Ce este Nirvana?

Definiție generală În budism, Nirvana (în pali: Nibbāna, tibetană: མྱ་ངན་ལས་འདས་པ།, mya ngan las ’das pa nyundrip ma lu par pang pey so sor tak gok) este starea de eliberare supremă din suferință și din ciclul renașterilor (samsara). Nu este un loc, ci o stare a minții în care toate emoțiile tulburătoare (klesha) au încetat complet, fără excepție, în mod ireversibil. Este o încetare a suferinței și o experiență a păcii profunde (shiwa), non-atașamentului și echilibrului, nu e o destinație sau un spațiu.

Etimologie și sens literal

  • Sanscrită: Nir-vāṇa = „a stinge” (precum focul suferinței).

  • Tibetană: mya ngan las ’das pa = „a trece dincolo de durere”.

Definiția doctrinară tibetană (Gelug / Abhidharma):

ཉུང་གྲིབ་མ་ལུས་པར་ཕངས་པའི་སོ་སོར་རྟག་གོག
(nyung grib ma lus par phangs pa’i so sor rtag gog)

„Încetarea rezultată în urma analizei individuale, și care constă în eliminarea completă a tuturor obstacolelor afecțiunilor mentale, fără excepție.”

Această „analiză individuală” se referă la percepția directă a vacuității (śūnyatā), prin care se dizolvă complet ignoranța — cauza tuturor emoțiilor perturbatoare și a karmei.

Natura Nirvanei
Nirvana este o încetare ireversibilă a suferinței. Este shiwa (ཞི་བ་) — pace profundă, echilibru și non-atașament. În această stare:

  • nu mai pot apărea emoții negative (furie, invidie, gelozie, mândrie);

  • nu mai există tendințe karmice latente (semințele care ar produce reacții);

  • mintea rămâne neclintită, chiar și în fața durerii fizice.

Aspecte comparative

  • Samsara = curentul infinit al renașterilor cauzate de ignoranță.

  • Nirvana = oprirea completă a acestui curent prin cunoașterea vacuității.

Condiția esențială pentru Nirvana Realizarea directă a vacuității.
Atât timp cât există ignoranță (neînțelegerea naturii reale a lucrurilor), karma continuă să producă suferință. Eliminarea ignoranței duce la încetarea completă a suferinței – Nirvana.

Ce înseamnă această nirvana spre care aspirăm care este opusul samsarei? Nya ngen le depa (din tibetană – mya ngan las ‘das pa) înseamnă a trece dincolo de durere.

Dacă vrem să ajungem în Nirvana, care nu este un loc anume, trebuie să înțelegem că este o oprire, o încetare a tuturor afecțiunilor mentale, rezultată în urma analizei individuale – cuvânt cheie ce indică percepția directă a vacuității – și care constă în eliminarea completă a tuturor obstacolelor afecțiunilor mentale, fără excepție, precum și a tendințelor către acestea (adică oprirea și a tuturor karmelor încă nerodite care au ca rezultat suferința).

Ce este Nirvana

Definiția exactă a nirvanei

definitia nirvanei - Nyundrip ma lu par pang pey so sor tak gok
Nyundrip ma lu par pang pey so sor tak gok
  • Nyundrip – obstacolele afecțiunilor mentale, Klesha în sanscrită. În pali: Klesa
  • Malupar – fără excepție,
  • Pangpay – eliminare,
  • So-sor – individual,
  • Tangok – este practic o combinație de două cuvinte, adică:
    • Tak – înseamnă analiză, si, 
    • Gok – încetare.

Klesha – ne întunecă mintea. Adică, gândurile sau sentimentele care ne tulbură liniștea sufletească, precum ura, gelozia, supărarea, mândria.  Câte sunt? 84.000.

Pe scurt, iată definiția Nirvanei: „Încetarea rezultată în urma analizei individuale, și care constă în eliminarea completă a tuturor obstacolelor afecțiunilor mentale, fără excepție”.

Deci, Nirvana – este starea în care toate emoțiile tulburătoare s-au oprit complet, fără excepție, în mod ireversibil.

Avem obiceiul de a ne enerva pentru moment și apoi ne liniștim în următorul. În nirvana, a încetat chiar și capacitatea de a ne enerva. Nu mai putem fi enervați. S-ar putea să fim răniți fizic, dar liniștea noastră sufletească nu va mai fi tulburată, rămânem în pace.

Cei care ajung la nirvana pot avea încă un corp, și s-ar putea să mai simtă dureri fizice, și sunt alții care ajung la nirvana fără să mai fie într-un corp fizic, dar mintea lor este complet în pace. Nu mai pot fi supărați. Nu mai văd nimic enervant, sunt perfect liniștiți.

Este greu de imaginat o astfel de situație.

– Gelozia/invidia. De fiecare dată când cineva obține ceva bun și este fericit, și eu sunt la fel de fericită pentru el, ca atunci când obțin eu ceva bun, De fiecare dată când cineva este fericit de ceva, și eu sunt la fel de fericită.

– Bucuria de răul altuia. Să luăm situația inversă. Când cineva face o prostie sau greșește sau i se întâmplă ceva rău, dacă este cineva apropiat, s-ar putea să ne pară rău. Dar când auzim la știri de alții sus puși, s-ar putea să nu ne pare rău. Ce spunem? „Așa îi trebuie!”. Nu ne întristează necazul lor. În sinea noastră poate ne bucurăm de răul lor.

Și acum să ne gândim la mintea care nu are acest lucru în ea. Mintea care nu se mai poate bucura când cuiva îi merge rău. Ne este greu să ne imaginăm o astfel de minte, pentru că nu suntem așa.

– Mândria. „Sunt mai citit”, „Sunt mai bun”, „Sunt mai inteligent”, „Sunt mai talentat”, „Sunt mai spiritual”, „Am multe conștientizări”.
Gândiți-vă la o situație în care cineva vă spune ceva, și nu contează cine este, și la ce nivel este, și de unde provine, îl vedeți ca pe cineva care vă învață, un cadou pe care vi-l oferă. Nu contează cine este și cât de mult știe și dacă este pe o poziție mai înaltă ca voi sau sub voi. Toată această comparație nu mai există, nu mai este relevantă.

Natura Nirvanei

Orice lucru care ne tulbură, care ne face să ne simțim triști, deprimați, descumpăniți, invidioși, furioși, iritați, nemulțumiți – toate acestea nu mai există în nirvana.
Dacă cineva este foarte aproape de un mare Lama, uneori Lama îl poate face să simtă gustul ei, iar odată ce a dat de gust, nu va mai fi atras niciodată de samsara, pentru că orice altceva este lipsit de sens. Orice plăcere samsarică este nimic în comparație cu plăcerea Nirvanei.

Shiwa

Shiwa înseamnă pace, liniște. Această stare în care toate afecțiunile mentale și toate semințele lor au încetat complet, chiar și potențialul de a deveni furios sau gelos a dispărut, este o stare de pace deplină. O pace care este greu de descris. Aceasta este Nirvana.

Când se vorbește în budism: „Vrem să ajungem la Nirvana, la eliberare”, oamenii nu înțeleg și spun: „Cum adică trebuie să mă eliberez? Păi ce, sunt în închisoare?” Budiști spun că da, suntem prizonierii karmei. Această eliberare înseamnă eliberarea din karma.

Termenul tibetan pentru Nirvana înseamnă literalmente a trece dincolo de durere.

Nya ngen le depa

Acest cuvânt înseamnă Nirvana. Nirvana este cuvântul în sanscrită.

Vana – vânt,
Nir este ceva de genul a stinge focul.

Deci Nirvana are sensul de a stinge focul suferinței, a Samsarei.
Interesant este faptul că, cu toate că tibetanii traduc foarte fidel din limba sanscrită, au ales în acest caz să traducă altfel.

Nya ngen  – durere, durere profundă,
Le  – din. (Le înseamnă și karma sau fapte/acțiuni)
Nya ngen le – din durere.
Depa  – a trece.
Nya ngen le depa ar însemna a trece dincolo de durere.

Ce înseamnă Nirvana?

Nirvana este eliminarea completă a tuturor afecțiunilor mentale și a cauzelor lor. Ce înseamnă afecțiune mentală?

Afecțiunea mentală este un factor care tulbură liniștea sufletului, precum:

–   supărarea
–   gelozia
–   invidia
–   mândria
–   ignoranța
–  egoismul și multe altele.

Cel care se află în Nirvana și-a eliminat toate aceste manifestări mentale. El nu se mai poate supăra sau enerva pentru că și-a pierdut capacitatea de a se mai supăra și și-a eliminat de asemenea și semințele ce pot cauza supărarea.

Purtăm cu noi:

–   afecțiuni mentale, datorită ignoranței noastre, datorită faptului că nu înțelegem realitatea,
–   semințele ce cauzează aceste afecțiuni mentale.

Condiția necesară de a elimina toate afecțiunile mentale pentru a ajunge la Nirvana este înțelegerea profundă a vacuității.

Atât timp cât va exista ignoranță, înțelepciunea nu va fi suficient de profundă, de aceea nu vom înțelege realitatea care ne înconjoară și vom reacționa față de ea în mod greșit, ceea ce ne va determina să acumulăm karma.

Înțelegerea profundă a vacuității (analiza individuală din definiția exactă) este absolut necesară pe drumul către Nirvana, sau pe calea Mahayana, calea cea mare, spre iluminarea completă a lui Buddha, spre binele întregii creații.

Buddha a spus: „Nirvana este eliminarea completă și ireversibilă a tuturor afecțiunilor mentale fără excepție, inclusiv tot ceea ce le poate cauza, folosind ceea ce ai experimentat” – aici făcându-se referire la percepția directă a vacuității. 

Informații despre acest subiect pe site

În cursul ACI 9 – despre viata etică, în lecția 1a, vom prezenta definția exactă a Nirvanei din perspectiva budismului tibetan, unde o definim prin relație cu Samsara. Tot despre Nirvana se vorbește și in cursul ACI 8, lecția 1 – unde discutăm despre o plăcere a meditației care poate fi confundată cu Nirvana. Despre Nirvana sigur că am vorbit deja în lecția 9 din cursul ACI 1. Și tot despre ea vorbim in Cuplul Spiritual, seria 4,  lecția 3a. În lectia 2b, din cursul ACI 6 vorbim despre a trece dincolo de durere, de tristețea Samsarei – si vobim iar de Nirvana. 

FAQ – întrebări frecvente:

  1. Ce este Nirvana în termeni simpli?
    Este starea în care mintea este complet eliberată de suferință și de toate cauzele suferinței. O minte care nu mai poate fi tulburată de furie, gelozie sau mândrie — nici măcar potențial.

  2. Este Nirvana un loc?
    Nu. Nirvana nu este o destinație fizică, ci o stare de conștiință. Ea descrie condiția unei minți complet purificate.

  3. Ce înseamnă „a trece dincolo de durere” (mya ngan las ’das pa)?
    Literal, termenul tibetan înseamnă „a merge dincolo de suferință”. Aceasta se referă la oprirea completă a durerii existențiale, adică a ciclului nașterii și morții (samsara).

  4. Cum se ajunge la Nirvana?
    Prin eliminarea tuturor afecțiunilor mentale (klesha) și a cauzelor lor — prin percepția directă a vacuității, cultivată prin meditație profundă și înțelepciune.

  5. Poate cineva în Nirvana să simtă durere fizică?
    Da — corpul fizic poate încă resimți senzații, dar mintea nu mai este afectată emoțional. Nu mai există iritare, nemulțumire sau frică.
  6. Ce sunt „afecțiunile mentale” (klesha)?
    Sunt stări ale minții care ne întunecă și ne tulbură:

    • furia,

    • mândria,

    • gelozia/invidia,

    • atașamentul,

    • ignoranța,

    • egoismul.
      Textele tradiționale menționează 84.000 de tipuri de astfel de afecțiuni.

  1. Ce înseamnă expresia tibetană „nyung grib ma lus par phangs pa’i so sor rtag gog”?
    Este definiția doctrinară a Nirvanei, care înseamnă:

    „Încetarea rezultată în urma analizei individuale și care constă în eliminarea completă a tuturor obstacolelor afecțiunilor mentale, fără excepție.”

  1. Ce legătură are Nirvana cu vacuitatea (śūnyatā)?
    Vacuitatea este cheia. Doar cunoașterea directă a naturii reale a lucrurilor (că toate fenomenele sunt dependente și lipsite de existență proprie) poate distruge ignoranța — rădăcina samsarei.
  2. Care este diferența dintre Nirvana și Iluminare (Buddha)?

    • Nirvana = eliberarea personală din suferință (oprirea klesha și a semințelor karmice).

    • Iluminarea completă (Buddhahood) = Nirvana plus eliminarea obstacolelor la cunoașterea omniscientă, pentru a ajuta toate ființele.

  3. Poate fi simțită Nirvana temporar?
    Un Lama avansat poate face discipolul să „guste” pentru o clipă liniștea Nirvanei — o experiență care transformă definitiv percepția asupra lumii.

Ce este Samsara?

În budism, samsara (sanscrită: saṃsāra, tibetană: འཁོར་བ་, khor ba, korwa – roată sau samsara) reprezintă ciclul nesfârșit al nașterii, vieții, morții și renașterii, un proces considerat a fi o sursă de suferință. Ființele sunt prinse în acest ciclu din cauza ignoranței, a atașamentelor sau aversiunii (cele „trei otrăvuri”), care generează karma și duc la existența în diverse tărâmuri (sau lumi ale existenței), precum cele ale zeilor, oamenilor, animalelor, spiritelor flămânde sau infernului.

Dacă vrem să ieșim din samsara va trebui să știm de unde vrem să ieșim și spre ce ne îndreptăm. Trebuie să înțelegem bine situația în care ne aflăm și pe care dorim să o părăsim. Scopul budismului (în Hinayana) este atingerea Nirvana, starea de eliberare de suferință și de ciclul samsarei. În budismul Mahayana scopul este atingerea iluminării complete și totale, a deveni un Buddha, pentru beneficiul fiecărei ființe.

Definiția samsarei este o condiție impusă, ce ne forțează din nou și din nou, în mod continuu, să ne aflam într-un curent de părți impure. Samsara (tib. Korwa, „roată”) este ciclul existenței condiționate, marcat de naștere, moarte și renaștere, unde corpul și mintea sunt supuse impermanenței și forțelor karmice. Ea se manifestă prin suferință structurală: tot ce obținem se degradează sau dispare, iar viața rămâne lipsită de siguranță și control. „Ieșirea din samsara” înseamnă transcenderea acestui ciclu și atingerea Nirvanei.

Natura samsarei

Înțelegerea samsarei nu este ceva simplu, pentru că dacă oamenii ar fi înțeles bine esența samsarei, ar fi făcut deja calea cu mult timp în urmă. Ei nu ar mai fi venit la aceste cursuri și să-și aducă și prietenii și pe cei dragi pentru a ieși din samsara. Majoritatea oamenilor nu înțeleg cu adevărat ce este samsara și nu înțeleg ce este în neregulă cu ea. Oamenii spun: „Nu totul este atât de rău. De ce să ne concentrăm pe suferință? Nu este chiar atât de rău”.
 
Când oamenii aud: „Ieși din Samsara!”, imediat își imaginează că Samsara este într-un anume loc și vor merge întru-alt loc; poate în paradis, unde vom sta în tăcere, cu picioarele încrucișate, și asta e nirvana. Nu asta înseamnă de a ieși din samsara, nu este o astfel de tranziție. În continuare vom detalia pe scurt ce este samsara, pentru că este un subiect amplu și larg, și asta doar ca motivație.
 

Ce înseamnă că ne aflăm în samsara?

Când spunem: „Suntem în Samsara”, mai întâi de toate trebuie să decidem cine suntem „noi”. Cine sunt „eu”. Așa că una dintre modalitățile de a privi cine sunt „eu” – este trupul și sufletul. Latura mea fizică și latura mea mentală. Trup și spirit, dacă vreți.

Corpul în Samsara

Să începem cu corpul. Corpul are cauze. Corpul este un lucru în schimbare. Nu există nicio îndoială în acest sens. Orice lucru care se schimbă, vine din cauze; O cauză care duce la un efect. Rezultatul devine cauza următorului rezultat, și astfel există un lanț nesfârșit de cauze și efecte.
 
A – cauza devine efect B, iar B – devine cauza pentru C. Și așa mai departe.
 
Deci, corpul meu este un lucru în schimbare și are cauze. Și dacă vreți, putem spune, cauzele pentru corpul meu sunt spermatozoizii și ovulul care s-au întâlnit, după care corpul a început să se dezvolte. Dar ceea ce ne interesează acum este că trupul fizic nu este un lucru pur.
 
Corpul meu nu este un lucru pur.
 
Corpul meu, prin însăși esența sa, este ceva care se degradează, se uzează și moare. Chiar dacă îi dăm corpului numai hrană organică, în cantitatea necesară și la timpul potrivit, și îi dăm exact vitaminele care îi trebuie, și vom face gimnastică, vom dormi cât trebuie, trăim fără stres, fără griji legate de trai, trăim într-un mediu perfect – acest corp tot va muri. Totuși, acest corp se va sinucide. Chiar dacă facem totul corect, perfect, acest corp se va autodistruge.

Mintea în Samsara

A doua parte a samsarei – este latura noastră mentală – mintea noastră. Primul Panchen Lama, descrie diferitele forme în care mintea noastră suferă în samsara. Descrierea este foarte frumoasă și foarte tristă și probabil că ați auzit puțin din ea.

Suferința mentală a oamenilor din samsara

(1) nu suntem niciodată mulțumiți
 
Primul aspect al minții umane este că nu poate fi satisfăcută. Ea este mereu nemulțumită. Muncim din greu ca să obținem ceva ce ne dorim, și după un timp, el nu mai este ceea ce am vrut, sau ne plictisim de el sau ne dorim altceva mai bun. Aceasta este natura minții noastre.
 
(2) Fiecare urcuș este însoțit de coborâș
 
Când este ales un președinte, electoratul izbucnește în urale, oamenii sar în sus de bucurie. Și ce se întâmplă la scurt timp după aceea? Sondajele opiniei publice și statisticile încep să scadă, necazurile cresc și nu mai există atâta bucurie. Și asta se întâmplă cu orice lucru din viața noastră. Orice lucru pentru care am muncit, în măsura în care am reușit să-l realizăm, mai devreme sau mai târziu, ni se va părea mai puțin dezirabil în ochii noștri sau ni se va lua cu forța.
 
Aceleași forțe karmice care ne aduc aceste lucruri, le vor lua de la noi. Deoarece natura karmei este de a urca și coborî: urcă, coboară, iar urcă și iar coboară.
 
Aceasta este natura noastră – suntem mereu nemulțumiți de ceea ce avem, și căutăm să avem mai mult.
  • Mi-a fost bine în pat. M-am trezit dimineața. Am dormit suficient iar acum vreau să mă scol din pat. Mi-a fost bine înainte, iar acum nu-mi mai este bine.
  • Prăjitura care îmi place atât de mult – pot mânca una, două, cinci prăjituri. Dar dacă ar trebui să mănânc zece, cincisprezece, douăzeci, nu va mai fi așa de bine.
Aceasta este natura noastră, prin definiție:
  • Același lucru care ne aduce plăcere – ne va aduce mai târziu aversiune.
  • Același lucru care ne aduce sănătate – ne va provoca boală.
  • Același lucru care ne aduce o relație de dragoste – o va sabota.
Aceasta este samsara, o parte a ei.
 
(3) Suntem supuși forțelor karmice
 
Orice lucru din viața noastră, plăcut sau neplăcut, de dorit sau nedorit, provine din forțele karmice și, atâta timp cât suntem sub controlul forțelor karmice, din moment ce nu le înțelegem, ele ne controlează și ne conduc viața. Lucrurile vin – și nu pot garanta că vor rămâne. Nu pot garanta că o persoană dragă care intră în viața mea va rămâne.
 
Pierdem mereu oameni dragi; sau mor ei, sau pleacă, sau nu mai sunt interesați de noi, sau ei nu ne mai interesează.
 
(4)  Nu există nimic sigur în samsara
 
Un alt aspect este faptul, că sprijinul oricărui lucru din samsara este precum trestia fragilă.
 
(5) Viața noastră în Samsara este haotică.
 
Nu putem prezice
  • În ce direcție va merge relația noastră,
  • Ce va fi cu sănătatea noastră,
  • Ce va fi cu corpul nostru,
  • Unde vor pleca rudele noastre, prietenii noștri,
  • Ce va fi cu inteligența noastră, înțelegerea noastră,
Nu avem nicio certitudine cu privire la nimic. Aceasta este samsara. Natura vieții noastre, a corpului și a minții este impermanența.
 
(6) Nu avem control asupra situației noastre
 
Totul este în continuă schimbare și nu înțelegem de ce și cum se schimbă lucrurile. Pentru că dacă am fi înțeles, nu ni s-ar mai fi întâmplat accidente, boli, războaie și toate lucrurile nedorite, nu-i așa? Nu știm cum să prevenim aceste lucruri pentru că nu știm exact de unde vin? Oamenii pe care îi iubim astăzi pot deveni cu ușurință în cei care ne urăsc mâine. Toate acestea se întâmplă tot timpul, dar și invers.
 
Ideea este că nu controlăm nicio situație. Situația ne controlează pe noi. Nu știm de unde vin lucrurile și asta este suferință, pentru că nu putem fi siguri de nimic!
Aceasta este suferința samsarică și ea este legată de conștiința noastră. Fiecare lucru bun pe care îl avem se uzează și ne va fi luat mai devreme sau mai târziu, dacă nu înainte de moarte, în momentul morții. Totul se schimbă, totul este precar, nu există nicio garanție pentru nimic. Deci aceasta este natura samsarei – nu putem garanta nimic, nu putem fi siguri de nimic.
 
(7) Titlurile pe care le avem, nu ne vor proteja
 
Asigurarea nu ne va proteja.  Muncim toată viața să ne plătim rata la casă. Și nu știm când vom muri sau copiii vor cheltui toți banii luați pe vânzarea casei. În două luni pot cheltui tot ceea ce am muncit o viață întreagă.
 
(8) Nu putem controla starea minții noaste
 
Habar n-am cum mă voi simți mâine. Azi îmi este bine, dar nu știu dacă mâine nu voi fi deprimat(ă).
 
Așadar, când spunem „ieșirea din samsara”, ne referim la faptul de a ieși din situațiile pe care le-am descris și sunt multe altele.
 
Asta înseamnă să ne părăsim locul în care locuim? Nu ! Nu înseamnă să ne schimbăm locul. În prezent, nu avem control asupra naturii samsarice a minții noastre, pe când Nirvana este starea în care ieșim din această stare de lipsă de control. Aceasta este situația în care toate fenomenele pe care le-am descris nu mai există în viața noastră.

Informații despre acest subiect pe site

În cursul ACI 9 – despre viata etica, vom vorbi mai mult despre Samsara si Renunțare în lecția 5 – https://dharmakaya.ro/lectia-5-aci-1/.

FAQ – întrebări frecvente:

  1. Ce este samsara?
    Samsara (sanscrită: saṃsāra, tibetană: khorwa) este ciclul nesfârșit al nașterii, morții și renașterii. Este o existență condiționată de ignoranță, atașament și aversiune, unde corpul și mintea sunt supuse impermanenței și forțelor karmice.

  2. De ce este considerată samsara o sursă de suferință?
    Pentru că nimic nu este stabil sau sigur: tot ceea ce avem se degradează, dispare sau ne este luat. Relațiile, sănătatea, bunurile și chiar stările mentale sunt marcate de schimbare și lipsă de control.

  3. Este samsara un loc anume?
    Nu. Samsara nu este un spațiu geografic sau un „loc” din care pleci într-un alt loc. Este o condiție existențială a corpului și a minții, caracterizată de impermanență, nemulțumire și subjugarea față de karma.

  4. Cum se manifestă samsara la nivelul corpului?
    Corpul este supus degradării și morții indiferent cât de bine este îngrijit. El este impurețea prin excelență și nu poate oferi siguranță sau stabilitate pe termen lung.

  5. Cum se manifestă samsara la nivelul minții?
    Mintea nu este niciodată satisfăcută, trece continuu prin urcușuri și coborâșuri, este controlată de karma și nu are stabilitate. Plăcerea se transformă în aversiune, iubirea în pierdere, iar siguranța în nesiguranță.

  6. Care sunt caracteristicile principale ale samsarei?
    • Nemulțumirea permanentă.

    • Dualitatea urcuș-coborâș (plăcere urmată de durere).

    • Subjugarea de către karma.

    • Lipsa oricărei certitudini.

    • Haos și imprevizibilitate.

    • Lipsă de control real asupra situației.

  1. Care este scopul budismului în raport cu samsara?
    • În tradiția Hinayana: atingerea Nirvanei, adică eliberarea din samsara și din suferință.

    • În tradiția Mahayana: atingerea iluminării complete (starea de Buddha), pentru a elibera toate ființele din samsara.

  1. Cum se iese din samsara?
    Nu prin mutarea într-un „alt loc”, ci prin transformarea minții și înțelegerea naturii realității. Ieșirea din samsara înseamnă transcenderea suferinței și a ciclului condiționat, prin înțelepciune și practică spirituală.

Cele trei întoarceri ale Roții Dharmei – cum a predat Buddha

Cele trei întoarceri ale Roții Dharmei – extras din seminarul ”Sutra Inimii”

Buddha, conform tradiției, a transmis așa-numitele „ cele trei întoarceri ale Dharmei.” El a transmis Dharma pe trei planuri. Aceasta nu este o împărțire cronologică a învățăturilor sale. Buddha a predat toate cele trei versiuni ale Dharmei timp de 45 sau 50 de ani. De aceea sunt numite „Cele trei întoarceri ale roții Dharmei”. Este ca și când Buddha a venit și a învârtit roata Dharmei prin faptul că ajunsese la conștientizări profunde. El a atins iluminarea în inima lui și învârte roata în inima lui, prin vorbă. Prin vorba sa, Buddha a transmis discipolilor din conștientizările sale. Ei le-au auzit și au învârtit roata Dharmei în inima lor, prin vorbă.

Buddha nu poate transmite direct conștientizarea de la inimă la inimă. Nu este exact. Numai dacă discipolul este foarte, foarte avansat și foarte aproape de Lama, numai atunci poate trece de la inimă la inimă, dar în general, Buddha a predat. Așa că el prin vorba sa a învârtit roata Dharmei. Conform tradiției Mahayana, Buddha a învârtit roata Dharmei în trei moduri diferite.

Dharma
Roata Dharmei

 

  1. Prima întoarcere a Roții Dharmei a avut loc în Deer Park din Sarnath, lângă Varanasi, în nordul Indiei. Ea a constat în învățătura celor „Patru adevăruri ale lui Arya”. A fost prima sutra pe care Buddha a predat-o primilor săi cinci discipoli; el a vorbit despre adevărul suferinței, despre originea suferinței, despre sfârșitul suferinței și despre calea de a sfârși suferința. O colecție completă de sutre care intră în detaliul celor patru adevăruri; Specifică legile karmei, analizează amănunțit căile spre nirvana, căile spre eliberarea din suferință.

    În aceste scrieri nu este menționat cuvântul vacuitate, ci se vorbește despre lipsa de sine a omului. În ele se discută despre cele cinci agregate, despre suferință, efemeritate, karma și legile ei, despre conștientizarea morții, despre resurse și oportunități. Și toate acestea sunt din prima întoarcere a Roții Dharmei.

  2. A doua întoarcere a Roții Dharmei – învățătura despre vacuitate – a avut loc pe muntele „Piscul vulturului” din Rajagriha, în Bihar, India. Acest loc este numit așa deoarece vârful muntelui are forma unui cap de vultur. În a doua întoarcere a Roții Dharmei, Buddha a predat despre vacuitate. El a mers cu învățătura dincolo de cea despre lipsa de sine din prima învârtire a Roții Dharmei. În general, aceste învățături vorbesc despre lipsa existenței de sine a tuturor lucrurilor, și nu numai a omului. De asemenea, ele se referă la lipsa existenței de sine a agregatelor omului, și a oricărui lucru și fenomen. Vom vorbi mult despre asta, mai târziu.

    Această învățătură este foarte, foarte avansată. Este învățătura supremă care eliberează din samsara. Se spune că trebuie să înțelegem vacuitatea pentru a scăpa de samsara. Nu toată lumea este pregătită mental și spiritual pentru această învățătură, deoarece ea este foarte profundă. În urma acestor învățături oamenii i-au spus lui Buddha: „Stai așa! Mai devreme ne-ai spus una, și acum ne spui alta”. Erau puțin speriați de faptul că li se vorbea despre lipsa de sine. Nici un lucru nu are identitate de sine. Nimic nu există așa cum credem că există, inclusiv noi înșine, iar unora le este greu să înțeleagă acest lucru sau nu înțeleg corect și, ca urmare a neînțelegerii, se pot abate de la cale. De aceea, ca răspuns la nevoile lor, Buddha a predat a treia întoarcere a Roții Dharmei.

  3. A treia întoarcere a Roții Dharmei – școala „Numai minte” (Mind Only) – s-a adresat celor care auzind învățătura despre vacuitate, au înțeles-o literal: „nimic nu există”. Nu aceasta a fost învățătura, dar oamenii pot să o înțeleagă greșit și asta nu este bine. De aceea, Buddha a moderat pentru ei învățătura despre vacuitate, și a predat așa-numita școală „Numai minte”, sau „Yogachara”, care este foarte interesantă și foarte avansată. Dar ea nu dă descrierea supremă a vacuității, ci este foarte aproape de ea.

În canonul tibetan, toate învățăturile celor trei întoarceri ale Roții, au fost traduse și păstrate foarte bine. După ce Buddha a trecut din această lume în Parinirvana (nirvana după moarte), generațiile ulterioare de discipoli au orânduit scrierile în diferite momente ale timpului, care s-au răspândit în diverse țări.

Dharma în Budism

Dharma în Budism:

  1. Se referă la învățăturile lui Buddha despre realitate și calea către nirvana.
  2. Include atât cuvintele lui Buddha, cât și practica (învățăturile în acțiune) și realizarea iluminării.
  3. Dharma este calea către eliberarea de suferință.
  4. În sens filozofic, dharma poate însemna și fenomene sau elementele care alcătuiesc lumea, care compun realitatea.

Dharma este un cuvant de origine sanscrită, care se regaseste în filozofia Budistă si înseamnă pentru budiști în principal învățătura Lordului Buddha.

Când vorbim despre Dharma în budism, ea este împărțită în două forme: cărțile, învățăturile etc. și înțelegerile/realizările din mințile și inimile oamenilor.  

  1. Dharma fizică – cărțile de Dharma.
    lung gi chu
  2. Dharma realizărilor/înțelegerilor/conștientizărilor din inima și mintea oamenilor.
    tokpay chu

Dharma mai înseamnă în filozofia budistă și fenomen, orice fenomen, orice lucru care există. Nu există un singur înțeles pentru acest concept și este tradus în general în vest ca fiind învățătură în cele mai multe dintre cazuri.

Cuvantul dharma vine din sanscrită și vine din rădăcina dhr– ce înseamnă a deține – aceasta este învățătura lui Buddha, cel care deține înțelepciunea, și este înțelesul cel mai des intalnit în multe texte din filozofia budistă tibetană.

Cuvântul Dharma are sensul de: teorie, realizări, conștientizări, fenomene. Când spunem Dharma în general, ne referim la mai multe lucruri. Ar putea fi o carte de Dharma, ar putea fi o prelegere Dharma, ar putea fi fenomene.

Dharma
Roata Dharmei

În modul cel mai obișnuit, se referă la învățăturile budismului, care sunt gândite să exprime adevărul și să contureze o cale spre Iluminare. Calea este una polivalentă și există învățături și practici potrivite fiecărui tip de persoană. Nu există o singură cale pe care trebuie să o urmeze și nici o practică care este fixă. Mai degrabă, dharma are ceva adecvat pentru fiecare și oricine poate profita de un anumit aspect al dharma.

Informații suplimentare pe acest site

În cursul ACI 1 vom discuta despre Dharmakaya, în cursul ACI 5 la fel. În cursul ACI 14, Lo Jong 1 si 2, vom enunța “toată Dharma se rezumă la un singur lucru”. Tot despre Dharma am vorbit și în Conferința Cuplul Spiritual, în lecția 4.

Diamantul Buddha, Diamantul Dharma, Diamantul Sangha

Lo Jong 5 – ACI 14 – partea V-a

Lojong 5 “Sfaturi de la maeștri Lo Jong”

Învățăturile Lo Jong au ajuns la noi prin înțelepții Kadampa, din perioada de început al budismului în Tibet. Timp de sute de ani, ele au fost ținute în secret. Vălul secretului a fost dat la o parte datorită valorii inestimabile a învățăturii Lo Jong pentru practicant și a marii sale contribuții la dezvoltarea sa spirituală și a temerii că secretul ar duce la pierderea tradiției. Lo Jong ne învață metode și meditații pentru dezvoltarea unei inimi bune, a compasiunii și a iubirii față de toți cei din jurul nostru și pentru dezvoltarea conștiinței iluminate. Practica regulată a învățăturii Lo Jong aduce o mare fericire și bucurie. Pe parcursul seminarului Lo Jong vom cunoaște o serie de sfaturi ale înțelepților Lo Jong: Maestrul Gyalwa Yang Gunpa (1213-1258), din tradiția Kagyu și alții.

Îndrumător: Gabriela Bălan

 

Lecțiile în format video:

 

Lecțiile in format HTML:

  1. Lo Jong 5 – Antrenamentul minții – Lecția 1
  2. Lo Jong 5 – Antrenamentul minții – Lecția 2
  3. Lo Jong 5 – Antrenamentul minții – Lecția 3
  4. Lo Jong 5 – Antrenamentul minții – Lecția 4

 

Prezentările cursului:

Temele, testele  și răspunsurile cursului:

Am organizat pentru voi un folder unde veți găsi temele și testele acestui curs, atât în format word – pentru cei care vor să le completeze pe laptop dar și în format pdf pentru cei care for să le printeze și să le completeze de mână.

Tot aici veți găsi și tabelul pentru jurnalizare meditații – în format word și pdf.

Descarcă  aceste materiale de AICI.

Lo Jong 4 – ACI 14 – partea IV-a

Lojong 4 “Roata cuțitelor”

Lo Jong 4 – „Roata cuțitelor”, de maestrul indian Dharma Rakshita.

Conform unei credințe străvechi, păunii se hrănesc cu otravă și tocmai aceasta le produce splendoarea lor. Aceasta este practica păunului de a elimina otrava – afecțiunile mentale care ne amărăsc viața și de a ne deschide inima. Aceasta este o practică îndrăzneață, deoarece este nevoie de mult curaj pentru a dărâma zidurile care ne înconjoară inima și care ne împiedică să iubim oamenii din jurul nostru. Această practică ne învață cum să ne mobilizăm puterea și să ucidem demonii emoțiilor negative din noi și ne împiedică fericirea. Dacă această învățătură este bine practicată, ne poate duce foarte repede în starea în care să nu mai fim chinuiți de afecțiunile mentale și la iubirea intensă și statornică față de toate ființele vii.

Acest tratat, Lo Jong pentru dezvoltarea inimii bune, a fost transmis Lordului Atisha (982-1052) de către maestrul indian Dharma Rakshita. Această compilare a fost preluată dintr-o versiune găsită în Dharamsala, în ediția colecției de scrieri Lo Jong pentru dezvoltarea inimii bune, pag. 96-110. Trebuie amintit că există multe ediții ale aceste scrieri, uneori cu mari diferențe de ortografie. În această traducere au fost folosite versiunile care păreau cele mai corecte.

Îndrumător: Gabriela Bălan

 

Lecțiile în format video:

 

Lecțiile in format HTML:

  1. Lo Jong 4 – Antrenamentul minții – Lecția 1,a
  2. Lo Jong 4 – Antrenamentul minții – Lecția 1,b
  3. Lo Jong 4 – Antrenamentul minții – Lecția 2
  4. Lo Jong 4 – Antrenamentul minții – Lecția 3a
  5. Lo Jong 4 – Antrenamentul minții – Lecția 3b
  6. Lo Jong 4 – Antrenamentul minții – Lecția 4
  7. Lo Jong 4 – Antrenamentul minții – Lecția 5a
  8. Lo Jong 4 – Antrenamentul minții – Lecția 5b
  9. Lo Jong 4 – Antrenamentul minții – Lecția 6

 

Prezentările cursului:

Temele, testele  și răspunsurile cursului:

Am organizat pentru voi un folder unde veți găsi temele și testele acestui curs, atât în format word – pentru cei care vor să le completeze pe laptop dar și în format pdf pentru cei care for să le printeze și să le completeze de mână.

Tot aici veți găsi și tabelul pentru jurnalizare meditații – în format word și pdf.

Descarcă  aceste materiale de AICI.

Lo Jong 3 – ACI 14 – partea III-a

Lojong 3 “Eliberarea de cele patru atașamente”

De multe ori auzim de la învățătorii budiști despre necesitatea de a renunța la atașamentul față de lucruri pentru a fi liberi și fericiți. Dar ce se înțelege mai exact? Ce este această libertate spre care aspirăm și cum putem să o realizăm?

• Ea înseamnă să fim indiferenți la tot ce se întâmplă în viața noastră? Aceasta este esența fericirii pe care Buddha ne-a învățat?
• Asta înseamnă că nu ar trebui să mă bucur de lucrurile bune din viața mea? Ar trebui să rămân indiferent la orice dezastru?
• Ce înseamnă mai exact cuvintele „atașament” și „eliberare de atașament”?
• Este adevărat că nu suntem liberi? Și dacă da, ce ne înlănțuie și cum să ne eliberăm de aceste lanțuri?

În acest seminar vom studia aceste subiecte importante și vom investiga esența profundă a libertății și modalitatea de a o atinge.

Studiul se bazează pe cunoștințele care ne-au fost transmise de tradiția Sakya, care își au rădăcinile în Tibetul secolului al XII-lea și care s-au păstrat până în zilele noastre. Tradiția spune că textul „Eliberarea de cele patru atașamente” i-a fost transmis direct lui Sache Kunga Nyingpo de către ființa iluminată Manjushri. Vom studia acest text cu ajutorul comentariului asupra lui scris de fiul lui Sache Kunga, ilustrul înțelept Drakpa Gyeltsen – doi dintre cei cinci „mari patriarhi” ai acestei minunate tradiții.

Îndrumător: Gabriela Bălan

 

Lecțiile în format video:

 

Lectiile in format HTML:

  1. Lo Jong 3 – Antrenamentul minții – Lecția 1,a
  2. Lo Jong 3 – Antrenamentul minții – Lecția 1,b
  3. Lo Jong 3 – Antrenamentul minții – Lecția 2
  4. Lo Jong 3 – Antrenamentul minții – Lecția 3,a
  5. Lo Jong 3 – Antrenamentul minții – Lecția 3,b
  6. Lo Jong 3 – Antrenamentul minții  –Lecția 4
  7. Lo Jong 3 – Antrenamentul minții – Lecția 5,a
  8. Lo Jong 3 – Antrenamentul minții – Lecția 5,b
  9. Lo Jong 3 – Antrenamentul minții – Lecția 6
  10. Lo Jong 3 – Antrenamentul minții – Lecția 7

 

Prezentările cursului:

Temele, testele  și răspunsurile cursului:

Am organizat pentru voi un folder unde veți găsi temele și testele acestui curs, atât în format word – pentru cei care vor să le completeze pe laptop dar și în format pdf pentru cei care for să le printeze și să le completeze de mână.

Tot aici veți găsi și tabelul pentru jurnalizare meditații – în format word și pdf.

Descarcă  aceste materiale de AICI.

Lo Jong 2 – ACI 14 – partea II-a

Lojong 2 ”Cele șapte principii pentru dezvoltarea unei inimi bune”

Dezvoltarea unei inimi bune este piatra de temelie a practicii spirituale. Aceste învățături și meditații oferă metode concise și eficiente pentru a dezvolta iubirea și compasiunea pentru toți cei din jurul nostru. Lojong este o practică care vă antrenează să profitați din plin de viață îngrijindu-i pe alții și de a integra această atitudine în viața de zi cu zi.

Cele șapte principii se bazează pe textul ”Sfaturi pentru pregătirea personală pe Calea cea Mare” de către Geshe Chekawa (1101-1175). Acest text conține multe sfaturi puternice despre cum să gândim și să acționăm ca un bodhisattva. Aceste învățături și practici au fost păstrate în secret de secole pentru că maeștrii din trecut nu doreau ca versetele lor aparent mistice să fie înțelese greșit. Acest studiu este plin de înțelepciune și har, și putând fi aplicat fiecărui aspect al vieții noastre: în timpul zilei, în meditație și în momentul morții.

Îndrumător: Gabriela Bălan

 

Lecțiile în format video:

 

Lectiile in format HTML:

  1. Lo Jong 2 – Antrenamentul minții – Lecția 1
  2. Lo Jong 2 – Antrenamentul minții – Lecția 2,a
  3. Lo Jong 2 – Antrenamentul minții – Lecția 2,b
  4. Lo Jong 2 – Antrenamentul minții – Lecția 3,a
  5. Lo Jong 2– Antrenamentul minții – Lecția 3,b
  6. Lo Jong 2 – Antrenamentul minții – Lecția 4
  7. Lo Jong 2 – Antrenamentul minții – Lecția 5
  8. Lo Jong 2– Antrenamentul minții – Lecția 6
  9. Lo Jong 2– Antrenamentul minții – Lecția 7

 

Prezentarile cursului:

Temele, testele  și răspunsurile cursului:

Am organizat pentru voi un folder unde veți găsi temele și testele acestui curs, atât în format word – pentru cei care vor să le completeze pe laptop dar și în format pdf pentru cei care for să le printeze și să le completeze de mână.

Tot aici veți găsi și tabelul pentru jurnalizare meditații – în format word și pdf.

Descarcă  aceste materiale de AICI.

Lo Jong 1 – ACI 14 – partea I-a

།་བློ་བྱོང་དོན་བདུན་མ།
Lojong dun dunma

Lojong 1 ”Cele 8 versete”

Dezvoltarea unei inimi bune este piatra de temelie a practicii spirituale. Aceste învățături și meditații oferă metode concise și eficiente pentru a dezvolta iubirea și compasiunea pentru toți cei din jurul nostru. Lojong este o practică care vă antrenează să profitați din plin de viață îngrijindu-i pe alții și de a integra această atitudine în viața de zi cu zi.

Cele șapte principii se bazează pe textul ”Sfaturi pentru pregătirea personală pe Calea cea Mare” de către Geshe Chekawa (1101-1175). Acest text conține multe sfaturi puternice despre cum să gândim și să acționăm ca un bodhisattva. Aceste învățături și practici au fost păstrate în secret de secole pentru că maeștrii din trecut nu doreau ca versetele lor aparent mistice să fie înțelese greșit.

Acest studiu este plin de înțelepciune și har, și putând fi aplicat fiecărui aspect al vieții noastre: în timpul zilei, în meditație și în momentul morții.

Învățăturile Lojong au ajuns la noi prin înțelepții Kadamapa de la începutul budismului din Tibet. De sute de ani această învățătură a fost păstrată în secret.

Datorită recunoașterii marii valori a învățăturilor Lojong pentru practicanții săi și a contribuției sale majore la dezvoltarea sa spirituală și a temerii că secretul ar duce la pierderea tradiției, voalul secretului a fost în cele din urmă dat la o parte.

Lojong ne dă metode de practică și meditații pentru a ne dezvolta o inimă bună, pentru a ne dezvolta compasiunea și iubirea pentru toți cei din jurul nostru și pentru a ne dezvolta conștiința iluminării. Practica Lojong aduce multă fericire și bucurie.

În acest seminar, vom face cunoștință cu unul dintre cele mai cunoscute texte din această minunată tradiție antică: ”Opt versete pentru antrenamentul minții” scris de către maestrul Dorje Sengge

Îndrumător: Gabriela Bălan

 

Lecțiile în format video:

 

Lectiile in format HTML:

  1. Lo Jong 1 – Antrenamentul minții – Lectia 1
  2. Lo Jong 1 – Antrenamentul minții – Lectia 2
  3. Lo Jong 1 – Antrenamentul minții – Lectia 3
  4. Lo Jong 1– Antrenamentul minții – Lectia 4
  5. Lo Jong 1 – Antrenamentul minții – Lectia 5
  6. Lo Jong 1 – Antrenamentul minții – Lectia 6

 

Prezentările cursului:

Meditații:

  1. meditatia 1, text, audio
  2. meditatia 2, text, audio

 

Temele, testele  și răspunsurile cursului:

Am organizat pentru voi un folder unde veți găsi temele și testele acestui curs, atât în format word – pentru cei care vor să le completeze pe laptop dar și în format pdf pentru cei care for să le printeze și să le completeze de mână.

Tot aici veți găsi și tabelul pentru jurnalizare meditații – în format word și pdf.

Descarcă  aceste materiale de AICI.

Lectia 3b – Aci 6

Cursul 6

Sutra „Tăietorul de diamant”

Inspirate după învățăturile lui Geshe Michael
Traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 3 – a doua parte

 

Cele patru corpuri ale lui Buddha

Ceea ce este mai important pentru noi în acest moment este să descriem puțin corpurile lui Buddha. De ce este important? Pentru că vom fi cu toții într-o zi Buddha, deci va trebui să știm ce ființe cerești vom fi, și cum ne vom descurca cu toate aceste corpuri.

 

Corpul fizic al lui Buddha 

Primul corp se numește Rupakaya.

Rupa în limba sanscrită înseamnă formă.
Și Kayacorp.

Deci Rupakaya – este corpul fizic al lui Buddha. Acest corp are mai multe aspecte:

 

1. Corpul manifestăriiNirmanakaya.

În limba tibetană se spune: Trulku.

Trul ku

Tibetanii pronunță „Tulku”. Litera „r” nu se aude. Există mari Lama care sunt încarnări ale ființelor iluminate, și ei se numesc Tulku.

În limba română vom spune corpul manifestării, deoarece el este corpul în care apare sau se manifestă Buddha.

De-am avea cu toții marele noroc să dobândim
Corpul de înger din câmpul Nirmankaya cât mai curând,
Ce se manifestă în forme diferite, în lumi diferite,
Pentru a îndeplini prin mijloace variate și moduri neașteptate,
Orice dorință din inima oricărei ființe.

Acest verset este luat din Tantra, de la Buddha însuși. Misiunea noastră este să devenim îngeri, iar îngerii sunt sinonimi cu Buddha; Deveniți un Buddha putem apărea pe mii de planete și putem lua orice formă astfel încât să-i putem ajuta pe ceilalți.

În acest verset îngerul este Buddha care ajunge la toate ființele și apare în modul care li se potrivește. Pentru noi, Buddha ar putea fi bătrâna care urcă în autobuz, și ne aruncă un cuvânt și dispare, sau zgomotul valurilor în timp ce stăm pe plaje lângă mare și, dintr-o dată conștientizăm ceva.

Buddha se manifestă exact în forma de a care avem nevoie, când avem nevoie, cum avem nevoie, și dacă a venit momentul să auzim Dharma, atunci Buddha va apărea ca cineva care predă Dharma, lucru care ne va avansa pe calea spirituală.

Buddha se manifestă într-o varietate de forme și într-o varietate de moduri, în moduri neașteptate – pentru că știe spontan de ce are nevoie fiecare ființă, și apare în mod simultan în fața tuturor ființelor după nevoia fiecăreia.

De asemenea, există descrieri despre felul în care apare Buddha; El este descris ca și luna care se reflectă într-o baltă de apă, în mod spontan și simultan. Când luna se ridică pe cer, fiecare baltă de apă o reflectă, adică, apare tuturor ființelor simultan.

Buddha are, de asemenea, un corp principal Nirmankaya și acesta este corpul în care apare Buddha atunci când ajunge la iluminare, așezat sub copac, având toate semnele, despre ce am vorbit mai devreme.

 

2. Corpul plăcerii – Sambhogakaya,

Un alt corp al lui Buddha, care se află și el în Rupakaya, în categoria corpului fizic, este Sambhogakaya, în limba sanscrită. În limba tibetană se spune: 

Long Ku

Ku înseamnă corpul lui Buddha, iar Lu corpul unui om obișnuit.

Ce este Sambhogakaya? El este, de asemenea, un corp fizic al lui Buddha, dar el este corpul în care Buddha se vede pe sine însuși așa cum stă în paradisul său. Este corpul sublim al lui Buddha. Doar cei care percep direct vacuitatea, Arya, pot vedea această formă a lui Buddha.

Diferența dintre cel care merge pe apă și posibilitatea de a vedea pe altcineva care merge pe apă nu este mare. Este adevărat că o persoană obișnuită nu poate merge pe apă și este, de asemenea, adevărat că o persoană obișnuită nu va putea vedea pe ceilalți mergând pe apă. Pentru ca un om care stă pe malul Mării Galileii să-l poată vedea pe Iisus mergând pe apă, el trebuie să fie deja aproape de nivelul lui Iisus. Dacă el nu are suficiente virtuți, atunci când Iisus va face miracolul, va privi pentru o clipă în altă parte și nu va vedea miracolul ce se petrece.

De aceea, îl vedem pe Dalai Lama ca pe un om tibetan bătrân, ceea ce nu înseamnă că el se vede pe sine așa. Pentru că dacă este un Buddha, atunci el se vede în corpul Sambhogakaya, corp făcut din lumină, un corp superb, care nu îmbătrânește, nu moare, este perpetuu. Aceasta este forma în care se percepe pe el însuși.

 

Cele cinci caracteristici ale corpului plăcerii 

Corpul plăcerii are cinci caracteristici:

a. Prima este locul – locul este întotdeauna același, adică paradisul lui Buddha numit Okmin în limba tibetană.

Okmin

Okmin înseamnă că nimic nu există deasupra lui.

Paradisul se află pe mai multe nivele, Okmin aflând-se la nivelul cel mai înalt. Deci Buddha stă întotdeauna în același loc, în paradisul lui sublim Okmin.

b. Cercul sau anturajul – Buddha este înconjurat de mulți Bodhisattva, de Arya, și de alte ființe mai înalte. În paradisul său nu întâlnește ființe care nu au perceput vacuitatea.

c. SemneleLong ku. Buddha are pe corp toate semnele speciale.

d. Dharma – Activitatea principală a lui Buddha este Mahayana Dharma. El își învață discipolii Dharma.

e. Timpul – corpul plăcerii lui Buddha rămâne în paradis atâta timp cât există Samsara. Atâta timp cât mai există ființe care suferă, el rămâne. Odată ce nu va mai exista nimeni suferind, atunci nu va mai exista nici cauza pentru acest corp.

Buddha nu are nevoie de corp. Corpul lui este pentru noi.

 

Faptele lui Buddha 

Care sunt faptele lui Buddha? Ce face Buddha?

    • Fiecare act de bunătate din univers este un act săvârșit de Buddha.
    • Orice învățătură care vine să învețe oamenii să fie buni, ea este învățătura lui Buddha, chiar dacă ea este iudaică, sau islamică, sau creștină.

Orice învățătură care îi învață pe oameni să fie mai buni și să-i apropie de iluminare este învățarea lui Buddha, iar Buddha va apare întotdeauna potrivit nivelului la care se află omul în dezvoltarea lui.

Deci, dacă cineva este legat de iudaism, Buddha îi va apărea ca un profesor evreu. Dacă cineva este legat de creștinism, Buddha va apărea ca învățător creștin. Buddha se manifestă în funcție de karma ființelor.

Tot ceea ce îndreaptă oamenii spre iluminare, sunt acțiunile lui Buddha.

 

Cauzele corpurilor lui Buddha 

Ce produce corpul fizic al lui Buddha?
La sfârșitul fiecărei lecții spunem Dedicația:

Datorită faptei mele bune
Pe care am făcut-o chiar acum,

Fie ca toate ființele
Să-și desăvârșească
Colecția de merite și înțelepciune.

Și astfel, să dobândească
Cele două corpuri sublime,
Ce numai din cele două se înfăptuiesc.

Corpurile sublime despre care am vorbim în această lecție provin din binefaceri.

În acest text avem două colecții:

    • Colecția de merite. Ea este cauza care va produce corpul fizic al lui Buddha.
    • Colecția de înțelepciune – produce corpul mental al lui Buddha.

Fuziunea dintre înțelepciune și binefaceri, se exprimă printr-o plăcere extraordinară și acesta este obiectivul nostru în practica noastră – să atingem această stare de plăcere sublimă a lui Buddha. Corpul Sambhogakaya se află permanent în plăcerea sublimă.

 

Corpul mental al lui Buddha  

3. Al treilea corp este corpul de esență – Svabhavakaya.

Ngo wo nyi ku

Natura supremă a lui Buddha – este vacuitatea lui.

Ea are două părți:

1) Vacuitatea minții lui: este vacuitatea pe care a avut-o întotdeauna, chiar și când a fost o persoană simplă ca noi și,

2) Încetările lui: sfârșitul gândurilor rele și sfârșitul ignoranței sale.

 

Natura lui Buddha – vacuitatea  

Cu toții avem vacuitate. În acest moment nu avem Svabhavakaya. Vacuitatea pe care o avem este de om impur, dar pe măsură ce ea va deveni vacuitatea lui Buddha, ne vom transforma în Buddha.

Când vorbim despre „natura lui Buddha”, ne imaginăm că am avea niște semințe foarte pure în interior, acoperite de murdărie, iar dacă le curățăm, le vom găsi.

Cu alte cuvinte avem imaginea a ceva ce există, dar este ceva care nu există. Și acesta este motivul pentru care budismul dezbate puternic ideea de suflet. Este adevărat că continuăm să ne reîncarnăm de la o viață la alta, dar nu în sensul sufletesc, pentru că atunci când ne gândim la „suflet” ne gândim la ceva ce există, nu știm unde; În corp, în conștiință – ceva. Ceea ce spunem este: Nu! Aceasta este vacuitatea. Este ceea ce avem, este potențialul pur.

Cauza pentru care apărem în acest fel chiar acum, este proiecția impusă de conștiința noastră ca urmare a karmei impure pe care am acumulat-o. După ce ne vom purifica toată karma, nu vom mai putea proiecta lucruri impure. Pe de altă parte, vom proiecta numai lucruri pure și atunci ne vom vedea în corpul plăcerii sublime a lui Buddha, stând în paradis, strălucind de lumină.

Deci, să nu confundăm lucrurile și să credem că avem vreo sămânță pe undeva, pentru că nu avem.

Ceea ce nu avem, este ceea ce ne va aduce să fim Buddha; Ceea ce nu avem în noi.

 

Încetările lui Buddha  

Deci, primul lucru care face parte din Svabhavakaya – este vacuitatea.

Al doilea lucru, care este doar pentru Buddha și nu pentru noi –  încetările.

Ce a încetat la Buddha? Afecțiunile mentale și ignoranța au încetat complet. Încetările sunt permanente și ireversibile. Ambele lucruri, atât vacuitatea, cât și încetările, sunt lucruri care nu există. Nu există nici existența de sine și nici afecțiuni mentale. Când spunem încetările lui Buddha, ne referim la lipsa afecțiunilor mentale și la lipsa ignoranței. Deci, acestea sunt lucrurile pe care Buddha nu le mai are.

Asta înseamnă că Buddha nu mai are karma? Cu toate că legile karmice funcționează în continuare pentru Buddha, la el nu se mai numește karma, deoarece termenul de „karma” este folosit de obicei în sens negativ. Karma negativă s-a terminat pentru el.

Buddha nu este o făptură fără nicio cauză. El trebuie să aibă o cauză, iar cauza lui este legată de actele de binefacere pe care le face. Permanentele lui acte de binefaceri sunt cauza existenței sale.

Acest aspect al lui Buddha, Svabhavakaya – este aspectul care este cel mai important pentru noi, deoarece ne permite să ajungem la iluminare.

Tocmai datorită faptului că nu avem nicio natură proprie de sine; Nu suntem nici buni, nici răi, nici lungi, nici scurți, nu suntem condamnați să murim – suntem complet goi de orice natură proprie de sine, putem învăța cum să ne purificăm conștiința și putem ieși din lumea suferindă.

Când se naște un copil, el nu se naște tabula rasa. Mintea lui a existat înainte de a se naște, a avut vieți anterioare. Deci, dacă o ființă se naște copil, este semn că se află încă într-o lume suferindă, pentru că o ființă care nu mai suferă, nu s-ar mai naște într-un corp uman, decât dacă el este Tulku. Numai Tulku poate alege să apară ca ființă umană, dar nu pentru că suferă, ci pentru că va fi un beneficiu pentru ceilalți.

Există oameni care au acumulat deja multe binefaceri și care au perceput direct vacuitatea într-o viață anterioară, și se nasc în samsara ca să-și poată finaliza calea. Ei sunt este deja pe cale de ieșire. S-ar putea ca oamenii să perceapă vacuitatea pentru prima oară în această viață și apoi va trebui să se mai reîncarneze încă de câteva ori, înainte de a ieși afară.

4. Corpul înțelepciuniiJnyana dharmakaya

În limba tibetană se spune:

Yeshe chu ku

Yeshe înseamnă înțelepciune.

ChuDharma.

Și Kucorp.

Yeshe dhu ku înseamnă corpul de înțelepciune al lui Buddha. În sanscrită acesta se numește Janayana Dharmakaya.

Ce înseamnă înțelepciunea lui Buddha? Este atotcunoașterea/omnisciența lui.

Buddha știe totul: El cunoaște trecutul, prezentul, viitorul tuturor ființelor, care se află în orice loc, în același timp, în mod direct, spontan, și simultan, ceea ce îi permite să ajute toate ființele.

 

Cum dobândim înțelepciunea lui Buddha  

Cum se creează acest corp Jnyana Dharmakaya? În Jnyana Dharmakaya, Buddha are capacitatea de a ști nevoile fiecărei ființe, deoarece el poate citi mintea oricăreia. Dar, pentru a-și putea dezvolta această abilitate extraordinară, Buddha trebuie mai înainte să fie interesat să dezvolte așa ceva;

    • El trebuie să iubească enorm toate ființele.
    • El trebuie să aibă o compasiune imensă față de ele, să nu mai poată suporta faptul că ele suferă și că nu le poate ajuta.

Corpul înțelepciunii este asociat cu înțelegerea vacuității și așa mai departe, dar acest lucru nu se întâmplă fără această iubire imensă care vine de la Bodhichitta. Și aceasta este diferența între Nirvana obișnuită de iluminarea completă a lui Buddha, care vine împreună cu Bodhichitta.

Iubirea imensă este cea care creează atotcunoașterea. Omnisciența nu se poate dezvolta fără un interes uriaș, fără imboldul de nestăvilit de a ajuta toate ființele să ajungă la acest nivel.

Geshe Michael spune că ne afirmăm sub posibilitățile noastre. Căutăm în permanență să ne ajutăm pe noi înșine și, câteodată ajutăm pe unul sau doi din familie. Credem că acesta este maximul pe care îl putem face. El spune: „Cu toți ne-am născut cu potențialul de a ajuta toate ființele, și nu vom putea găsi fericirea completă până nu realizăm acest potențial. Și de aceea suntem aici.”

Aceasta este Jnyana Dharmakaya și, pe scurt, se spune „Dharmakaya”.

Atunci când cineva percepe direct vacuitatea, ce aspect al lui Buddha întâlnește? Dharmakaya. El percepe cele două corpuri mentale. Nu corpul fizic, ci corpurile mentale ale lui Buddha.

Un Arya, care se află în timpul meditației asupra vacuității, el nu întâlnește corpurile fizice, ci doar corpurile mentale. Doar după ce a ieșit din meditație, atunci are experiența: „L-am întâlnit pe Dumnezeu” – am întâlnit mintea lui Buddha, mintea unei ființe cerești, care poate vedea toate ființele, care iubește toate ființele și este capabilă de a ajuta toate ființele, iar apoi cade cu fața la pământ. Vacuitatea care apare copilului Arya în meditație, este conștiința divină a unei ființe divine.

 

Calitățile speciale ale înțelepciunii lui Buddha  

După cum am menționat,

    • Jnyana Dharmakaya este capabilă să vadă orice obiect din univers;
    • trecut, prezent, viitor;
    • Mai mult decât atât: Buddha poate vedea simultan realitatea convențională și realitatea supremă. Și chiar un Arya care a perceput direct vacuitatea, până când nu va deveni Buddha, nu va putea să vadă cele două realități simultan. Arya ori se află în meditația asupra vacuității, ori este în afara meditației în realitatea convențională.

Buddha nu iese niciodată din meditația asupra vacuității. El meditează permanent asupra vacuității și vede în același timp și realitatea convențională.

În Sutra inimii, de exemplu, Buddha este descris ca stând în meditație și conducând în același timp discuțiile dintre discipoli. Comentatorii spun: „Buddha doar se face că intră în meditație, pentru că el meditează continuu”.

    • Și are compasiunea supremă tot timpul.

 

Bodhisattva  

Când cineva percepe pentru prima oară vacuitatea, această experiență durează foarte puțin. Cu timpul, aceste meditații vor fi mai lungi, dar pentru aceasta, el va trebui să acumuleze în mod constant multe binefaceri, multă karma bună.

Cu toate că vacuitatea pe care o percepe un Bodhisattva este aceeași vacuitate, mintea lui dezvoltă abilități din ce în ce mai înalte.

Mintea unui Bodhisattva la nivelul opt2 care percepe vacuitatea, este diferită față de cea a unui Bodhisattva la primul nivel care percepe vacuitatea, cu toate că vacuitatea pe care o percep este aceeași.

[nota de subsol, 2]:  O persoană care practică Mahayana și percepe direct vacuitatea, devine un Bodhisattva la primul nivel din moment ce are adevărata Bodhichitta. Există zece niveluri de Bodhisattva pe care trebuie să le dezvolte înainte de a deveni un Buddha perfect și la fiecare nivel își desăvârșește una dintre cele șase perfecțiuni. [final nota de subsol]

Vacuitatea nu poate fi percepută înainte de a se ajunge la Shine, deoarece mintea trebuie să ajungă la un anumit nivel de concentrare. Experiențele de percepere a vacuității se vor prelungi cu timpul și vor progresa. Și cu toate că vacuitatea este aceeași, diferența nu este în obiectul perceput, ci în subiect – mintea care o percepe va fi la un alt nivel.

Să ne întoarcem puțin la Sutra, Buddha spune:

O, Subhuti! Ce părere ai? Toate semnele înalte de pe corpul lui Buddha sunt, ca atare, false. În măsura în care acestea nu există deloc, toate semnele înalte de pe corpul lui Buddha nu sunt false. Și așa ar trebui să-l vezi pe Cel Astfel Plecat: ca pe cineva care nu are semne, niciun semn”.

Acest subiect legat de semne se repetă de două ori în Sutra. De două ori Buddha vorbește despre semnele sublime și de vacuitatea lor. Buddha nu greșește, el nu vorbește fără rost. Deci, dacă se revine de două ori asupra aceluiași lucru înseamnă că există un motiv.

Comentatorii spun că motivul pentru care revine de două ori peste acest subiect aici este:

  1. prima oară, se face referire al corpul fizic al lui Buddha,
  2. și a doua oară la corpul mental al lui Buddha.

 

Vacuitatea corpurilor lui Buddha  

Ce înseamnă când spunem: corpul fizic al lui Buddha nu are existență proprie de sine? Asta înseamnă că el este o proiecție a lui Buddha.

– De unde provine corpul plăcerii lui Buddha? Din binefaceri, din colecția de merite.

– De unde provine corpul înțelepciunii lui Buddha? Din complexul de înțelepciune – de la dezvoltarea concentrării meditative și din dobândirea înțelepciunii din starea de Shine. Acestea sunt cauzele karmice ale corpului înțelepciunii lui Buddha.

  • Deci, originea corpului fizic al lui Buddha – se află în colecția de merite pe care le facem.
  • iar originea corpului mental al lui Buddha – se află în cele două perfecțiuni – perfecțiunea meditației și a înțelepciunii.

Ce înseamnă că trupul fizic și mental al lui Buddha sunt goale? Asta înseamnă că Buddha își proiectează corpul plăcerii, sau corpul manifestării care poate apărea simultan pe un milion de planete, datorită tuturor binefacerilor pe care l-a făcut.

Așa cum karma noastră ne forțează să ne proiectăm pe noi înșine așa cum suntem în prezent, așa și karma lui Buddha, care se numește de fapt „Colecția de merite a lui Buddha” – îl forțează să se proiecteze pe sine, fie într-un corp al plăcerii divine stând în paradisul sublim al lui Buddha, fie într-un corp al manifestării, putând apărea și ajuta orice făptură din univers, fie cu atotcunoașterea care știe de ce are nevoie fiecare ființă, etc.

Totul provine din proiecțiile lui Buddha însuși. Ele, în sine sunt goale și inexistente. Este ceea ce ne spune Buddha în Sutra:

„Toate semnele înalte de pe corpul lui Buddha sunt, ca atare, false. În măsura în care acestea nu există deloc, toate semnele înalte de pe corpul lui Buddha nu sunt false”.

Nu numai că corpurile lui Buddha sunt goale, datorită minții lui care îl obligă să le proiecteze, dar și mintea însăși este, de asemenea, goală. Ultimul lucru pe care-l percepe cineva direct, înainte de a putea ajunge la iluminare, este că, nici mintea care înțelege toate aceste lucruri nu are nici o existență proprie de sine.

 

Cum poate o minte goală să proiecteze realitatea? 

Gol  nu înseamnă inexistent. Există și funcționează. Gol  înseamnă gol de o existență proprie de sine, independent de ceea ce am făcut altora în trecut. Acesta este sensul de „gol”.

Acest corp este gol, cu excepția faptului că există și funcționează. El este gol de existența proprie de sine, independent de ceea ce am făcut altora în trecut.

Mintea mea este de asemenea goală. Mintea mea proiectează ceea ce proiectează din semințele karmice și ea fiind, de asemenea, o proiecție.

Ceea ce ajută să vedem vacuitatea minții este, de exemplu, să o vedem ca pe un concept sau etichetă pe care o aplicăm pe o secvență de momente, și neavând vreo existență de sine. Mintea nu este ceva care există de la sine, fără ca eu să nu o proiectez pe un cumul de momente. Este foarte dificil de perceput vacuitatea minții.

Dacă mintea este goală de o existență proprie de sine, atunci cum o afectează karma? Tocmai datorită faptului ce ea este goală, poate fi afectată de karma. Dacă nu ar fi fost goală, și ar fi fost fixă, atunci nu ar fi fost afectată de karma. Tocmai pentru faptul că mintea este goală, contează ceea ce fac altora. De exemplu, dacă fac multe lucruri bune pentru alții, sunt forțat să experimentez o minte care este fericită tot timpul.

 

Vacuitatea și existența dependentă 

Să privim la corpul fizic. El există și funcționează, și în același timp, este gol de o existență proprie de sine, care ar fi independentă de ceea ce am făcut altora în trecut. Dacă v-aș întreba, oare poate exista vreun corp care să existe independent de ceea ce am făcut altora în trecut? Răspunsul este nu. Nu există un astfel de corp. Deci, în acest sens, el este gol.

 

De ce semnele sunt false și, prin urmare, reale? 

În ce sens sunt false? Semnele sunt false deoarece ele nu au existență proprie de sine. Ce înseamnă că nu au o existență proprie de sine? Că ele nu există independente de proiecțiile lui Buddha. În acest sens ele sunt false.

În ce sens sunt ele reale? Datorită existenței convenționale. Ele au o existență convențională și funcționează. Care este funcția semnelor lui Buddha? Funcția lor este de a-l recunoaște pe Buddha.

Pe care din trupurile lui Buddha se află acestea? Pe corpul plăcerii.

Cine poate vedea corpul plăcerii? Doar Arya și Bodhisattva. Doar așa îl recunosc pe Buddha.

Semnele au mai multe roluri. De exemplu, Buddha are un smoc de păr creț și atât de lung, încât poate ajunge la capătul universului. El poate ajunge la distanțe enorme și să verifice ce se petrece.

 

De ce trebuie să învățăm despre corpurile lui Buddha? 

Atunci când Geshe Michael ne-a descris experiență lui personală, ce înseamnă să percepi vacuitatea, motivul lui a fost ca să ne împărtășească această cunoaștere și să planteze semințe în noi, ca atunci când ele vor rodi să ne aducă mai aproape de această experiență.

Același lucru este și atunci când învățăm despre trupurile lui Buddha. Când auzim despre ele, ne vom apropia de această situație. Atunci când facem rugăciunea:

Fie ca toate ființele să dobândească,
Cele două corpuri sublime
Ce numai din cele două se înfăptuiesc”.

știm ce dorim pentru toate ființele, ce ne dorim pentru noi înșine. Și de fiecare dată când spunem această rugăciune, va trebui să reflectăm la aceste corpuri sublime pe care le dorim pentru toate ființele și pentru noi înșine, fapt care va întări semințele plantate în mintea noastră.