Lecția 2 – ACI 1

Cursul 1 – Cele 3 Căi Principale

înapoi la curs, ACI 1

Conform învățăturilor lui Geshe Michael,  traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 2

Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții

 

Je Tsongkapa
 
 
Atunci când Dalai Lama s-a refugiat din Tibet în perioada invaziei chineze, el și-a luat numai tanka-urile. Acestea sunt desene în care sunt reprezentați Buddha și figuri cerești. 
 
Dalai Lama și-a luat cu el tanka-urile, 15 la număr, în care sunt desenate diferite scene din viața lui Je Tsongkapa. Sub fiecare tanka stă scris: aici stă Je Tsongkapa împreună cu elevii lui și le explică această tantra. Tanka-urile sunt de o calitate excepțională. Atunci când Dalai Lama le-a adus în occident le-a înmânat lui Khen Rinpoche, care le-a păstrat în templul din New Jersey. Ele au fost înrămate și atârnate cât mai sus. În mijlocul templului se află un turnuleț și ele au fost așezate acolo de jur împrejur. Pentru că erau prea sus, nu puteau fi văzute sau citite și erau și expuse soarelui. Înrămarea a fost prost făcută, geamul se lipise de desene.
 
Din inițiativa lui Geshe Michael, desenele au fost coborâte și scoase din ramă. Un fotograf le-a fotografiat și vor fi prezentate într-o carte însoțite de diverse expuneri despre viața și activitatea lui Je Tsongkapa. Fiecare detaliu al vieții lui Je Tsongkapa este demn de a fi imitat. A ajuns la iluminare. Viața lui este un exemplu viu despre cum se ajunge la iluminare. A învăța despre viața lui înseamnă a învăța ceea ce trebuie să fac eu ca să ajung la scopul final.
 
  • A fost un mare învățat.
  • A fost unul dintre cei mai mari scriitori ai Tibetului, a scris 10,000 de pagini. În acele vremuri, învățăturile erau scrijelite pe lemn și apoi se copiau. Într-o mânăstire, cu greu reușesc să scrie 100 de pagini, după mulți ani. Este aproape imposibil să stăpânești ceea ce a scris.
  • El a scris sutre și tantre la toate nivelurile și pentru începători si pentru cei medii și pentru cei avansați. Fiecare cuvânt a lui valorează aur.
  • El comunica cu Manjushri. Avea legătură directă cu Manjushri. Îl vedea. Manjushri reprezintă întruchiparea înțelepciunii lui Buddha.
  • El a fost învățătorul primului Dalai Lama. Linia lui Dalai Lama.
  • El a fost grădinar.
  • El a fost întruchiparea îngerilor care apar în tradiția budistă tibetană.
  • A fost o persoană ieșită din comun.
  • A fost un elev extraordinar. Sunt multe povești despre viața lui de călugăr și de elev.
  • A fost un practicant excepțional de tantra. Există câteva biografii ale lui în care se prezintă practica lui tantrică. Nu toate descriu această practică, pentru că practica tantrică este secretă.
  • A fost un om care a renunțat în favoarea spiritualității, transpunând-o în viața lui.
  • A fost un mare yogin, multe din pozițiile lui în yoga tibetană vin de la el. Acest tip de yoga se numește Yoga inimii tibetane. Prima serie de exerciții vine de la el. Sunt asane speciale de deschidere a inimii.
  • A fost doctor.  A învățat medicina.
  • A fost un strălucitor polemist.
  • A excelat în devotamentul și serviciul adus Lamei lui.
  • A fost un maestru în arta meditației.
  • A fost un mare organizator.  A organizat printre altele Festivalul Munlam, festival ce sărbătorește Dharma. Se spune că acesta a fost unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-a făcut, pentru că în acest fel Dharma a ajuns la publicul larg, pentru că până atunci Dharma se ținea în secret. Numai călugării se ocupau de asta.
  • A construit multe mânăstiri în Tibet. Nu el le-a construit pe toate cu propriile lui mâini ci și-a trimis elevii să construiască.
  • El a fost cel care a pus bazele tradiției budiste în Tibet.
  • El a fost un vizionar.
  • A fost dansator.
  • A învățat să cânte, cântece precum incantații, rugăciuni cântate. Aceste cântece au rolul de a deschide canalele energetice. Aceasta este o practică foarte avansată, adică să asculți sunete și să aduci prana în canalele energetice.
  • A fost un mare lingvist și în tibetană și în sanscrită.
  • A fost mistic.
  • O mare parte din viață a trăit-o în retreat-uri (retragere).
  • A acționat pentru a păstra Dharma – ca să fie păstrate scrierile, să nu se piardă.
  • A avut o înțelegere profundă a naturii goale a lucrurilor (a vacuității) – a avut experiența directă a vacuității.
  • A creat o linie [de descendenţă]. S-a îngrijit ca lucrurile să continue și după dispariția lui.
  • A creat linia sutrelor și a tantrelor. Și-a antrenat elevii cu multă atenție, datorită înțelegerii importanței continuității tradiției.
  • Şi-a păstrat legămintele (jurămintele) în mod extraordinar.
 
Acesta a fost un mare om spiritual care ne-a demonstrat de ce anume este necesar în viață pentru a ajunge la iluminare. Nu este un lucru simplu, pentru că dacă ar fi fost așa, am fi fost deja iluminați. Pentru a ajunge la iluminare va trebui să facem multe acte de caritate, să acumulăm karma, pe baza înțelegerii vacuității și a karmei.
 
Este foarte important să înțelegem că cine învață Dharma va trebui să o transmită mai departe. A preda Dharma este un mod de a acumula foarte multă karmă pozitivă. De ce acumulează karma? Pentru că cel care o transmite, deschide drumul spre înțelepciune, spre binefaceri, drumul de a ieși din suferință.
 
Întâlnirea cu îngerii
 
Ceea îl caracterizează pe Je Tsongkapa sunt întâlnirile lui permanente cu îngerii. În mod permanent îngerii îi vorbeau, îi dădeau instrucțiuni încă de la începutul vieții lui. Nu numai că vorbea cu îngerii dar îi şi vedea.
 
A avut legătură directă cu Manjushri, întruchiparea înțelepciunii.
 
Aici în poză este reprezentat de multe ori în culoare portocalie – aurie și are întotdeauna aură, toate figurile sfinte au aură, are multe podoabe pe el, ceea ce simbolizează meritele înalte a unei entități luminate, într-o mână ține o floare de lotus, iar pe ea este așezată cartea Dharmei, simbol al înțelepciunii, iar în cealaltă ține o sabie învăluită în flăcări. Această sabie este cea care taie ignoranța noastră. Manjushri a fost îngerul inimii lui Je Tsongkapa încă din primul moment.
 
La începutul vieții lui, Je Tsongkapa nu fusese îndeajuns de pur ca să-l întâlnească pe Manjushri personal.
 
Lama lui Je Tsongkapa păzea vacile, Lama Umapa, ce avea viziuni cu Manjushri. Je Tsongkapa își dorea foarte mult să vorbească cu Manjushri. El s-a dus la acest lama și l-a testat dacă într-adevăr avea viziuni ale lui Manjushri. A început să-i pună întrebări la care lama nu avea cum să știe răspunsurile, pentru că era un simplu văcar, dar prin el, Manjushri îi răspundea. După ce se convinse că acest văcar comunica cu Manjushri, căzu la picioarele lui și astfel Lama Umapa deveni Lama lui. După multă practică spirituală, îl întâlni pe Manjushri personal.
 
Mai târziu s-a întâlnit cu mulți îngeri ce l-au protejat toată viața.
 
Sunt multe povești.
▪ una dintre ele descrie cum Manjushri îi dădea inițieri tantrice, printre ele inițierea Yamantaka – este figura furioasă a lui Manjushri. Yamantaka este prezentat ca o ființă cu multe chipuri, multe brațe, chipul principal fiind un chip de taur înspăimântător. Manjushri îi apărea cu diferite chipuri atâta timp cât mintea lui nu era pură, iar atunci când mintea lui devenea pură, Manjushri îi apărea calm.
▪ există un tablou în care vedem cum Manjushri înfige sabia în inima lui Je Tsongkapa și din inimă iese nectar,  nectar care se reîntoarce în inimă prin sabie – acest lucru reprezintă plăcerea sublimă a iluminării.
 
Ce i-a permis lui Je Tsongkapa să scrie atât de multe învățături?
 
Se poate spune că un om nu poate să facă acest lucru, dar să nu uităm că el fusese în contact direct cu Manjushri, iar cei care înțeleg tantra spun că el a fost Manjushri în persoană – Je Tsongkapa a fost o ființă realizată (împlinită).
 
 
Cum putem să întâlnim îngeri?
 
Cu toții putem ajunge acolo. Si dacă este corect că totul este o proiecție a minții noastre, atunci este doar o chestiune de mișcare a minţii. Iar dacă suntem aici, deja suntem foarte aproape.
 
Este important să înțelegem cum să-i întâlnim pe îngeri. Toate cele 18 cursuri, au scopul de a ne pregăti pentru a ajunge la practica înaltă care ne va permite să-i întâlnim. Este important să sădim, chiar acum, sămânța în conștiința noastră care atunci când va încolți într-o buna zi, să ne aducă la acel loc sublim.
 
De ex. puneți-vă o brățară care să vă aducă aminte să practicați, când o veți atinge sau o veți privi, să vă reamintească de ce practicați, deoarece uităm repede atunci când suntem ocupați cu lucrurile zilnice și uităm de cele sfinte.
 
Mahamudra – marele sigiliu
 
Chak Chen
          Chak este prescurtarea de la Chakaya. În sanscrită se spune Mudra. Cuvântul are multe înțelesuri în practica spirituală.
          Chen = înseamnă mare
          Chak Chen = înseamnă “marea mudra” sau “marele sigiliu”.
 
În sanscrită Mahamudra. Ce este mahamudra? În acest context, mahamudra înseamnă perfecțiunea înțelepciunii adică vacuitatea.
 
Mahamudra – este acel moment sublim al înțelepciunii în care percepem în mod direct vacuitatea.
Cel care a ajuns la Mahamudra, cel care a atins acest nivel în practica lui, nivel care este foarte avansat, nu mai are nici o frică.
 
El va vedea viitorul, va vedea cum va ajunge la iluminare, va vedea toate fazele prin care va trece. Este posibil ca să se mai renască de câteva ori ca ființă umană, dar întotdeauna va avea o viață bună si va fi înconjurat de profesori care îl vor învăța Dharma. Va avea condiții prielnice de învățătură, părinți buni, familie bună, abundență, tot ceea ce va avea nevoie ca să învețe și să ajungă la iluminare. Toată frica este eliminată.
 
Practica bună a celor trei căi conduc la Mahamudra.
 
Ce legătură este între Mahamudra și cele trei căi principale?
 
Scopul studiului celor trei căi principale din acest curs este de a ne conduce la Mahamudra. Dacă vom practica foarte bine cele trei căi, în mod obligatoriu vom ajunge la ea.
 
Dacă totul este un curent de cauze și efecte, acesta va trebui să ne conducă acolo.
 
Scopul celor trei căi principale este de a ajunge să practicăm tantra.
 
Totul va veni de la sine, tantra, profesorii, învățătura. Practicând, pentru că am sădit în permanență semințe.
 
Practica tantrei este cea care ne aduce la Mahamudra și ne vom întâlni cu îngerii.
 
Practica tantrică
 
Practica tantrică este o practică avansată care se învăță după ce se vor termina toate cursurile.
 
Practica tantrică este practica care ne aduce să-i întâlnim pe îngeri, după care vom deveni noi înșine îngeri, este practica care încheie drumul, care ne conduce la iluminare.
 
Este foarte important să se vină cu mintea foarte pură și printre altele, cele trei căi au ca scop să ne purifice mintea.
 
Dacă venim cu o motivație incorectă, nu numai că tantra nu va funcționa ci ne va cobori, pentru că energiile sunt foarte puternice.
 
Ce sunt cele 2? Metoda și înțelepciunea
 
Se spune că fiecare rezultat are o cauză. Dacă dorim ca rezultatul să fie iluminarea, atunci vom avea nevoie de cauze care să determine acest rezultat.
 
Voi prezenta în continuare cele două cauze principale de a ajunge la iluminare.
 
Tap şi Sherab.
 
Tap –metoda
Tap metoda
 
Sherab – înțelepciune
 
Sherab Intelepciune
 
Acestea sunt cele două aripi care vor aduce un Bodhisattva la iluminare.
 
Ce este metoda? Metoda, putem spune că este un proces de dezvoltate a unor anume calități, abilități ce sunt necesare pe drumul spiritual.
 
Care este legătura între cele trei căi şi Tap – Sherab?
 
Să facem o scurtă recapitulare a celor trei căi.
 
     – Renunțarea – Ngen jung
 
Ce înseamnă renunțarea?
Renunțarea înseamnă a înceta de a mai fugi după lucruri materiale, de a elimina atașamentele noastre față de lucrurile materiale care ne aduc numai suferință. Când ne referim la renunțare, ne referim la a renunța să le mai dorim, a nu ne mai refugia în ele și să ne îndreptăm atenția și viața spre lucrurile spirituale, fiind singurele care ne pot conduce spre iluminare.
 
     – Bodhichitta – dorința (aspirația) de iluminare – Sem kye (în limba tibetană)
Bodhichitta este aspirația spre iluminare pentru a ajuta toate ființele. Dacă voi ajunge în acel loc care este dincolo de orice frică, precum marii bodhisattva, numai atunci voi putea să-i conduc și pe toți ceilalți la iluminare.
 
     – Percepția corectă – Yang dakpey tawa
Înseamnă a ajunge la înțelepciune, la înțelegerea vacuității și a karmei.
 
Primele două căi, renunțarea și bodhichitta sunt legate de Tap, iar percepția corectă este legată de Sherab.
 
                                  Ngen jung          Yang dakpey tawa
 
Ideea este următoarea: dacă doresc să ajung la iluminare, să devin o entitate iluminată pentru a-i putea ajuta și pe ceilalți, va trebui să-mi dezvolt abilități. Până când voi dobândi abilitățile lui Buddha, va trebui să-mi dezvolt abilitățile unui Bodhisattva, dar înainte de a-mi dobândi aceste calități va trebui să-mi dezvolt calitățile unui om pe drumul spiritual.
 
Noi dorim să ne dezvoltăm acea capacitate de a-i ajuta pe oameni, într-un mod radical, iar aceasta va trebui să vină din dorința de a fi Buddha. Această aspirație de a ajunge Buddha nu se va forma dacă nu voi renunța la dorințele pentru lucrurile pământești. Renunțarea este o condiție prealabilă pentru Bodhichitta.
 
Cu alte cuvinte pot spune, că dacă nu mă voi strădui să-mi înțeleg suferința, niciodată nu o voi înțelege pe ale altora și ca urmare, nu voi putea să-mi dezvolt renunțarea și Bodhichitta, aceste abilități de care am nevoie ca să ajung la iluminare. În concluzie, metoda derivă din cele două căi: renunțarea și Bodhicitta.
 
Cele două corpuri ale lui Buddha: cel fizic și cel mental
 
Se spune că Buddha deține câteva corpuri. Noi nu ne referim la istoricul Buddha care a trăit în urmă cu 2500 de ani, ci ne referim la o entitate iluminată. Buddha înseamnă iluminat, sensul cuvântului în sanscrită – cel ce s-a trezit. Deci, vorbim despre o entitate iluminată, care poate fi descrisă în câteva moduri. Acum vom vorbi despre cele două corpuri sau “cele două aspecte ale lui Buddha“.
 
1. Corpul mental al lui BuddhaDharmakaya
 
Chu Ku
 
Chu Ku
          Cho = înseamnă Dharma
 
Cuvântul Dharma vine din sanscrită și vine de la rădăcina dhr– ce înseamnă a deține – aceasta este învățătura lui Buddha, cel care deține înțelepciunea. Același cuvânt este folosit în sanscrită și ca “fenomen”
 
          Ku = este cuvântul tibetan pentru corpul lui Buddha.
 
In tibetană sunt două cuvinte pentru corp, Ku este corpul numai a lui Buddha iar Lu este corpul uman.
 
Deci Cho Ku înseamnă corpul dharmic a lui Buddha. În sanscrită:
          Dharmakaya = corpul dharmic a lui Buddha sau aspectul mental al lui Buddha.
          Kaya = corp, în sanscrită
 
Nu ne referim în adevăratul sens la corp, acesta este un aspect al lui Buddha, este aspectul mental, este conștiința lui Buddha.
 
Ce caracterizează Dharmakaya printre altele?
▪ atotcunoașterea, Buddha este un atotcunoscător
▪ calități nobile înalte precum o imensă compasiune
▪ iubire necondiționată și așa mai departe.
 
2. Corpul fizic a lui BuddhaRupakaya. Acest corp are două aspecte:
 
Suk ku
Suk Ku
 
          Suk = înseamnă formă, adică forma corpului lui Buddha
          În sanscrită: Rupakaya
          Rupa = forma
 
Printre altele, unul dintre aspectele lui Rupakaya este: capacitatea de a apărea în forme diverse.
 
Legătura dintre metodă și înțelepciune
și cele două corpuri ale lui Buddha
 
Corespondența este următoarea: Sherab – înțelepciunea, Yang dakpay tawa – percepția corectă, care este în strânsă legătură cu înțelepciunea. Dacă ne vom dezvolta percepția corectă și vom începe să înțelegem relația dintre cauză și efect, asta ne va conduce la corpul înțelepciunii lui Buddha.
 
În timp ce metoda – toate acele activități pe care le facem pentru a-i ajuta pe alții și de a acumula binefaceri în conștiința noastră, toate acestea ne vor conduce la Suk Ku – corpul plăcerii.
 
Deci Buddha are două aspecte: corpul mental și cel fizic.
          – înțelepciunea dobândită prin dezvoltarea celei de a treia căi – Yang dakpay tawa – percepția corectă, ne va conduce spre corpul înțelepciunii lui Buddha, înțelepciunea acumulată în acest mod, treptat se va transforma în înțelepciunea lui Buddha.
          – iar metoda – toate faptele de caritate, vor fi cauzele care ne vor permite să avem corpul lui Buddha, corp de lumină ce nu se degradează, nu îmbătrânește, plin de plăcere/extaz, având abilitatea de a lua orice formă care să fie benefică ființelor.
 
Colecția de merite și de înțelepciune (ansamblu)
 
Să discutam acum mai în detaliu despre același lucru dar cu alte cuvinte: despre Tap și Sherab, ca fiind cauzele formării lui Chu Ku și Suk Ku .
 
          – Colecția de înțelepciune
Yeshe kyi tsok
Yeshe kyi tsok
          Yeshe = înseamnă înțelepciune
          Kyi = cuvânt de legătură
          Tsok = colectie, ansamblu
 
Am vorbit până acum despre faptul ca avem nevoie de Tap și Sherab pentru a ajunge la iluminare. Aici vom vorbi de un ansamblu de înțelepciune.
 
Ne referim aici la faptul că dacă vrem să ajungem la această colecție de înțelepciune – Yeshe kyi tsok, va trebui să ne folosim de inteligența pe care o avem pentru a studia mult, a reflecta, a medita, a practica, a înțelege vacuitatea, a înțelege realitatea în care trăim, de unde vine ea. Va trebui să acumulez această colecție de înțelepciune și atunci când am acumulat-o, am acumulat Sherab, aceasta fiind motivul (cauza) pentru a ajunge la Chu Ku. Acesta este prima colecție, colecția înțelepciunii.
 
Cel care execută toate acestea în mod deliberat, printr-o instruire corectă, având relații bune cu lama, el va finaliza ansamblul de înțelepciune, va ajunge la înțelepciunea care va fi cauza formării corpului dharmic a lui Buddha.
 
          – Colectia de binefaceri
Sunam kyi Tsok
Sunam kyi Tsok
  
          Sunam = merite, binefaceri (fapte bune)
 
În ultima rugăciune scrie “ colecția de merite și înțelepciune”
Pentru a ajunge la iluminare va trebui să acumulăm munți de binefaceri.
 
Corpul lui Buddha:
– este un corp de lumină.
– este ca un diamant
– este foarte frumos – nu se deteriorează
– este imposibil să-l distrugi 
– el nu este un corp material, dar are aspect fizic.
 
Care este cauza acestui corp de diamant a lui Buddha? Colecția de merite, binefaceri Sunam kyi Tsok. A face mult bine altora, cu condiția ca fapta să fie însoțită de înțelepciune, are ca rezultat corpul de plăcere (extatic).
 
Cum vom putea face bine? Ce este binefacerea? Cui putem face bine? Toate acestea necesită studiu, pe care nu-l vom face astăzi. Când vom ajunge la un nivel înalt de înțelepciune spirituală, vom putea vedea acest aspect al corpului lui Buddha.
Cei ce sunt Arya pot vedea acest aspect. Fiecare dintre noi când va ajunge în paradisul lui Buddha va avea acest corp de lumină.
 
– este cel mai frumos, cel mai minunat corp pe care-l puteți imagina, pentru că el reflectă cele mai înalte calități mentale ale lui Buddha.
– mintea este atotștiutoare, cu o iubire și o compasiune infinită – acesta este aspectul Suk Ku.
 
Cauzele acestora fiind Tap și Sherab sau Sunam kyi tsok și Yeshe kyi tsok.
Sunam kyi tsok – meritul și este legat de corpul fizic a lui Buddha Suk Ku.
 
Deci primele două căi sunt legate de Tap, legată de Sunam kyi tsok, legat de corpul fizic a lui Buddha.
 
Binefacerea (fapta bună) singură nu este de ajuns. <– vezi AICI 5
 
Dacă omul face multe fapte bune, va ajunge cu siguranță în Nirvana? Răspunsul este nu! De ce nu? Pentru a ajunge la Nirvana, trebuie acumulate un ansamblu de înțelepciune și binefaceri.
 
Omul poate face mult, mult bine pentru oameni, și totuși nu va ajunge în Nirvana.
Actul de binefacere dacă nu este însoțit de înțelepciune, va acumula karma pozitivă, dar nu suficient de puternică.
 
Chiar și cei care-i hrănesc pe cei flămânzi/bolnavi în fiecare zi, nu vor ajunge în Nirvana, fără înțelepciune.
 
Acestea sunt veștile proaste. Există oameni care în mod natural sunt oameni buni și asta fac: îi servesc pe alții, ceea ce este cu adevărat minunat. Ei acumulează acte de binefacere, vor avea vieți bune, nu vor suferi de lipsuri. Oamenii îi vor iubi. Acestea sunt rezultatele karmice ale faptelor lor, dar nu este suficient.
 
Ca ei să poată ieși din cercul suferinței, este nevoie de mult mai mult, este nevoie de înțelepciune, este necesar ca toate acestea să fie însoțite de înțelegerea modului în care acest mecanism lucrează. Fără de asta nu ne eliberăm.
 
Sunt necesare Tap și Sherab, metoda și înțelepciunea, împreună, două aripi ce conduc la eliberare. Actul de binefacere este metoda, dar metoda fără înțelepciune nu eliberează. Este numai o singură aripă. Trebuie două aripi ca să se ajungă la eliberare. Numai ele pot crea acea putere enormă care ne va elibera.
 
Cum vom ajunge acolo ?
 
Va trebui mai întâi să dezvoltăm cele trei căi principale, Lam tso nam sum și am văzut cum ele sunt legate de Tap și Sherab. Sunam kyi tsok vine din Bodhicitta, din acțiunea făcută pentru celălalt, acțiune însoțită de înțelegere și de înțelepciune.
 
Dacă nu vom face efort zilnic, să ne gândim la prima cale, la renunțare, nu se va întâmpla nimic, pentru că toate celelalte lucruri sunt legate de aceasta.
Care este prima sarcină în temele de acasă? Faceți zilnic meditație asupra renunțării.
Începând de lecția trecută, în fiecare zi, dimineață sau seara, câte un sfert de oră vă veți așeza comod, în liniște, veți închide ochii și veți reflecta.
 
Veți reflecta asupra renunțării :
a) cum este viața mea acum?
b) cum aș dori să arate viața astfel încât să-mi permită să fac o practică spirituală?
c) la ce aș putea renunța ?
d) ce aș putea reduce ?
e) ce aș putea să măresc?
 
Acest gând va crește și va da roade. Temele sunt foarte importante, pentru că acestea reprezintă un proces profund de dezvoltare a renunțării.
 
Puteți ține zilnic un jurnal, sau carnețelul. Să vă notați, de exemplu, ce gânduri v-au trecut prin minte în legătură cu renunțarea. Nu trebuie să arătați nimănui ceea ce notați. Puteți să vă notați trei gânduri care v-au apropiat de renunțare și poate trei gânduri care v-au îndepărtat de renunțare.
 
Obstacole pe drumul iluminării
 
De ce nu suntem până acum iluminați? Pentru că nu am acumulat complexul de merite și înțelepciune – și pentru că nu am depășit obstacolele.
 
Pe drumul spre iluminare sunt multe obstacole, de aceea trebuie să le cunoaștem ca să le putem depăși.
 
Obstacolele gândurilor dăunătoare (afecțiuni mentale)
 
Nyun drip
Nyun Drip
          Nuyn vine de la Nyon mong
          Nyun Mong = gânduri dăunătoare
          Drip = obstacol, pată
 
Acestea sunt petele din conștiința noastră care, dacă nu ar fi existat, am fi fost deja iluminați.
Conștiința impură.
În ce sens este impură?
 
Primul sens Nyun drip înseamnă obstacole legate de:
          – o gândire incorectă
          – o acțiune incorectă
          – vorbire incorectă
 
Obstacolele sunt legate de emoții negative, precum egoismul, ura, invidia, supărarea, a fi rezervat, a critica sau a interpreta greșit. Se spune că avem 84.000 de astfel de gânduri.
 
Deci Nyun Drip sunt acele sentimente negative pe care le avem, semințele acestor sentimente pe care le purtăm în conștiință. Fiecare dintre acestea este un obstacol, de asemenea și rezultatul provenit din astfel de emoții, lasă de asemenea, pete în conștiința noastră. Acestea sunt obstacolele legate de gândurile dăunătoare. Tot ceea ce facem, spunem sau gândim care nu provin dintr-o percepție corectă, creează obstacole.
 
Cât la sută din timpul nostru facem asta? Aproape tot timpul. Fiecare dintre gânduri lasă o amprentă în conștiința noastră, ne consolidează tendința de a continua să facem același lucru. Acestea sunt obstacole deosebit de serioase, după cum vă puteți imagina.
 
Ne este greu să ne imaginăm cum este să fie fără ele, pentru că suntem plini cu aceste lucruri. Este ceea ce respirăm tot timpul. Fugim mereu din loc în loc. De ce facem asta?
 
Pentru că eu cred că acolo va fi mai bine decât aici. De aceea mă scol dimineață, de aceea mă duc la baie. De ce mă scol din pat dimineața? Pentru că este ceva acolo care îmi va face bine? Există oameni descurajați de a mai căuta ceva bun, sunt deprimați, iar ei nu se scoală din pat. Ceea ce doresc să spun este că nu știm cum este să trăim cu o minte eliberată de aceste lucruri, acest lucru este dincolo de înțelegerea noastră.
 
Gândiți-vă cum ar fi o conștiință fără supărare, dușmănie, care nu se plânge, nu se mânie și nu se enervează. Nimic, nimic, numai liniște. Nu avem nici cea mai mică idee despre asta.
 
Obstacole în calea atotcunoașterii (omnisciență)
 
She Drip
She Drip
 
          Drip = pată, ceva impur, ceva necurat
          She = știință
          She drip = obstacole în calea cunoașterii
 
Am discutat mai înainte despre cei cu un scop îngust, mediu și înalt. Cei care au un scop mediu, pot ajunge la Nirvana. Cei care au ajuns la Nirvana, înseamnă că și-au eliminat toate obstacolele gândurilor dăunătoare. Ei ajung la plăcerea supremă.
Ei și-au eliminat toate gândurile dăunătoare și toate semințele (cauzele) acestora.
 
Este practic imposibil să-i enervezi, practic și-au pierdut „genele” supărării. Încă nu este iluminare completă. Ei pot ajunge la o liniște extraordinară și la o plăcere supremă, dar ei încă nu au atotcunoașterea și nu știu cum să ajute ființele, pentru că încă mai au acele obstacole în calea atotcunoașterii. Ele sunt cu mult mai subtile, mult mai greu de înlăturat. Numai practicantul care are scopul înalt poate să le înlăture.
 
Aceia care au scopul înalt sunt pe calea Mahayana (Hinayana = calea mică)
          Maha = înseamnă mare
          Yana = vehicul
          Adică Calea cea mare (marea cale).
 
Numai cei care sunt pe calea cea mare, cei cu un scop înalt, ce doresc să ajungă la iluminare pentru a-i ajuta pe ceilalți, numai aceștia vor putea să înlăture aceste obstacole, ce sunt foarte subtile. Care sunt aceste obstacole în calea atotcunoașterii?
a) nu cunoaștem trecutul, viitorul
b) nu ne știm viețile trecute
c) nu știm ce va fi in viitor
d) nu știm ce se întâmplă în acest moment în clădirea vecină
e) suntem limitați în timp și spațiu
f) nu știm ce se întâmplă în acest moment în corpul nostru
g) nu știm cea ce se întâmplă in capul nostru.
 
Acestea sunt un fel de expresii ale obstacolelor.
Dacă întâlnim, de exemplu, un profesor care ne învață Dharma. Cum de întâlnim un profesor?
Cauza [apariţiei profesorului] este binele pe care l-am făcut în trecut. Auzim lucruri care ne pot duce la iluminare, iar noi începem să-l criticăm, este ca și când am turna otravă în puțul cu apă. Aceasta va deveni un obstacol la iluminare.
 
Pentru a întâlni profesori puri trebuie să fim noi înșine puri.
 
Atunci când dorim să progresăm pe drum spiritual, am dori ca cineva să ne conducă personal, să ne direcționeze, să ne ducă acolo de mână. Acesta va trebui să fie cineva în care putem avea încredere. Acest lucru este critic, pentru că în formarea acestei legături este ca și când ne-am deschide inima acelui profesor, ne deschidem spre el conștiința și numai atunci [când facem asta] el va putea să ne influențeze.
 
Mintea este foarte plastică, poate fi ușor influențată, este foarte ușor a lăsa o amprentă. Nu veți merge să vă deschideți inima oricui. Va trebui să decideți cui îi veți da încrederea. Este foarte important să verificăm pe cel care ne va fi profesor.
 
Vă mai aduceți aminte de povestea lui Je Tsongkapa? Învățătorul lui a fost Manjushri, dar mulți ani el nu l-a putut întâlni direct. Manjushri se afla tot timpul lângă el, dar el nu era destul de pur ca să-l întâlnească, de aceea l-a întâlnit printr-un mijlocitor, un văcar. El l-a testat de multe ori pe văcar pentru a se încredința că Manjushri îi vorbește prin acel văcar. Atunci l-a luat ca lama și i-a dat tot respectul, l-a slujit ca pe un mare lama, deși Je Tsongkapa fusese un mare învățat.
 
Este foarte important să ținem minte că dacă eu nu văd în profesori puritate, asta nu înseamnă că ei nu sunt puri. Înseamnă că eu încă nu pot proiecta puritate, pentru că mintea mea nu este pură.
 
În momentul în care am întâlnit pe cineva care mi se pare bun, iar după acea încep să-i găsesc cusururi, trebuie înțeles că eu proiectez acele defecte din mintea mea. Lumea lui Buddha este toată pură. El trăiește în paradis.
 
Cu cât eu voi fi mai pur, cu atât voi întâlni oameni mai puri și astfel voi putea întâlni îngeri. Asta nu înseamnă că ei nu există, ei sunt tot timpul în jurul vostru, ei vă imploră să veniți la ei. Dar mintea voastră nu este destul de pură.
 
Numele lui Buddha
 
În tibetană există două nume pentru Buddha.
          1. Jang Chub
          2. Sang gye [imagine text tibetană]
 
          Jang Chub = este porecla dată iluminării lui Buddha
          Sang gye = înseamnă Buddha
          Sang = vine din rădăcina cuvântului a purifica
          Jang = de asemenea este rădăcina cuvântului purificare
 
Deci unul dintre componentele numelui lui Buddha sau a cuvântului iluminare este puritatea celor două tipuri de obstacole.
          Gye = Intensificare
 
Deci:
          – a purificat obstacolele
          – a acumulat calități extraordinare
 
Sang și Jang sunt două cuvinte pentru purificarea celor două obstacole.
 
Pentru a se ajunge la iluminare trebuie purificate ambele obstacole (a gândurilor negative și cele din calea atotcunoașterii)
 
Acesta este drumul unui Bodhisattva care se îndreaptă spre drumul spre iluminare, spre deosebire de Nirvana.
 
Va trebui depusă multă muncă pentru a ajunge la atotcunoaștere, ia mult timp. Se spune că lui Buddha i-a luat 300 de eoni (eră), fiecare eră având 10 la puterea 60 de ani.
 
Nu v-am spus asta ca să vă descurajez, ci pentru că există un drum mai scurt, numit Tantra.
 
În Tantra, atunci când există o strânsă colaborare cu profesorul, se poate ajunge la iluminare chiar în aceasta viață.
 
Și datorită acestui lucru ne aflăm aici.

Lecția 3 – ACI 1

Cursul 1 – Cele 3 Căi Principale

înapoi la curs, ACI 1

Conform învățăturilor lui Geshe Michael,  traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 3

Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții. 

 

Profesorul – poarta spre iluminare

 Vom începe etapele spre iluminare.

Prima etapă – este profesorul, aceasta fiind etapa de bază în  fiecare din învățăturile Mahayana , înțelegând că:

Nu există iluminare fără profesor , este imposibil să se ajungă la  o cunoaștere profundă – fără profesor. El este poarta, Intrarea.

 Subiectul lecției este :

Shenyen Ten Tsul

 Este un subiect foarte mare ce apare în Lam Rim. Pabonka Rinpoche a scris despre acest subiect circa 100 de pagini. În Lam Rim, Je Tsongkapa a scris multe pagini despre rolul și importanța  profesorului.

Acest studiu este foarte larg în MahayanaShenyen Ten Tsul.

Shenyen înseamnă profesor/învățător, In sensul de profesor  spiritual.

 Nyen – înseamnă prieten

 She – este un cuvânt ce indică înrudirea, legătura de familie.

De aceea Shenyen îl vom traduce prietenul cel bun sau prietenul  spiritual, el provine din cuvântul Kalyanamitra în limba sanscrită. Kalyanamitra înseamnă prietenul cel bun, dar Shenyen în tibetană, este mult mai mult,  prietenul este ca o rudă de familie. Profesorul spiritual este cu mult mai aproape decât o legătură de familie.

Tsul  înseamnă mod, drum (cale), sau metodă

Ten – rădăcina cuvântului în tibetană vine de la ceva care este legat de vindecare.

Ce faceți cu medicamentul? Îl folosiți, credeți în el. O parte din aceste sensuri intră aici.

Esența drumului spre iluminare – este comportamentul adecvat  față de profesor.

 Atunci când spunem Shenyen Ten Tsul – ne referim la profesorul spiritual, la modul în care:

  • îl abordăm
  • ne referim la el
  • ne bazăm pe el
  • îl servim
  • ne folosim de el
  • îl ajutăm

Toate aceste înțelesuri legate de profesor intră în acest mic cuvânt Ten.

A te comporta în mod adecvat față de profesorul spiritual este prima etapă pe drumul spiritual și cea mai importantă. Ea este esența drumului.

Legătura strânsă dintre elev și profesor este esențială în practica spirituală, iar ea va decide totul.

 Este foarte important să se creeze încă de la început  relații bune  cu profesorul, să se înceapă cu piciorul drept.

 Se povestește despre Milarepa, care a fost elevul lui Marpa, că în semn de respect față de profesorul lui, i-a dăruit o cană frumoasă, dar goală. Se spune că acest gest i-a creat un mic obstacol în calea lui spirituală, trebuind să muncească din greu pentru a-l depăși.

Există karme subtile, ascunse de ochiul uman. Până când  nu vom înțelege foarte bine karma,  nu vom înțelege de ce ne apar obstacole pe drum.

 Se spune că și această viață și cea care va veni, depind de această legătură. Dacă aceste relații sunt construite corect – ele vor putea  conduce rapid spre iluminare. Acesta este motivul pentru care se pune accent pe acest studiu.

Dacă nu vom reuși să urcăm pe drumul spiritual, cine știe cât timp ne vom învârti prin Samsara. Deja am trăit și am suferit milioane de ere în Samsara. Și împreună cu mine, vor continua să sufere și toți cei cu care am  relații karmice strânse. Ei depind de mine ca să-i scot din Samsara. Putem privi și invers. Cauza pentru care suntem încă în Samsara este că am făcut cu toții aceleași greșeli față de profesorii noștri spirituali pe care i-am avut, pentru că dacă nu le-am fi făcut am fi ieșit demult din Samsara.

Ce este Lama ?

Sensul cuvântului Lama in tibetană este

La Ma

La –  înseamnă înalt

 Ma – cuvânt care se folosește pentru a nega.

Adică nu este mai înalt ca el.

Un alt motiv pentru acest nume este că prima condiție vitală ca cineva să progreseze în mod serios pe drumul spiritual pentru a ajunge la iluminarea sublimă a lui Buddha, de a ieși din suferință și de a ajunge la fericirea eternă, este profesorul.

 

În întreaga istorie umană, nu s-a întâmplat niciodată ca cineva să ajungă la iluminare fără profesor, pentru că noi nu știm cum să ajungem acolo. Dacă am fi știut, am fi fost deja iluminați. Este un loc neștiut. Drumurile de a ajunge acolo, nu sunt drumurile cu care suntem obișnuiți. De aceea profesorul este foarte important. Iar dacă vom putea înțelege acest lucru, vom avansa cu mult mai repede, pentru că vom da respectul și importanță îndrumărilor lui. În sanscrită cuvântul este Guru.

 Guru înseamnă greu. Cineva cu mare greutate, având multă pondere în progresul nostru pe drumul spiritual.

 Fără îndrumările unui profesor, niciodată nu vom putea ajunge la rezultate înalte in budism. Rezultatele nu se pot obține din cărți sau din înregistrări.

Învățăturile trebuie transmise direct, pe linia de descendență,  prin profesori .

Nu veți putea îndeplini visul iluminării, dacă nu veți găsi pe acel prieten bun, pe Shenyen, pe acel lama, profesorul inimii voastre și dacă nu vă veți devota lui și nu-i veți da posibilitatea să vă îndrume pe drumul vostru. Dacă l-ați găsit deja, aceasta este o mare binecuvântare; acest lucru datorându-se numai meritelor voastre (a faptelor bune).

  Deci viitorul vostru se va învârti în a-l găsi pe Shenyen, de a crea cu el legături profunde, acesta este sensul de profesor spiritual. Dacă lama este cu adevărat iluminat, lui nu-i trebuie nimic de la voi, singurul lucru pe care și-l dorește este să vă știe fericiți, să deveniți iluminați.

Şi cine este serios pe drumul iluminării, primul lucru și cel mai important este de a găsi pe Shenyen, profesorul Inimii pentru a-l conduce spre iluminare.

 Întotdeauna au existat profesori spirituali, ne-au însoțit mereu pe drumurile Samsarei – dar noi nu am știut să-i identificăm pentru că nu am fost niciodată suficienți de puri. Problema nu este a lor, ci a noastră, pentru că suntem infestați, scufundați în ignoranță și mai ales pentru că nu ne respectăm legămintele.

Întrebare : Cum ne putem găsi un profesor spiritual?

Răspuns : Dacă ne vom păstra  conduita morală.

 Caracteristicile unui bun lama

 Vom prezenta lista de calități ale unui lama, ce provine din Mahayana Sutra Alamkara (în sanscrită ). Ea este una din sutrele Maestrului Asanga primită de la Maitreya (următorul  Buddha).

După cum se povestește, Maestrul Asanga a ajuns în paradis, iar acolo l-a întâlnit pe Maitreya, acesta  transmițând-i multe scrieri minunate. Timpul în rai trece altfel.

Se spune ca Maestrul Asanga a petrecut în rai doar o singură zi, iar când s-a reîntors a constatat că trecuseră 500 de ani. Se estimează că el ar fi trăit aproximativ în anul 350 BC. Dar nimeni nu știe cu precizie. Deci Maestrul Asanga a primit de la Maitreya zece însușiri (calități), pe care ar trebui să le căutăm la un profesor.

 

  1. Înalte standarde de moralitate

Dulwa

Înseamnă – etică, disciplină, înfrânare. Aceasta este prima calitate a unui profesor. Cineva care își poate înfrâna mintea, și-a disciplinat-o, fiind atent la acțiunile lui. Mintea fiind sub controlul lui și nu invers. Dintre toate trăsăturile, aceasta este cea mai importantă.  Și are legătură directă cu viața morală. Pentru a ajunge la acest nivel de control al minții, la acest nivel de etică, profesorul trebuie să-și păstreze legămintele pe care și le-a luat.

 

Există trei categorii de legăminte (jurăminte):

  1. Legămintele eliberării

 Prima categorie o reprezintă legămintele Pratimoksha

  • să nu ucizi
  • să nu furi
  • comportament sexual adecvat

(acestea sunt trei legăminte legat de corp)

  • să nu minți
  • să nu dezbini
  • să nu vorbești ironic, nepoliticos sau să țipi.
  • să nu vorbești inutil său să flecărești . Să nu-ți pierzi timpul

 (acestea sunt legate de vorbire)

  • lăcomie, aviditate
  • rea voință
  • ignoranță, neînțelegere, vedere sau concepție greșită

 (acestea sunt legate de minte )

Aceasta este prima categorie de jurăminte care se referă la acțiuni  de a evita rănirea celorlalți.

Înainte de toate trebuie învățat de a nu face rău cuiva, de a nu răni, de a evita provocarea suferinței, tot ceea ce afectează liniștea sufletelor noastre.

Acestea sunt legămintele eliberării, legăminte ce trebuie păzite cu foarte multă grijă.

  1. Legămintele Bodhisattva

Este următorul nivel, construit pe cel al legămintelor eliberării și  este foarte divers.

  • dacă legămintele eliberării spun: feriți-vă de asta sau nu faceți asta
  • legămintele Bodhisattva spun cum să aduci binecuvântare celorlalți. Cum poți fi bun cu celălalt. Ele ne instruiesc să devenim Esența lor este cum să devenim o persoană mai bună, cum să facem mult bine în lume. Aceste legăminte sunt mult mai înalte decât primele.
  1. Legămintele secrete

Al treilea nivel de legăminte sunt cele pe care un lama trebuie să le păstreze cu sfințenie. Deoarece ele sunt secrete, nu vi le pot expune dar pot să vă spun că ele grăbesc drumul, permit finalizarea rapidă a drumului. Lama pe care-l căutați va trebui să fie maestru în toate aceste lucruri să le cunoască bine și să le păstreze bine.

 Cum veți putea ști? Când cineva păstrează o etică pură îl puteți simți. Acesta este prima dintre calitățile pe care le căutați. Dacă lama nu duce o viață etică, el nu vă va putea ajuta să ajungeți la iluminare.

Cum arată el ? El poate fi de o 100 de ani, poate fi de zece ani, poate fi călugăr sau nu, poate fi budist sau nu. El poate apărea sub orice formă  Buddha poate apărea în fața voastră în forma care vă este cea mai potrivită. Iar atunci când el va apărea, veți ști în mod sigur.

  1. Un nivel înalt de meditație

Shiwa

Shiwa în sanscrită este Shanti, ceea ce înseamnă calm, liniște,  pace.

Sensul nu este că lama trebuie să fie un om calm ci că el trebuie să  fie foarte avansat în practica meditativă.

  1. Înțelepciunea

Nyer Shiwa

Nyer este un cuvânt care subliniază caracterul, înseamnă foarte,  adică foarte lIniştit.

Sensul este că Lama și-a dobândit abilități în practicarea înțelepciunii. Nu ne referim la faptul că Lama a perceput vacuitatea în mod direct, ci că el are o  înțelegere temeinică și profundă a vacuității.

  1. Înalte calități spirituale

Yunten hlakpa

Yunten înseamnă calități bune

Hlakpa înseamnă în plus, din cale afară, calități excesive.

 Sensul este că profesorul trebuie să aibă calități spirituale înalte pe care să le prețuiți și să le apreciați și pe care le-ați dori să le aveți și voi. Pe scurt, profesorul care să aibă ce să vă învețe. Dacă el nu are aceste calități, el nu va fi un bun profesor.

 Depune efort mare în practica lui și în a-și îndruma elevii

Tsun Che

Tsun Che – înseamnă că face eforturi mari, adică profesorul își dedică  întreaga viață pentru două scopuri : 

–  îndeplinirea necesităților lui,

–  îndeplinirea necesităților celuilalt

Acest profesor își dedică toată viața în scopul de a ajunge la iluminare, de a se scoate pe el însuși și pe celălalt din samsara. Cele două scopuri sunt el însuși și celălalt.

Sensul cuvântului efort nu se referă la munca grea, pentru că nu orice muncă grea duce la iluminare. Sensul este că el face mari eforturi de a ajunge le iluminare, adică își dedică viața pe drumul iluminării. Întreaga lui viață se învârte in jurul celor două  scopuri, pentru el și pentru celălalt, simultan.

  1. Expert in scripturi

Lung Gyi Chuk

Chuk –  inseamnă bogat

Lung – transfer, a transmite.

Sensul este că profesorul are multe cunoștințe sau este bogat în științele scripturilor.

 Cel trei coșuri

 Vom vorbi în mod specific despre Tripitaka – cele trei coşuri.

 Toate învățăturile budiste sunt cuprinse în trei coșuri :

  1. Unul este Vinaya (se ocupă de toate regulile de comportament și legămintele eliberării)
  2. Sutrele lui Buddha (practica concentrării și a meditației)
  3. Abhidharma – studiul înțelepciunii, ce cuprinde Abhidharma Kosha și alte scrieri. Abhidharma Kosha înseamnă Tezaurul marii înțelepciuni.

În tradiția budistă, atunci când ne referim la Lung, ne referim de  fapt la Tripitaka.

Pentru că suntem in Mahayana , mai există și

  1. Prajna Paramita
  2. Pramana
  3. Madhyamika

Cu alte cuvinte, profesorul trebuie să aibă cunoștințe vaste în toate domeniile:

  • etică
  • concentrare şi meditație
  • înțelepciune

Acestea sunt cele trei practici remarcabile (trei antrenamente), pe care un profesor le  cunoaște și le poate preda.

  1. O înțelegere profundă a vacuității

Denyi Rabtu Tokpa

Tokpa – înseamnă înțelegere

Rabtu –  mare, foarte mare

Denyi – în engleză suchness, adică astfel/așa, referirea aici fiind  vacuitatea (adevărata natură a realității)

Unul dintre epitetele date lui Buddha este Tathagata adică cel astfel plecat, cel care a plecat astfel.

 În tibetană 

Deshin Shekpa

 Are sensul Cel plecat astfel

Dewar Shekpa

Înseamnă Cel ajuns la plăcerea supremă

Aici cuvântul Denyi se referă la vacuitate; cel ce are o înaltă înțelegere a vacuității, desigur că este mai de preferat profesorul care a experimentat vacuitatea.

  

Cum putem identifica pe cel care a experimentat vacuitatea?

Cum putem ști cine a perceput vacuitatea?

 

Omul care a perceput în mod direct vacuitatea, nu va poate spune acest lucru pentru că există un legământ de a nu minți în legătură cu realizările spirituale.

Etica budistă spune că nu trebuie să vorbim despre acestea. De aceea trebuie mers pe ocolite.

Nu veți ști cu siguranță, dar vă vor fi de ajuns următoarele semne: 

– verificați felul în care predau învățăturile                  

– oare se contrazic în învățături?

  • oare învățăturile lor contrazic scripturile?
  • oare învățătura lor contrazice percepțiile voastre directe?

Dacă ei se referă la ceva ce este contrar experiențelor voastre – din capul locului nu îi veți crede, nu este așa? Dacă știți că portocala este portocalie, iar ei vor spune că este albastră – desigur că nu veți merge după ei. De aceea veți căuta contradicții; fie că sunt legate de cunoștințele personale, fie de scripturi sau în ceea ce spun.

  • Sau puteți merge indirect. Oare preocupările lor sunt semnificative din punct de vedere spiritual? Își petrec majoritatea timpului în practica spirituală? Acela care a perceput vacuitatea, nu își va pierde vremea preocupându-se de alte lucruri.
  • Uitați-vă dacă înțeleg ce este suferința. Dacă înțeleg primul adevăr al suferinței? Cum știu asta? Acționează ei oare să elimine suferința din lume? Își dedică ei viața pentru a scoate ființele din suferință?
  • Mai există și un alt mijloc de a verifica indirect și acela este de cât sunt ei capabili de a explica cu multă claritate legătura dintre karma și vacuitate.

Dacă profesorul nu va pune accent în explicațiile lui asupra karmei și a vacuității, pe comportamentul etic, înseamnă că nu înțelege vacuitatea.

Dacă înțelegem bine karma și vacuitatea, înțelegem că tot ceea ce se va întoarce asupra noastră va fi în funcție de modul în care ne-am comportat etic său nu.

 Dacă acest profesor este serios pe calea lui pentru a-i scoate pe ceilalți din suferință, atunci el va trebui să fie capabil să explice foarte bine și să pună accentul pe  etică.

Dacă veți auzi pe cineva explicând că nimic nu contează și nu trebuie păstrată etica, fugiți de acolo ca de foc.

Acest lucru este periculos, este nihilism, provoacă suferință, este  un semn de ignoranță crasă, de neînțelegere.

  • Cu cât profesorul are mai multă cunoaștere asupra vacuității, cu atât mai multă compasiune va avea, punând întotdeauna accentul pe etică.
  • Un alt mijloc de verificare este modul în care își păstrează  jurămintele.
  • Dar cum se comportă față de profesorii lui? Aceasta este o indicație dacă ei înțeleg vacuitatea. Atitudinea de desconsiderare sau ofensatoare față de profesorul lui, este încă un indicator al faptului că nu înțelege vacuitatea.
  1. Profesor calificat (competent)

Ma  Ke Den

Ma – înseamnă a spune, a exprima, a preda. În sanscrită Bashika adică a declara, sau a preda

Ke este prescurtarea de la Kepa – înseamnă maestru sau calificat,  o persoană talentată.

Den – ce are

 Deci profesor competent, bun, ce știe să predea.  Despre ce este vorba?

  • Înțelege care sunt posibilitățile elevului. El va preda elevului în funcție de aptitudinile lui, adică va preda Dharma la un nivel mai profund celui care este capabil să înțeleagă și va preda Dharma la un nivel mai simplu celui care încă nu este pregătit.

Profesorul cunoaște bine fiecare elev al său. El este capabil să  predea în funcție de diversele nivele la care se află publicul.

  • El merge în ritmul adecvat elevului, ceea ce este foarte important. Uneori, dacă se predă prea repede, asta ar putea împiedica progresul elevului încă de la început. De exemplu este de prisos să-i oferi legămintele, dacă el nu le va respecta sau nu va aprecia învățăturile, care sunt atât de rare. Elevii trebuie să fie gata să le primească.

 Unul din rolurile profesorului este acela de a împinge elevul înainte, dar nu foarte tare.

În afara abilităților unui profesor de a-și distinge elevii și de a merge în ritmul corespunzător elevului , mai există următoarea calitate:

  1. Abilitatea de a explica clar, de a se folosi de mijloace diferite, de a se folosi de povești, anecdote, de exemple. Pe scurt capacitate didactică și pedagogică.

 

  1. Simbol al iubirii

Tseway Daknyi

 Tsewa – înseamnă iubire, este unul dintre cuvintele pentru iubire.

Împreună înseamnă întruchiparea iubirii în sine sau el este  iubirea întruchipată.  Sensul aici este motivația profesorului.

Care sunt aceste motive ale unui profesor ?

  • El predă pentru plăcerea materială? Bineînțeles că acest lucru nu este un motiv bun.
  • El predă pentru că dorește să fie respectat? Nici aceasta nu este un motiv bun.
  • Predă el pentru a-și câștiga faimă?

 Singurul motiv al unui învățător spiritual, este acela că vă iubește,  dorește să vă vadă că reușiți pe drumul spiritual și că nu vă mai irosiți viață în samsara; de a vă folosi de viețile voastre atât de rare pentru a ajunge cât mai repede și mai ușor la scopul final, absolut.

Dacă este demn de numele lui, el nu are nevoie de considerație, de bani, de faimă. El nu este interesat de problemele materiale, el nu se refugiază în samsara. El nu are nevoie de toate acestea. Singurul lucru care-l motivează este iubirea. Dacă omul va simți  că cineva îl exploatează, va fugi rapid.

  1. Nu obosește

Kyowa Pang

 Sensul cuvântului Kyowa este dispreț, dezgustător.

 Pangabandonare sau renunțare

Deci Kyowa Pang înseamnă a renunța la dispreț.

Înseamnă a nu renunța la elevii care s-au rătăcit pe drum. El nu obosește. Dacă va trebuie să se repete de cinci ori, o va face, dacă trebuie de o sută de ori, el va repeta.  Profesorul nu-și dezvoltă disprețul.

 Profesorul care a parcurs drumul, înțelege unde se află elevul și va avea multa răbdare cu el. El nu va renunța la elev, deși câteodată elevul este încet.

Uneori modul cel mai eficient de a împinge elevul este să i se spună: pleacă! Și asta nu pentru că profesorul are Kyowa, ci pentru că este singurul mod adecvat acelui elev. Sunt cazuri extreme când profesorul va spune elevului: pleacă de aici! Lucru  care provoacă mare durere profesorului.

 Lama vă iubește și tot ceea ce își dorește este să vă aducă la iluminare. El își dedică întreaga viață pentru asta. Nu are nici un alt motiv ca să rămână în samsara, doar să vă aducă la iluminare.

 Cum putem păstra un lama

A întâlni pe Shenyen înseamnă că sunteți genii pe drumul Dharmei, aceasta datorându-se numai binelui enorm pe care l-ați făcut.

 Înainte de a-l întâlni, multe veacuri a mers după voi, v-a urmărit, dar nu l-ați putut observa, identifica. Și dacă l-ați găsit, sunteți genii.

 Și dacă v-ați găsit lama, va trebui să aveți grijă să nu vă  părăsească.

Ne rugăm profesorului: Nu mă părăsi! Continuă să-mi predai!  Vino la mine!
Îl vom păstra în inimă. Rugăciunea noastră ca lama  să rămână cu noi lasă amprentele de a nu-l pierde.

Este foarte important de a le cere in inima noastră să rămână cu  noi, de a le cere învățătură.

Există o poveste celebră în tradiția budistă. Se spune că Buddha era pe cale să părăsească aceasta lume și să treacă în  Paranirvana. Buddha i-a spus unuia dintre discipolii săi că dorește să plece. Acesta îl iubea foarte mult pe Buddha și deveni atât de trist încât  nu-i trecu prin minte să-i ceară lui Buddha să rămână.

 Se spune că există o listă întreagă de mari prostii care s-au făcut în  Dharma, una fiind de a nu cere lamei să rămână cu noi.

Modul cel mai important de a păstra un lama, atunci când l-ați găsit, este să-l apreciați și să-l prețuiți cât puteți. Shenyen este poarta spre iluminare, este cheia, este întregul vostru univers.

Dezvoltarea aprecierii voastre față de lama este în funcție de cât  ați practicat. Este ceva care se va dezvolta treptat, în mod natural, deoarece practica voastră se dezvoltă treptat, realizările voastre,  înțelegerile vin treptat și nu deodată.

 Este foarte important să meditați asupra faptului de cât sunteți de norocoși că ați întâlnit o astfel de persoană. Sentimentul de prețuire, de apreciere și de iubire față de lama – este cheia spre iluminare. Și nu pentru că el însuși este important, ci pentru că el este poarta spre iluminarea voastră. El este un obiect foarte puternic.

  Lama – îngerul vostru

Dharmakirti – un logician strălucit  care a scris multe cărți de logică, a afirmat în cartea Pramana VartikaLama este un înger tantric. Într-o bună zi îl veți întâlni și să nu vă îndoiți că el nu există. El doar așteaptă să-l descoperiți, vă urmărește tot timpul, și numai când ați acumulat destule binefaceri, va apărea.

Profesorul nu trebuie să fie indian, asiatic sau cu ochii oblici. Va  trebui să verificați dacă:

  • știe
  • vă poate sprijini în a progresa
  • aveți încredere
  • vă trage inima să învățați de la el

Nu există nicio indicație de cum trebuie să arate. Vedeți imaginile lui Buddha, Manjushri cu ochii oblici, cu față tibetană. Se pare că a existat o perioadă in care budismul a ajuns și in Siberia  acolo reprezentându-i cu fețe rusești. Nu trebuie să călătoriți în India sau in Tibet pentru a găsi un lama.

Dacă binefacerile voastre sunt enorme, lama vă va bătea la ușă  și nu-l veți putea opri.

 Budismul nu ne face oameni mai buni, ci noi dorim să ajungem la  iluminarea completă a lui Buddha, să percepem vacuitatea. Dorim să ajungem la situația în care să putem învinge moartea.

Sunt destui oameni care ne pot ajuta să depășim obstacolele, dar nu există destui care să ne însoțească tot drumul, deoarece încă nu l-au experimentat. Iluminarea completă a lui Buddha trebuie înțeleasă  iar acest  lucru ia mult timp.

A înțelege ce este Buddha este ceva sublim. 

Numai acea ființă care:

  • este atotcunoscătoare
  • ce deține un trup care nu se degradează
  • care iubește necondiționat toată creația
  • care are o mare compasiune pentru toate ființele
  • care mă iubește și știe exact de ceea ce am nevoie

este cea care mă poate ajuta să ajung la iluminare.

Pe parcursul drumului voi avea nevoie de diverși profesori  iar  aceștia vor apărea în funcție de nivelul la care mă aflu.

Profesorul inimii

Lama poate să se metamorfozeze în momente diferite pe parcursul vieții sau poate că nu. Este ceva individual. Profesorul inimii este acel profesor cu care mă simt conectat(ă), în care mă încred și atunci când voi ști că numai el mă va conduce la iluminare, voi trece prin foc și apă ca să-l urmez.

Chiar dacă unii dintre noi  l-au găsit deja iar alții nu, ei sunt aici, într-o bună zi vom ajunge cu toții la iluminare, dar ca să ajungem acolo vom fi nevoiți să ne găsim profesor. Cu cât vom face mai mult bine în lume și ne vom respecta profesorii care vin să ne predea, cu atât mai repede îi vom identifica pe maeștrii noștri.

Profesorul Inimi, Tseway Lama în tibetană, în engleză Root Lama. În cazul în care mi-am găsit profesorul Inimii, care pentru mine este Buddha și mă bazez pe el, orice alt profesor va fi o reprezentare a lui. Un Lama poate să-și ia orice înfățișare în diversele perioade din viață mea.

Je Tsongkapa când citează in  Lam Rim Chen Mo toate calitățile unui Lama despre care am vorbit, el mai spune: “În generațiile noastre care s-au degenerat, este foarte greu să găsești pe cineva care să aibă toate cele zece calități”.

Trebuie să fim atenți să nu cădem în capcană. De ce? Pentru că dacă vrem să vedem o asemenea calitate nobilă la cineva, va trebui să o avem noi mai întâi  sau să fim aproape de ea.

Dar cum vrem să avem asemenea calități dacă nu ne-am găsit încă un profesor?

De aceea, se prea poate ca profesorul să aibă acele calități, dar noi să nu fim în stare să le distingem. Trebuie înțeles, că dacă nu am făcut încă destul de multe binefaceri, nu vom putea vedea în profesor toate aceste calități nobile sau poate să le vedem parțial.

Ce-i de făcut? Je Tsongkapa spune: „Dacă ați reușit să recunoașteți o persoană ca fiind profesorul vostru, nu mai ezitați, mergeți după el”. Nu există un drum mai frumos decât cel spre iluminare.

Va dau un citat a lui Sakia Pandita, un mare înțelept al curentului Sakia, care a spus: ”nu vă mai atașați de micile plăceri, de cele samsarice, ci mergeți spre starea de beatitudine, spre extazul iluminării”.

Renunțați la preocupările mărunte. Unul dintre obstacolele în a-l găsi pe Shenyen și de a practica calea, este preocuparea pentru lucruri neesențiale, cum ar fi citirea ziarelor, conversațiilor inutile, activități fără rost.

Dacă v-ați găsit Lama, pe Shenyen, nu mai ezitați să-l urmați,  dedicați-vă lui.

Trebuie de știut că în relațiile noastre cu Lama vor apare multe obstacole, deoarece suntem plini de afecțiuni mentale care vor interveni. Să spunem ca ați găsit pe acel Lama și ați decis să-l urmați. Nu după mult timp veți începe să-i găsiți defecte. Garantat.

Acest fenomen este unul cunoscut. La început lama poate apărea ca cineva fermecător, uimitor și dintr-o data să cadă din cerurile în care l-am urcat. Dintr-o dată el nu ne va mai apărea atât de minunat. Acesta este modul în care mintea noastră funcționează.  Atunci ce vom putea face?

Nu există nici o cale spre iluminare fără un Lama. Interesul nostru este să trecem cu vederea acele zile în care nu-l mai vedem atât de sfânt. 

Nu mergeți cu lista neagră după voi. Nu-i căutați defecte. Ele vor apărea singure, pentru că mintea voastră le va proiecta. Atât timp cât mintea voastră nu va fi pură, veți proiecta în permanență defecte.

Sfatul este, ca atunci când veți avea toate motivele să credeți că el este lama al vostru, încetați să-i mai căutați defecte, refuzați în a-i face lista neagră.

 Je Tsongkapa spune:

Sin Tsam – adică păstrează-ți linia

Dacă v-ați găsit lama, mențineți-vă pe linie.  Apărați-vă poziția, apărați-l cu tot sufletul chiar dacă va veni o zi în care nu ni se va părea atât de sfânt. Pentru că dacă nu veți face asta, îl veți pierde.

Dacă ați hotărât ca el va fi lama al vostru, și dacă veți fi serioși în a  urma calea, veți renunța de a-l vedea plin de păcate și defecte. Foarte mulți își pierd lama, pentru că în loc să se mențină pe poziție, sunt copleșiți de îndoieli.  Este singurul loc în care trebuie să vă mențineți pe poziție și să nu renunțați, pentru că fără de lama nu există drum spre iluminare.

Geshe Michael a spus: cum putem ști cât de aproape suntem de iluminare? Pentru că nu știți cât mai aveți de mers. Dacă nu puteți ști în mod direct, veți putea ști în mod indirect, uitați-vă la lama și vedeți cât vi se pare el de iluminat.

Măsura în care profesorul vostru vă pare iluminat, va reflecta  faptul cât sunteți voi de apropiați de iluminare.

Lucrul cel mai de preț în viața unui om este de a-l întâlni pe Shenyen. Acela care este, vă iubește din tot sufletul și își dedică viața ca să vă aducă la iluminare. Nu are nici un alt interes în viață.  Aceasta este prima cale și în același timp și toată calea.

Dacă am înțeles acest lucru, totul va decurge foarte lin.

 

Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții. 

Lecția 1 – ACI 1

Cursul 1 – Cele 3 Căi Principale

înapoi la curs, ACI 1

Conform învățăturilor lui Geshe Michael,  traducere a conferințelor Lamei Dvora Tzvieli

Lecția 1

Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții

Lecția 1- prima parte

Seria de cursuri ACI (Asian Classics Institute), în număr de 18, au fost redactate prima oară în limba engleză de către Geshe Michael Roach. El a fost elevul lui Khen Rinpoche.

Eu am primit aceste cursuri de la Gabriela , în limba română, iar ea le-a primit de la Lama Dvora Tzivieli în ebraică. Avem acces la ele şi în limba engleză pe site-ul oficial al lui Geshe Michael, theknowledgebase.com.

Aceste cursuri parcurg toate programele de studii ce se predau în cadrul mânăstirilor tibetane. Ele sunt autentice și s-au dovedit a fi corecte de către generații de practicanți. Cu toții au făcut acest lucru într-un mod care este relevant și aplicabil în fiecare aspect al vieții: acasă, la muncă, în relațiile cu ceilalți şi cel mai important aspect: în profunzimea inimii. Geshe Michael, a reușit să răspândească în toata lumea aceste învățături, într-o formă simplă, accesibilă dar exactă, cu rolul de a le  aduce oamenilor fericirea în viaţă.

Acest material foarte rar și practica lui va lărgi înțelegerea voastră, şi mai mult, vă va transforma viaţa. Veți fi fericiți, iar inimile voastre se vor deschide.

Sunt plin de recunoștință pentru privilegiul de a primi aceste studii de la profesorii mei, pe linia marilor maeștri, studii care îmi schimbă viața.  Am marea onoare de a vi le transmite în limba română, grație muncii depuse de Gabriela Bălan, profesoara noastră.

Fie ca toate aceste învățături să vă transforme viaţa și să elimine orice  suferință din inima voastră și să ajungeți la fericirea veșnică.

Acest curs se bazează pe scrierile marelui înţelept Je Tsongkapa.

Numele lui de călugăr este Lobsang Drakpa.

Lo – înseamnă minte, conștiință
Sangpuritate, bun. O conștiință bună.
Împreună numele Lobsang  înseamnă conștiință nobilă.
Drakpa – înseamnă renumit, faimos , adică o conștiință nobilă renumită

El a fost fondatorul liniei Gelukpa în budismul Tibetan.

Je Tsongkapa a fost un mare om spiritual. Datorită izolării Tibetului, puțini au auzit de numele lui, dar în ultimii ani numărul de oameni care s-au familiarizat cu învățăturile acestui geniu spiritual a crescut tot mai mult. Învățăturile lui erau explicite, aducând la unificarea și clarificarea diverselor părți ale învățăturii lui Buddha, care păreau să se contrazică între ele. El a înlăturat denaturările ce s-au strecurat în învățăturile lui Buddha, timp de sute de ani și a înființat o generație minunată de continuatori ai drumului lui. El nu a venit pentru a înființa linia Gelukpa, dar pentru că a fost un învățător atât de mare, elevii lui au continuat să  meargă pe urmele lui.

Ge –înseamnă binefacere.
Geluk – drumul binefacerii

Descendenții lui Dalai Lama, de ex., merg pe linia Gelukpa  și cuprinde  cele mai mari și mai cunoscute universități monastice. Multe personalități ale curentului Gelukpa au primit numele lui, Lobsang, ce cuprinde și pe lama-ul lui Geshe, anume Khen Rinpoche – numele lui fiind Geshe Lobsang Tharchin si de asemenea pe Gheshe Michael. Numele lui de  călugăr este Lobsang Chunzin.

Je Tsongkapa a trăit intre anii 1357-1419  în Tibet . Datele trebuie ținute minte.

Sursa textului pe care îl vom învăța – Cele trei căi principale

Vom învăța un text specific a lui Je Tsongkapa  pe nume

Lam Tso Nam Sum

Este un text renumit în tradiția budistă.

Lam – înseamnă cale. Calea are cel puțin două sensuri:

  1. Calea de a ajunge dintr-un punct în altul , adică dezvoltare spirituală.
  2. Piatră de drum – sau un anumit stadiu la care se ajunge în procesul spiritual

Tso – principal
Lam Tso – căi principale
Nam – este sufix la plural (căi)
Sum – înseamnă trei
Deci Cele trei căi principale.

Je Tsongkapa a scris foarte mult , pentru toate nivelele elevilor, scrieri  foarte lungi sau scurte. Scrierea de aici este una dintre scrierile scurte pe cale le-a scris.

Profesor și elev

Ngawang Drakpa Tsako Wangpo – este numele de călugăr a unui discipol foarte devotat lui Je Tsongkapa. Je Tsongkapa i-a spus “mergi să construiești 108 mânăstiri  în tot Tibetul “, iar el asta a făcut. Lama i-a cerut  iar el a făcut ceea ce i s-a spus.

Elevului îi era tare dor de lama. Sunt multe povești despre cum elevul vine să locuiască împreună cu lama, pentru că a trai în apropierea Lamei este cea mai bună modalitate de a învăța și de a fi instruit pe drumul spiritual. Dacă lama iți va spune “acum pleci”, atunci va trebui să pleci. Pentru că elevului lui Je Tsongkapa îi era tare dor de lama, îi scria mereu scrisori în care îl întreba “cum voi putea practica? Acum sunt departe de tine, nu sunt în contact cu tine, cum să practic ?”

Textul este răspunsul lamei la scrisorile discipolului sau. Atunci când oamenii s-au uitat pe text , au spus ” Ia uite! , aici se află întreaga cale pe o singură pagină”- acesta este Lam Tso Nam Sum.

Cele trei căi principale

În loc de căi se mai poate spune cele trei cunoașteri principale la care omul trebuie să ajungă în conștiința sa și mai important este ca ele să pătrundă în inima lui.

Conștiința, după tibetani s-ar afla în inimă și nu în cap. Atunci când vorbim de cale, nu vorbim de o cale fizică ci de una mentală, de o înțelegere mentală, o realizare sau o piatră de hotar mentală în dezvoltarea noastră, o stare de spirit.

Fiecare dintre aceste căi este o stare de spirit pe care va trebui să o dezvoltăm pe calea spre iluminare.

  1. Prima cale – renunțarea

Ngen Jung

Nge – a asigura , cu certitudine
Jung – a ieși, a apărea

Se poate spune a ieși cu certitudine, cu siguranță

Ne referim aici la procesul spiritual pe care-l parcurge practicantul pe drumul lui spre iluminare, iar când acest proces ajunge la punctul culminant, practicantul va renunța la această lume, va renunța la viața lui, nu în sensul că se va sinucide, ci va renunța la bunurile lumești, în modul cel mai profund care vine din inimă.

Practicantul va ajunge la acea înțelegere profundă a faptului ca nu există  nimic în lumea materiala care să-l facă veșnic fericit.

Lumea materială

Lumea materială cuprinde: bani, obiecte dar şi laude, reputație, a te simți bine sau nu, sau lipsa reputației –adică lucruri care nu sunt spirituale. Toate acestea, le căutam pentru a ne simți bine , iar când nu reușim să le obținem , ne întristăm sau ne suparăm.

Nu este nimic rău în ele, nu spunem că ele sunt rele, dar în loc să ne canalizăm energiile în dezvoltarea noastră spirituală, le canalizăm în a căuta să le obținem. Ne pierdem timpul atunci când tânjim după ele și căutăm modalități să ajungem la ele. Cel care a ajuns la renunțare în inima lui – nu-l mai interesează să își schimbe mașina la fiecare doi ani. Sau poate este suficient să meargă  o dată pe săptămână la film si nu de cinci ori.

Treptat lucrurile care ne fac plăcere în această lume vor deveni mai puțin interesante si nu pentru că ar fi ceva rău în ele ci pentru că ele, o dată că nu ne ajută cu nimic și a doua oară pentru că ne opresc să ajungem la  acele lucruri cu adevărat esențiale. Întotdeauna vrem mai mult.

Am mers la film, m-am distrat, acum mă plictisesc și mai vreau încă  o dată să merg la film. Există acest aspect, că fiecare lucru după care tânjim și ne străduim să-l obținem, în momentul în care l-am obținut, suntem bucuroși pentru cinci minute, după care vom dori altceva.

Lucrurile își schimba natura

Și mai rău este când m-am săturat de ceva. De ex, mi-am căutat un partener de viață, l-am găsit și după un timp văd că nu mi se mai potrivește sau m-am săturat de el, iar acum mă străduiesc să mă debarasez de el. Și când m-am eliberat de el, voi fi bucuroasă. Pot spune aceeași poveste și pentru jobul pe care îl am. M-am străduit atât de tare să-l obțin iar acum nu-l pot suferi pe șeful meu, si așa este despre orice lucru.

Omul care și-a dezvoltat o dorință profundă de a merge în direcția spirituală, în direcția de a căuta semnificație dincolo de lumea materială, acesta este cel care a atins (a ajuns) renunțarea. Cuvântul renunțare nu se referă la a renunța la viață, ci a ne referi la ea  altfel – nu o renunțare la viață.

Omul va trebui să se hrănească, îi va trebui un serviciu, are o  familie –  el nu trebuie să renunțe la ele, ci să renunțe de a se refugia în ele.

Iar când va face asta, altfel le va înțelege și le va trata.

Renunțarea fizică în comparație cu renunțarea mentală

Este important de știut că renunțarea – nu este numai o stare mentală ci se poate manifesta și în mod fizic. Adică cineva decide să renunțe de a-și mai întemeia propria familie și să se călugărească sau să meargă la retreat, el nu va trebui să aștepte până atunci pentru a renunța.

Omul poate să aibă de toate și în același timp să fie într-o stare de renunțare completă – adică a ieșit cu certitudine.

Un astfel de exemplu este Dalai Lama. În perioada când încă trăia în Tibet, în palatul din Potala, palat cu 400 de camere, el a spus: ” tot ceea ce am este pelerina de călugăr, bolul de mâncare și instrumentele sfinte (cu care practica tantra ), aceasta este tot, restul nu este al meu.” Această abordare este minuna-tă . Chiar și cei care sunt printre noi și au de toate , și se bucură de ele acum, mai devreme sau mai târziu va trebui să se despartă de ele.

Aceasta este o abordare a vieții complet diferită, pentru că există mai puțin atașament, ne agățăm mai puțin de lucruri. Şi când ceva nu va mai merge, puțin probabil va fi că nu ne vom enerva. Acest mod de a privi lucrurile ne eliberează mintea ca să putem merge și să căutăm dezvoltarea spirituală.

Si invers! Poate fi o persoană săracă care încă are atașamente. Poate avea o singură pelerină și ea trebuie să fie așa și nu altfel. Renunțarea este o stare mentală și nu reflectă neapărat o situație externă. O persoană care își dezvoltă renunțarea își va simplifica cu timpul viața și va fi mai puțin interesată de a achiziționa lucruri pentru că înțelege că ele îi răpesc viața.

Dacă te întreb unde ți-ai pus a doua pereche de pantofi,  va trebui să te  gândești “o clipă, la care pereche de pantofi s-a referit ?”

Tot timpul suntem ocupați să le catalogăm, să le păstrăm și să le găsim. Multă energie sufletească se cheltuiește în acest proces. Acesta este un proces gradat.

Toate acestea sună logic dacă ne gândim. Avem legături sufletești profunde, ne identificăm cu lucrurile materiale din viață noastră, ne identificăm cu rolul de familie, cu funcția de la serviciu, cu a fi proprietar și dintr-o dată trebuie să renunți. Acest lucru poate fi foarte șocant, poate fi foarte greu.

Acest proces de renunțare este gradat, ia timp de a se dezvolta și trebuie făcut cu inteligență. De fapt, cine și-a dezvoltat complet renunțarea, a ajuns la una dintre pietrele de hotar principale despre care vorbește Je Tsongkapa.

El a spus că dacă vrem să ajungem departe, să ajungem la iluminare, trebuie să ne dezvoltăm renunțarea, de aceea a stabilit-o ca piatră de hotar pe calea spre iluminare.

  1. A doua cale –Bodhichitta (în sanscrită)

Semkye

Sem- înseamnă minte, conștiință
Kye – cuvânt care are mai multe înțelesuri – a se trezi, a se naște, a  rezulta sau a se crea

Mintea care se trezește – Semkye

Este important de știut că acest cuvânt este prescurtarea lui  Jangchub sem kye – conștiința care se trezește. Conștiința aici are sensul de conștiință care se trezește.

Bodhiluminat sau iluminare
Chitta – înseamnă conștiință sau minte

Conștiința nu are sensul de conștiință a unei ființe iluminate sau a conștiinței  lui Buddha, ci este vorba de o conștiință care aspiră spre iluminare.

Ca și Ngen Jung – adică renunțarea, când aspirația este pe deplin realizată ea va deveni calea, în sensul celor trei căi principale. Bodhichitta  este o realizare spirituală extraordinară.

Ce fel de realizare este aceasta? După ce omul a meditat mult, a reflectat și după ce și-a dezvoltat renunțarea, înțelege că singurul drum de a ieși din suferință și de a-l scoate și pe celălalt din suferință , de a-l ajuta să nu mai sufere este acela de a  ajunge la iluminare. Numai după o practică intensă și îndelungată, omul va ajunge să înțeleagă că singurul drum de a-l ajuta pe cel de alături în modul cel mai profund, nu este de a-l hrăni sau de a trai lângă el mulți ani, ci de a ajunge la iluminare .

Egoismul iluminat

Dacă merg să-i hrănesc pe oameni, pe cei flămânzi, pe câți pot să-i hrănesc? Dacă sunt Maica Thereza, poate mulți, și încă numărul este limitat. Când le-am dat o masă, va trebui să le mai dau încă una, nu este așa? După care iarăși vor fi flămânzi. Adică, dacă îi hrănesc pe alții, nu neapărat îi voi și scoate din sărăcie sau din suferință.

Pot doar să le ușurez suferința pentru un timp și trebuie să fac asta, rolul meu pe drumul iluminării este să fac asta, să ușurez suferința cât pot. Dacă aveți în familie pe cineva care suferă de o boală grea și trebuie să-l îngrijiți, chiar dacă veți face tot ceea ce vă stă în putere ca să-i alinați durerea, nu veți reuși să-i eliminați suferința. Chiar dacă vă îngrijiți de tratamentul lui medical, puteți să stați lângă el, să-l țineți de mână și să-l mângâiați – nu veți putea să-i opriți suferința. Ceea ce puteți este doar să alinați suferința. Iar cel ce privește suferința grea, deja are aversiune față de suferința din aceasta lume.

Maestrul Shantideva ne-a spus “sunt dator să opresc toată suferința care există! De ce? Pentru că semenul meu suferă, exact cum sufăr și eu”.

Cum ne petrecem viața? Fugim de suferință și căutăm plăceri. Cel care înțelege că ceea ce face el însuși și ceilalți fac la fel, va căuta să lichideze toată suferința care există. Același membru de familie, bolnav, care suferă lângă mine, înțeleg  că nu-l pot ajuta cu adevărat pe drumurile convenționale si nici nu-i pot lua suferința.

Dacă nu voi înțelege care este sursa suferinței, de unde vine ea, nu voi  avea nicio șansă de a o lichida, nici pe a mea și nici a celorlalți.

Înțelegând acest lucru voi începe să caut sursa suferinței și modul în care o voi putea lichida.

În aceeași măsură voi căuta să înțeleg și care este sursa fericirii. De unde vine fericirea?  Cum voi putea crea situații în care eu voi fericit (ă) și alții vor fi fericiți, tot timpul, si nu orice fericire ci fericirea supremă. În acest fel, omul știe că nu există nimic în lumea materială care să-l ajute să lichideze suferința. El poate alina suferința si va trebui să o aline pe drumul spre iluminare, dar până nu va ajunge la iluminarea lui Buddha, nu va putea să-l ajute. Va veni timpul când vom înțelege aceste lucruri mai profund. Este nevoie de multă practică meditativă pentru a ne dezvolta această înțelegere. Si pentru acest lucru este nevoie de multă învățătură.

Când această înțelegere este complet dezvoltată – tot ceea ce va dori omul este să ajungă la iluminare. El este plin de aversiune față de suferință – a lui și a celorlalți – și înțelege bine că are oportunitatea de a ajunge la fericirea supremă a lui Buddha și va spune “a ajunge la fericirea veșnică este cel mai important lucru pentru că este unicul mod ce poate aduce binecuvântarea întregului univers.

Această gândire este mai mult decât o gândire rațională, este un sentiment puternic.

Înțelegând suferința, nu vom mai putea să continuăm să ne preocupăm de cele ale noastre. Vom fi forțați să facem ceva pentru cel care suferă. Si când vom simți compasiunea profundă, vom ști care este lucrul cel mai înalt pe care îl putem face pentru el. Aceasta este Bodhichitta.

Bodhichitta este dorința nestăvilită, o tendință nestăvilită de a face tot ceea ce îmi stă în putință pentru a ajunge la iluminare, pentru a-i putea ajuta pe toți ceilalți.

Nu vom putea să devenim Buddha fără Bodhichitta, fără acest sentiment ieșit din comun. Bodhicitta este o realizare spirituală extraordinară. Omul ajuns în acest loc, va acționa numai ca să ajungă la iluminare și numai atunci va putea să-i ajute pe toți.

Pentru a ști de ce suferă omul, va trebui să știm să le citim gândurile. Buddha are posibilitatea de a citi gândurile tuturor simultan, un nivel greu de imaginat. Dar înainte de a ajunge la acest nivel, trebuie bineînțeles să ne dezvoltăm empatia. Trebuie să ne dezvoltăm dorința de a ști ce simt ei, ce gândesc, ce le este necesar, să ne identificăm cu ceea ce li se întâmplă.

Buna înțelegere a suferinței noastre este condiția esențială de a crea empatie și de a înțelege suferința celuilalt și de a dezvolta Bodhichitta – adică aspirația de a ajunge la iluminare pentru a putea ajuta cu  adevărat.

Bodhisattva – războinicul spiritual

Bodhi – înseamnă iluminare
Sattva – entitate

Bodhisattva nu este o entitate iluminată, nu încă

Bodhisattva este un om care are bodhichitta – aspirația de a ajunge la  iluminare pentru toată creația și parcurge calea.

În tibetană Jung Chub Sempa.

Jang chub – este un alt cuvânt pentru iluminare

Sem – minte
Pa – războinic , luptător

Războinic spiritual este acela care se luptă cu spiritul său pentru a  ajunge la iluminare.

Ce înseamnă că se luptă cu spiritul său? El se luptă cu obstacolele lui pe calea iluminării. Ce stă între el și iluminare? Egoul, supărarea, ignoranța, invidia sau orice alt sentiment care ne tulbură, negativ, orice gând ce nu înțelege lumea. Jung cub înseamnă că se războiește cu spiritul lui pentru a ajunge la puritate.

Noțiunea de “luptă” vine de la Buddha, pentru că trebuie să cheltuim multă energie în spatele acestor lucruri, ca să aducem schimbare.

Bodhisattva este o persoană care are bodhichitta în conștiință și are o mare dorință de a deveni Buddha pentru toți ceilalți iar determinarea lui vine din iubirea lui pentru ceilalți.

  1. A treia cale – Concepția corectă

Yang dakpey tawa vedere corectă,  concepție, perspectivă,  percepție.

Ce înseamnă concepție corectă ? Aceasta este antidotul ignoranței.

(Concepție = o viziune corectă a existenței)

Ignoranța

Se spune că una din cauzele principale pentru care suferim este ignoranța din mintea noastră.

Adevărata cauză a suferinței noastre, a faptului că ne aflăm în samsara, este ignoranța pe care o avem în conștiință noastră. Ignoranța – în sensul că nu înțelegem lumea în care trăim, nu înțelegem realitatea ce ne înconjoară, greșim permanent. Oamenii sunt obișnuiți tot timpul să fie cufundați în eroarea profundă și tragica a realității.

Nu înțelegem de unde vin lucrurile, de ce suferim, pentru că dacă am fi înțeles, de mult nu am mai fi suferit, nu este așa ? Dacă aș fi înțeles ce provoacă suferința, demult aș fi acționat să o lichidez și invers, dacă aș fi știut ce-mi aduce fericirea, aș fi fost de mult fericit (ă). Chiar dacă stați aici și nu sunteți flămânzi, nu vă doare nimic, veți continua să îmbătrâniți, stați la curs două ore si cu două ore vă apropiați mai mult de moarte, două ore care nu pot fi aduse înapoi.

Buddha ne spune că un om obișnuit, chiar și cel care a murit în somn – în faza în care este considerat clinic mort, continuă să treacă prin dureri de nesuportat. Şi cu toții am trecut acest proces de nenumărate ori după spusele budismului. Aceste amintiri există in subconștientul nostru, de aceea dacă va veni cineva să vă rănească  – vă veți împotrivi ? Veți face orice ca să-l opriți. Maestrul Shantideva ne dă exemplul hoțului care a fost prins și pedepsit să i se taie mâna. El ne descrie emoțiile hoțului care știe ce i se va întâmpla: ochii măriți, holbați, fața lividă și cuprins de groază. Și nu uitați că este vorba de a pierde doar o mână.

În clipa morții, dintr-o dată veți fi dezrădăcinați, tot ceea ce dețineți  vi se va lua cu forța de către domnul morții. Nu veți mai avea nici un control asupra procesului, iar această clipă va fi foarte dureroasă. Este o durere specifică morții.

Cu toți suntem pe drumul spre moarte și chiar dacă nu ne doare nimic acum, ne va durea mai târziu. Și dacă vom avea o viață lungă, vom avea parte de bolile îmbătrânirii și de greutățile îmbătrânirii. Iar dacă nu vom avea o viață lungă, vom avea parte de boli sau accidente ce aduc multă suferință. În orice caz, ne aflăm într-o realitate cu multă suferință. Acum avem un pic de răgaz – ceea ce este minunat – și datorită acestuia ne aflăm aici. Aceasta este ceea ce caracterizează viața umană – aceste clipe de răgaz și de aceea avem și oportunități,  că avem  antidotul ignoranței.

Antidotul ignoranței

Concepția corectă este antidotul la eroarea pe care o facem când nu înțelegem realitatea noastră și care ne face să suferim. Nu înțelegem de unde vin lucrurile în viața noastră și nu știm cu adevărat de ce avem un corp care îmbătrânește. Buddha ne spune că aceasta este o greșeală.

Faptul că ne aflăm într-un corp care se degradează, se uzează,  îmbătrânește și moare se datorează greșelii din conștiința noastră.

Pentru că am ratat  viața anterioară în care nu am reușit să ajungem la o înțelegere suficient de profundă, am căzut încă o dată în aceeași capcană. În mod repetat ajungem în același loc. Ne naștem și murim mereu și asta doar pentru că nu am reușit să ajungem la concepția corectă  a existenței.

Concepția corectă este exact antidotul care are rolul de a ne scoate din acest loc al ignoranței.

Cu cât vom aprofunda mai mult înțelegerea realității – cu alte cuvinte înțelegerea cauzei și a efectului, cum sunt determinate lucrurile în viața mea – când voi înțelege acest proces, proces ce este o întreagă știință, voi începe să preiau controlul treptat asupra realității mele. Altfel, lucruri mi se întâmplă, realitatea se desfășoară fără control.

În momentul în care voi începe să înțeleg procesul – voi începe să-l direcționez.

 

Lecția 1- a doua parte

Pabongka Rinpoche

Vom învăța textul Lam tso nam sum, dar în special vom învăța înțelesul său și notele făcute asupra lui de către Pabongka Rinpoche.

Cuvântul Rinpoche înseamnă prețios, este un fel de titlu ce i se acordă acelui lama senior sau unui stareț sau celor ce au fost încarnările unor lama în vieți anterioare. Ei de la bun început sunt Rinpoche, din momentul când sunt identificați că ar fi reîncarnarea unui lama. Pabongka Rinpoche a fost reîncarnarea lui Changkya Rinpoche, tutorele împăratului Chinei cu două sute de ani înainte. Datorită ostilităților dintre Tibet și China, nu l-au denumit Changkya Rinpoche ci Pabongka  Rinpoche și a trăit în secolul XX . El a decedat în 1941. Pabongka Rinpoche a avut un nume special Dechen Nying Po .

De –plăcere
Chen – mare
Nyingpo – inimă sau esență

Esența marii plăceri se referă la plăcerea lui Buddha, la plăcerea iluminării. Acela care este inima marii plăceri a iluminării. Pe scurt, se spune că este un iluminat. A fost un mare învățător, un profesor remarcabil. El și-a câștigat renumele în întreg Tibetul, și cu aproape doi ani înaintea morții sale a susținut  o lecție, la care au fost prezenți aproape douăzeci de mii de oameni în Lhasa. Gândiți-vă că nu erau microfoane, se spune că avea acea capacitate de a-și proiecta vocea la mari distanțe.  La acea lecție fusese prezent și Khen Rinpoche. Pe atunci era un tânăr de vreo 18-19 ani care era un mare năzdrăvan și care nu avea prea mare interes să studieze ci doar caută cum să abuzeze pe profesori. Când l-a auzit pe Pabongka Rinpoche “ceva l-a afectat”, l-a afectat atât de mult că a început să învețe cu multă serozitate, devenind în final starețul mânăstirii Sera Mey.

 Trijang Rinpoche

Printre elevii ce stăteau în mânăstire se afla și Trijang Rinpoche, ce fusese elevul lui Pabongka Rinpoche. El a fost tutorele și unul dintre profesorii actualului Dalai Lama, un om extraordinar și un iluminat. Khen Rinpoche a fost elevul lui Trijang Rinpoche. Trijang Rinpoche a fost prezent la această învățătură a lui Pabongka  Rinpoche și a luat notițe, iar după notițele lui, a învățat Khen Rinpoche.

Khen Rinpoche Geshe Lobsang Tharchin

Khen Rinpoche Geshe Lobsang Tharchin s-a născut în anul 1921 și a decedat pe 1 decembrie 2004. A intrat în meditație până pe data de 6 decembrie. Pe parcursul a cinci zile a stat în meditație, până când mintea lui a părăsit această lume. Dar data de 1 decembrie rămâne cea oficială.

Khen – este prescurtarea de la khanfu – stareț
Rinpoche înseamnă cel prețios.

Deci Khen Rinpoche înseamnă stareț. Nu a fost tot timpul stareț pentru  ca a părăsit mânăstirea ca să locuiască în New Jersey. Cine era stareț se numea Khensur Rinpoche. Dacă aș fi mers la mânăstirea Sera Mey și aș fi întrebat localnicii de Khensur Rinpoche, ei ar vorbi de actualul stareț, pentru că toți stareții au același nume, de acea ar trebui să-i spun numele lui.

Geshe – este un titlu , care vine de la prescurtarea Gewey Shenyen
Gewey Shenyen – înseamnă cel mai bun prieten.

În tradiția yoghină se spune Kalyanamitra – porecla dată învățătorului.

În mânăstirile tibetane acest nume a devenit un titlu  pentru cei care  terminau toate studiile din programele acestora și care reușeau să treacă cu succes toate dezbaterile publice. Examenul final este unul dintre cele mai grele examene, asemănător cu a susține o teză de doctorat. Întrebările care se pun sunt foarte grele, iar cel examinat trebuie să răspundă corect la ele. Pot fi în ele o singură virgulă, care trebuie descoperită iar în timpul dezbaterii trebuie arătată contradicția din întrebarea pusă, pentru că ei, profesorii intenționat introduc discordanța.

Printre gradele de Geshe, există ceea ce se cheamă “terminat cu distincție” sau “excelență”. În fiecare promoție sunt doi care terminau cu brio studiile, primind numele de Hlarampa Geshe, cea mai înaltă distincție. După studii, ei erau trimiși la palatul Potala unde aveau contact direct cu Dalai Lama. Khen Rinpoche a fost Hlarampa Geshe.

Khen Rinpoche după ce a terminat Hlarampa Geshe, a trecut la Gyu Mey Tantric College, în care a devenit vice președintele colegiului, adică a fost candidat la funcţia de director. De asemenea, a fost candidat pentru a fi conducătorul curentului Gelugkpa, dar cu invazia chinezilor, cariera i s-a întrerupt. Venind în occident, nu a mai încercat să-și reînnoiască candidatura. Era foarte modest și a înțeles că misiunea lui este să predea Dharma în vest. În 1971 a ajuns în New Jersey. A plecat la Washington să învețe puțină engleză la universitate. Mai târziu s-a reîntors la Sera May pentru a fi stareț la rugămintea lui Dalai Lama, unde a rămas un an, dar datorită rugăminții elevilor lui, a revenit din nou în New  Jersey.

Vom trece la numele lui de călugăr.

Lobsang – vine pe linia lui Je Tsongkapa ce fusese Lobsang Drakpa, adică  conștiință nobila.
Tharchin –este numele pe care l-a primit de la profesorul lui, Trijang Rinpoche
Thar – înseamnă puțin sau sfârșit, la capăt
Chin – să mergi

Adică cine a ajuns la capăt. Cel care a parcurs drumul complet (cel care  a desăvârșit calea complet).

Khen Rinpoche Lobsang Tharchin este cel care a scris introducerea acestei  cărți.

Geshe Michael

A fost elevul lui Khen Rinpoche  și a redactat cartea care cuprinde învățăturile primite de la Khen Rinpoche, după însemnările lui Trijang Rinpoche, după conferințele lui Pabonka Rinpoche care sunt de fapt comentarii asupra învățăturii lui Je Tsongkapa.

Geshe Michael a continuat să adauge notițe și comentarii, deoarece Pabonka a vorbit unui public care era la un anumit nivel de cunoaștere, pe când publicul din vest nu este deloc deprins cu astfel de cunoștințe.

Rezumatul „celor trei căi principale”.

  1. Renunțarea

Renunțarea înseamnă dezvoltarea înțelegerii suferinței noastre și a celorlalți, lucru care implică mult studiu și observare. Renunțarea este un proces în care înțelegem  suferința acestei lumi în care trăim,  că nu există nimic care să ne ajute să ieșim din ea, și în același timp ne dezvoltăm aversiunea față de ea.  Nu există nici un  job sau o mașină, partener, prestigiu, carieră, diplomă – nu există nimic pământesc care să mă scoată din suferință.

  1. Aspirația spre iluminare

Dorința de a ajunge la iluminare – este un sentiment esențial care vine din inimă, ce are ca aspect concentrarea tuturor energiilor în canalul central. În acest proces, profund și unic se deschide Chakra inimii, formându-se o altă legătură energetică cu ființele lumii. Iar când acest lucru se întâmplă, omul are sentimentul că din inima deschisă  iese o lumină minunată spre toate ființele, simțind iubire intensă pentru ele. Are puterea de a vedea și de a simți toate ființele din univers în mod simultan ; el va ști că din acel moment, tot ceea ce va face este să-i scoată pe toți din suferință si că viața lui va fi dedicată numai și numai acelui scop.

În urma acestei mari iubiri pentru toți ceilalți – se creează o emoție care îl va domina toată viața, lucru care îl va face să se dedice complet ei.  Orice acțiune sau activitate pe care o va întreprinde în viața lui, va fi dominată de iubire. Din acel moment va face orice pentru a scoate  toate ființele din suferință.

Acesta va deveni un lucru esențial și decisiv ce îl va obliga să meargă pe  făgașul iluminării.

  1. Concepția corectă

Concepția corectă va transforma greșeala tragică și fatală care ne omoară, greșeală în care ne aflăm tot timpul. Această concepție (viziune) ne va ajuta să înțelegem de unde vin lucrurile, să înțelegem cauza și efectul. Care este cauza lucrurilor ? Oare faptul că eu copiez la examen îmi va aduce o notă bună sau nu?

Noi nu spunem că niciun lucru lumesc din viața noastră nu este important, ceea ce se întâmplă este faptul că vom începe să ne raportăm altfel la aceste lucruri. În locul scopului de a fugi după ele, ele vor deveni instrumente pentru a mă ajuta să ajung la iluminare și aceasta este cu adevărat o binecuvântare pentru copiii mei, a șefului meu și a oamenilor din jur.

Lam Rim – Etapele drumului spre iluminare

Je Tsongkapa a scris multe texte și printre ele, acesta este cel mai scurt, deoarece el cuprinde calea într-o formă mai concisă. Există și un alt text  Lam Rim Chen Mo. Este cel mai cunoscut text și a fost tradus în trei volume.

Lam – înseamnă drum , cale
Rim – înseamnă etape
Chen Mo – mare

Adică Marea expunere a etapelor pe drumul spre iluminare.

La tibetani, pentru cartea care predă înțelepciune se folosește sufixul feminin Mo. Înțelepciunea este întotdeauna de gen feminin. Această lucrare cuprinde toate etapele, căi în ordinea corectă, într-un mod foarte detaliat, adică drumul care ne aduce la iluminare, să devenim Buddha.

Atunci când spunem Buddha nu ne referim la Buddha, Gautama Siddhartha ce a trăit în urmă cu 2500 de ani in India , ci ne referim să devenim iluminați.

Există o colecție întreagă de scrieri ce se denumesc Lam Rim. Mulți lama au scris Lam Rim, adică un ghid al diverselor etape pe drumul spre  iluminare.

Primul care a scris a fost Lordul Atisha, care a trăit în jurul anilor 1100-1000. El a fost printre primii care au adus budismul in Tibet. El a fost indian și stareț al unei mânăstiri din India, chemat de tibetani să-i învețe budism. El deja era foarte în vârstă iar călătoria in Himalaia era foarte grea. Mult timp a refuzat să facă această călătorie, chiar și atunci când regele l-a invitat. În cele din urmă, a acceptat invitația și a pornit spre  Tibet. El a fost acela care a început tradiția Lam Rim.

 

Trei nivele ale practicantului – cele trei aspecte

Fiecare Lam Rim este împărțit după trei niveluri de practicanți. Pentru că existau practicanți la niveluri diferite și învățătura era predată în funcție de diversele niveluri ale practicanților. Buddha însuși a predat în funcție de capacitățile diferite ale elevilor.

  1. Primul nivel practicantul cu un scop îngust.

Primul nivel al elevului este acela care a ascultat puțină Dharma, a învățat despre formele de existență ale samsarei și care începe să înțeleagă că viața nu a apărut odată cu nașterea lui și nu se va termina cu dispariția corpului lui. Și dacă viața lui nu se va termina după ce corpul lui va muri, atunci își va pune întrebarea: unde mă voi duce ?

Cum se va întâmpla ? Odată cu aceste întrebări, va începe să analizeze răspunsurile. Răspunsul nu este unul îmbucurător, pentru că majoritatea nu vor merge spre o existenţă bună. De aceea, toate aceste lucruri trebuie învățate și înțelese. Elevul va începe să spună: “nu mai vreau să mai merg în locuri de suferință, în lumile suferinde ale samsarei.” În inima lui, își dezvoltă dorința de a nu se mai naște în lumile inferioare, cum ar fi lumea animalelor, creaturi în infern, ca spirite flămânde – spirite care suferă foarte mult  iar dacă nu vom face ceva, toate șansele noastre sunt să ajungem acolo, iar șansele sunt foarte – foarte mari.

Omul va fi determinat de frica din suflet și de dorința de a fugi de un asemenea destin. Acesta este sensul “practicantului cu un scop îngust“, scopul îngust fiind motivul de a nu mai ajunge la suferința lumilor inferioare. Scopul învățăturilor lui Buddha este acela de a evita această situație, de a evita această cădere sau nașterea in lumile inferioare. Marea majoritate a oamenilor ajung în aceste lumi – de aceea pentru cel care a  învățat  să fugă de ele, este o mare realizare spirituală.

  1. Al doilea nivel – practicantul cu scop mediu.

În al doilea nivel (etapă) practicantul face încă un pas înainte. El continuă să învețe și să înțeleagă: acum că am evitat să mai ajung în acele lumi, acum că sunt om, șansele mele ca să renasc în corp uman în viața următoare sunt în continuare foarte mici. Este adevărat că în această viață am avut oportunitatea să trăiesc ca ființă umană, dar ce va fi după acea? El ajunge să înțeleagă că nu mai vrea să se reincarneze încă o dată ca ființă umană și că vrea să iasă din lumea samsarei, își dorește deja să ajungă la iluminare.

Aceasta este persoana care caută să iasă complet din suferință, să ajungă la Nirvana, să învețe care sunt cauzele suferinței și cum să le stopeze, dar va continua să rămână focalizat pe el însuși. El va spune: “vreau să învăț cum să nu mai sufăr”. Buddha a transmis acestei  categorii de persoane, învățături potrivite. Aceasta este a doua etapă.

  1. Al treilea nivel – practicantul cu scop înalt.

Acesta este nivelul cel mai ridicat. Elevul își spune: ok, am învățat cum să ies din suferință, dar ce va fi cu ceilalți? El va spune: doresc să învăț să ies din suferință dar, să-i scot și pe ceilalți din suferință. Acesta este cu totul alt nivel pe care Buddha l-a predat. De aceea, aceste învățături diferite ale lui Buddha pot produce confuzii, pentru că înțelegerea este una, scopul este altul.

Cel cu scop înalt  va spune: vreau să ies, dar să-i scot și pe ceilalți. Noi spunem că acest drum este unicul de a ajunge la iluminarea completă a lui Buddha. Este adevărat că cei care sunt la al doilea nivel pot atinge Nirvana, dar este practic imposibil de a ajunge la iluminarea lui Buddha.

 

Cele trei probleme ale vasului

Pentru ca Dharma să fie înțeleasă și să aducă binecuvântare, elevul trebuie să fie interesat de ea și să aibă un comportament pe măsură. Dacă nu va fi interesat să studieze, mintea lui nu va fi în clasă.

În tradiția tibetană, există trei probleme care se manifestă la elev, care îi îngreunează înțelegerea. Tibetanii compară elevul cu un vas.  Atunci care sunt problemele vasului ?

  1. Prima problemă a vasului – el este inversat.

Dacă mintea noastră este precum a vasului cu gura în jos, atunci nu va conta cât va vorbi profesorul, nimic nu ne va intra în cap. Când se va întâmpla acest lucru ?

Atunci când elevul vine cu atitudinea “eu deja știu“. La acest lucru sunt câteva aspecte:

– cea mai rea atitudine este să se vină cu “deja știu” deoarece nu va fi nicio șansă ca să intre ceva. Profesorii noștri compară Dharma cu apa curată de zăpadă ce curge din vârful munților. Pentru ca Dharma să ajung la elev, el va trebui să fie scund precum nivelul mării, ghemuit, umil și pregătit să perceapă învățătura. Dacă el va sta așezat pe vârful muntelui, apa nu va putea ajunge la el.

Este foarte, foarte important, să nu veniți cu atitudinea că aveți știința,  nu contează cât ați învățat, va trebui să puneți știința voastră la o parte. Nimeni nu ne va lua știința înapoi, ceea ce știți, știți. Este imposibil ca cineva să vă ia ceea ce știți, dar trebuie să veniți la lecție cu smerenie.

– a doua greșeală pe care o fac oamenii este aceea că fac comparații: în iudaism am auzit una, în creștinism am auzit alta, la profesorul budist am auzit alta. Sunt atât de multe teorii, metode și multe dintre ele extraordinare, dar dacă veniți tot timpul preocupați de a compara, nu veți pricepe mesajul. Este foarte important să nu faceți asta în timpul lecției ci să fiți deschiși pe parcursul ei, după lecție da, se poate investiga.

  1. A doua problemă a vasului – vasul este găurit, are o gaură de scurgere.

Cu alte cuvinte – învățătura intră pe o ureche și iese pe alta. Elevul stă și nu este atent.  Ce provoacă acest fenomen? Alte gânduri, este cu atenția distrasă și, sub influența a toate acestea – nici nu s-a pus întrebarea și deja el are răspuns. Răspunsul este înaintea întrebării. Încă nu există acea dorință de a căuta să iasă din suferință. De multe ori este bine să se înceapă cu o meditație scurtă, cu o conectare la suferință, la moarte, cu sfârșitul nostru și cum vom putea să  folosim această  viață în modul cel bun, iar toate acestea vor duce la atenție.

Vă invit să veniți la lecție și să vă puneți întrebările: care este sensul  vieții mele? Ce caut? De ce sunt aici?

Dharma ne ajuta să ieșim din suferință, ne conduce la fericirea suprem a lui Buddha. Dar dacă nu venim cu dorința inimii, nu vom ajunge la toate acestea.

  1. A treia problemă a vasului – vasul este cu gura în sus, negăurit, dar el nu este curat, este murdar.

Care este sensul acestui fapt? Se vine fără o motivație corectă. Se vine la o lecție de Dharma pentru a găsi un job. O cursantă s-a exprimat că vine să asculte Dharma ca să-și găsească un partener, după care a părăsit cursul.

Cei care învață Dharma, învață să-și rezolve problemele vieții, inclusiv de a-și găsi un partener, inclusiv deficiențele financiare sau tot felul de probleme. Orice problemă este o formă de suferință, de disconfort, de nemulțumire. Buddha a spus că orice problemă poate fi rezolvată și, bineînțeles că ele vor fi rezolvate pe drumul către fericire, dar nu acesta este scopul suprem.

Scopul suprem este de a ajunge la iluminare, de a ajunge în punctul în care să învățăm singuri cum să ne eliminăm suferința, în scopul de a-i învăța același lucru și pe ceilalți, de a-i putea ajuta să ajungă în același loc.

Dacă motivația nu va fi cea corectă, valoarea lecției va fi limitată. Este ca și cum ați plătit 1000 de dolari și ați primit valoarea unui dolar.

Trebuie venit cu motivația corectă, de aceea se și spune în Refugiu și Dorință:

Până la iluminarea mea, mă refugiez

În Buddha, Dharma și Shangha.

Prin puterea faptelor bune pe care le fac

Să ajung la iluminarea completă

Pentru binele fiecărei ființe vii.

 

Aici poți descărca versiunea PDF a acestei lecții

Inspiră-te din pagina de facebook Dharmakaya (4)


Imagini inspiraționale postate pe pagina noastră de facebook – 29 noiembrie 2020

Nu uita să ne ajuți cu un share, like, comentariu, acolo unde îți place mult imaginea. Ne ajuți să îi ajutăm pe cei care au nevoie de această inspirație săptămânală. Cuvintele Dharmei vor ajunge să umple mai multe inimi cu ajutorul tău, și pentru asta îți mulțumim din suflet. Dă like paginii de facebook Dharmakaya.

Cu adevărat înțelept este cel liniști, iubitor și fără frică, Buddha – dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook
Opusul supărării este răbdarea, Khen Rinpochee- dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook

Cel mai prețios lucru pe care îl poți dărui este Dharma, Chamtrul Rinpoche – dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook
Copii sunt deschiși în mod natural, adulții nu își dezvoltă potențialul natural, Sfinția Sa Dalai Lama – dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook

Toți oamenii și toate lucrurile, experiențele noastre sunt un produs direct sau indirect al minții noastre, Geshe Rabten – dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook

Inspiră-te din pagina de facebook Dharmakaya (3)


Imagini inspiraționale postate pe pagina noastră de facebook, 21 noiembrie 2020

Nu uita să ne ajuți cu un share, like, comentariu, acolo unde îți place mult imaginea. Ne ajuți să îi ajutăm pe cei care au nevoie de această inspirație săptămânală. Cuvintele Dharmei vor ajunge să umple mai multe inimi cu ajutorul tău, și pentru asta îți mulțumim din suflet. Dă like paginii de facebook Dharmakaya.

Folosește inteligența, Sri Dharma Mitra – dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook
Ai compasiune dar acționeză, Sfinția Sa Dalai Lama – dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook
Iartă și vei fi liber, Buddha – dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook
Concentrează-ți gândurile asupra binelui celorlalți, David Michie – dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook

Bunătatea face lumea să funcționeze, Geshe Michael Roach – dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook

Inspiră-te din pagina de facebook Dharmakaya (2)


Imagini inspiraționale postate pe pagina noastră de facebook, 14 noiembrie 2020

Nu uita să ne ajuți cu un share, like, comentariu, acolo unde îți place mult imaginea. Ne ajuți să îi ajutăm pe cei care au nevoie de această inspirație săptămânală. Cuvintele Dharmei vor ajunge să umple mai multe inimi cu ajutorul tău, și pentru asta îți mulțumim din suflet. Dă like paginii de facebook Dharmakaya.

Despre A Pune Întrebări, HH Dalai Lama – dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook
Despre Mintea Sănătoasă, Geshe Michael Roach – dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook
Despre Cucerirea de Sine, Buddha – dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook
Despre Calm, Bine, Generozitate si Adevăr, Buddha – dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook

Despre Sfaturi și Practică, Buddha – dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook

Inspiră-te din pagina de facebook Dharmakaya (1)


Imagini inspiraționale postate pe pagina noastră de facebook, 07 noiembrie 2020

Nu uita să ne ajuți cu un share, like, comentariu, acolo unde îți place mult imaginea. Ne ajuți să îi ajutăm pe cei care au nevoie de această inspirație săptămânală. Cuvintele Dharmei vor ajunge să umple mai multe inimi cu ajutorul tău, și pentru asta îți mulțumim din suflet. Dă like paginii de facebook Dharmakaya.

Despre moralitate, HH Dalai Lama
Despre Moralitate, HH Dalai Lama – dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook
Despre dragoste si compasiune, David Michie
Despre Dragoste si Compasiune, David Michie – dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook
Despre O Viață Insuportabilă, Buddha – dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook
Despre Controlul Supărării, Buddha – dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook
Despre Iertare, Dreptate, Generozitate și Adevăr, Buddha – dă click dacă vrei să dai like/share/comment pe facebook

Moartea și Sfârșitul Morții – meditația de conștientizare a morții

 

Cum facem ca fiecare moment al vieții să fie prețios și semnificativ? Cum dezvoltăm o minte fericită, limpede, lipsită de anxietate și frică?

 

Cu toții avem tendința de a nega, de a ne teme și de a evita tot ceea ce este legat de moarte, și de multe ori ne trăim viața ignorând-o.

Majoritatea oamenilor mor cu un profund regret pentru că nu și-au folosit viața așa cum și-ar fi dorit. A recunoaște faptul că vom muri și că ne-a mai rămas un timp limitat de a trăi, este esențial pentru a face alegerile noastre de viață.

Meditând asupra morții în mod adecvat, putem face ca fiecare moment al vieții să fie prețios și semnificativ. O bună meditație asupra conștientizării morții are ca rezultat o minte fericită, limpede, lipsită de anxietate și frică.

Ea ne învață, de asemenea, să trăim fiecare zi de viață ca și cum ar fi ultima, evitând astfel activitatea fără sens și petrecând fiecare moment în cel mai deplin mod posibil. Această practică de meditație se bazează pe cartea „Marea carte a etapelor căii spre iluminare”(Lamrim Chenmo) scris de Je Tsongkapa (1357-1419).

Lectiile cursului Moartea și Sfârșitul Morții – Conștientizarea Morții , Îndrumător: Gabriela Bălan

 

Lectiile in format HTML

  1. Lectia 1 – 
  2. Lectia 2 – 
  3. Lectia 3 – 
  4. Lectia 4 – 
  5. Lectia 5 – 
  6. Lectia 6 – 

Schita meditatiei:

schita camerelor din meditatia constientizarii asupra mortii

  1. in afara castelului: desisul samsarei, masa cu multi oameni care apuca fiecare ce poate in timp ce ranesc alte fiinte, podul unde aruncam ce nu avem trebuinta pe cale
  2. camera 1 – moartea e certa: cu siguranta moartea nu o putem opri, clipele se scurg si mai sunt putine, nu este timp suficient pentru invatatura
  3. camera 2 – momentul mortii e incert: speranta de viata medie e o minciuna, multe lucruri ne pot omori doar cateva ne sustin, corpul este frafil
  4. camera 3 – doar Dharma ne poate ajuta in momentul mortii: nu luam cu noi prieteni/rude, nu luam cu noi bunurile care ne plac, nu luam cu noi corpul si identitatea noastra
  5. camera 4 – camera celor 3 decizii: trebuie sa incep practica spirituala, trebuie sa incep chiar acum practica spirituala, trebuie sa practic Dharma din ce in ce mai inalta
  6. camera 5-6-7 – cele 3 etape din metoda schimbarii sinelui cu celalalt
  7. camera 8 – parfumul Bodhicittei
  8. etapa 9 – curtea din mijloc, curtea Iluminarii noastre

schita meditatiei in format pdf

 

 

Explicațiile celor 10 jurăminte de eliberare

 

Cursul 7 – Jurămintele Bodhisattva

înapoi la curs, ACI 7

 

📒 Carnețelul – aplicație de smartphone 📒

În tradiția noastră, cei care iau jurămintele de refugiu, le iau și pe cele de eliberare. Vom trece repede peste ele, pentru că vă veți obliga să le păstrați. La fel, dacă luați jurămintele Bodhistattva trebuie să le luați și pe cele de eliberare personală. 

1. A nu ucide. 

A nu ucide nici o ființă vie. Acest jurământ este inclus și în cele de refugiu. A vătăma viața este antiteza refugiului.

 

2. A nu fura.

A nu lua nimic de valoare. În budism, valoarea este considerată ca fiind peste ”un sfert de Karshapana”.

Karshapana se referă la monedele vechi indiene din secolele VII și VI î.Hr., care erau bucăți metalice neimprimate și ștampilate a căror valabilitate depindea de integritatea persoanei care le autentifica.

Poate să fie la noi să zicem 1 leu.

Deci, orice valorează mai mult de un leu, dacă nu vi se dă permisiunea, nu luați. Acest lucru nu se referă numai la lucrurile materiale.

 

3. Comportament sexual neadecvat.

În special adulterul. A nu lua partenerul altuia. Și în general, de a nu trăda.

De asemenea, orice utilizare a sexualității care rănește. Energia sexuală cu care am fost binecuvântați, este o forță extrem de importantă care ne aduce la iluminare.

De aceea, orice lucru care o alterează, o contaminează, o corupe, va crea un imens obstacol pe calea spre iluminare. Și spre părerea noastră de rău, comportamentul sexual inadecvat este foarte răspândit în zilele noastre, pentru că nu există o înțelegere profundă a acesteia.

Deci, sexualitatea nu trebuie folosită niciodată ca o scuză sau ca un mijloc sau ca o cauză care să provoace altora suferință sau să-i rănească.

 

4. A nu minți.

Acest lucru înseamnă a nu lăsa altuia impresie greșită.

Dacă noi avem o anume imagine asupra realității, celălalt o poate înțelege altfel.

Cu alte cuvinte, în discuțiile noastre cu celălalt, atunci când intenționat prezentăm o imagine care nu este în concordanță cu a celuilalt, o imagine care ne favorizează, înseamnă că mințim.

Există multe căi sofisticate și subtile de a minți.

 

5. A nu dezbina.

Dacă atunci când vorbesc cu persoana A despre o altă persoană B, iar rezultatul vorbelor mele l-a făcut pe A să se îndepărteze de persoana B, asta înseamnă că i-am dezbinat pe cei doi, i-am făcut să se îndepărteze unul de celălalt.

Mi-am făcut un selfie pe banda karmică, ca cineva care desparte.

Fapt care îmi va aduce mari necazuri în viitor, deoarece karma se intensifică.

 

6. A nu vorbi dur, necuviincios.

Asta însemnă țipete, mustrări, blesteme.

Orice lucru care nu este spus frumos, amabil, plăcut.

În limba ebraică este o expresie: ”cuvintele înțelepte trebuie auzite în pace”.

 

7. A nu vorbi fără rost, inutil, fără sens.

Orice discuție care ne irosește timpul este de evitat.

Viața noastră este mult prea importantă pentru a ne o risipi pe lucruri fără sens, scopul nostru este de a face lucruri semnificative în viață, de a ajunge la iluminare.

Deci orice risipă de timp, nu numai că diminuează din timpul nostru prețios care și așa nu se mai întoarce, ci și creează lipsă de seriozitate, a faptului că nu suntem în stare să facem calea.

Este nevoie de multă, multă seriozitate pentru a finaliza calea.

 

8. A nu râvni. 

Să nu fim invidioși, să ne bucurăm de succesul celuilalt.

Gândurile de invidie, de pizmă, de ciudă sunt boli pe care le avem cu toți.

De aceea, este foarte important se ne folosim de carnețel pentru a ne putea surprinde când ne vin aceste gânduri și de a le înfrâna repede, pentru că ele produc multă suferință.

Ele sunt total opuse căii spre iluminare.

 

9. A nu avea rea voință, a nu ne bucura de răul celuilalt. 

Este opus numărului 8, pentru că aici ne bucurăm când cineva nu reușește, ne bucurăm de necazul lui.

Cu toții avem astfel de gânduri, fie că sunt față de cei pe care-i cunoaștem, fie că nu.

Avem o minte bolnavă, toți producătorii de știri își câștigă existența de pe urma noastră, difuzând știri despre necazurile și tragediile altora.

De ce trebuie să auzim despre tragediile altora, pe care nici măcar nu-i cunoaștem?

Pentru că oamenilor le place să audă astfel de lucruri. Se bucură – ”ah, ce noroc că mie nu mi sa întâmplat asta!”.

 

10. Concepția greșită.

Ea reprezintă baza pe care stau toate aceste lucruri. Faptul ca tot ceea ce experimentăm vine din semințele proprii. 

Dacă vom reuși să o eliminăm, toate lucrurile despre care am discutat până acum nu vor mai avea loc.

Dar pentru aceasta va trebui să ne aducem mereu aminte de ea, de concepția corectă.

📒 Carnețelul – aplicație de smartphone 📒

Explicațiile celor 12 jurăminte de refugiu

 

Cursul 7 – Jurămintele Bodhisattva

înapoi la curs, ACI 7

 

📒 Carnețelul – aplicație de smartphone 📒

 

1. Primul jurământ spune

Din clipa în care mi-am luat refugiul în Diamantul Buddha, încetez să mă mai refugiez în obiectele lumești.

În permanență ne refugiem în obiectele lumești, credem că dacă obținem job-ul dorit o să ne fie bine, sau partenerul dorit, sau casa dorită, vom fi satisfăcuți.

Primul jurământ merge și mai departe, el spune: ok, te poți bucura de tot ceea ce este bun în viața ta, dar nu căuta în ele refugiu, pentru că orice obiect care vine din karma va trebui mai devreme sau mai târziu, se degradează, este efemer.

Aceasta este natura karmei, vine și pleacă, urcă sau coboară. Întotdeauna a fost  și va fi așa.

2. Jurământul doi spune

Din clipa în care mi-am luat refugiul în Diamantul Dharma, mă oblig să nu mai rănesc nici o ființă vie.

Diferența dintre acest jurământ și cel din grupa jurămintelor de eliberare este: ”nici o ființă vie”, fie că ființă umană sau nu, deja născut sau încă nenăscut.

De ce? Toată calea pe care o facem este să ieșim din suferință. Este imposibil să ieșim din suferință atâta timp cât rănim alte ființe.

Dacă omorâm țânțarul care ne bâzâie, ne asigurăm de venirea altora asupra noastră. În cazul oamenilor, dacă credem că ne-am eliminat inamicul care ne amenința, și vom trăi liniștiți, este doar o iluzie. Inamicii se vor metamorfoza, vor veni din altă țară și se vor înmulți. De ce? Pentru că semințele de vătămare a vieții încă se mai află în curentul nostru de conștiință și sunt active.

Acest jurământ spune: ”dacă înțelegi că Dharma scoate făpturile din suferință, a face rău oricărei creaturi vii, contrazice complet Dharma.

3. Jurământul trei spune

Din clipa în care mi-am luat refugiul în Diamantul Sangha, voi evita de a mai avea legături strânse cu persoanele care nu cred în cale.

Ce înseamnă că voi evita de a avea legături strânse cu persoanele care nu cred în cale? Asta înseamnă că acum vom divorța? Nu, nu acesta este sensul acestui jurământ! Sensul este de a păzii cu multă grijă proaspăta și fragila concepție asupra vieții pe care a-ti dobândit-o și pe care o începeți să vi-o dezvoltați. Dacă locuiți cu cineva care nu este pe cale și nu a luat jurămintele, bineînțeles că nu o să mergeți să locuiți în altă parte, ci vă veți păzi mintea, adică nu veți permite minții voastre, a concepției voastre să se apropie de a lui.

Nu vă va fi ușor, de aceea este nevoie de grupuri care sprijină și învață împreună. Nu numai mintea noastră este așa cum este, cu toții suntem la fel, iar noi doar acum începem să ieșim din această stare.

Acest jurământ, vine să ne reamintească că trebuie să ne păzim cu multă atenție  mintea, să ne păzim noua concepția care înțelege karma și vacuitatea.

4. Jurământul patru spune

Din clipa în care mi-am luat refugiul în Buddha, voi trata orice reprezentare a lui Buddha, indiferent de calitatea artei sau de calitatea materialului, ca pe însuși Buddha.

Dacă vă veți comporta cu lipsă de respect, cu dispreț în mod fizic, cu vorba sau cu gândul față de orice reprezentare lui Buddha, față de această entitate incredibilă care reprezintă iubirea necondiționată, compasiunea infinită, atotcunoașterea și abilitatea de a ajuta orice ființă vie, vă subminați obiectivele, vă deteriorați idealul pe care-l căutați.

Respectul față de orice reprezentare a lui Buddha nu este pentru că statuia sau fotografia este sfântă, ea în sine, ci pentru că ea reprezintă șansa noastră de a ieși din suferință.

De fiecare dată când voi vedea o astfel de reprezentare, indiferent de cine a realizat-o și de calitatea ei, voi fi pioasă față de ea. Și de fiecare dată o voi asocia cu locul la care tind să ajung. Când vom vedea astfel de obiecte, le vom trata cu respectul cuvenit, și nu le vom așeza pe podea, sau le vom arunca la gunoi. Chiar și orice material dharma, nu se lasă pe podea.

5. Jurământul cinci spune

Din clipa în care mi-am luat refugiul în Dharma, voi trata orice material scris, începând cu orice literă scrisă, etc., ca Dharma însăși.

Acest jurământ spune, că orice carte de dharma pe care o vedem, chiar și dacă ea este scrisă într-o limbă străină pe care nu o cunoaștem, o vom trata cu respect.

Deci, ne vom referi la orice carte de Dharma ca la o carte sfântă, nu pentru că foile sau cerneala de tipar sunt sfinte, ci pentru că ea reprezintă înțelepciunea pe care dorim să o realizăm în inimile noastre, pentru a numai suferi, și pentru ai învăța și pe alții să nu mai sufere.

6. Jurământul șase spune

Din clipa în care mi-am luat refugiul în Sangha, voi trata chiar și o bucată din roba aurită ca pe Sangha însăși.

Comunitatea de călugări budiști reprezintă teoretic Sangha, chiar dacă ea este formată din călugări începători, sau care fac parte dintr-un curent mai jos decât al nostru. Oricine care poartă roba de călugăr reprezintă pentru noi pe cei care au perceput vacuitatea.

Pe cel care poartă robă, îi dăm tot respectul cuvenit, pentru că el reprezintă comunitatea în care se învață înțelepciunea lui Buddha, și pe cei care ne pot îndruma.

Observați că toate aceste jurăminte ne ajută să ne consolidăm cât mai mult posibil imaginile mentale din curentul nostru de conștiință, pentru că întreaga noastră lume este o proiecție din cadrul imaginilor noastre mentale. Toate acestea dorim să le păzim cu strășnicie, pentru că ele ne vor scoate din suferință.

7. Jurământul șapte spune

A merge la refugiu iar și iar, în timp ce-mi reamintesc de înaltele calități ale obiectelor de refugiu.

Despre acest lucru am vorbit deja, acest jurământ spune ca atunci când ne-am întors la treburile noastre zilnice, și se întâmplă ceva neplăcut, ne aducem aminte că situația se datorește semințelor karmice pe care le ați plantat și care acum pocnesc. Cu alte cuvinte, a merge la refugiu, înseamnă a ne aminti de vacuitatea situației.

8. Jurământul opt spune

Pentru a-mi aminti de binefacerile lor, voi oferi obiectelor de refugiu, prima mea înghițitură de mâncare sau băut.

Aici, trecem la comportamentul nostru care să ne întărească imaginile mentale, deci dăruim ofrandă. De fiecare dată când vom începe să mâncăm, vom oferi prima înghițitură lui Buddha, Dharma și Sangha. Este binecuvântarea pe care o facem.

Și din nou ne întoarcem și spunem, că dacă nu înțelegem vacuitatea, toate acestea pot părea ca reguli religioase neclare. Fiecare jurământ vine să întărească dintr-un alt unghi, și din alt unghi aceste imagini mentale, pentru a deveni întruchiparea lor.

Dacă ne aflăm pe calea Dharmei, atunci când vom mânca, nu vom mai gândi că ne hrănim corpul fizic din carne și oase, pentru că și așa o să moară. Mai mult de atât, acest lucru nu justifică uciderea animalelor pentru a le mânca carnea doar ca noi să ne hrănim. Deci, ne vom gândi că singurul motiv pentru care mâncăm este ca să avem forța necesară de a practica, pentru a ajunge la iluminare. Iar dacă mâncăm, este pentru a ajuta ființele să nu mai sufere. Deci, dedicăm mâncarea în acest scop. Mâncarea noastră va deveni acum încă un act care ne întărește calea spre iluminare.

9. Jurământul nouă spune

Să-i încurajez și pe alții să-și ia refugiul.

Ce înseamnă acest lucru? Acest lucru nu înseamnă misionarism, budiști nu sunt de acord cu așa ceva, ci este încurajată învățătura Dharma, de a-i învăța pe alții care sunt pregătiți să audă dharma. Singurul scop în discuțiile simple, este de a ne conecta cu oamenii, ca să vedem dacă îi putem ajuta cu dharma. Și întotdeauna îi putem ajuta, direct sau indirect. Dacă simțiți că oamenii sunt interesați să asculte, învățați-i, și dacă vedeți că după trei fraze ale voastre, celălalt schimbă subiectul, și vorbește de ce veți face mâine seară, opriți-vă, nu încercați de a forța lucrurile. Iar dacă ei nu vor să audă, nu mai spuneți nimic, ci comportați-vă ca un Buddha. Fiți Buddha.

Jack Kornfield (este un autor și profesor american de renume în mișcarea vipassana în budismul american Theravada. Sa antrenat ca, călugăr budist în Thailanda, Birmania și India. El a predat meditația la nivel mondial din 1974 și este unul dintre profesorii importanți care au introdus practica budistă Mindfulness în Occident). Acesta povestește despre o tânără care se întoarse acasă din Tailanda după ce se călugări-se. Părinții nu erau de loc mulțumiți de schimbarea fiicei lor. Tânăra nu mai dorea să se mai uite la televizor, nu mai bea bere. Părinții nu se așteptau la așa ceva. Tânăra povestește :” faptul că am devenit budistă nu era pe placul părinților mei, începură să apară frecușuri în familie. Singurul lucru care le-a plăcut a fost, că sunt un Buddha”. Nimeni nu o să se plângă de faptul că ne purtăm ca un Buddha. Aceasta este calea pe care budiști o încurajează, de a aduce dharma în viața oamenilor, fără a spune un cuvânt.

10. Jurământul zece spune

A merge la refugiu de trei ori dimineața și de trei ori seara , gândindu-mă la binecuvântarea acestuia.

Acest jurământ îl țineți când spuneți: ”până la iluminarea mea, mă refugiez…”, punând accent pe semnificația obiectelor de refugiu. Bineînțeles că nu vom îndruga aiurea cuvintele sfinte, acest lucru este forma cea mai grea a vorbiri inutile. Este ca și când am lua medicamentul ultim și l-am coborî la cel mai jos nivel – la vorbe goale.

Majoritatea dintre cei care practică rugăciunile zilnic, nu prea se mai gândesc la ceea ce spun. Deci, aici ne oprim din a mai spune rugăciunea ca pe niște vorbe goale, și o vom rosti cu intenție. Nu va fi ușor la început, dar merită efortul.

11. Jurământul unsprezece spune

În fiecare activitate făcută, îmi pun toată nădejdea în obiectele de refugiu.

Asta nu înseamnă că acum va veni Buddha și ne va salva din necazurile în care suntem. El nu va veni. A ne pune nădejdea în obiectele de refugiu, înseamnă a ne pune nădejdea în înțelepciunea karmei și a vacuității, și în aplicarea ei în situația noastră actuală.

În orice situație în care ne găsim, plăcută sau nu, trebuie să ne reamintim mereu că întreaga noastră lume este o proiecție din semințele noastre mentale, pe care le-am plantat în urma oricărei acțiuni făcute ( prin faptă, vorbă sau gând, în special cu gândul) și a reacțiilor noastre față de ea.

12. Jurământul doisprezece spune

A nu renunța cu nici un preț la cele Trei Diamante, orice s-ar întâmpla și nici măcar ca gest.

Care este sensul cuvintelor ”Cu nici un preț”? Vine cineva și ne pune pistolul la tâmplă și ne amenință: te împușc dacă nu renunți la cele Trei Diamante! Poate cineva să ne forțeze să renunțăm la cele Trei Diamante? Toate acestea sunt în gândurile noastre și nimeni nu ne poate forța să renunțăm la gândurile noastre.

Deci, acest jurământ vine să accentueze cât de prețioase și de importante sunt acestea pentru noi. El accentuează faptul că cele trei Diamante sunt cu mult mai importante și decât viața noastră actuală, pentru că ea vine din karma și din afecțiunile noastre mentale. Numai încrederea noastră în cele Trei Diamante ne poate scoate din suferință, de aceea ele sunt mai importante decât orice lucru material care ni se pare că ne aduce beneficii în viață.

Dacă cineva vă face plăcere sau vă dă ceva bun, bucurați-vă din toată inima, dar nu vă lăsați înșelați. Bucuria este temporară, trece repede. Aceasta este natura lucrurilor materiale.

Ce înseamnă ” nici măcar ca gest”? Asta înseamnă, a nu face asta nici din glumă, nici ca aluzie. Jurământul spune : ”faceți aceste Trei diamante să fie cele mai importante”.

📒 Carnețelul – aplicație de smartphone 📒