partener. Și apoi învață-mă despre cum să mă comport cu el”.

Deci, cum vom găsi persoana care are aceste calități pe care le căutăm, care să ne permită să ne găsim împreună această fericire maximă?

Învățătura de astăzi va răspunde la ambele întrebări:

1. Cum să-l găsim? și
2. Dacă îl avem deja, cum să-l transformăm?

Învățătura se bazează pe scrieri autentice…

Toate aceste serii de învățături despre cuplu spiritual se bazează pe scrieri străvechi, în mare pe învățături ale budismului tibetan, dar nu numai. Aceste învățături sunt vechi de mii de ani, și au fost aduse de ființele iluminate pentru a le aplica în viața noastră. Nu am inventat nimic, nimic nu ne aparține, doar vă transmitem cunoștințe și sperăm să le transmiteți la rândul vostru mai departe.

În această prelegere, vom folosi una dintre lucrările marelui înțelept Arya Nagarjuna.

Tong Nyi înseamnă vacuitate,
Dun Chupa – șaptezeci.

Adică, Cele șaptezeci de versete despre vacuitate.

„Șaptezeci de versete despre vacuitate” este numele bine-cunoscutei lucrării ale acestui înțelept Arya Nagarjuna.

A trăit în secolul al II-lea e.n, în India. El este uneori numit „al doilea Buddha” datorită înțelepciunii sale extreme.

Arya este numele dat celui care a perceput direct. Subiectele despre care vorbim în cursurile noastre, el le-a experimentat direct în meditație directă și ne-a dăruit învățătura despre vacuitate.

În această prelegere vom cita câteva versete din lucrarea lui și câteva versete ale învățătorului lui Arya Nagarjuna, numit Maestrul Saraha.

Despre înțelepciunea vacuității

Ceea dorim în această prelegere este să vorbim de la nivelul înțelepciunii vacuității care este suprem. Dar înainte de asta, vom spune câteva cuvinte despre vacuitate.

Aproape cu toții ați auzit de cuvântul „vacuitate”. Și este important să știți că atât în ​​lumea occidentală, cât și în orient, există multe neînțelegeri despre ce este vacuitatea. De aceea dorim sa eliminăm mai întâi aceste neînțelegeri ale vacuității.

Înțelegerile greșite ale vacuității:

1. „A goli capul de orice gând”

Prima greșeală este de a spune că vacuitatea este golirea capului de gânduri. A sta în meditație și a ajunge în punctul în care capul este complet gol de gânduri, și asta este vacuitatea.

Aceasta este o înțelegere greșită a vacuității care, din păcate, este răspândită în cercurile budiste, atât în ​​Occident, cât și în Orient.

a) Nu există nicio dovadă că acest lucru este posibil. Este adevărat că cineva își poate rafina foarte mult gândurile, dar nu este posibil să-și golească capul de gânduri.

b) Nu există nicio dovadă că acest lucru ne poate duce la fericirea supremă pe care am descris-o. Poate aduce multă liniște, poate aduce mult calm, dar nu există dovezi că asta ne va scoate de fapt din suferință.

2. „A vedea totul gol”

Al doilea concept greșit despre vacuitate în cultura noastră, și există școli de gândire care predau astfel, este: să stai cu ochii închiși și să vezi totul gol. Sunt unii care stau în fața unui perete alb și se uită la el, sau încearcă să vadă totul negru.

Este aproape similar cu primul concept, în sensul de cum m-ar putea face asta fericit? Cum, poate apărea deodată fericirea după douăzeci de ani de privit la un zid alb în tăcere? Acest lucru nu se poate întâmpla, pentru că nu am plantat cauza pentru fericire.

3. Concepția nihilistă

A treia concepție care este cea mai gravă dintre înțelegerile greșite ale vacuității, pe care o numim „nihilism”, este de a lua ideea că lucrurile sunt goale de orice natură proprie și de a o aduce în locul în care spunem: „Păi, dacă lucrurile sunt goale, atunci nu există cu adevărat, așa că nimic nu contează, totul este o iluzie și atunci nu există bine, nu există rău, pot face ce vreau. Nu există nici cauzalitate și nici rezultate pentru acțiunile mele”.

Acest lucru este foarte periculos. Pentru că atunci când aducem vacuitatea la această extremă, pe care o numim „extrema nihilistă”, ne face să nu ne respectăm moralitatea. Nerespectarea moralității este ceea ce ne va provoca suferință în viitor.

A crede în această concepție, ne va provoca multă suferință.

Aplicarea vacuității în relația spirituală

După cum puteți ghici, studiul vacuității necesită un echilibru între concepțiile pe care le avem, ceea ce este nu este ușor și vom mai face un pas în această direcție, în contextul unei relații spirituale. Vom lua ideea de vacuitate și o aplica în relația spirituală. Veți vedea că această prelegere va fi complet diferită de ceea ce ați fost obișnuiți să auziți despre relații. O abordare complet diferită a partenerului vostru, o abordare complet diferită a modului de a găsi un partener pentru cei care își caută unul.

De exemplu, pentru a găsi un partener spiritual

Deci, când vorbesc despre găsirea unui partener, mulți oameni spun: „Cum voi găsi un partener? Aha! Mă voi duce la o cafenea, voi sta acolo și mă voi uita bine la cine intră pe ușă și dacă stau destul de mult, într-o zi femeia visurilor mele sau partenerul meu ideal va intra”.

„Într-o zi mă voi întâlni cu el”, iar dacă nu se va întâmpla la cafenea, poate se va întâmpla la barul, sau petrecerea, sau evenimentul la care mă voi duce. Îl pândesc. Voi sta acolo cu multă răbdare, voi privi cu atenție și într-o zi va apărea. Într-o zi va apărea cel perfect sau ce perfectă, care are exact tot ceea ce am căutat; Ea/el va avea toate virtuțile, va fi perfectă. Trebuie doar să aștept și ea îmi va cădea singură în poală. Atunci pot spune: „Mi-am găsit partenerul ideal”.

Deci, în mintea noastră avem deja imaginea celei pe care ne-am dori-o în viața noastră și stăm acolo și spunem: „Ok! Ia să vedem, se potrivește? Nu! Nu se potrivește. Nu! Nu se potrivește”. Așteptăm să apară partenerul ideal.

Abordarea lui Arya Nagarjuna, abordarea vacuității este complet diferită. Este opusă la 180 de grade de aceasta. Și vă invităm să o încercați. Dacă ați încercat deja toate celelalte lucruri și nu au funcționat, atunci nu aveți ce pierde.

Karma și vacuitatea merg întotdeauna mână în mână

Noi spunem că lumea noastră este goală. Lumea noastră este ca un ecran alb. Un ecran fără nimic pe el. Și filmul pe care îl proiectez pe acest ecran, pe ecranul meu, este viața mea. Acest film este lumea mea.

Cine este proiectorul de filme?

Spunem că acest proiector este karma mea. Iar karma mea este totalul amprentelor rămase în mintea mea în urma modului în care i-am tratat pe alții în trecut. Ca rezultat al modului în care

• Am acționat,
• Am vorbit, și
• Am gândit

despre alți oameni din trecut.

Semințele karmice pe care le purtăm cu noi…

Toate aceste acțiuni de a vorbi, de a gândi și de a face, au lăsat amprente în subconștientul meu într-un ritm de 65 dintr-o singură pocnitură de degete. Și acest cumul imens de amprente stau acum în depozitul din subconștient. Acesta este depozitul meu karmic și el este proiectorul, care proiectează permanent filmul pe ecran.

Putem numi amprentele „semințe”, sau le putem privi ca pe niște imagini mentale. La sfârșitul fiecărei acțiuni făcute ne rămâne o imagine mentală. Amprenta este ca o mică imagine mentală. Iar această imagine nu este neapărat vizuală. Amprenta este de cele mai multe ori vizuală, dar poate fi asociată cu amintiri sau cu alte simțuri, sau concepte, sau nume, sau credințe sau ceva lăsat în urma acțiunile noastre. Așa că o vom numi „imagine mentală” pentru moment.

… ne creăm întreaga noastră lume…

Aceste imagini mentale, le proiectăm tot timpul pe ecranul gol, care este viața, iar această proiecție ne creează lumea.

Atunci care este problema?

Dacă ne proiectăm întreaga lume, atunci:

De ce există atâta suferință în ea? –

De ce există atâta sărăcie?

De ce există războaie?

De ce există boli?

De ce există trădări?

De ce există pierderi?

De ce există despărțiri?

… în mod normal acest lucru nu este sub controlul nostru

Aceste lucruri sunt cu adevărat proiectate din mine, sunt proiectate din depozitul meu karmic, din depozitul de imagini mentale pe care le port cu mine peste tot, nu pot scăpa de el, chiar și dacă merg în vacanță. Ele merg cu mine.

Chiar dacă îmi schimb partenerii, ele merg cu mine. Asta nu este sub controlul meu. Am acest proiector care face ce vrea, conform anumitor legi.

Tot ceea ce trăiesc acum, bine sau rău, plăcut sau neplăcut, este o experiență determinată de aceste amprente.

Înțelegerea legilor karmice ne redă treptat controlul

Ceea ce spunem este să înțelegem legile care guvernează acest proces de proiecție, cum funcționează aceste lucruri, care este mecanismul care produce lumea mea. Pentru că atunci voi putea lucra cu el și să produc amprentele pe care mi le doresc, imaginile pe care mi le doresc.

Ne putem crea partenerul după cum ni-l dorim

Putem să ne creăm partenerul pe care ni-l dorim. Și spunem că numai așa îl pot întâlni. Pot întâlni numai ceea ce îmi permite proiectorul meu.

Nu voi putea întâlni ceea ce proiectorul meu nu permite. El va proiecta doar în funcție de imaginile care au fost sădite în mintea mea, iar ele sunt determinate întru-totul de acțiunile, cuvintele și gândurile mele.

În această prelegere vom face calea înapoi;

• Începem cu „Asta vreau”,
• După care, ce trebuie să plantăm pentru a-l produce?

Și atunci va fi în mâna noastră. Deci, nu va trebui să stăm în cafenea. Nici măcar să mergem la cafenea. Dacă facem această muncă cum trebuie, conform karmei și a vacuității, el/ea va veni și ne va bate la ușă. Și dacă vă place să mergeți la cafenea, mergeți la cafenea și s-ar putea să-l/s-o întâlniți acolo, dar numai dacă aveți semințele potrivite. Dacă nu le aveți, nu-l veți întâlni acolo.

Deci, dacă învățăm lucruri pe care trebuie să le facem, partenerul ideal va trebui să apară în viața noastră. Nu va avea de ales.

Pentru că atunci când va veni momentul, karma ne va livra marfa întotdeauna, fără greșeală.

Deci, în această prelegere ne vom uita la un grup de calități pe care majoritatea oamenilor le caută la un partener.

Ne vom întoarce la înțelepciunea lui Nagarjuna și a învățătorului său Saraha și vom vedea cum producem aceste calități la partener. Ar putea fi partenerul pe care nu-l avem încă, și ar putea fi partenerul pe care îl avem deja, dar îi lipsesc aceste calități.

Un studiu aprofundat al karmei ajută foarte mult

Dar pentru asta trebuie să înțelegem cum funcționează karma, să înțelegem puțin despre legile karmei. Cursul 5 este un studiu mai detaliat despre Karma, dacă vreți să știți mai multe despre ea.

Unii oameni spun: „Nu accept karma. Nu văd de ce este adevărat, așa că n-o accept”.

Cauza pentru care oamenii reacționează în acest fel este că nimeni nu i-a învățat vreodată despre karma. Ei nu au auzit o învățătură bună despre karma. Și când ajung să audă despre ea, așa cum ne învață Arya Nagarjuna, Geshe Michael, deodată le devine totul clar, simplu și atât de logic.

Vor exclama: „Uau! Unde am fost până acum? Am suferit aiurea”.

Și asta este adevărat. Când primim această înțelepciunea și ne uităm înapoi spunem: „Am suferit atâta. Dacă aș fi avut cunoștințe, poate că n-aș fi trecut prin asta”.

Dar pentru a ajunge la această cunoaștere, trebuie mai întâi să sufăr și să încep să caut cunoașterea, deci suferința are un rol. Ea nu este întâmplătoare. Ea ne împinge de la spate să căutăm cunoașterea, iar apoi avem șansa să ne transformăm viața.

Deci, dacă înțelegem bine karma și cum să o aplicăm, putem obține orice ne dorim și să ne oprim suferința. Putem opri orice suferință pe care o avem.

Deci vom începe.

Trei generații de înțelepciune profundă

Pe prima pagină a lecturii acestei prelegeri sunt trei imagini:

1. Poza de sus este o imagine a Maestrului Saraha, care a fost profesorul lui Arya Nagarjuna.
2. Poza din mijloc este puțin mai mare și este poza lui Arya Nagarjuna. Putem vedea pe capul lui șerpi. Acest lucru simbolizează faptul că înțelepciunea pe care ne-a adus-o, numită „perfecțiunea înțelepciunii”, provine de la făpturi legendare numite „naga”, care au forma de șarpe.
3. Iar imaginea de jos este a maestrului Aryadeva , desenat în postura de dezbatere budistă, de polemică.

Budiștii, în special în Tibet, cred că, pentru a dobândi înțelepciunea, trebuie să o dezbatem. Dezbaterea se face după un anume format, care ne ajută să aprofundăm învățătura. În mănăstirile tibetane se țin dezbateri în fiecare zi, timp de câteva ore; Patru ore, șase ore.

Povestea maestrului Ariadeva

Am să vă povestesc în continuare despre Maestrul Arayadeva.

Întrebarea este, de ce avem nevoie de poveștile acestor oameni? Pentru că tot ce s-a întâmplat cu ei, vine să ne învețe ceva.

Arya Nagarjuna a avut mulți discipoli și a predat perfecțiunea înțelepciunii. El este numit „al doilea Buddha”, și a trăit în jurul anului 200 e.n. A trăit aproximativ șase sute de ani. La un moment dat, a descoperit o modalitate de a trăi fără să mănânce și a plecat împreună cu discipolul său Araydeva să trăiască în peșteri, în locuri izolate. Arayadeva locuiește cu el, și douăzeci și patru de ore pe zi îl servea pe Nagarjuna. Dar asta nu pentru că Arya Nagarjuna avea nevoie de servitor, ci pentru că dorea să-l învețe pe Arayadeva tot timpul. Și de ce voia să-l învețe tot timpul? Pentru că dorea ca cineva să-i continue tradiția. Nu cineva care să știe să spună lucrurile, ci cineva care să trăiască înțelepciunea, să fie cu adevărat un vas plin de toată înțelepciunea sa și apoi să o transmită mai departe într-un mod adecvat. Este nevoie de mult timp pentru a preda și transfera toată înțelepciunea de la unul la altul. În cele din urmă, Ariadeva era aproape pregătit, și apoi s-a întâmplat ceva.

În India exista obiceiul că atunci când avea loc o dezbatere, învinsul trebuia să se convertească la religia învingătorului. Deci, dezbaterile pe baza religiei erau foarte importante. Întreaga ta concepție asupra lumii, toată tradiția pe care ai primit-o de la părinți, dacă ai pierdut într-o dezbatere se duce totul de râpă.

Deci, din respectul față de opiniile tale și ale profesorilor tăi, trebuie să faci tot efortul să nu piezi dezbaterea.

Se povestește că cineva cu multă faimă, dar care nu era budist, a ajuns la mănăstirea budistă „Nalanda” și a spus că dorește să susțină o dezbatere. Dar nimeni nu a îndrăznit să dezbată cu el, pentru că era vestit în acest domeniu.

Arya Nagarjuna primește mesajul pe căii magice că este nevoie de ajutorul lui, deoarece nu era nimeni nu era în stare să dezbată cu acest om. Maestrul Arayadeva îi spune lui Arya Nagarjuna: „Bine! Cred că sunt pregătit. Pot să merg să merg și să susțin dezbaterea”. Așa că Arya Nagarjuna începe să dezbată cu Aryadeva. Aryadeva îl învinge Arya Nagarjuna, și în acest fel Arya Nagarjuna este de acord să-l lase pe Aryadeva să plece.

Acum ajungem la partea principală a poveștii.

Ariadeva pleacă spre mănăstire și pe drum se întâlnește cu o yoghină care era vrăjitoare.

Și ea îi spune lui Araydeva: „Am nevoie de o poțiune magică care să facă minuni, dar pentru a crea această poțiune, am nevoie de un organ din corpul cuiva iluminat. Ești o persoană iluminată, ești un bodhisattva, dă-mi ochiul tău. O voi pune în poțiune, iar ea va primi puterea de care are nevoie”.

Ei bine, nu e chiar plăcut să-ți dai ochiul, dar Ariadeva nu a ezitat prea mult. Și-a scos ochiul și l-a dat vrăjitoarei, dar el și-a scos ochiul stâng și l-a dat vrăjitoarei cu mâna stângă. În India, mâna stângă este considerată mâna murdară. Vrăjitoarea a luat ochiul se uită la el și spune: „Mi-ai dat ochiul cu mâna stângă. Asta este semn că nu mă respecți. Cum poți face așa ceva. Nu pot să cred că ai făcut așa ceva”. Ea luă ochiul, îl aruncă pe jos, și îl călcă în picioare.

Acesta a fost momentul de criză pentru Arayadeva. Araydeva a spus: „Dacă oamenii se pot comporta așa, dacă oamenii îmi cer ochiul și, după le-am dat ochiul, îl calcă în picioare, nu cred că sunt în stare să fac față la așa ceva. Da, este adevărat că am promis să scot oamenii din suferință, dar dacă oamenii sunt așa, nu cred că sunt capabil să fac asta”.

Această poveste a intrat în literatura budistă. Este povestea cuiva care era deja iluminat, percepu-se deja vacuitatea în mod direct, studiase cu Arya Nagarjuna, care a fost cel mai mare profesor al vacuității. Învățătura sa este atât de profundă și atât de cuprinzătoare. Nagarjuna era „regele vacuității”. Și nici Aryadeva nu era mai prejos. El scrise-se patru sute de versete despre vacuitate, trăise cu Arya Nagarjuna zi și noapte, servindu-l pe acesta. Aryadeva ajunsese la o cunoaștere profundă a vacuității și cu toate acestea, când s-a întâmplat incidentul, s-a prăbușit sufletește.

Apoi și-a revenit, și-a amintit de învățături și de promisiunea lui de a salva toți oamenii și, bineînțeles, și-a continuat drumul spre dezbatere. El a câștigat dezbaterea și se spune că s-au întâmplat tot felul de miracole și asta este povestea.

Fiți pregătiți pentru provocările care vor veni pe cale

Care este concluzia? Concluzia este că dacă vom urma această cale, la un moment dat vom putea eșua, mai ales în viața de cuplu. Dacă sunteți deja căsătoriți, deja știți că după luna de miere încep să apară greutăți, dificultăți și vor fi situații când lucrurile vor exploda. Dar nu renunțați. Continuați, pentru că până la urmă calea funcționează.

Arayadeva a fost doborât de îndoială, dar el și-a depășit-o. Și-a reamintit de toată învățătura, s-a întors la cale și a reușit să aducă mulți oameni la iluminare.

Și așa cum am spus, vom cădea, vom uita. Învățătura nu este obișnuită. N-am integrat-o suficient. De aceea nu trebuie să disperăm, ci să ne amintim de exemplul lui.

Când mai târziu, Aryadeva era întrebat despre acest caz, obișnuia să glumească și spunea: „Văd mai mult cu un singur ochi decât vezi tu cu ambii ochi”.

*******

Cum să creăm un partener iubitor

Acum vom trece la caracteristicile pe care le căutăm, iar dacă vă uitați pe prima pagină, veți vedea că:

1. Prima trăsătură este afecțiunea sau iubirea. Este scris la masculin, dar se aplică ambelor sexe – un partener iubitor sau o parteneră iubitoare.

Înțelepciunea maestrului Saraha

Primul verset aparține Maestrului Saraha.

Se cunosc foarte puține lucruri despre viața lui. Nu există cărți ale lui care să fi rămas intacte. Multe cărți au dispărut în India. Multe cărți de înțelepciune au dispărut în India și altele sunt pe cale de dispariție. În zilele noastre se depune mult efort pentru a introduce pe calculator textele rămase.

Deci nu se știe prea multe despre viața lui Saraha. Dar există citate de ale lui în alte cărți. Iar citatul de pe pagina 2 este cel mai cunoscut citat al lui. El spune:

Dacă în vacuitate vii să locuiești
Fără să ai în inimă compasiune,
Niciodată n-ai să găsești
Calea care este sublimă.

Dacă vei sta să meditezi
Numai la compasiune,
Vei rămâne mereu în samsara,
Și nu vei ajunge la nirvana.

Dar dacă ești capabil
Să le practici pe amândouă,
Vei putea scăpa de samsara
Chiar și de nirvana.

Maestrul Saraha ne spune aici că iubirea ocupă primul loc. Cuvintele „compasiune” și „iubire” alternează în text. Iubirea este pe primul loc. El spune: „Trebuie să iubim. Fără iubire nu putem dobândi fericirea”. „Dar”, ne spune el: „ca să dobândim fericirea pe care ne-o dorim atât de mult, iubirea nu este suficientă. Trebuie să înțelegem și cum funcționează această lume”.

Care este mecanismul care ne conduce lumea?

Ce ne creează realitatea?

De ce are loc această prelegere astăzi?

De ce sunteți aici la această prelegere?

De ce este această clădire stă astăzi aici pentru voi?

Ce vă permite să ascultați această prelegere astăzi?

Noi spunem că totul are o cauză, că nimic nu este întâmplător. Deci, care sunt cauzele care v-au permis, de exemplu, să fiți aici?

Iubirea fără înțelepciune va duce la suferință

Dacă există iubire, dar nu este însoțită de această cunoaștere, în versetul al doilea Maestrul Saraha spune: „Dacă vei sta să meditezi numai la compasiune, putem pune iubire în loc de compasiune, vei rămâne mereu în samsara, și nu vei ajunge la nirvana”.

Cu alte cuvinte, spune: numai iubirea sau numai compasiunea care nu este însoțită de înțelepciune, de cunoaștere, va aduce suferință.

Iubirea care nu înțelege cum funcționează această lume, trebuie să ducă la suferință.

În schimb, iubirea care înțelege cum se întâmplă lucrurile, iubirea care înțelege ceea ce îmi creează viața așa cum este ea, aceasta este iubirea adevărată.

De ce? Maestrul spune: „Pentru că o astfel de iubire ne permite să influențăm lumea, ne permite să schimbăm lumea”.

– Avem nevoie de iubire. Avem nevoie de compasiune. Avem nevoie ca inima noastră să se deschidă spre toate ființele și să dorim să le aducem fericirea.

– Avem nevoie de cunoaștere pentru a face asta.

Iubirea fără cunoaștere nu are putere. Ea nu poate face mare lucru.

Dacă înțelegem cu adevărat ce ne creează lumea, de ce ne-am născut aici, atunci dacă avem multă iubire, putem ajuta cu adevărat oamenii. Putem servi lumea. Fără asta, această iubire ne va aduce mai multă durere.

La fel și în relații

Ceea ce am spus despre lume, este adevărat și pentru relații, pentru că în esență este același lucru. Practic, lumea este o proiecție din mintea mea și relația este o proiecție din mintea mea.

Dacă intrăm într-o relație cu multă iubire, dar nu înțelegem de ce a apărut această persoană în viața mea, se va mistui, va duce la durere.

Chiar și înțelepciunea care nu este însoțită de iubire va duce la suferință

Aceasta este o parte despre care ne vorbește Maestrul Saraha în primul verset, dar el este îngrijorat și de contrariul ei.

El spune: „Dacă ești doar un filosof care discută tot timpul de unde vine lumea și ce creează lumea, nu îți cultivi iubirea pentru lume, nu-ți pasă de lume, îți petreci timpul în meditație și te gândești la vacuitate, și nu cauți să ajuți oamenii, vei suferi” Asta se va întâmpla, vei suferi.

Avem nevoie de amândouă

Maestrul ne spune în ultimul verset: „Avem nevoie de ambele lucruri. Trebuie să legăm iubirea cu înțelepciunea”. Trebuie să ne iubim partenerul, dar și să înțelegem de unde vine.

Ce l-a adus în viața noastră? De unde a apărut în viața noastră? Și atunci putem ajunge împreună la fericirea dorită.

Ce înseamnă fericirea dorită?

Care este acest scop pe care vrem să-l atingem în relația spirituală? În primul rând nu vrem să suferim. Mai înainte am descris ce este iluminarea. Un loc

– fără suferință,

– este omnisciență,

– iubire și compasiune infinită, și

– o mare plăcere.

Și nu avem prea mult timp să ajungem aici Viața umană este scurtă. Trebuie să învățăm rapid să ne dezvoltăm iubirea, compasiunea și înțelepciunea. Împreună le numim „perfecțiunea înțelepciunii”.

Karma care produce un partener iubitor

Care este karma iubirii? Cum creăm iubirea?

În lectura cursului sunt oferite trei sfaturi. Pentru fiecare dintre calități există încă o listă cu trei lucruri pe care le putem face pentru a genera iubirea.

Încă un lucru pe care trebuie să-l înțelegem: De ce avem nevoie atât de iubire, cât și de înțelepciune? Spunem că totul este karmă și vacuitate. Deci, pentru a acumula karma care să ne facă să progresăm pe calea spirituală și să dobândim înțelepciunea, avem nevoie de iubire. Cu alte cuvinte iubirea este motorul care ne împinge la început, iar apoi ajungem la înțelepciunea supremă care ne eliberează. De aceea este nevoie pentru ambele.

Cum ajungem la iubire?

Metoda despre care se vorbește aici este, că dacă presupunem că partenerul nostru este un fel de înger, atunci nu vom corecta îngerul. Dar chiar și așa, dacă nu obținem iubirea pe care o dorim, atunci trebuie să facem ceva, pentru că totul are o cauză. Deci, trebuie să ne creăm cauza.

Unde vom crea cauza? Dacă nu vrem să lucrăm pe partenerul nostru și nu vrem să-l agasăm cu: „Cumpără asta pentru mine”, „Vorbește-mi puțin mai frumos”, „Bucură-mă”, atunci unde putem crea cauza?

Se spune că unul dintre locuri este la serviciu. Aproape toți mergem la muncă. Majoritatea oamenilor petrec mult timp la serviciu. Geshe Michael povestea că se trezea în fiecare zi la cinci și jumătate, călătorea două ore cu autobuzul până la New York, apoi încă o jumătate de oră cu metroul, și ajungea la birou la nouă, deja obosit. După care muncea de la nouă la cinci, dar niciodată nu termina munca la ora cinci. Și așa a lucrat cincisprezece ani. Nu pentru că trebuia să muncească, pentru că avea o moștenire mică, ci pentru că Lama lui i-a spus să muncească, și pentru că serviciul este cel mai bun loc să aplicăm ceea ce învățăm. Dacă doar învățăm, și nu venim în contact cu alți oameni, atunci nimeni nu ne va apăsa pe butoane și nu vom ști dacă progresăm.

Ajungem la serviciu. Și aici ne aflăm într-o rețea de relații. Șeful meu stă la biroul lui, la douăzeci de metri de mine, prietenul meu stă la biroul de lângă mine, iar în spatele meu, stă o colegă pe care nu o pot suferi, care mă calcă pe nervi tot timpul și mă feresc de ea ca de foc, iar mai departe stă alt coleg care este neutru, nici bun, nici rău.

Deci avem tot felul de relații la locul de muncă. Ce trebuie să facem pentru a crea cauza ca să fim iubiți? Trebuie să găsim pe cineva și să-i dăm iubire, iar dacă vom da iubire, atunci vom primi iubire și vom dedica karma unui anumit rezultat. După ce creăm karma, ne spunem: „Bine! Acum am făcut ceva. Vreau ca rezultatul să rodească într-un anumit fel”. Și asta înseamnă a dedica karma unui anumit rezultat. Deci, ceea ce trebuie să facem este să căutam pe cineva căruia să-i dăruim iubire și apoi dedicăm karma ca partenerul meu sau cel care va veni, să ne iubească. Deci aceasta este procedura și nu este ceva complicat.

1. Interesează-te de bunăstarea unui coleg de muncă

Dintre cei de la serviciu, pe cine aleg să fac asta? Se pare că, cu cât dificultatea este mai mare, karma va fi mai puternică. Deci, dacă voi începe să-l iubesc pe cel pe care îl urăsc, atunci karma va fi formidabilă.

Dar, poate că îmi va fi greu să trec direct la cineva pe care îl urăsc și să încep să-l iubesc. Pe de altă parte, dacă iubesc deja pe cineva, asta nu-mi creează karma ca să fiu iubit. Așa că spunem: „Să luăm pe cineva care este neutru”. Aceasta este o karma mai bună. Deci, dacă ne este greu la început să luăm pe cineva pe care îl urâm și să începem să-l iubim, atunci vom începe cu cineva neutru.

La serviciu trebuie să fie cineva cu care interacționezi mai greu. Vezi că nimeni nu prea vorbește cu el, așa că te duci și îi acorzi puțină atenție, îi arăți interes, și nu ca să câștigi ceva. Câștigul îl vei primi acasă mai târziu, când vei dedica karma. Deci, față de această persoană, devenim din ce în ce mai interesați de ea, îi dedicăm din timpul nostru și îi acordăm atenție. Și toate aceste lucruri le facem numai spre binele ei.

După ce terminăm să mai fim în interacțiune cu el, ne amintim că dorim să primim iubire și atunci dedicăm karma.

Deci, acesta este primul sfat. Am făcut karma la serviciu și rezultatele vor veni acasă.

Așa cum am spus, toate cele trei sfaturi care ni se dau, toate sunt în afara casei. Nu vom lucra la partenerul nostru, pentru că el este deja un înger.

      2. Fă acte de bunătate aleatorii

Al doilea sfat de cum să ne creăm karma iubirii, este să facem „acte aleatorii de bunătate”. Ce vrem să spunem prin asta?

Oriunde mergem, căutăm să facem bine. Casierița dacă pare puțin stresată, îi spunem o vorbă bună, îi zâmbim, i-am oferit puțin interes. Cât a durat? Poate câteva secunde, dar am făcut-o să se bucure. Vedem pe cineva, îi spunem un cuvânt frumos sau îi zâmbim. Geshe Michael și Lama Christy când mergeau la restaurant, alegeau pe cineva la întâmplare și îi plăteau consumația, fără să-i spună nimic. Deci căutăm să facem ceva bun pentru oameni, dezinteresat, și dedicăm karma relației noastre de cuplu.

3. Sună-ți părinții

Al treilea sfat este legat de părinți. Părinții sunt obiecte karmice foarte puternice. Dacă facem ceva bun pentru părinții noștri, este o karmă foarte puternică.

De multe ori oamenii se plâng de părinții lor, au resentimente față de ei, pentru că nu s-au comportat așa cum trebuie.

Însuși faptul că ne-au adus pe lume, ne-au îngrijit de mici și ne-au crescut, este deja un serviciu extraordinar pe care ni l-au făcut, ceva ce nu poate fi descris în cuvinte. Prin urmare, orice lucru bun pe care îl facem pentru ei este o karmă imensă și îi va face pe părinți foarte fericiți. Cu toate că veți spune că relația voastră cu părinții nu este atât de bună, părinților voștri încă le pasă de voi. Ei își doresc să-i sunați, să țineți legătura cu ei. Deci, sunați-i. Nu trebuie ca discuția să fie lungă, cinci minute sunt suficiente. Întrebați-i: „Ce mai faci? Cum te simți? Ai nevoie de ceva?” Aceste lucruri menține legătura, se simt mai puțin singuri. Iar după ce ați terminat convorbirea telefonică, dedicați karma relației voastre.

Așadar, acestea sunt cele trei metode de a genera karma bună și încercăm să o facem cât mai puternică și să o dedicăm relația relației, iar apoi ea se va întoarce la noi.

înapoi la conferința, Partenerul Spiritual 2

 Cuplul spiritual – 2

 Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael și a Lamei Christie McNally
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 4

Întrebare:  Cum putem, conform principiului ecoului, să nu-i mai criticăm pe ceilalți?

Răspuns: De îndată ce începem să fim atenți la ceva ce se întâmplă, procesul invers începe automat. Deci primul pas, dacă vrem să oprim un anume tipar sau comportament, este să începem să fim atenți. Cum vom observa dacă este un gând care intră imediat în acțiune? Avem nevoie de un mod sistematic de a observa ce ne trece prin minte.

O modalitate sistematică de a acorda atenție la ceea ce se întâmplă în mintea noastră este, de exemplu, carnețelul. De șase ori  pe zi ne oprim pentru un moment și ne uităm la ce ne-a trecut prin minte în ultimele două sau trei ore. Apoi începem să observăm cât de critici am fost. Dar trebuie să fim atenți de a nu ne judeca și de a nu încerca să ne schimbăm, ci doar să fim atenți.

Prin faptul că suntem atenți, lucrurile vor începe ușor să se schimbe. Și mai târziu se va crea mai mult spațiu în mintea noastră și apoi vom putea schimba în mod activ. Dar înainte de a putea schimba ceva, trebuie să acordăm atenție lucrurilor care ne trec prin minte, să le cunoaștem.

 

Întrebare: Există vreun avantaj să fim fără partener? Unii oameni preferă să fie singuri.

Răspuns: Există practicanți care practică doar cu partenerul lor imaginar și este posibil să facă asta. Printre călugări, de exemplu, sunt unii care într-un stadiu foarte avansat în practică își iau un partener și sunt [şi] cei care rămân doar cu un partener imaginar.

Pentru că oamenii se uită la călugări și presupun că ei n-ar trebui să aibă parteneră, uneori, pentru opinia publică, unele curente aleg să nu-și ia un partener real, ci doar să lucreze cu partenerul imaginar. Și sunt cei care spun că aceasta este o practică foarte avansată pentru că mintea trebuie să fie foarte ascuțită și concentrată pentru a reuși în practica cu partenerul/partenera imaginar.

Deci, există această opțiune pentru cei cărora li se potriveşte această practică, să se folosească de energia sexuală în acest fel.

 

Întrebare: Putem să-i învățăm și pe alții?

Răspuns: Desigur. A-i învăța și pe alții, aduceți multă fericire lumii, care se va întoarce la voi. De aceea această învățătură va fi pusă pe site [www.dharmakaya.ro]. Gândiți-vă la situația în care toată lumea se va comporta așa în relația lor de cuplu. Nu ar fi minunat? Dar trebuie să fiți atenți la un lucru: să nu transformați îngerul în diavol. În Lo Jong 2 se spune „ …transformați ceva pur în ceva lumesc… ”. Dacă intenționați să utilizați învățătura pentru un beneficiu personal sau interes financiar, vă distrugeți binecuvântarea care poate veni de pe urma acestui studiu. Deci, trebuie să fiți atenți și să vă păstrați motivația pură.

 

Întrebare: Ce se întâmplă dacă eu sunt la un nivel spiritual iar partenerul meu este la un alt nivel spiritual? Ce să fac [în acest caz]? Să-mi schimb partenerul sau să rămân cu el?

Răspuns: Este foarte important să vă respectați angajamentul luat, pentru că dacă îl încălcați, vă creați tiparul de nerespectare a angajamentelor. Iar data viitoare veți abandona complet calea spirituală. Prin urmare, este foarte important să respectați angajamentele pe care le-ați luat deja.

Un bun practicant pe calea spirituală învață cum să-și adapteze practica în funcție de situația în care se află: situația familială, situația la muncă. În loc să coboare, îi ridică pe ceilalți la el. Aceasta este o mare artă. Dacă practica lui este puternică și foarte bună, atunci ceilalți se vor ridica la nivelul lui. Și asta face în liniște. Nu trebuie să le țină celorlalți prelegeri: dacă ei nu vor să audă Dharma, [atunci] nu le dă Dharma. Prin practica lui ceilalți se vor schimba. Se vor schimba automat.

Dacă vă încălcați angajamentele, veți crea traume în jurul vostru și va fi foarte dificil să vă desăvârșiți calea mai târziu. Calea ar trebui făcută cu grație și înțelepciune. Căutați să faceți ceea ce puteți împreună și, din lucrul comun pe care îl aveți, pentru a vă ridica la nivelul următor. Voi turnați conținutul și nivelul spiritual.

 

Întrebare: Ce se întâmplă dacă partenerul nu crede în aceeași filozofie?

Răspuns: El nu trebuie să înțeleagă efectul ecoului pentru ca voi să practicați. Efectul ecoului funcționează, indiferent dacă cealaltă persoană îl înțelege sau nu. Este suficient să-l înțelegeți voi. Practica este complet individuală.

Dacă practicați unificarea imaginilor, ar fi mai bine să nu-i spuneți asta. El se poate simți jignit pentru că nu înțelege ce faceți. El poate să spună: „Adică cum, eu nu sunt suficient de bun?”. Dacă practicați corect, el se va apropia de imaginea voastră. Pentru că efectul de ecou funcționează întotdeauna. Și aici este magia: tot ce ne înconjoară vine de la noi. Și dacă în prezent îl proiectați:

– că nu este atât de interesat de cale, sau
– nu este atât de interesat de calea spirituală, sau
– el nu se află în viața voastră

Și înțelegeți efectul de ecou, puteți lucra cu el. El este ca lutul în mâna olarului. Voi l-ați creat așa cum este astăzi, pentru că nu ați observat cum ați făcut-o.

Lucrând cu efectul de ecou, putem crea ceea ce ne dorim, prin a ne schimba mintea, și nu prin a-i ține prelegeri de cum trebuie să se comporte.

Și dacă, de exemplu, partenerul meu nu este deloc interesat să audă lucruri [atunci] poate că noi nu-l ascultăm prea mult, poate că ar trebui să învățăm să-l ascultăm. Și poate nu pe el, pentru că poate că nu mai avem răbdare pentru el. Dacă începem să-i ascultăm pe alții, poate partenerul nostru va începe să ne asculte. Și nu are nicio legătură cu încercarea de a-l convinge. Nici nu ar trebui să încercăm să-l convingem, pentru că asta va crea frecușuri, iar asta nu avantajează pe nimeni. Deci pur și simplu trebuie să practicăm în liniște, în sinea noastră.

 

 

Întrebare: Ce se întâmplă dacă am fost bun mulți ani și am servit pe alții timp de douăzeci de ani și nu mi s-a întors binele pe care l-am făcut?

Răspuns: Auzim adesea: „Cei buni suferă”. Cum se întâmplă asta? Dacă efectul de ecou este adevărat, cum se întâmplă? Există o diferență de timp între cauză și efect. Sămânța karmică are nevoie de timp ca să dea rod. Dacă faceți bine pentru că vă place să faceți bine fără această înțelegere, poate dura mult timp. Înțelegerea face toată diferența.

Dacă înțelegeți:

– că lucrurile din afară sunt goale,
– că ceea ce faceți plantează semințele viitorului vostru,
– [că] le plantați cu intenția de a vă modela viitorul, și
– vă dedicați acțiunile pentru a obține rezultatele dorite,
– și motivația voastră este pură –

dacă toate aceste lucruri există, karma poate rodi foarte repede. Marii maeștri ai karmei creează miracole în câteva zile, iar unii dintre ei imediat. Deci, totul este o funcție a înțelepciunii. Și este nevoie de mult studiu și meditație pentru a vă dezvolta profund și pe deplin această înțelepciune. Aceasta este învățătura noastră.

Gândul ar trebui să însoțească fapta. Nu numai că acționați, dar în timp ce o faceți vă gândiți: „Acum semăn această sămânță, pentru a aduce fericire acestei persoane, pentru a schimba acest aspect al realității mele, pentru a elimina acest defect din realitatea mea și așa mai departe”.

Intenția contează foarte mult. Karma se plantează în special prin intenție.

Diferența de timp între ce plantăm și rod, ne provoacă multe necazuri.

Dacă ați înșela pe cineva și brusc contul vostru bancar se golește, atunci v-ați schimba foarte repede tiparul. Datorită diferenței de timp, nu vedeți legătura și vă continuați comportamentul care vă va aduce multă suferință! Modul de a depăși acest obstacol uriaș în calea fericirii voastre este dobândirea înțelepciunii. Este de a înțelege profund cum funcționează acest mecanism. Și asta necesită multă învățătură.

 

6. Înăuntru și în afară

Chi nang

 

Cel care s-a angajat să respecte acest cod va trebui să lucreze în același timp atât cu metode interioare cât și exterioare.

Corpul nostru are un corp energetic intern care este oarecum similar cu sistemul nostru nervos. Există un canal central și canale laterale, din care se ramifică multe canale mai mici și ajung în fiecare colț al corpului nostru. Aceste canale nu sunt nervi, sunt canale fizice subtile – și nu le putem vedea cu ochiul. Sunt canale prin care trece energia, ca meridianele din învățăturile chineze. Prin aceste canale curge o energie pe care chinezii o numesc Chi, tibetanii o numesc Lung, iar yoghinii o numesc Prana. Aceasta este baza acupuncturii, ea se folosește de aceste canale.

Se spune că fiecare durere și fiecare boală din corpul nostru fără excepție, și fiecare durere și fiecare boală psihică, este legată de blocajele acestor canale. Aceste canale sunt blocate sau strâmbe sau răsucite sau închise. Acesta este cauza internă pentru care îmbătrânim și murim. Datorită acestor blocaje ale canalelor noastre.

Acesta este scopul yoga inimii tibetane, de exemplu: să vină să le deschidă rapid. În yoga tibetană se folosesc metode interioare și exterioare și de aceea este atât de puternică. Aceste canale sunt strâns legate de sănătatea noastră. Ele sunt, de asemenea, strâns legate de starea noastră mentală și de gradul nostru de fericire sau nefericire. Iar dacă un canal este blocat, acest lucru perturbă energiile și gândurile noastre.

Cauza pentru care nu simțim în prezent plăcere incredibilă se datorează acestor blocaje a canalelor noastre. Printre aceste canale există canalul central, care se află lângă coloana vertebrală. Dacă am ști cum să menținem acest canal deschis tot timpul, am fi mereu într-o plăcere divină. Deci, un aspect interior al muncii pe care o facem este să învățăm cum să deschidem acest canal central.

Acesta este scopul practicii cu partenerul spiritual. Este să aducem practica deschiderii canalelor, pe care o facem în yoga și prin meditație, la nivelul cel mai înalt și mai rapid. Acesta este cel mai rapid mod de a deschide acest canal și ca să ne deblocăm canalele.

Practica spirituală cu partenerul este un proces evolutiv. Este să trecem de la corpul din carne și oase, la corpul de lumină care nu se mai degradează și care nu mai îmbătrânește. Și când trecem de la starea noastră mentală obișnuită, la plăcerea imensă continuă, inima noastră va deborda de iubire pentru toate ființele vii, în mod spontan. Și dacă am putea să ne deschidem canalele noastre, am simți această iubire nesfârșită tot timpul. Și acesta este scopul nostru, aceasta este evoluția noastră supremă. Pentru asta există această cale.

Deci, cel care ia acest cod ca mod de practică se angajează să lucreze în metodele interioare și exterioare:

a. Metodele exterioare sunt:

– practica fizică cu partenerul vostru,
– și practica yoga, pranayama,
– și lucrul cu energiile din canale.

Iar scopul este de deveni o ființă înaltă, o altă ființă. Și dacă faceți asta bine, veți deveni mai tineri, mai puternici și mai sănătoși pe măsură ce trece timpul. Și toate acestea vor inversa procesul normal de degradare, îmbătrânire, boală și moarte. Cel care va face asta bine va fi mai conectat cu oamenii, mai aproape de oameni. Va fi plin de viață, plin de sănătate, va simți din ce în ce mai multă plăcere pe măsură ce timpul trece. Iar în cele din urmă se va transforma într-un înger.

b. Metodele interioare – este lucrul cu energia canalelor interioare. Am spus că există o strânsă legătură între energia care trece prin aceste canale și între gândurile noastre și stările noastre mentale. Am spus că dacă canalul central se deschide, vom fi într-o continuă plăcere.

Metodele interioare lucrează cu partea mentală prin diferite meditații care dezvoltă iubirea, Bodhicitta, meditații asupra vacuității, înțelepciunii.

În tradiția tibetană, se începe cu acestea. Mai târziu, când studentul este mai avansat, va trece la metodele exterioare care lucrează direct cu canalele. Iar cea mai avansată practică este cu partenerul.

Deci, angajamentul numărul șase este să practicăm ambele metode.

 

7. Puritatea

Tsang chö

 

Ce înseamnă puritate? Acest lucru are mai multe sensuri, dar acum vom vorbi despre unul dintre ele.

Un sens al purității este puritatea sexuală. Și în acest caz, una dintre interpretările purității sexuale este celibatul.

Este foarte interesant că acest jurământ apare printre cele opt care de fapt vorbesc de cele mai multe ori despre cealaltă latură. Deci de ce apare?

Va veni un moment, mai ales dacă avem partener spiritual, când vrem să ne abținem de la relațiile sexuale pentru o anumită perioadă de timp.

În practica spirituală a oamenilor, vine momentul în care doresc să-și păstreze prana, să-și păstreze Chi-ul, să-l folosească în scopuri mai înalte. De exemplu, când se duc în retreat și nu vorbesc. Vorbirea arde Prana, vorbitul tot timpul ne îmbătrânește. Vorbirea obișnuită, fără sens ne consumă Prana. De asemenea, și sexul obișnuit arde multă Prana. Și acesta este unul dintre cauzele îmbătrânirii.

Deci, acest jurământ ne permite să alegem momente în viața noastră în care alegem în mod voit, să ne abținem de la actul sexual o perioadă de timp, pentru a ne păstra Prana, de a ne păstra energia spirituală și sexuală. De fapt, acest lucru crește energia sexuală. Celibatul crește energia sexuală.

Iar energia sexuală este de fapt forța motrice din spatele fiecărui act creator pe care îl avem. Ea este folosită pentru a aduce copii pe lume, nu-i așa? De asemenea, ea stă în spatele a tot ceea ce facem creativ. În tradiția tibetană, această energie este considerată sacră și foarte importantă. Tibetanii o respectă și o prețuiesc foarte mult, și nu vor să o strice în niciun fel.

Și dacă urcăm pe această cale, printre altele lucrăm în cuplu și cu corpul fizic. Chiar și dacă nu există partener. De aceea corpul devine un obiect sacru.

Lucrând cu energiile interioare și curățind canalele energetice, evoluăm, devenim o ființă iluminată. Deci orice vătămare a acestui proces dăunează căii spirituale, ne dăunează nouă și întregii lumi. Pentru că întreaga lume doar noi o proiectăm, după principiul ecoului.

Așadar, cel care este pe cale, învață să-și păstreze puritatea sexuală, o protejează și nu o spurcă și nu o contaminează prin comportament sexual impur, cum ar fi, de exemplu, folosirea sexului într-un mod care să-i rănească pe ceilalți. Cel care îi rănește pe alții sexual, își ridică obstacole uriașe în progresul lui spiritual.

Trebuie să ne ferim de a provoca altuia suferință prin sexualitatea noastră. Pentru că aceasta este sursa fericirii noastre, nu vom putea fi fericiți dacă rănim pe cineva. Este imposibil.

Dacă învățăm să ne păstrăm energia sexuală în acest fel, ea va trece printr-un proces de sublimare (rafinare, transformare). Acest lucru dă putere meditației noastre – asta fac și călugării. Ne întărește foarte mult și apoi vom putea folosi energia în scopuri spirituale mai înalte.

Deci, acest angajament înseamnă de a avea grijă de energia noastră sexuală. Este o comoară sfântă pe care o avem, cu care ne-am născut și nu trebuie să o deteriorăm în niciun fel.

Deci, în această practică a cuplului spiritual, este responsabilitatea fiecărui partener să aibă grijă de energia lui sexuală. Pentru a reuși în această practică, trebuie să ne asigurăm că ea este puternică și protejată. Deci, de exemplu, lucruri precum: fumatul, drogurile, sau alcoolul – dăunează acestei energii. Pentru un timp ele ne trezesc, dar apoi ne fac să cădem și mai mult.

De asemenea, dorim să protejăm această energie evitând supra-activitatea, dependența, de exemplu, dependența de sex, sau alcool și așa mai departe. Pentru că există o formă a ei care este sănătoasă, puternică, frumoasă, sfântă, care ne ridică la un alt nivel și există forma pe care o întâlnim des, nervoasă, înfometată, nesatisfăcută, pătimașă, nesănătoasă.

Deci, o persoană care se află pe această cale este atent la asta. Pentru el, corpul este templul lui. Această energie pentru ele devine sacră.

Trebuie să învățăm, să facem din practica de cuplu ceva sfânt, ceva profund. Nu trebuie să ne grăbim, trebuie să îi acordăm timp și respectul cuvenit.

După cum am spus, cel care face bine această practică, cu timpul se va simți mai bine, mai sănătos, va fi mai puternic. Și ceea ce întărește și mai mult practica este dacă îl considerăm pe partenerul nostru ca fiind cineva sfânt care ne ajută să ne ridicăm la următorul nivel.

Ambii parteneri vor folosi practica pentru a explora stări spirituale din ce în ce mai sublime. Ei învață să lucreze cu canalele energetice interioare, în timpul relațiilor fizice dintre ei. Acest lucru necesită multă conștientizare, multă concentrare meditativă, mult studiu prealabil.

Ei învață să se ridice împreună, ca cuplu, la niveluri spirituale înalte, folosind această energie într-un mod sofisticat și înțelept.

Deci, toate aceste reguli sunt concepute pentru a ne crea karma de a reuși în această practică, de a-i oferi o șansă. Practica trebuie făcută cu delicatețe și cu înțelepciune.

Această a șaptea regulă vine să păstreze energia sexuală, până în momentul când ea va deveni energia fericirii și, putem spune, energie spirituală. Lucrul lumesc devine spiritual, devine altceva. Dacă practica este făcută corect, acest cuplu va căuta în mod spontan să ajute lumea, să ajute oamenii. Meditația se va aprofunda, rugăciunea se va aprofunda. Cei doi se vor înălța împreună.

În cultura noastră există multă confuzie în jurul sexului. Oamenii se laudă cu realizările lor sau se uită la porno. Toate acestea dăunează practicii. Pentru că este ceva sacru.

Practicantul învață să ajungă la o experiență foarte, foarte profundă, poate cea mai profundă formă de a intra în interior, de a practica spiritual din interior împreună cu partenerul. Este o experiență foarte intensă și foarte puternică. Trebuie să învățăm să transformăm practica noastră spirituală în ceva care aduce binecuvântare lumii și nu doar să ne consumăm karma, și apoi să murim ca muștele. Deci aceasta este regula numărul șapte.

În tradiția tibetană se obișnuiește de a lăsa ceva neterminat, astfel încât să ne reîntâlnim. Așa că vom lăsa regula opt pentru altă dată, astfel încât  data viitoare când ne întâlnim să avem karma pentru a trece la următorul nivel.

Vom repeta acum meditația pe care am făcut-o.

 

Așezați-vă comod și relaxați-vă.

 Încercați să vă relaxați corpul, timp de trei minute și nu vă mișcați.

 Închideți ochii,

 Și încearcă să vă calmați mintea.

 Concentrați-vă asupra respirației pentru câteva momente.

 Încercați acum să vă imaginați că stați întinși în pat dimineața, tocmai v-ați trezit, dar încă nu ați deschis ochii.

 Atingeți ușor partenerul real sau imaginar de lângă voi și gândiți-vă: „Ce bine că ești lângă mine! Ce norocos/norocoasă sunt că ești lângă mine!”.

 Și acum gândiți-vă la una sau două calități pe care le are, care sunt minunate și, dacă el este partenerul imaginar, puteți admira cu siguranță calitățile nemaipomenite pe care i le-ați dat.

 Acum rugați-vă în inima voastră, o rugăciune sinceră să rămână mereu cu voi, iar dacă nu aveți un partener, rugați-vă ca el/ea să vină la voi.

 Puteți face această rugăciune în fiecare dimineață înainte de a vă trezi.

 Puteți deschide ochii.

 

Am acumulat împreună multă karmă minunată. Și dacă vom trăi conform acestui cod, lumea va deveni repede un paradis.

Și cel mai bun mod de a ne păstra această karmă este să o dăruim altora. Imaginați-vă toate gândurile voastre care intenționează să trimită altora sunt ca o nestemată strălucitoare sau ca un diamant strălucitor în palmele voastre. Iar lumina pe care o emană ajunge și atinge toate ființele din acest oraș, din întreaga țară și din tot universul.

înapoi la conferința, Partenerul Spiritual 2

 Cuplul spiritual – 2

 Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael și a Lamei Christie McNally
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 3

Voi reveni pe scurt asupra celor spuse în lecțiile trecute.

Nu ne putem atinge niciodată obiectivele fără ceilalți

Să zicem că văd o bomboană și vreau să o mănânc. Dacă ne plac dulciurile, scoatem rapid folia de ambalaj, o aruncăm și mâncăm bomboana. Ne-am satisfăcut plăcerea și ne vedem în continuare de treburile noastre. După care am și uitat că am mâncat bomboana.

Cu ce se aseamănă aceste lucruri? Cu efectul de ecou. Am spus că efectul ecoului înseamnă că toate lucrurile bune care îmi vin în această viață, vin ca urmare a faptului că am făcut lucruri bune pentru alții.

Toate lucrurile rele care vin la mine sunt manifestarea karmică a lucrurilor rele pe care le-am făcut în trecut, altora.

Ce legătură are bomboana cu ecoul? Să spunem că vreau să câștig bani, să spunem că vreau să fiu sănătos, să spunem că vreau un partener minunat, să spunem că vreau să ajung în al șaptelea cer. Efectul de ecou face ca toate aceste lucruri să fie posibile. El este baza pentru studiul relațiilor de cuplu și pentru tot studiul nostru.

Dacă efectul de ecou este adevărat, trebuie să trec prin alți oameni pentru a-mi atinge obiectivele. Mai întâi trebuie să fac altora ceea ce vreau să obțin pentru mine.

Deci aceasta este folia de ambalaj. Acesta este ambalajul bomboanelor. Dacă vreau bomboana, trebuie să trec prin ambalaj. Și ambalajul înseamnă ceilalți oameni.

Lucrurile pe care le doresc în viață trebuie să vină la mine ca un ecou. Pentru a exista un ecou, trebuie să existe ceva care să facă ecoul să se întoarcă la mine și acest ceva sunt oamenii din jurul meu. Ei sunt esențiali pe calea spirituală. Nu putem ajunge în paradisul lui Buddha doar stând în peșteră și făcând meditație. Este imposibil. O astfel de etapă va veni, dar numai după ce vom lucra mult în exterior. Și chiar și după ce ne întoarcem din meditații, vom lucra mult cu ceilalți pentru a le aduce multă binecuvântare.

Binele pe care îl caut va trebui să se întoarcă la mine ca un ecou de la ceilalți oameni. Dar cumva ne este greu să facem lucruri pentru alții.

Ne dorim doar pentru noi. Spunem: „Vreau, vreau, vreau”.  Dar dacă  vrem ceva trebuie să dă altora ceea ce vrem. Nu putem obține ceea ce ne dorim fără să nu-l dăm mai întâi.

Dacă vrem bani, relație, sănătate, putere, frumusețe, toate lucrurile pe care ni le dorim, fără excepție vor veni prin folosirea efectului de ecou.

Deci, aceasta este legea noastră, aceasta este legea care conduce lumea. Lumea este condusă de iubirea față de aproapele nostru. Orice fericire pe care o avem în această lume trece prin fericirea pe care am oferit-o altora. Nu există altă cale, aceasta este singura modalitate de a obține fericirea. Așa că, dacă am fi singuri pe lume nu am putea niciodată să ajungem la fericire, ar fi imposibil. Avem nevoie de ceilalți oameni.

Noi i-am proiectat și avem nevoie de ei. Ei ne servesc.

 

A-i ajuta în acest fel, este egoism?

De multe ori când oamenii aud aceste explicații spun: „Stai așa, dar mie îmi place să fac bine în lume. Acum tu îmi spui că dacă le fac bine, îmi va fi mie bine? Dar asta mă face să nu mă simt bine. Eu vreau doar să fiu bun. Nu pentru mine, ci pentru ei.”

De aceea vreau să vorbim despre asta, pentru că această întrebare apare deseori.

 

Este egoist să gândim așa?

Hai să luăm exemplul bomboanelor. Să zicem că îmi plac dulciurile. Dacă este adevărat că pentru a obține bomboane, trebuie să încep să le dau altora bomboane, legea karmei spune că ea se amplifică, ecoul se întoarce din toți munții din jur. Voi primi ploaie de bomboane, pentru că ea se întoarce din abundență. Am avut o bomboană, și, în loc să o mănânc, am dat-o. Și acum am primit din abundență. Atât eu, cât și cel care a primit suntem satisfăcuți. Ce s-a întâmplat cu cantitatea de dulciuri din lume? S-a dublat.

Dacă vreau să am bani, încep cu generozitatea – încep prin a-i căuta pe cei care au nevoie și încep să le dau – și dacă folosesc corect efectul de ecou, banii vor începe să vină. Câți bani sunt acum? Și eu am bani, și ei au bani, și chiar și mai mult. De fapt, am de șapte ori, de zece ori, de o sută de ori – în funcție de cât de adânc înțeleg principiile. Pentru asta trebuie să studiem puțin. Deci câți bani sunt în lume? Cantitatea de bani este acum infinit mai mare față de ceea ce ar fi fost dacă aș fi cheltuit acești bani doar pentru mine.

Deci este ceva egoist? Putem spune asta. Dalai Lama numește „egoism iluminat”.

„Dacă vreți să fiți egoiști, fiți egoiști așa”. Acesta este răspunsul la întrebarea „Este egoist?”

 

Actul adevărului

Și acesta este singurul mod de a obține fericirea. Sunt mulți oameni care fac mult, mult bine – și nu neapărat se manifestă asta în viața lor. Ei pot face bine altora și totuși lor nu le este bine, pentru că nu înțeleg principiul. Pentru că actul de binefacere trebuie făcut din această înțelegere și de a-l dedica: „Datorită faptei mele, să le fie lor bine și întregii lumi!”. Iar apoi lucrurile se vor întoarce din abundență. Acesta este un act de adevăr. Dar un act de adevăr trebuie să stea pe adevăr, trebuie să aibă ceva pe care să stea. Care este acest adevăr? Aceasta este înțelegerea mea despre principiul ecoului și despre lucrurile despre care am vorbit.

 

Ce vreau, trebuie mai întâi să-l dau altcuiva

Deci, dacă vrem să fim sănătoși, de exemplu, trebuie să avem grijă de bolnavi. Dacă vrem să avem, trebuie să dăm. Și trebuie să dăm obiectelor corecte. Un alt aspect este să-i prețuim și   să-i răsplătim pe cei care au făcut posibile aceste lucruri și așa mai departe. Imaginați-vă cum ar fi dacă întreaga lume s-ar comporta așa, dacă întreaga lume ar interioriza această idee.

Există o povestioară cu furculițele lungi: oamenii stau în jurul unei mese mari plină de bunătăți. Și fiecare primește o furculiță, dar furculița este mai lungă decât mâna lor.

https://www.youtube.com/watch?v=qhU5JEd-XRo

– Ei încearcă să mănânce cu furculița asta, și nu o pot aduce la gură, și toți mor de foame. Și aceasta este o analogie cu infernul.

– Acum aceeași masă, și aceiași oameni, și aceleași furculițe – în paradis! Toată lumea este mulțumită. De ce? Pentru că fiecare îl hrănește pe cel din fața lui.

Deci, dacă sperăm să avem o relație de succes, minunată, avem nevoie de alți oameni pentru asta. Trebuie să începem să fim atenți la ceilalți, să vedem de ce [anume] au nevoie. Dacă vreau ca nevoile mele să fie satisfăcute, trebuie să fiu atentă la ceea ce au nevoie alții și să le îndeplinesc lor mai întâi nevoile.

În toate învățăturile vi se spune tot timpul același lucru. Trebuie să le auziți de multe ori.         Într-o zi vă veți trezi brusc și vă veți da seama de adevăr și veți începe să vă comportați așa. Apoi viața vi se va schimba și oamenii vor întreba: „Ce s-a întâmplat” ?

Singurul mod în care voi obține lucrurile pe care le doresc este să le ofer altora lucrurile pe care ei le doresc.

De unde știu ce vor ei? Trebuie să încep să mă interesez de oameni, să fiu atent, să-i ascult. Să vorbesc mai puțin și să-i ascult mai mult.

Nu pentru că este nobil să facem asta,
Nu pentru că este moral,
Nu pentru că religia spune să facem asta,
Nu pentru că profesorul spune asta.

Ci pentru că aceasta este legea lumii, așa funcționează lucrurile. Și acesta este singurul mod de a obține ceea ce vreau.

Poate veți spune: „Deja am lucruri pe care le-am vrut fără să cunosc această lege.” Legea funcționează chiar și fără să o știți.

Dar dacă acum vreți să realizați lucruri pe care până acum nu ați reușit să le realizați, trebuie să înțelegeți această lege. În caz contrar, lucrurile se vor desfășura fără să conștientizați asta și nu se vor desfășura neapărat acolo unde vreți voi. Uneori da, alteori nu. Totul se va petrece la întâmplare. Dar dacă vreți ca lucrurile să se întâmple așa cum doriți, trebuie să înțelegeți această lege și să lucrați cu ea.

 

Rezultatul ultim al acestui lucru este paradisul

Rezultatul neto va fi mai multă bogăție în lume. Pentru că atunci când le oferiți celorlalți ceea ce își doresc, veți primi înapoi înzecit și va fi mai multă fericire în lume. Nu va mai fi nicio limită pentru fericirea care va fi în lume. Acesta se numește paradisul.

Acolo unde vă veți găsi, dacă vă comporți așa, locul va deveni un paradis.

Și dacă revenim la subiectul relațiilor de cuplu, atunci: serviți nevoile partenerului, serviți nevoile altor cupluri, concentrați-vă asupra lor, priviți ce au nevoie, ce le poate aduce beneficii. Și totul vi se va întoarce din abundență dacă acționați din înțelegerea principiului, a actului de adevăr, și a dedicării acțiunii voastre.

Asta a fost introducerea.

 

3. Păstrează percepția

Revenim la cel de al treilea angajament. Aceasta nu este versiunea completă, este doar un cod.

Ta Mi Drel

 

Ta Mi Drel  înseamnă „Nu-ți pierde concepția asupra lumii, păstrează-ți percepția!”.

Acesta este un angajament. Cel care a hotărât să practice acest cod se angajează să se uite la partener prin ochelarii efectului de ecou și a dilemei comerciantului de diamante.

 

De ce se termină luna de miere?

Suntem foarte atrași când vedem în filme drame, vedem tot felul de situații nefericite care se dezvoltă în relațiile de cuplu. Ne identificăm cu ele pentru că ni se întâmplă și nouă, pentru că odată am fost și noi într-un loc minunat și cumva [situaţia] s-a deteriorat. Nu mai suntem în acel paradis al lunii de miere.

Ce s-a întâmplat? De ce s-a estompat? De ce a pălit? Cum începe totul? Și dacă există tensiune în relație, cum putem calma această tensiune? Cum putem să o eliminăm?

Și voi vorbi despre un aspect care se întâmplă des în viața noastră, în societatea noastră, mai ales în societatea noastră post-feministă sau feministă: căutăm egalitatea în relații. Vrem să fim egali.

Vrem democrație, echilibru. Dar avem o problemă cu asta. Suntem atașați de noi înșine. Tendința spre egoism este atât de puternic înrădăcinată în noi, încă de când ne naștem majoritatea gândurilor se învârt în jurul nostru, încât atunci când ajungem la această ecuație și spunem: „Vreau să fie egalitate!”, am înclinat deja balanța cu 90% în favoarea mea, iar acum vreau egalitate. Iar asta nu funcționează.

Suntem orbi la faptul că deja venim nu cu nouăzeci la sută, ci cu nouăzeci și nouă la sută în favoarea mea. Și acum cer egalitate. Nu putem obține egalitatea în acest fel. Și ori de câte ori suntem în situația în care ne stăpânește o puternică emoție negativă, acesta este un indiciu că balanța este înclinată în direcția mea, foarte puternic. Și în acest fel nu avem nicio șansă de a obține egalitatea.

Atunci când suntem cufundați sau stăpâniți de o emoție negativă puternică de furie, sau dușmănie, sau resentimente, sau gelozie, sau orice altceva, nu putem vedea clar. Vederea noastră este încețoșată. L-am citat pe Dalai Lama spunând asta. Ne dăm nouă întâietate, ne preferăm pe noi înșine. Așa că atunci când simțim că nu am primit partea noastră, nu mai vedem ce a făcut celălalt. Suntem prea ocupați de noi înșine, balanța este înclinată puternic în direcția mea. Aceasta este natura umană, așa ne comportăm.

Ceea ce spunem este că dacă nu înțelegem bine efectul de ecou, putem sta mult timp și bine să sosească această egalitate. Putem aștepta mult și bine ca celălalt să facă jumătate de drum până la noi, pentru că nu se va întâmpla. De ce? Pentru că nu creăm cauzele pentru ca acest lucru să se întâmple. Pentru că nu lucrăm la nivelul adânc al cauzalității, care este legată de karma. Așa că dacă vreau ca partenerul meu să-mi arate afecțiune, dacă vreau să aibă grijă de mine, să gătească pentru mine sau să spele vasele, trebuie să creez cauzele pentru asta. Dacă asta este ceea ce-mi doresc. Poate îmi doresc mai mult decât atât.

Dacă partenerul vostru nu face aceste lucruri, ce veți face? Vreți afecțiune și el nu vă oferă afecțiune. Vreți ca el să participe la treburile casnice, iar el nu participă la treburile casnice. Ce facem când suntem într-o astfel de situație?

–  Putem să discutăm cu el și să-i explicăm ce este în neregulă și nu este bine pentru mine.
– Uneori nici nu vrea să asculte, nici măcar să se așeze să discute cu noi. Așa că angajăm un consultant, ca să-i explice el. Și plătim bani grei în speranța că poate pe el îl va asculta.
– Sau, în loc să vorbim, ne enervăm.

Care dintre aceste lucruri va funcționa? Niciunul. Dacă nu semănăm semințele karmice pentru a lucra cu efectul de ecou, niciunul dintre aceste lucruri nu va funcționa. Pentru că niciunul dintre aceste lucruri nu este cauza pentru ca un partener să se schimbe.

Pentru a-mi vedea partenerul schimbându-se în direcția pe care mi-o doresc, trebuie să adopt acest mod de comportament în raport cu ceilalți oameni. Dacă este greu să facem asta cu partenerul, vom face cu alte persoane, în sensul că dacă vrem să fie plin de afecțiune, trebuie să mergem și să fim plini de afecțiune față de alții.

Dați timp acestui proces, fiți răbdători în timp ce înțelegeți efectul de ecou și veți vedea cum partenerul vostru trece printr-o metamorfoză. Asta se va întâmpla treptat. Și dintr-o dată el se va schimba.

Dar dacă nu faceți asta și îi spuneți: „Vreau afecțiune, vreau afecțiune, vreau afecțiune” puteți face asta mult și bine pentru că afecțiunea nu va veni așa.

Deci, sfatul aici este să renunțăm la ideea de a încerca să atingem egalitatea. Nu suntem într-un loc în care să putem crea egalitate, pentru că suntem înclinați în favoarea noastră. Renunțați la ideea: „Iți dau asta ca tu să-mi dai asta.”, „Azi spăl vase ca tu să speli vasele mâine”. Dați sută la sută, unilateral și necondiționat.

Renunțați la ideea de egalitate, [pentru că] nu funcționează. Începeți să dăruiți necondiționat. Deschideți-vă inima, fără să așteptați ca și el să facă la fel. Faceți asta fără așteptări și lucrurile vor veni automat. De o sută de ori mai mult decât ați visat, de un milion de ori mai mult decât ați visat, dacă înțelegeți principiul ecoului.

Oferiți cât puteți de mult. Deschideți-vă inima cât mai mult, cât de mult puteţi și veți vedea cum partenerul se schimbă în fața ochilor voștri, cum se schimbă relația.

Și dacă vreți putem spune că aceasta este o formă de libertate. Dăruiți fără limite și fără să priviți la ce se întâmplă în afară. Sunteți liberi să vă deschideți inima cât vreți și vedeți ce se întâmplă.

Dacă veți folosi principiul ecoului nu va mai trebui să vă faceți griji pentru nimic.

 

4. Nu renunța niciodată

Al patrulea angajament.

Gyur me ja

 

Gyur me ja  înseamnă să nu te schimbi.

 

Ce este a nu te schimba?

Vorbim despre ne-schimbare și despre schimbarea la diferite niveluri. Am spus că acest cod este vechi de 2500 de ani.

El a fost adus în Tibet de Naropa și Lady Niguma în urmă cu aproximativ o mie de ani. Și a ajuns acum și în România.

 

Există multe căi

Acest cod este pentru cei care au o carieră spirituală. Pentru cei care doresc să reușească în practica lor spirituală, în viața lor spirituală.

Oamenii așa cum știm, sunt diferiți, au abilități diferite, minți diferite, personalități diferite și tendințe diferite. Și acesta este motivul pentru care există atâtea religii în lume, pentru că oamenii au preferințe diferite și înclinații diferite și nevoi spirituale diferite. Și fiecare religie care există este potrivită pentru un anume grup de oameni, pentru nevoile lor în acest moment și îi ajută să progreseze.

Iar dacă oamenii încetează să mai fie atrași de o religie și nu mai este nimeni care să o practice, [atunci] ea va dispărea din lume. Deci, fiecare religie care există astăzi are rolul ei în lume și este importantă. De aceea trebuie să respectăm toate religiile. Deoarece pentru unii ea este exact ceea ce au ei nevoie ca să îi ajute să progreseze pe calea spirituală.

Și care este scopul ei? Este de a ajunge la fericirea sublimă. Acesta este scopul nostru în viață. Deci, de aceea există tot felul de religii. De aceea există tot felul de căi, tot felul de tradiții spirituale. Este minunat că există atâtea tradiții și o varietate mare de profesori.

Deci, sunt oameni pentru care calea lor spirituală este să meargă mult la biserică și asta e bine, e minunat. Este ceea ce li se potrivește – și asta ar trebui să facă.

Sunt oameni a căror cale spirituală trece prin a face servici altora: serviciul public, serviciul pentru cei deprimați, flămânzi, săraci, bolnavi, refugiați, și altele.

 

Calea de a practica în cuplu

Acest cod este pentru cei care fac practica spirituală cu un partener, iar acesta este centrul practicii lor. În acest caz rugăciunile se fac împreună, meditațiile se fac împreună, toată practica spirituală se face împreună. Și în toate rugăciunile și meditațiile, accentul principal este pe partener. Este o practică în care partenerul ocupă locul central.

Și nu este o practică pentru toată lumea, pentru că ea este dificilă. De unde știm? Ne uităm la modul în care relațiile se dezvoltă în oameni. Dar dacă ați venit aici, la „Cuplul spiritual” , ceva va atras în această direcție. Altfel nu ați fi fost astăzi aici.

Dacă acest lucru pare a avea sens pentru voi, atunci poate că această cale este potrivită pentru voi.

Și dacă acesta este calea, atunci împreună cu soțul, depunând efort comun, faceți practica spirituală. Dar esența este ca perechea să-și facă treaba împreună. Cuplul este inima practicii și numai în cuplu se poate ajunge la cele mai înalte niveluri spirituale.

Deci, dacă sunteți atrași de această cale spirituală, atunci acest angajament spune: „Nu te schimba” sau „Nu renunța niciodată”. Asta înseamnă că de îndată ce ați hotărât că aceasta este calea voastră, iar ideea prinde rădăcini în minte și spuneți „Îmi place. Vreau să merg împreună cu partenerul meu pe cale”, atunci faceți acest salt.

Dacă înțelegeți faptul că un bărbat și o femeie pot merge împreună pe calea spre paradis, și faceți acest salt, nu vă mai schimbați, nu vă mai mișcați din loc. Acesta este angajamentul.

Nu trebuie să vă angajați acum, doar spun despre aceasta posibilitate. Rămâneți lipiți de acest angajament și nu cedați.

Deci, de ce apare acest jurământ aici? Se pare că au fost oameni cărora le-a fost greu și au renunțat la partenerul lor spiritual. După cum știm, nu este ușor să ne construim o relație frumoasă chiar și la nivel lumesc, ca să nu mai vorbim la nivel de practică spirituală. Dar odată ce persoana se angajează în această practică, acest jurământ înseamnă:

a. „Să nu renunți niciodată.” Nu renunțați niciodată la partenerul la care v-ați angajat. Este ca o ceremonie de nuntă, dar mai mult de atât. Este acest aspect de a nu vă schimba sau de a nu renunța la partenerul ales.

Există un alt aspect al acestui jurământ, acela de a vă angaja să aveți relații fizice cu partenerul sau partenera aleasă. Acest lucru este parte al acestui jurământ. Există obligația de a vă bucura de relația fizică cu partenerul și de relație în general.

Chiar mai mult decât atât:

– Nu numai că vă angajați în relație și nu vă mai mișcați de la ea,

– Nu numai că vă angajați să aveți relații fizice între voi,

– Nu numai că vă angajați să aduceți plăcere în relațiile fizice dintre voi,

– Dar vă angajați să dați relației un sens sublim, un sens înalt. De a învăța cum să treceți de la o relație fizică obișnuită, la o relație sacră și sublimă care să vă înalțe spre paradis.

Și repet din nou: această cale nu este pentru toată lumea, nu este potrivită pentru toată lumea, aveți nevoie de karmă în această direcție. Dar dacă alegeți această cale a cuplului spiritual ca pe o cale spirituală, atunci toate aspectele relației voastre spirituale sunt o cale de a ajunge la fericirea sublimă. Și, de fapt, acesta este cel mai minunat lucru pe care îl puteți face pentru voi, pentru ei și pentru întreaga lume.

 

Karma se degradează, dacă nu este reînnoită

Cu toții ne dorim arzător să avem relații cu sexul opus sau cu cel de care suntem atrași. Aspirăm spre plăcerea care însoțește relațiile sexuale. Problema este că plăcerea fizică care vine, dacă vine, este foarte scumpă karmic. Pentru că vă amintiți de efectul ecoului? Tot ce apare în viața voastră este rezultatul lucrurilor bune pe care le-ați făcut altora. Deci, dacă am un moment de plăcere în viața mea, este pentru că am făcut mult bine în lume.

Și dacă plăcerea este foarte puternică, atunci am făcut mult bine în lume care mi se întoarce sub forma unui moment de plăcere puternică. Și acest moment de plăcere puternică a ars această karmă, acum am una mai puțin. Sau am ars multă karmă bună prin faptul că m-am bucurat de plăcere.

Și nu este doar plăcere sexuală, este și tot ceea ce consumați. Dacă v-ați bucurat de o mâncare bună [înseamnă că] ați ars multă karmă bună când ați dat altora de mâncare pe parcursul a multor vieți.

Aceasta este și cauza pentru scăderea plăcerii pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Tot acest aspect al vieții lor pălește și uneori se stinge complet, pentru că ei și-au consumat karma și nu știu cum să o reînnoiască. Cu timpul va fi mai puțină plăcere și în final ea va fi complet neglijată, ceea ce este foarte trist. Nu numai că cei vârstnici nu se mai bucură de plăcere, ci și pierd calea importantă de a ajunge într-un loc spiritual cu mult mai înalt și la fericirea sublimă. Karma este perisabilă.

 

 Angajamentul de a te bucura pentru alții!

Deci, prin acest jurământ:

– Nu numai că vă obligați relației de cuplu sau partenerului vostru,

– Nu numai că vă angajați să aveți o relație fizică cu el/ea,

– Nu numai că vă angajați să vă bucurați de această relație,

– ci vă angajați să învățați cum să faceți din relația de cuplu un instrument pentru a vă intensifica plăcerea și de a vă intensifica karma și mai mult.

Pentru asta trebuie să învățați mult.

Dacă ne luăm acest angajament, înseamnă că ne angajăm ca de fiecare dată, când avem relații fizice cu partenerii noștri, să le dăm cel mai înalt sens posibil. Acesta nu va mai fi un act egoist doar pentru propria noastră plăcere. Ci căutăm cum pot fi acestea o modalitate de a aduce fericire lumii, și nu doar nouă.

• Acest lucru nu este ușor, pentru că în acest moment suntem complet scufundați în plăcerea noastră. De aceea, a folosi acest moment de plăcere și a-l face o binefacere pentru lume nu este deloc ușor. A menține conștientizarea în momentul plăcerii, să nu ne pierdem capul și să ne ridicăm odată cu ea – nu este deloc ușor. Dar intenția ca prin plăcerea mea fizică să găsesc modalități de a aduce multă fericire și plăcere lumii, ea însăși creează karma pentru a-mi crește plăcerea.

 

Să nu uităm vacuitatea

Deci, cum facem asta? În timpul relațiilor fizice trebuie să păstrăm concepția efectului de ecou.

Să presupunem că vine plăcerea. În momentul când vine plăcerea, trebuie să vă amintiți de vacuitatea acestei plăceri. Ce înseamnă vacuitatea acestei plăceri? Plăcerea nu vine de la partenerul vostru. N-are cum să vină. Dacă aveți un moment de plăcere, ea vine numai din karma, numai din ceea ce ați făcut în trecut. Doar din karma. A venit pentru că ați făcut mult bine în lume.

• Dacă puteți, în timp ce sunteți în culmea plăcerii, să vă amintiți de asta, atunci mintea voastră va fi deja în altă parte. Deci, vă veți folosi de acest moment pentru a vă spori înțelepciunea. Apoi plăcerea devine înțelepciune. Și să apreciați acest moment de plăcere care este un moment foarte prețios din punct de vedere karmic, este un moment minunat din punct de vedere karmic. Și nu vine de la cealaltă persoană, ci vine din karma voastră.
• Să mergem la un alt nivel: acest moment de plăcere pe care îl experimentați, vine ca urmare a anumitor lucruri care se întâmplă în interiorul corpului vostru interior, ceea ce numim corpul energetic, corpul canalelor interioare. Și această stare este poate cea mai apropiată de perceperea directă a vacuității la care puteți ajunge în viață – cu excepția meditației profunde a perceperii vacuității. Perceperea directă a vacuității este scopul cel mai înalt pe care ni-l putem stabili în viața noastră spirituală.

Doar și pentru un moment de percepție directă a vacuității merită să ne trăim toată viața pentru el.

Dacă ar trebui să alegem un scop valoros căruia să ne dedicăm întreaga viață, este acest moment de percepere directă a vacuității.

Această experiență este foarte rară și ne transformă complet. Devenim altcineva, suntem pe calea spre iluminare. Ea ne urcă în liftul care ne scoate dintr-un trup de carne și oase, care se uzează, se îmbolnăvește, îmbătrânește și moare, și ne duce spre trupul unui înger, a cărui minte este omniscientă și are capacitatea de a ajuta toate ființele de pe toate planetele simultan.

Deci, acest moment de intensă plăcere dintre parteneri este un moment foarte apropiat de această experiență. Pentru că această experiență este atât de extraordinară în ceea ce privește potențialul pe care îl deschide, și această plăcere este, de asemenea, tot atât de prețioasă. Și dacă nu învățăm să o folosim, dacă consumăm plăcerea doar pentru satisfacția lumească, atunci o vom pierde. Aceasta este legea. Dacă nu urcăm, coborâm.

 

În adâncul inimii noastre, aspirăm spre perfecțiune

În adâncul inimii noastre tânjim după această perfecțiune din noi. Spre acel loc unde energiile pe care le avem fiecare dintre noi – masculin și feminin – vor fi complete și echilibrate, pentru că aceasta este starea unei ființe iluminate, aceste energii sunt complet echilibrate. Devenim o entitate cu totul diferită atunci când se întâmplă acest lucru. Adânc în interiorul nostru, inconștient, tânjim să ieșim din acest corp jalnic care este atât de ușor de rănit, care se îmbolnăvește cu ușurință, în care dacă se produce o mutație la nivel de cromozom, corpul face cancer și moare.

Corpul vine pentru că nu am înțeles principiul ecoului și nu am învățat să-l folosim pentru binele nostru și al celorlalți.

De aceea dorim să trecem la un alt nivel adânc în interior. Vrem să ieșim din viața plină de suferință și în care suntem forțați să pierdem ceea ce ne este mai drag, dacă nu înainte de moarte atunci în momentul morții.

Aspirăm profund să ajungem la acest scop ultim, iar dorința de unire sexuală este pentru că avem acest dor în noi.

Deci ideea acestui jurământ este să nu fim doar consumatori. Să nu ne bucurăm de karma și să o lăsăm să se degradeze, ci și să învățăm cum să o reînnoim, cum să o perpetuăm, cum să păstrăm această plăcere ca ea să se intensifice și să nu dispară. Cum să o facem să crească din ce în ce mai mult, în loc să se epuizeze.

• Mai există aici și un alt aspect. În viața oamenilor obișnuiți, aproape niciodată ei nu ating un nivel de concentrare foarte profundă. Este foarte greu de ajuns la o concentrare foarte, foarte profundă în care mintea rămâne fixată pe obiect și nu se mai mișcă în stânga și în dreapta. Oamenii obișnuiți nu știu cum să o facă. Este greu de ajuns la concentrarea pe un singur punct și la o minte complet stabilă.

Dar ceea ce se întâmplă este că în acest moment intens de plăcere sexuală nu putem ajunge la orgasm fără să avem această concentrare. Plăcerea este atât de puternică, suntem atrași de ea atât de mult, încât suntem complet concentrați asupra ei.

Deci, avem un asemenea moment de concentrare, dar el trece repede. Nu știm cum să-l menținem. Și ceea ce este interesant este că în afara actului sexual, data viitoare când oamenii mai au acest moment este în momentul morții. În momentul morții mintea părăsește corpul. În acest moment sfincterele se deschid și apar secreții de urină, fecale și material seminal. Tot în acel moment are loc și o deschidere a canalelor interioare și exact în acel moment oamenii au o concentrare incredibilă. Dar este un moment trecător și apoi vine moartea și s-a terminat. Nu avem control asupra acestei situații, pentru că nu am practicat.

Deci există o oarecare similitudine între momentul morții și acest moment al apogeului sexual. Și acesta este motivul pentru care oamenii sunt atât de atrași de sex. Cincizeci la sută din gândurile noastre sunt despre sex și restul de cincizeci la sută sunt legate de mâncare.

• ar fi rău dacă ne-am putea dezvolta concentrarea, astfel încât să o putem folosi în practica noastră spirituală, pentru a ne ridica la un nivel spiritual înalt de fericire. Oamenii tânjesc după o astfel de fericire.

Și aceasta este frumusețea practicii în doi. Ceea ce facem în această practică este să repetăm experiența de fiecare dată la un nivel mai profund de concentrare. De fiecare dată ne uităm la aspectele spirituale ale experienței și la puterea experienței și apoi le folosim.

Practica este frumoasă și pură, și avem nevoie de partener pentru asta.

În măsura în care învățăm să facem asta bine, următorul lucru este să învățăm să o transferăm în afara relației, în viața noastră spirituală în general. A ne folosi de această concentrare în meditația noastră.

Dacă învățăm să facem acest lucru, ceea ce este paralel cu a lucra cu canalele energetice interioare, atunci putem avea experiența vacuității, sau experiența divină sau experiență dumnezeiască.

Deci, acest jurământ este foarte profund și foarte important printre cele opt.

 

5. Imaginile se unifică

Kya nyi

 

Nyi înseamnă doi.

 Mai există și un alt aspect frumos. Când suntem într-o relație spirituală nu avem nevoie de unul, ci de doi.

 

a. Unul este partenera/partenerul fizic pe care îl aveți. Și am spus că ne-am luat angajamentul să nu-l abandonăm niciodată. Jurământul va trebui păstrat, pentru că dacă îl încălcăm practica se va strica. Deci, odată ce v-ați angajat (și nu este ușor să ne luăm un astfel de angajament) indiferent de ce s-ar întâmpla, nu renunțați niciodată la el/ea. Și aici este important să păstrăm efectul ecoului, pentru că vor fi momente dificile într-o relație.

Ce înseamnă efectul de ecou? El spune că tot ceea ce apare în viața voastră este un ecou a ceea ce ați cântat mai înainte, a ceea ce ați făcut înainte în viață. Nu vine de la partener. El este doar instrumentul prin care vi se întoarce karma înapoi. El este doar mijlocul, nu este cauza.

Cauza nu este niciodată acolo, este întotdeauna aici.

Și acest lucru vă ajută să vă mențineți angajamentul în momentele dificile și atunci veți ști ce trebuie să faceți.

Am avut înainte angajamentul [de] a acționa invers. Dacă înțelegeți efectul ecoului, veți obține control complet asupra relației. Acționând din înțelegerea efectului de ecou veți obține control total asupra modului în care va fi partenerul vostru și cum va fi relația voastră. Ele vor fi complet sub controlul vostru. De ce? Pentru că partenerul vine din voi cu tot binele și rău din el.

Dacă înțelegeți asta și dacă vreți să schimbați ceva la el, ce ar trebui să faceți? Să începeți să faceți karma care să revină la voi mai târziu ca un ecou.

Dacă apare o mare dificultate, avem întotdeauna impresia că vine cumva de la partener. Ori de câte ori partenerul ne face probleme, sau nu ne satisface nevoile noastre, ni se va părea că toate vin de la el/ea, iar asta datorită ignoranței noastre. Dacă înțelegem efectul de ecou, nu este nevoie să ne schimbăm partenerii.

 

1. Pentru că nu este de la partener. Dacă ne schimbăm partenerul și nu ne-am ocupat de rădăcina problemei, vom continua să vedem aceeași problemă la noul partener.

Același lucru i se întâmplă și cui nu-i place de șef. El spune: „Îmi schimb locul de muncă, e imposibil de lucrat cu șeful ăsta”. Dacă în sfârșit își găsește un alt loc de muncă, după o anumită perioadă, poate după câteva luni, vor apărea aceleași probleme. Vor apărea același tip de probleme. Iar al doilea șef  va fi asemănător cu primul, doar într-un alt corp. De ce? Pentru că nu s-a ocupat de problemă. Pentru că problema vine din el și nu de la șef.

Deci, ce să facem? Dacă apar lucruri neplăcute în relația cu partenerul, va trebui să lucrăm cu efectul de ecou. Aceasta este practica spirituală. Prin ecoul pe care se întoarce prin partenerul nostru, prin ceea ce el ne reflectă, va trebui să lucrăm asupra noastră.

El ne ajută, ne sprijină să ajungem acolo unde trebuie. Cu cât lucrăm mai mult asupra noastră, [cu atât] el va începe să pară din ce în ce mai pur și din ce în ce mai potrivit nouă. Aceasta este munca. Aceasta este munca unui cuplu spiritual. Ea este grea, dar și minunată. Ea este cea mai avansată. Pentru că dacă ne este greu și ne eschivăm de la situație, nu vom face niciodată treaba asta, pentru că vom da bir cu fugiții. De fiecare dată când nu ne place ce vedem în oglindă, fugim de ea, ne ducem la o altă oglindă, sau încetăm de a ne mai uita în oglindă și în acest fel nu ne facem treaba.

Nimeni nu promite marea cu sarea – ceva irealizabil sau intangibil, dar calea este minunată. Este superbă. Este cea mai rapidă, pentru că ne-am angajat: „Nu te părăsesc orice ar fi!”. Deci lucrăm pe ceea ce vine spre noi.

 

2. Și mai este un aspect: dacă începem să renunțăm la partenerul nostru, pentru că nu muncește pentru noi, ce am plantat odată ce am renunțat la el? Karma. Am plantat karma de a renunța la cineva. Ia ghiciți ce am făcut? Am plantat exact karma ca următorul partener să renunțe la noi! Va veni ziua și va renunța la noi.

Și mai rău de atât, ne creăm tendința de a încălca angajamentele, iar aceasta este cea mai gravă pe calea spirituală.

Aceasta este cea mai gravă deoarece calea spirituală, orice cale spirituală demnă de respect, cu sau fără partener, este plină de dificultăți.

Cum ne putem înălța dintr-un corp uzat și îmbătrânit la corpul unui înger? Este clar că va trebui să depășim multe dificultăți. Această cale nu este una obișnuită. Dacă mergem după idea că „lumea se comportă ca de obicei” și facem ceea ce ne convine – murim. Desigur, vor fi dificultăți.

Dacă înțelegem efectul ecoului, avem control complet asupra partenerului nostru, în relația noastră. Și în timp ce lucrăm asupra noastră, ne purificăm din ce în ce, iar partenerul va deveni din ce în ce mai purificat și, în același timp, și lumea din jurul nostru va deveni din ce în ce mai purificată, pentru că toate sunt un ecou al nostru. Deci sunteți invitați să vă asumați angajamentul și să nu vă fie frică! Dăruiți-vă cu totul, chiar dacă el nu se dăruiește procesului. Dar făceți-o cu înțelepciune: folosiți-vă de efectul ecoului. Aveți încredere că dacă turnați în el din abundență iubire, ea se va întoarce la voi înzecit.

 

b. Cum rămâne cu al doilea partener? Sunt oameni aici care așteaptă să audă. În acest angajament mai există și un alt partener/parteneră, iar el este imaginar, nu din carne și oase.

Deci, care e treaba? S-ar putea să aveți acum un partener, iar el nu este perfect. Ne referim la partenerul înger – nu [cel] pe care îl avem acasă, în care găsim defecte.

Ce înseamnă asta? Dacă imaginea din oglindă nu este atât de frumoasă, trebuie să lucrați la sursă, nu să spargeți oglinda. În acest proces de a lucra asupra voastră și de a vă crea partenerul ideal, vă veți folosi de un partener imaginar. Și aici nu sunt limite. Vă puteți imagina partenerul că fiind cea mai minunată făptură pe care v-o doriți: fizic, intelectual, mental, spiritual, totul. Puteți să vă dezlănțuiți imaginația, să-l faceți pe partenerul imaginar să fie absolut uimitor, fabulos.

De obicei, nu știm cum să exprimăm ceea ce ne dorim. Deci acesta este un exercițiu. Așezați-vă și formulați ce vreți cu adevărat. Cum ați putea să obțineți ceea ce vreți dacă nu știți ce vreți?

A vi-l imagina pe partener nu înseamnă doar a-l visa, ci a-l crea în detaliu: Cum să arate? Cum să miroasă? Cum să vorbească? Cum se comportă? Cum se mișcă? Ce calități să aibă? Ce virtuti? Ce înțelepciune? Toate calitățile.

Creați-vă partenerul imaginar sau partenera care este perfect(ă), desăvârșit(ă). Și apoi învățați să le turnați în partenerul existent folosind efectul ecoului. Asta pentru cei care au un partener. Pentru cei care nu au partener, vă invitați în acest fel partenerul ideal, perfect să vină la voi.

Și veți face asta folosindu-vă de efectul de ecou. Vreți ca partenerul să fie înțelept, vreți ca el să inspire afecțiune, vreți ca el să vă susțină în momentele grele. Ce vreți de la el la nivel spiritual? Vreți să vă țină în brațe când cădeți?

Atunci începeți să faceți toate acestea altora, și veți vedea cum partenerul vostru se va transforma, devenind din ce în ce mai mult ca partenerul imaginar. Și aceasta este ceea ce numim imaginile care se unesc. Lucrăm cu imaginarul și cu efectul ecoului, care este înțelegerea vacuități lui, iar imaginile încep să se unifice.

Și dacă faceți asta corect, veți descoperi cu timpul că imaginea voastră ideală nu este atât de departe de ceea ce aveți. Veți începe să observați că ceea ce aveți lângă voi nu este chiar atât de rău, [ci că] pur și simplu nu ați observat. Și de ce nu ați observat? Pentru că avem tendința umană înnăscută de a nu fi mulțumiți de ceea ce avem și de aceea va trebui să lucrăm cu noi înșine pentru a inversa această tendință.

Și acesta este un exercițiu foarte sănătos pentru noi. Trebuie să învățăm cum să vizualizăm această perfecțiune pe care o dorim în cele mai mici detalii. Stați în liniște în meditație, și gândiți-vă exact ce ați vrea să aveți acasă.

Există o melodie în engleză [numită] „Gray”, cântată de Ani di Francope care spune: „Ce fel de paradis caut? Am deja tot ce îmi doresc, și încă vreau mai mult.”. Aceasta este tendința umană. Unii oameni au deja totul și încă vor mai mult.

Dacă nu știți cum arată partenerul vostru ideal, s-ar putea să vină la voi chiar aici și să nu-l recunoașteți deloc. Poate că el este deja aici. Nu-l recunoașteți, pentru că acesta vă este obiceiul: starea minții de a nu fi mulțumită de ceea ce este.

Mai întâi petreceți mult timp pentru ca această vizualizare să fie cât mai precisă posibil, și dacă o faceți bine atunci veți avea doi parteneri: cel real și cel imaginar. Și apoi aceste două imagini vor începe să fuzioneze, folosindu-vă de efectul de ecou.

Dar există un anume pericol aici. Există pericolul că va crește disconfortul: aveți acea imagine fantastică, vă uitați la ea și spuneți „Oh, ce am aici…”

Există pericolul ca în loc să vă folosiți de acest lucru pozitiv, îl veți folosi pentru a-l critica și mai mult: „Unde este asta și unde este asta”? Dacă veți face asta, nemulțumirea voastră va crește garantat. Deci să nu faceți asta! Este foarte important să nu vă lăsați să alunecați în această direcție!

Deci, dacă vă imaginați partenerul ideal, nu începeți să-l criticați pe cel pe care îl aveți acum. De ce nu seamănă cel pe care îl aveți acum cu cel pe care vi l-ați imaginat? Pentru că voi aveți toate aceste defecte. Defectele pe care le vedeți în partener sunt ale voastre. Deci, folosiți-vă de ceea ce vă reflectă partenerul sau partenera, pentru a vă putea purifica și apoi partenerul se va apropia din ce în ce mai mult de imaginea ideală la care aspirați. Aceasta este practica. Încercăm să contopim cele două imagini: cea ideală și cea care se află în realitate.

De exemplu: partenerul meu mă critică mereu. Cel ideal nu mă critică niciodată. Ce voi face?

a. Ori încerc să-i explic că nu-mi place să mă critice, că prefer să-mi vorbească pozitiv, să mă sprijine.

b. Ori voi exploda și mă voi enerva de fiecare dată când mă critică. Îi spun să tacă și să nu mă mai critice atât.

Ce voi alege?

Aceasta este dilema comerciantului de diamante. Nu funcționează. Nu rămâneți blocați în această dilemă. Noi singuri ne-am creat problema. Dacă auzim critici, înseamnă că avem tendința de a critica. Nu observăm că suntem critici, de aceea partenerul vine la noi ca să ne facă acest serviciu. Deci, eu

a) Îl apreciez pentru serviciul care mi-l face și pentru reflecția care mi-o arată și –

b) Încep să verific unde fac aceste lucruri în viața mea. Pentru că nu am observat că fac asta. Și poate că fac asta într-un alt stil, și poate o fac mai mult cu gândul decât în cuvinte. Dar karma revine. Mi-am creat ochelarii prin care îmi văd partenerul. Deci, tot ce nu-mi place la partenerul meu actual, înseamnă să încetez să mai fac asta altora.

Așa că mă voi folosi de partenerul ideal, pentru a apropia imaginile. Mă uit: Uite idealul meu, și uite ce am acolo. Ah! Încă nu se potrivesc, mai am mult de lucru. Dar, până la urmă imaginile vor fuziona.

 

Ambele sunt zirconiu

Există o teoremă la dilema comerciantului de diamante: ambele diamante sunt zirconiu. Ambele sunt false, dar funcționează. Orice lucru îl putem schimba dacă înțelegem efectul de ecou. Și toate minunile pe care le fac oamenii – sunt oameni care știu să facă minuni – vin din munca cu efectul ecoului.

Dacă, de exemplu, partenerul meu nu mi se pare frumos. Dar el nu este frumos în sine. El este gol. Mi se pare urât. De ce mi se pare urât? Există o cauză karmică pentru asta: supărarea. Dacă reușesc să distrug supărarea din inima mea, partenerul va deveni frumos.

Putem schimba totul. Putem învăța să mergem și pe apă.